Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1995 (Anul 7, nr. 1202-1259)
1995-07-04 / nr. 1202
! « Cine seamănă vânt» , cu re de furtună (1) • un partener de afaceri, panicat, declanşează bombiţa ; • managerul opreşte răul încă din faşă • sindicatul este orice, numai sindicat nu; • regrete târzii. O voete emoţionată ne invita telefonic să participăm la un proces, vineri, 24 iunie a.c. ,,Se va dezbate cazul liderei sindicatului de la S.C. Topliţa S.A., d-na Băloi Mărioara, care a fost trimusă abuziv în şomaj“. Aceeaşi voce ne mai spunea că: „sunt o susţinătoare a liderei, muncitoarele sunt oropsite, lucrează ore suplimentare pentru care nu sunt plătite şi mai cunosc multe (conf. în pag. a 2-a) AURELIA ILUT Anul VII., Nr. 1202 . Integrarea ewwaană : ~ de la vis:„. Cannes Analisti politia! apreciază că recenta reuniune la nivel înalt a Uniunii Europene de la Cannes este o firească continuare a celei din 1994, desfășurată 'n Essen, iru România, cele două puncte de reper diplo. comunitar — european au o încărcătură sen- / î^entailă şi politică deosebită. Este vorba despresemnarea Acordului de Asociere, intrat în vigoare la 1 februarie 1995, iar acum, de poziţia ofensivă şicaşîîgul politico — diplomatic evident pe care ţara noastră l-a căpătat ca urmare a prestaţiei deosebite la înaltul for european. Căci la Cannes, România a fost singura ţară, din rândul aspirantelor la aderarea,la U.E., care nu a prezentat o simplă cerere, • ofertă concretă, prin care voinţa întregului eşichier românesc s-a manifestat cu deosebită hotărâ-'' ■ta în cauză face referire la căile de îndeplinime cât mai scurt a condiţiilor de adevrestul ferm al României a fost apreciat corespunzător de forul european. Astfel, preşedintele Franţei,aques Chirac,menţiona : ,,Astăzi în Franţa, în ce nreşte România faza prejudecăţilor a fost depăşită“. Totodată, oficialitatea franceză a recunoscut cu acelaşi prilej că în ultimii ani în Orient a fost proiectată o imagine deformată a României, dar că în prezent eforturile de modernizare şi restructurare sunt just apreciate, iar ţara noastră este considerată ca un factor de stabilitate în regiune. Iniţiativa politico — diplomatică românească are o importanţă majoră pentru prezentuî, dar mai ales „ţul ţării. Ea marchează o nouă şi hotărâtoare v'' o de integrare. îfr structurile europene şi depă- , e ogfljrea relativă de care era acuzată diploma noastră. Fără a face din aceasta o izbândă patriotardă, momentul se cuvine semnalat ca atare şi receptatîn accepţia sa reală. T. NICOLAE T7 Un „spectacol“ antiromânesc avansu-l ca protagonist pe treza Jeszenszky De aproape cinci ani, prin Harghita s-a manifestat făţiş o ostilitate vădită îndreptată împotriva structurilor armatei, ale jandarmeriei sau de poliţiei. Ostilitate venită din partea unor aşa-zişi europeni care mărşăluiesc în ,,plutonul“ UDMR. Lor li s-au asociat unii preoţi de confesiune romano-catolică din Odorheiu Secuiesc care au atras... semnalul de alarmă asupra ,,pericolului" ce-l reprezintă armata, jandarmeria sau poliţia în „alterarea purităţii maghiarimii de pe aceste meleaguri". Deşi la un moment dat se lansase ideea înfiinţării unui nou judeţ în zona Odorheiului Secuiesc (unii lideri ai UDMR au îmbrăţişat ideea) a venit prompt poziţia preotului din localitate: ,,Păi voi ştiţi ce înseamnă acest lucru? Să vină iar armată, poliţie, jandarmerie care tă zăngăne bocancii pe străzile noastre ! Aşa nu se poate !“. S-a urmărit, cu o atenţie demnă de o cauză mai bună, orice mic scurtcircuit în activitatea acestor structuri ale statului de drept român şi s-au rostit cuvinte de ocară la adresa lor. Seria ostilităţilor împotriva structurilor militare din judeţul nostru a continuat joi recentul Congres al UDMR de la Cluj-Napoca, când, în plen, s-a (Cont. în pag a 3-a) GHEORGHE CHIPER MARTI, 4 IULIE 1995 Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a prilejuit bilborenilor organizarea unei frumoase manistări. Au fost prezenţi, noi invitaţiile lansat de primărie şi biserică, P.S. Ioan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, protopopii Constantin Gane şi Dumitru Gherman împreună cu un sobor de preoţi, Mihai Sarcă, directorul general al Prefecturii Harghita, Nicolae Niga şi Maisé Flueraş din partea instituţiilor financiare judeţene şi mulţi alţi oameni de bine care au ţinut să fie părtaşi la bucuria bilborenilor. Şi poate că acestor oameni din vârf de munte nu li se putea face o urare mai bună decât cea cuprinsă în binecuvântarea P.S. loan, rostită după oficierea Sfintei Slujbe : ,,Bunul Dumnezeu şi sfinții săi să vă binecuvinteze pe toţi, să vă bimecuvinteze familiile, satul vostru, holdele voastre şi să vă păzească de necazuri. Bunul Dumnezeu să vă dăruiască apoi sănătate, să vă puteţi câştiga pâinea cea de toate zilele cu braţele voastre, să puteţi ajuta pe cei nevoiaşi, dar şi biserica. Dumnezeu să vă întărească întotdeauna". Poate şi de aceea ,,întâlnirea de suflet de aici, de la poalele Călimanilor, inimă lângă inimă". (Conf. în pag. a 3-a) A. CHIOREAN Pe plai mioritic, de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel Prețul — 38 lei abonamentul 50 lei/vânzare liberă 413 Cu vreo săptămână şi ceva în urmă în satul Hodoşa, comuna Sărmaş a avut loc o întrunire cetăţenească la care au participat hodoşeni, consilieri, primar şi secretar. Şi de această dată, ca şi în urmă cu aproximativ o lună, se dorea ua singur lucru cunoaşterea opiniei cetăţenilor privind desprinderea satului Hodoşa de comuna Sărmaş lista cu semnături fiind de mult timp trimisă peste tot acolo unde era nevoie de ea pentru a se susţine, şi astfel, cererea de reînfinţare a comunei Hodoşa. Ideea s-a născut în 1990—1991 şi odată cu ea s-a născut şi un comitet de iniţiativă format din dom-n. Ce aţi făcut, după nui Hompoth Károly aceea, domnule profesor HODOŞA: Fi-va ea ce-a fost odată ?! MIERCUREA-CIUC, 1 IUNIE 1995. Delegaţia permanentă a Consiliului judeţean decid« ! Art. unic. „Se însuşesc propunerile de Înfiinţare A unor comune (. . .)“ HODOŞA, 27 IUNIE 1995. „La nivel de judeţ după punctajul primit, suntem între primii întru !“. (actualmente decedat !). Aurel Dobrean ? Papp Alexandru, Emil Ţăran şi Aurel Dobrean. — Am rezolvat, ca să mă exprim aşa, un test cu vreo 20 de întrebări la care am anexat un memoriu justificativ ce ne motiva cererea. Apoi, după consultarea populaţiei, când s-a întocmit şi lista cu 800—900 de semnături, am pus totul într-un dosar care a "plecat" pe drumul lui firesc pentru ca în acest an, în luna mai, să aflăm că el a stat la baza unei notări, făcută de Guvern şi că pe baza acestei notări suntem printre primii patru din județ. ■— Pentru „ informarea cititorilor noştri vă pro. (Cont. în pag. a 3-a) ȘTEFANA DRAGHICI