Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 1146-1201)

1995-06-02 / nr. 1183

Qu­mat HMMIPiiNlDlW, Anul VII., Nr. 1183 indefinita adunare ieri, la Monumentul-mausoleu de la Gura Secu­lui — Topliţa, de înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, a avut loc Indefinita adunare a românilor din oraş şi împrejurimi. P.S. Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei a oficiat, în fruntea unui bogat sobor de preoţi, un Tedeum pentru cei 771 de ostaşi căzuţi pentru eliberarea Transilvaniei în primul război mon­dial. Memoria celor ce-şi dorm somnul de veci la rădăcina brazilor de la poalele Călimanilor a fost evocată de d-l primar al Topliţei, Toader Bendriş şi d-l colonel Crăciun Leucea, comandantul Garnizoa­nei Miercurea-Ciuc. Miile de cetăţeni au asistat apoi, într-o tăcere respectuoasă, la depunerea coroanelor de flori, sim­bolic gest de recunoştinţă efectuat de Prefectura Harghita, de comandanţii structurilor militare judeţene — vânători de munte, poliţie, jandarmi, SRI, pompieri — şi de cele corespondente ale oraşului Topliţa, gar­dienii publici, veteranii­­de război, consiliile locale Topliţa, Gălăuţaş, Bilbor, Subcetate, Biserica Orto­doxă şi Fundaţia ,,Miron Cristea", Cercetaşii Româ­niei, PDSR, PUNR, PRM, PSM şi PD, Adevărul Harghi­tei, Justiţie, învăţământ, şcolile din Topliţa şi Gălău­taş, instituţii şi unităţi economice din Topliţa şi Mier­­curea-Ciuc. Au fost oferite pachete de cărţi vetera­nilor de război şi celor doi onorari de seamă ai To­pliţei, Grigore Vieru şi Vasile Tărâţeanu. Valentin Borda, vicepreşedinte al Uniunii Naţio­nale Vatra Românească a dat citire unui APEL adresat românilor de pretutindeni, Bisericii Ortodoxe, ca în intervalul dintre cele două sărbători — înălţarea Domnului şi Sf. Ilie — să se rostească rugăciuni şi să se iniţieze acţiuni de salvare a vieţii lui I­ie Ilaşcu, iar sărbătoarea Sfântului Ilie să se serbeze şi ca zi a martiriului eroului din închisoarea de la Tiraspol. Onorul militar, defilarea Gărzii şi a Cercetaţilor României a încheiat într-o tonalitate robustă ce­­­lonialul. A urmat, pe scena în aer liber de la poalele Mo­numentului, un splendid spectacol, într-o splendidă ş­i de vară, oferit de Ansamblul folcloric profesionist­­ „Rapsodia Călimanilor", complinit fericit de for­maţii şcolare. Aşa s-au încheiat, ieri, cele trei zile de manifes­tări de la Topliţa, pline-ochi de evenimente cultu­­rale de aleasă substanţă — indubitabil cele mai reu­şite de până acum. Nu putem totuşi încheia trecând peste cele două momente din după-amiaza zilei de miercuri, simpo­zionul „Dumnezeu , Patria şi Limba Română în poezia lui Grigore Vieru", unde Vasile Tărâţeanu Vale­ntin Borda, Ilie Şandru şi P.S. Ioan Selejan au relevat me­lodia inconfundabiilă a versurilor poetului basarabean, gama lirică amplă , de la miniatură la evocarea largă, lipsită însă de retorism, dovedind un creator complex, precis în gusturi şi artist în nuanţe. „Cenzura m-a subtilizat ca poet — spunea proaspătul Cetăţean de Onoare al oraşului Topliţa — pentru că în loc să spun lucrurile direct, am fost nevoit să mă ascund în metaforă". Programată să dureze câteva zeci de minute, în­tâlnirea lui Grigore Vieru cu profesorii şi elevii Şcolii Normale „Mihai Eminescu" s-a întins — datorită atmosferei de excepţie create aici — la aproape trei ore, în aşa fel încât poetul, având o slăbiciune a­­nume pentru copii şi el­evi, s-a produs ca... solist, cântând una din creaţiile sale r­uzicale (căci Grigore Vieru a publicat Şi aşa ceva !), o maladie ciudată aflată la graniţa dintre lied, romanţ şi cântec de lea­găn. O mare emoţie a produs excepţionalul (califica­tivul nu este deloc gratuit) cor de cameră al Şcolii Normale — acelaşi care a avut o prestaţie deosebită şi în finalul simpozionului despre care am vorbit mai sus. MIHAIL GROZA în pag. a 2-a SPORT în pag. a 3-a Programul Televiziunii în pag. a 4-a PUBLICITATE Conform planului cu principalele activităţi, în perioada 05—08 06 1995 in zona Ditrău — Voşlobeni — Brodeşti — Odorheiu Secuiesc, in­cluzând comunicaţiile­­ Miercurea-Ciuc — Gheor­­gheni — Voşlobeni, Su­seni — Liban — Brodeşti, Miercurea-Ciuc — Joseni — Bucin — Praid, Mier­curea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc; — nodurile o­­rografice Sicaş şi Bucin şi în apropierea localită­ţilor Gheorgheni, Joseni, Lâzarea, Ciumani, Su­seni, Voşlobeni, Liban, Sicasâu, Subcetate, Zetea, Brodeşti, Odorheiu Secu­iesc şi Remetea, se des­făşoară aplicaţia cu tru­pe din organica marii unităţi de vânători de munte în cooperare cu subunităţi de paraşutişti. Vă asigurăm că pr­in demersurile noastre vom asigura cadrul optim de normalitate, vis-a-vis de acţiunile militare şi spa­ţiul de desfăşurare, pro­tejând şi neafectând ni­mic din proprietatea par­­ticulară sau obştească. Vă mulţumim pentru înţelegerea dumneavoas­tră şi de data aceasta. COMANDANTUL MARII UNITATI DE VÂNĂTORI DE MUNTE M.­CIUC Colonel CRĂCIUN LEUCEA Înştiinţare VINERI 2 IUNIE 1995 Piei 's? tel abonamentul, 40 lei/vfaure @barl „Evoluţii şi tendinţe actuale în asigurarea cu căldură a locuinţelor"­ ­— Interviu cu d-l ERDEI ISTVÁN, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc — Ştim că aţi partici­pat la Simpozionul Na­ţional de Energie Termi­că, ce a avut loc la Ba­ia Mare, în perioada 25 —26 mai a.c. Tematica a­­cestui Simpozion (redat în titlu) ne­­­a stârnit, desi­gur, interesul şi dorim să aflăm la ce concluzie eţi ajuns — reabilităm siste­mele centralizate sau descentralizăm produce­rea energiei termice? — Un răspuns tranşant la această întrebare este greu de dat. La Simpozio­nul la care am partici­pat, specialişti din pro­iectare, exploatare, ma­nager din unităţi şi de la consiliile locale din diverse zone ale ţării au prezentat comunicări şi puncte de vedere inte­e­­sante privind reducerea pierderilor de căldură în reţelele termice prin uti­lizarea conductelor prei­­zolate sau reducerea con­sumurilor energetice prin creșterea randamentelor preparării apei calde menajere utilizând schim­bătoarele de căldură cu plăci inox. Au fost pre­zentate rezultatele și perspectivele reabilită­rii cazanelor METALICA [PAG 25) prin echiparea lor cu arzătoare perfor­manţe rezultatele obţinu­te în reabilitarea siste­mului de furnizare a e­nergiei termice prin ame­najarea microcentralelor termice din blocuri şi u­­tilizarea pompelor mo­derne la circulaţia agen­tului termic primar şi se­cundar în centralele ter­mice de cartier, pentru a aminti doar câteva. Fie­care soluţie prezentată are evidente avantaje, însă pentru a mă pro­nunţa imediat care este mai bună pentru noi ar însemna să mă hazar­dez. Trebuie să­­vă spun (Cont. în pag. a 3­6) AURELIA ILUŢ ­­i­n TÂRGUL GENERAL DE PRIMĂVARA Miercuri, 31 mai, la ora 10, la Casa de cultu­ră a sindicatelor din mu­nicipiul reşedinţă de judeţ a avut loc deschiderea oficială a „Târgului ge­neral de primăvară“, or­ganizatori fiind Camera de Comerţ şi Industrie Harghita, S.C. „Syrinx“ SRL Miercurea-Ciuc și MAC-LINE, Szeged — Ungaria, în calitate de gazdă a manifestării, d-l primar. Miercurea- Ciuc 31 mai — 3 iunie ax. dr. Cseda Csaba, a apre­ciat efortul organizatori­lor, a urat în numele Primăriei și al Consiliului local un bun­ sosit — tu­turor — și a dorit succes deplin, firmelor, în per­fectarea relaţiilor contrac­tuale. Aceleaşi cuvinte, calde, au fost rostite şi de pre­şedintele Consiliului jude­ţean, d-l Sántha Pál Vil­mos. La puţin timp, după intervenţia d-lui Alexan­dru Tuşinean, preşedin­tele Camerei de Comerţ şi Industrie Harghita, în­treaga asistenţă a avut posibilitatea de a-l ascul­ta şi a-l aplauda, sincer, pe unul dintre cei mai de seamă oaspeţi. Fără tran­slator, în limbile maghia­ră şi romănă, d-l HALASZ JANOS, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL COMERŢULUI ŞI INDUS­TRIEI DIN UNGARIA, a salutat efortul organiza­torilor şi a subliniat că asemenea manifestări au un rol determinant în consolidarea şi dezvolta­rea relaţiilor comerciale şi economice dintre ţările noastre. „Eu — spunea domnia-sa — vă plicti­sesc, cu bucurie, de trei ani. Din 1992 nu am avut nici o scădere privind schimburile de mărfuri dintre România şi Unga­ria. în 1994 aceste schim­buri au depăşit 20 de mi­lioane de dolari; expor­turile din România au crescut cu 40 la sută faţă de anul precedent iar în primele trei luni din acest an exporturile din Unga­ria au crescut cu 102 la sută şi cele din România cu peste 40 la sută. Dacă ziariştii prezenţi aici m­­or cita, atunci eu pot a­­firma, cu toată respon­sabilitatea că în 1995 vom depăşi 400 milioane do­lari. După aceea apreciez că situația va fi şi mai bună pentru că s-au ac­celerat tratativele noas­tre pentru încheierea unui acord bilateral de liber schimb, România şi Unga­ria mergând pe aceeaşi cale a integrării europe­ne. în domeniul economic relaţiile noastre sunt sta­bile bine fondate cu a­­corduri şi convenţii ! Ca o noutate vă pot spune că s-a incheiat acordul de transporturi aeriene civile intre ţările noastre si că imediat a început să funcţioneze ruta Budapes- •­ta — Oradea — Cluj şi retur. Cel mai important este, totuşi, acordul de liber schimb (...), iar da­că tratativele se vom fi­naliza până la sfârşitul anului, 1996 va fi un an al comerţului liberalizat“. După urarea de succes adresată, de asemenea, tuturor firmelor d-l Ha­lász a făcut cunoscută disponibilitatea Ministe­rului Industriei şi Comer­ţului din Budapesta ca şi cea a Agenţiei Economice Ungare de la Bucureşti, pentru acordarea ajuto­rului necesar, în lucruri mărunte şi mari, cu scopul mărturisit ca şi pe aceas­tă cale schimburile­­ de mărfuri între Ungaria şi (Cont. în pag . 3 a) ȘTEFANA DRAGHICI ANA OGREZEANU

Next