Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1996 (Anul 8, nr. 1379-1440)

1996-04-02 / nr. 1379

Anul VIII., Nr. 1379 MARȚI, 2 APRILIE 1996 • Prețul - 46 lei prin abonament, 70 lei la vânzare liberă "Singura cale este în sus" ALEXANDRU CHIOREAN Sfârşitul acestui mileniu este caracterizat şi prin explozia tehnologiei informaţiei. Problema având şi un caracter de "business", trebuie tratată cu cea mai mare atenţie. Recentul târg european de tehnologie a infor­maţiei desfăşurat la Hanovra, cu cca 1 milion de vizitatori, se înscrie pe linia căutării unor soluţii vizând dezvoltarea afacerilor prin reţele de com­putere. Se urmăreşte realizarea unor terminale prin care să fie puse la dispoziţie, pe birou, cât mai repede şi mai ieftin, informaţii utile aflate în bănci de date, computere ieftine, programe cât mai complexe şi uşor utilizabile, posibilităţi de conectare la reţele de computere. Unde ne situăm noi? Chiar dacă interesul manifestat de principalele firme în domeniu este destul de mare, România fiind o piaţă potenţială imensă în această direcţie, există însă, din păcate, o oarecare reţinere. Ea este cauzată de rata încă destul de mare a inflaţiei, de taxele vamale prea ridicate, deloc stimulatoare pentru cei ce vor să aducă această tehnologie, de lipsa mijloacelor financiare. Este ştiut faptul că la noi dar şi în alte ţări est-europene preţul este unul dintre criteriile principale. Nu putem să nu apreciem că s-au făcut şi paşi destul de mari. Computerul , destul de rar înainte de ’89, începe să devină o prezenţă tot mai familiară, încep să fie utilizate computere şi programe performante, cele "fără nume" fiind trep­­tat-treptat eliminate. Drumul pe care îl avem (încă) de parcurs este destul de lung. De la el nu ne putem abate, deoarece "singura cale este în sus". Computerul este indispen­sabil oricărei firme. El conferă avantaje pe care nu are rost să le mai repetăm. El este şi un factor de­ "aliniere" de performanţă, de recunoaştere a unui anumit nivel. (Continuare în pag. 4) "Oamenii se înţeleg vorbind..." '------------------------------------------------------ —■ ■ " . Sub auspiciile Academiei Române, a Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială (CESPE­CS), în decembrie 1995, la Mangalia, lua fiinţă Grupul Demostene al jurnaliştilor devotaţi cooperării interculturale. CESPE­CS, ca membru fondator al acestui grup, a organizat la sfârşitul săptămânii trecute în municipiul Miercu­­rea-Ciuc o dezbatere pe tema: ‘Mass-media un facilitator în dialogul intercultural intracomunitar". Au fost prezenţi la această întâlnire re­prezentanţi ai presei scrise şi audio-vizuale din Constanţa, Tg-Mureş,­­Cluj, Iaşi, Bucureşti, Harghita, ai minorităţilor, cercetători. Despre Grupul Demostene a vorbit doamna CARMEN DUMITRIU ŞEU­­LEANU, director de program la CESPE­­CS. "încă de la naşterea acestui grup s-a dorit ca el să aibă o existenţă perma­nentă. El ar învăţa de la toate organizaţiile, de la toţi oamenii, de la toţi deţinătorii de valori culturale, în acelaşi timp ar învăţa cum se face transferul către cei ce nu sunt aparţinători uneia sau alteia dintre culturi. Aşa a apărut ideea unui nou proiect: fie­care dintre noi, în nume propriu, va învăţa întâi pentru el, iar mai apoi va transfera într-o tehnologie proprie, specifică cana­lului la care lucrează, dar proprie şi re­giunii unde lucrează. O tehnologie care să ajute la o mai bună cunoaştere între culturi. Nu este vorba de culturi care vin de pe o bază etnică, ci şi de culturile care sunt generate de o anumită credinţă reli­gioasă sau de culturile care vin dintr-o anumită regiune". După un cuvânt de încurajare privind continuarea activităţii începute de Gru­pul Demostene, rostit de muzicianul Henry Maiorovici, preşedinte de onoare al acestuia, s-a trecut la dezbateri pe tema dialogului intercultural intraco­munitar. Au vorbit despre acest subiect: •DUMITRU BORŢUN, sociolog, consilier la Preşedinţia României: "Atunci când este vorba de comunicare intercultu­­rală ne gândim la o cunoaştere reciprocă a valorilor la nivel comunitar şi la un­ transfer al acestora. Peste tot apar situ­aţii în care valori comune sunt îm­părtăşite de culturi diferite. Fiecare dintre noi ne identificăm prin ce avem specific". Domnul Borţun a subliniat că, din păcate, în România definirea identi­tăţii nu se face în manieră modernă. Aşa se explică faptul că oamenii sunt învăţaţi (Continuare în pag. 3) ANA OGRÂZEANU Târgul forţei de muncă la Odorheiu Secuiesc - Scurt interviu cu d-l Gheorghe Ghinescu, şeful Oficiului Forţei de muncă şi şomaj - D.M.P.S. Harghita­­ • Câţi şomeri aveţi înregistraţi în zona Odorheiului Secuiesc? • în total, în zonă, avem 2945 şomeri. Este zona cu cea mai mică rată a Şomajului pe judeţ. • în această situaţie, de ce târgul forţei de muncă s-a organizat la Odorheiu Secuiesc? • Pentru că la Odorhei există ofertă de locuri de muncă, spre deosebire de Topliţa şi Gheorgheni. • Câţi agenţi economici şi cu ce ofertă au fost pre­zenţi la bursa din Odorhei? • S-au prezentat 26 de agenţi economici cu o ofertă de 664 locuri de muncă. • Câte persoane fără loc de muncă au fost prezente și cu ce rezultat? • Aproximativ 800 (Continuare în pag. 3) AURELIA ILUT mmmm­­SUBSCRIEREA NU S-A TERMINAT! 30 APRILIE PANA LA CUPONUL DUMNEAVOASTRĂ POATE FI INVESTIT LA FONDUL PROPRIETĂȚII PRIVATE 3 TRANSILVANIA ! Cine-i mai ajută pe locuitorii Făgeţelului? Precum o boală cronică, fără şanse de vindecare, deocamdată, în satul Făgeţel, comu­na Frumoasa, "dom­neşte" nepăsarea. Am mai scris despre neca­zurile oamenilor aces­tei aşezări, despre faptul că sătenii Făgeţe­lului se zbat în nepu­tinţa lor şi nepăsarea altora. Un "inventar" al tuturor necazurilor este de prisos.­ Dar "lista" necazurilor cu care se confruntă local­nicii în loc să se... sub­­ţieze, se "încarcă" tot mai mult. Acum, la duiumul de nemul­ţumiri, se mai adaugă cea privind inactivita­tea achizitoarei Doina Pora. Localnicii, și i­­am numi pe Victor Bucur, Simion Bucur, Ana Bucur, Karácsonyi Emilia, Ambrus Măria, Maria Bucur, Bokor (Continuare în pag. 3) GHEORGHE CHIPER

Next