Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 1202-1259)

1995-07-04 / nr. 1202

! « Cine seamănă vânt» , cu re de furtună (1) • un partener de afaceri, panicat, dec­lanşează bombiţa ; • managerul opreşte răul încă din faşă­ • sindicatul este orice, numai sindicat nu; • regrete târzii. O voete emoţionată ne invita telefonic să parti­cipăm la un proces, vi­­neri, 24 iunie a.c. ,,Se va dezbate cazul liderei sindicatului de la S.C. Topliţa S.A., d-na Băloi Mărioara, care a fost trimu­să abuziv în şomaj“. Aceeaşi voce ne mai spunea că: „sunt o sus­ţinătoare a liderei, mun­citoarele sunt oropsite, lucrează ore suplimentare pentru care nu sunt plă­tite şi mai cunosc multe (conf. în pag. a 2-a) AURELIA ILUT Anul VII., Nr. 1202 . Integrarea ewwaană : ~ de la vis­­:„. Cannes Analisti politia! apreciază că recenta reuniune la nivel înalt a Uniunii Europene de la Cannes este o firească continuare a celei din 1994, desfășurată 'n Essen, iru România, cele două puncte de reper diplo. comunitar — european au o încărcătură sen- / î^entailă şi politică deosebită. Este vorba despre­­semnarea Acordului de Asociere, intrat în vigoare la 1 februarie 1995, iar acum, de poziţia ofensivă şi­­caşîîgul politico — diplomatic evident pe care ţara noastră l-a căpătat ca urmare a prestaţiei deosebite la înaltul for european. Căci la Cannes, România a fost singura ţară, din rândul aspirantelor la adera­­rea,la U.E., care nu a prezentat o simplă cerere, • ofertă concretă, prin care voinţa întregului eşichier românesc s-a manifestat cu deosebită hotărâ-'' ■ta în cauză face referire la căile de îndepli­­nime cât mai scurt a condiţiilor de ade­vrestul ferm al României a fost apreciat corespun­zător de forul european. Astfel, preşedintele Franţei,­­­aques Chirac,menţiona : ,,Astăzi în Franţa, în ce nreşte România faza prejudecăţilor a fost depă­şită“. Totodată, oficialitatea franceză a recunoscut cu acelaşi prilej că în ultimii ani în O­ri­­ent a fost proiectată o imagine deformată a României, dar că în prezent eforturile de modernizare şi restructurare sunt just apreciate, iar ţara noastră este considerată ca un factor de stabilitate în regiune. Iniţiativa politico — diplomatică românească are o importanţă majoră pentru­ prezentuî, dar mai ales „ţul ţării. Ea marchează o nouă şi hotărâtoare v'' o de integrare. îfr structurile europene şi depă- , e ogfl­jrea relativă de care era acuzată diplo­ma noastră. Fără a face din aceasta o izbândă patriotardă, momentul se cuvine semnalat ca atare şi receptat­­în accepţia sa reală. T. NICOLAE T­7 Un „spectacol“ antiro­­m­ânesc avan­su-l ca protagonist pe treza Jeszenszky De aproape cinci ani, prin Harghita s-a mani­festat făţiş o ostilitate vădită îndreptată împot­­riva structurilor armatei, ale jandarmeriei sau de poliţiei. Ostilitate venită din partea unor aşa-zişi europeni care mărşălu­­iesc în ,,plutonul“ UDMR. Lor li s-au asociat unii preoţi de confesiune ro­­mano-catolică din Odor­heiu Secuiesc care au atras... semnalul de a­­larmă asupra ,,pericolu­­lui" ce-l reprezintă ar­mata, jandarmeria sau poliţia în „alterarea puri­­tăţii maghiarimii de pe aceste meleaguri". Deşi la un moment dat se lan­sase ideea înfiinţării unui nou judeţ în zona Odor­­heiului Secuiesc (unii li­deri ai UDMR au îmbrăţi­şat ideea) a venit prompt poziţia preotului din localitate: ,,Păi voi ştiţi ce înseamnă acest lucru? Să vină iar armată, po­liţie, jandarmerie care tă zăngăne bocancii pe străzile noastre ! Aşa nu se poate !“. S-a urmărit, cu o a­­tenţie demnă de o cauză mai bună, orice mic scurtcircuit în activitatea acestor structuri ale sta­tului de drept român şi s-au rostit cuvinte de o­­cară la adresa lor. Se­ria ostilităţilor împotriva structurilor militare­­ din judeţul nostru a continuat joi recentul Congres al UDMR de la Cluj-Napo­­ca, când, în plen, s-a (Cont. în pag a 3-a) GHEORGHE CHIPER MARTI, 4 IULIE 1995 Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a prilejuit bilborenilor organizarea unei frumoa­­se mani­­stări. Au fost prezenţi, noi invita­ţiile lansa­t de primărie şi biserică, P.S. Ioan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, protopopii Constantin Gane şi Du­mitru Gherman împreună cu un sobor de preoţi, Mihai Sarcă, directorul general al Prefecturii Harghita, Nicolae Niga şi Maisé Flueraş din par­tea instituţiilor financiare judeţene şi mulţi alţi oa­­meni de bine care au ţinut să fie părtaşi la bucuria bilborenilor. Şi poate că acestor oa­meni din vârf de munte nu li se putea face o urare mai bună decât cea cuprinsă în binecu­vântarea P.S. loan, rostită după oficierea Sfintei Slujbe : ,,Bunul Dumne­zeu şi sfinții săi să vă binecuvinteze pe toţi, să vă b­imecuvinteze famili­ile, satul vostru, holdele voastre şi să vă păzeas­că de necazuri. Bunul Dumnezeu să vă dăruias­că apoi sănătate, să vă puteţi câştiga pâinea cea de toate zilele cu braţele voastre, să puteţi ajuta pe cei nevoiaşi, dar şi biserica. Dumnezeu să vă întărească întot­deauna". Poate şi de aceea ,,în­­tâlnirea de suflet de aici, de la poalele Călimani­­lor, inimă lângă inimă". (Conf. în pag. a 3-a) A. CHIOREAN Pe plai mioritic, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel Prețul — 38 lei abonamentul 50 lei/vânzare liberă 4­1­3 Cu vreo săptămână şi ceva în urmă în satul Hodoşa, comuna Sărmaş a avut loc o întrunire cetăţenească la care au participat hodoşeni, con­silieri, primar şi secretar. Şi de această dată, ca şi în urmă cu aproxima­­tiv o lună, se dorea ua singur lucru­­ cunoaşterea opiniei cetăţenilor privind desprinderea satului Ho­­doşa de comuna Sărmaş lista cu semnături fiind de mult timp trimisă peste tot acolo unde era nevoie de ea pentru a se susţine, şi astfel, ce­rerea de reînfinţare a comunei Hodoşa. Ideea s-a născut în 1990—1991 şi odată cu ea s-a năs­cut şi un comitet de ini­­ţiativă format din dom-­n. Ce aţi făcut, după nui Hompoth Károly aceea, domnule profesor HODOŞA: Fi-va ea ce-a fost odată ?! MIERCUREA-CIUC, 1 IUNIE 1995. De­legaţia permanentă a Consiliului judeţean decid« ! Art. unic. „Se însuşesc propunerile de Înfiinţare A unor comune (. . .)“ HODOŞA, 27 IUNIE 1995. „La nivel de judeţ după punctajul primit, suntem între primii întru !“. (actualmente decedat !). Aurel Dobrean ? Papp Alexandru, Emil Ţăran şi Aurel Dobrean. — Am rezolvat, ca să mă exprim aşa, un test cu vreo 20 de întrebări la care am anexat un memoriu justificativ ce ne motiva cererea. Apoi, după consultarea popu­laţiei, când s-a întocmit şi lista cu 800—900 de semnături, am pus totul într-un dosar care a "ple­cat" pe drumul lui firesc pentru ca în acest an, în luna mai, să aflăm că el a stat la baza unei notări, făcută de Guvern şi că pe baza acestei notări suntem printre primii patru din județ. ■— Pentru „ informarea cititorilor noştri vă pro. (Cont. în pag. a 3-a) ȘTEFANA DRAGHICI

Next