Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 1146-1201)
1995-06-02 / nr. 1183
Qumat HMMIPiiNlDlW, Anul VII., Nr. 1183 indefinita adunare ieri, la Monumentul-mausoleu de la Gura Secului — Topliţa, de înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, a avut loc Indefinita adunare a românilor din oraş şi împrejurimi. P.S. Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei a oficiat, în fruntea unui bogat sobor de preoţi, un Tedeum pentru cei 771 de ostaşi căzuţi pentru eliberarea Transilvaniei în primul război mondial. Memoria celor ce-şi dorm somnul de veci la rădăcina brazilor de la poalele Călimanilor a fost evocată de d-l primar al Topliţei, Toader Bendriş şi d-l colonel Crăciun Leucea, comandantul Garnizoanei Miercurea-Ciuc. Miile de cetăţeni au asistat apoi, într-o tăcere respectuoasă, la depunerea coroanelor de flori, simbolic gest de recunoştinţă efectuat de Prefectura Harghita, de comandanţii structurilor militare judeţene — vânători de munte, poliţie, jandarmi, SRI, pompieri — şi de cele corespondente ale oraşului Topliţa, gardienii publici, veteraniide război, consiliile locale Topliţa, Gălăuţaş, Bilbor, Subcetate, Biserica Ortodoxă şi Fundaţia ,,Miron Cristea", Cercetaşii României, PDSR, PUNR, PRM, PSM şi PD, Adevărul Harghitei, Justiţie, învăţământ, şcolile din Topliţa şi Gălăutaş, instituţii şi unităţi economice din Topliţa şi Miercurea-Ciuc. Au fost oferite pachete de cărţi veteranilor de război şi celor doi onorari de seamă ai Topliţei, Grigore Vieru şi Vasile Tărâţeanu. Valentin Borda, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale Vatra Românească a dat citire unui APEL adresat românilor de pretutindeni, Bisericii Ortodoxe, ca în intervalul dintre cele două sărbători — înălţarea Domnului şi Sf. Ilie — să se rostească rugăciuni şi să se iniţieze acţiuni de salvare a vieţii lui Iie Ilaşcu, iar sărbătoarea Sfântului Ilie să se serbeze şi ca zi a martiriului eroului din închisoarea de la Tiraspol. Onorul militar, defilarea Gărzii şi a Cercetaţilor României a încheiat într-o tonalitate robustă celonialul. A urmat, pe scena în aer liber de la poalele Monumentului, un splendid spectacol, într-o splendidă şi de vară, oferit de Ansamblul folcloric profesionist „Rapsodia Călimanilor", complinit fericit de formaţii şcolare. Aşa s-au încheiat, ieri, cele trei zile de manifestări de la Topliţa, pline-ochi de evenimente culturale de aleasă substanţă — indubitabil cele mai reuşite de până acum. Nu putem totuşi încheia trecând peste cele două momente din după-amiaza zilei de miercuri, simpozionul „Dumnezeu , Patria şi Limba Română în poezia lui Grigore Vieru", unde Vasile Tărâţeanu Valentin Borda, Ilie Şandru şi P.S. Ioan Selejan au relevat melodia inconfundabiilă a versurilor poetului basarabean, gama lirică amplă , de la miniatură la evocarea largă, lipsită însă de retorism, dovedind un creator complex, precis în gusturi şi artist în nuanţe. „Cenzura m-a subtilizat ca poet — spunea proaspătul Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa — pentru că în loc să spun lucrurile direct, am fost nevoit să mă ascund în metaforă". Programată să dureze câteva zeci de minute, întâlnirea lui Grigore Vieru cu profesorii şi elevii Şcolii Normale „Mihai Eminescu" s-a întins — datorită atmosferei de excepţie create aici — la aproape trei ore, în aşa fel încât poetul, având o slăbiciune anume pentru copii şi elevi, s-a produs ca... solist, cântând una din creaţiile sale ruzicale (căci Grigore Vieru a publicat Şi aşa ceva !), o maladie ciudată aflată la graniţa dintre lied, romanţ şi cântec de leagăn. O mare emoţie a produs excepţionalul (calificativul nu este deloc gratuit) cor de cameră al Şcolii Normale — acelaşi care a avut o prestaţie deosebită şi în finalul simpozionului despre care am vorbit mai sus. MIHAIL GROZA în pag. a 2-a SPORT în pag. a 3-a Programul Televiziunii în pag. a 4-a PUBLICITATE Conform planului cu principalele activităţi, în perioada 05—08 06 1995 in zona Ditrău — Voşlobeni — Brodeşti — Odorheiu Secuiesc, incluzând comunicaţiile Miercurea-Ciuc — Gheorgheni — Voşlobeni, Suseni — Liban — Brodeşti, Miercurea-Ciuc — Joseni — Bucin — Praid, Miercurea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc; — nodurile orografice Sicaş şi Bucin şi în apropierea localităţilor Gheorgheni, Joseni, Lâzarea, Ciumani, Suseni, Voşlobeni, Liban, Sicasâu, Subcetate, Zetea, Brodeşti, Odorheiu Secuiesc şi Remetea, se desfăşoară aplicaţia cu trupe din organica marii unităţi de vânători de munte în cooperare cu subunităţi de paraşutişti. Vă asigurăm că prin demersurile noastre vom asigura cadrul optim de normalitate, vis-a-vis de acţiunile militare şi spaţiul de desfăşurare, protejând şi neafectând nimic din proprietatea particulară sau obştească. Vă mulţumim pentru înţelegerea dumneavoastră şi de data aceasta. COMANDANTUL MARII UNITATI DE VÂNĂTORI DE MUNTE M.CIUC Colonel CRĂCIUN LEUCEA Înştiinţare VINERI 2 IUNIE 1995 Piei 's? tel abonamentul, 40 lei/vfaure @barl „Evoluţii şi tendinţe actuale în asigurarea cu căldură a locuinţelor" — Interviu cu d-l ERDEI ISTVÁN, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc — Ştim că aţi participat la Simpozionul Naţional de Energie Termică, ce a avut loc la Baia Mare, în perioada 25 —26 mai a.c. Tematica acestui Simpozion (redat în titlu) nea stârnit, desigur, interesul şi dorim să aflăm la ce concluzie eţi ajuns — reabilităm sistemele centralizate sau descentralizăm producerea energiei termice? — Un răspuns tranşant la această întrebare este greu de dat. La Simpozionul la care am participat, specialişti din proiectare, exploatare, manager din unităţi şi de la consiliile locale din diverse zone ale ţării au prezentat comunicări şi puncte de vedere inteesante privind reducerea pierderilor de căldură în reţelele termice prin utilizarea conductelor preizolate sau reducerea consumurilor energetice prin creșterea randamentelor preparării apei calde menajere utilizând schimbătoarele de căldură cu plăci inox. Au fost prezentate rezultatele și perspectivele reabilitării cazanelor METALICA [PAG 25) prin echiparea lor cu arzătoare performanţe rezultatele obţinute în reabilitarea sistemului de furnizare a energiei termice prin amenajarea microcentralelor termice din blocuri şi utilizarea pompelor moderne la circulaţia agentului termic primar şi secundar în centralele termice de cartier, pentru a aminti doar câteva. Fiecare soluţie prezentată are evidente avantaje, însă pentru a mă pronunţa imediat care este mai bună pentru noi ar însemna să mă hazardez. Trebuie săvă spun (Cont. în pag. a 36) AURELIA ILUŢ in TÂRGUL GENERAL DE PRIMĂVARA Miercuri, 31 mai, la ora 10, la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul reşedinţă de judeţ a avut loc deschiderea oficială a „Târgului general de primăvară“, organizatori fiind Camera de Comerţ şi Industrie Harghita, S.C. „Syrinx“ SRL Miercurea-Ciuc și MAC-LINE, Szeged — Ungaria, în calitate de gazdă a manifestării, d-l primar. Miercurea- Ciuc 31 mai — 3 iunie ax. dr. Cseda Csaba, a apreciat efortul organizatorilor, a urat în numele Primăriei și al Consiliului local un bun sosit — tuturor — și a dorit succes deplin, firmelor, în perfectarea relaţiilor contractuale. Aceleaşi cuvinte, calde, au fost rostite şi de preşedintele Consiliului judeţean, d-l Sántha Pál Vilmos. La puţin timp, după intervenţia d-lui Alexandru Tuşinean, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita, întreaga asistenţă a avut posibilitatea de a-l asculta şi a-l aplauda, sincer, pe unul dintre cei mai de seamă oaspeţi. Fără translator, în limbile maghiară şi romănă, d-l HALASZ JANOS, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL COMERŢULUI ŞI INDUSTRIEI DIN UNGARIA, a salutat efortul organizatorilor şi a subliniat că asemenea manifestări au un rol determinant în consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre ţările noastre. „Eu — spunea domnia-sa — vă plictisesc, cu bucurie, de trei ani. Din 1992 nu am avut nici o scădere privind schimburile de mărfuri dintre România şi Ungaria. în 1994 aceste schimburi au depăşit 20 de milioane de dolari; exporturile din România au crescut cu 40 la sută faţă de anul precedent iar în primele trei luni din acest an exporturile din Ungaria au crescut cu 102 la sută şi cele din România cu peste 40 la sută. Dacă ziariştii prezenţi aici mor cita, atunci eu pot afirma, cu toată responsabilitatea că în 1995 vom depăşi 400 milioane dolari. După aceea apreciez că situația va fi şi mai bună pentru că s-au accelerat tratativele noastre pentru încheierea unui acord bilateral de liber schimb, România şi Ungaria mergând pe aceeaşi cale a integrării europene. în domeniul economic relaţiile noastre sunt stabile bine fondate cu acorduri şi convenţii ! Ca o noutate vă pot spune că s-a incheiat acordul de transporturi aeriene civile intre ţările noastre si că imediat a început să funcţioneze ruta Budapes- •ta — Oradea — Cluj şi retur. Cel mai important este, totuşi, acordul de liber schimb (...), iar dacă tratativele se vom finaliza până la sfârşitul anului, 1996 va fi un an al comerţului liberalizat“. După urarea de succes adresată, de asemenea, tuturor firmelor d-l Halász a făcut cunoscută disponibilitatea Ministerului Industriei şi Comerţului din Budapesta ca şi cea a Agenţiei Economice Ungare de la Bucureşti, pentru acordarea ajutorului necesar, în lucruri mărunte şi mari, cu scopul mărturisit ca şi pe această cale schimburile de mărfuri între Ungaria şi (Cont. în pag . 3 a) ȘTEFANA DRAGHICI ANA OGREZEANU