Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1998 (Anul 10, nr. 1887-1950)

1998-06-18 / nr. 1942

• Pagina a 2-a • 18 iunie 1998 • Drumurile noastre poate se vor repara odată Problemele majore ale autorităţilor din Sărmaş sunt legate de starea drumurilor comunale, a celor forestiere şi a drumului judeţean ce leagă această comună de Subcetate. Pe d-l primar Vasile Dobrean l-am găsit supraveghind măsurătorile ce se efectuează în vederea modernizării DJ 153, proiect câştigat în urma licitaţiei de Societatea Comercială „Hamerock’. Fondurile au fost obţinute de la Consiliul judeţean fiindcă drumul este „în halul lumii”, după cum s-a exprimat d-l primar. Cât despre drumurile comunale, repararea lor ar trebui să se facă din bugetul Consiliului local, dar acesta e într-adevăr sărac, iar necesarul de fonduri trebuie împărţit pentru multe alte obiective: curăţarea păşunilor a costat 150 de milioane, anul acesta alocându-se o sumă de 50 de milioane de lei; s-au construit câteva saivane pentru sezonul de vară, pe pășunile Tătaru, Tinoave, Padina-Plopiş, Dealu’ Lat, Dosu­’ Mare, Teasc, cositul fânului de pe lotul zootehnic s-a realizat de către crescătorii de animale din comună care în schimbul muncii prestate şi-au asigurat monta pentru vite. Dacă drumurile comunale vor fi modernizate din efort local, cu piatră adusă de la carierele din Stânceni­­­­ şi din Sărmaş, în schimb drumurile forestiere sunt de competenţa ocoalelor silvice. Datorită doborâturilor de vânt abundente, utilajele şi maşinile de mare tonaj circulă cu mare frecvenţă pe aceste drumuri, astfel că au ajuns să fie impracticabile, chiar şi pentru căruţe. D-l primar doreşte să tragă un semnal de alarmă pe această cale, ca ocoalele silvice să purceadă la repararea lor şi să le întreţină aşa cum ar trebui. Aici au fost amintite drumurile: Pârâul Sărmaşului, Pârâul Filpii, dar mai ales cel de pe valea Ciricului. PAKUCS GABRIELLA La Sărmaş Primarul din Corbu... (Urmare din pag. I) ştie cine şi-a dus acasă lemne dintr-o proprietate obştească. Primarul lansează prin presă un S.O.S. organelor abilitate şi capabile de a stopa defrişarea ilegală. Tot răul înseamnă şi un bine. Clădirea în care funcţionează astăzi Primăria, dar şi construcţiile aferente efectuate după naţionalizarea de după război şi Revoluţia din ’89 — acesta este sehepsisul legii,­­ intră în posesia moştenitorilor din Tg. Mureş ai fostului proprietar. D-lui primar Nicolae Dandiu, nici nu-i vine să se gândească la banii cheltuiţi pentru reparaţia recentă a vechii clădiri. Se gândeşte dacă în urma sentinţei Tribunalului din Miercurea-Ciuc, mai are rost un recurs la Curtea de Apel de la Tg. Mureş. Părerea mea este că nu, deoarece "dura lex sed lex", adică pe româneşte "legea te poate da de-a dura". Domnule, aşteaptă în linişte - nu ştiu cam câţi ani - până va fi construită clădirea unde îşi va avea sediul Primăria din Corbu. Bugetul... (Urmare din pag. I) din aceşti bani vor fi cheltuiţi pentru conducta de gaz care va aproviziona zona Gheorgheniului şi Topliţa, dar oricum cu sumele alocate nu sunt speranţe să terminăm prea devreme aşa că şi aici va trebui să găsim alte surse.­­ Ce se va întâmpla cu conducta de apă potabilă Zetca-Copşa Mică?­­ Suntem în tratative cu firma Rurhwasser din Essen, suntem în relaţii foarte bune cu judeţele Mureş şi Sibiu, sunt stabilite localităţile care vor fi alimentate, deci acţiunea este în derulare.­­ Domnule Zsombori, discutând cu mai mulţi primari, am constatat că foarte mulţi dintre ei îşi leagă speranţele, în realizarea proiectelor edilitar gospodăreşti, pe care le au, de finanţări din afară, programe PHARE, credite cu dobânzi mai... blânde, la­ termen lung sau altele de acest fel. Ce perspective există în acest sens?­­ Când spuneam că trebuie să ne gândim la alte resurse la așa ceva făceam referire. Dar trebuie mai întâi să apară Legea patrimoniului, adică consiliile locale să aibă în spate niște valori cu care să poată garanta pentru bănci anumite împrumuturi care vor fi utilizate în infrastructură, alimentări cu apă, canalizări, drumuri, telecomunicaţii. Sigur aceste împrumuturi vor fi cu dobânzi mici, iar rambursarea lor să fie făcută după intrarea în funcţiune a obiectivelor respective. Chiar azi am primit un răspuns de la CERA BANK cea care a finanţat foarte multe lucrări de infrastructură în Ungaria şi Polonia, inclusiv în oraşe mari cum este Cracovia. Deci ei sunt de acord cu finanţarea, au şi specialişti în domeniul infrastructurii, dar aşa cum ziceam trebuie să apară Legea patrimoniului pentru ca să existe garanţii bancare. Sigur mai este şi alternativa garanţiilor de stat, dar acestea nu merg decât cel­ mult până la nivelul municipiilor şi nu mai jos. “Normal...” (Urmare din pag. I) , de aşteptat, aşadar, ca şi in acest an să se întâmple la fel, având în vedere şi aprobarea Legii bugetului pe acest an.­­ Legat de activitatea Oficiului Forţe de Muncă şi Şomaj, ce aţi dori să transmiteţi, şi pe această cale, agenţilor economici, de care depinde, în ultimă instanţă, situaţia şomajului?­­ Cu riscul de a mă repeta - pentru că nu e prima oară când o spun - aş dori să se reţină de către agenţii economici, care au angajat absolvenţi sau vor angaja absolvenţi, că pentru a beneficia de prevederile Ordonanţei de Guvern nr 35/1997, este obligatorie depunerea tabelelor lunare, până la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna trecută; în caz contrar vor pierde drepturile conferite de lege pentru acea lună. Şi­ ar mai fi o chestiune: pe agenţii economici care doresc să încadreze absolvenţi din promoţia 1998, în condiţiile Ordonanţei nr. 35, beneficiind de 70 la sută din câştigul net la încadrare plătit din fondul de şomaj timp de 12 luni, îi rugăm să comunice, în scris, la Oficiul Forţe de Muncă şi Şomaj, până la sfârşitul lunii iunie, intenţia de angajare. Dinamică... (Urmare din pas. I) evenimentele din decembrie ’89...), deci suedezii, pretind din partea noastră, pentru o datorie de 30 de milioane de dolari-aur, contractată în 1929 şi niciodată restituită (!), rambursarea a nu mai puţin de trei miliarde din aceeaşi monedă americană! Se pare că “tratativele” s-au mutat pe terenul “subtilităţilor”, şi vrem doar să sperăm că deznodământul nu va contribui să ne mai întunece şi el firavele noastre speranţe de mai bine... Iată că Sorin Roşca Stănescu de la “Ziua” s-a hotărât să trimită o “bombă” cu destinaţia senatorului Cornel­iu Vadim Tudor - via Merce (chiar dacă afirmă că documentul i-a parvenit prin terţă persoană...). Liderul “României Mari” se jură, însă, pe părinţii şi copiii săi, că angajamentul nu-i aparţine şi doreşte, prin justiţia cu care nu o dată s-a găsit în nişte relaţii mai mult ori mai puţin “originale”, să obţină din partea publicaţiei buclucaşe nici mai mult, nici mai puţin decât două miliarde din leii noştri, în timp ce Ion Cristoiu - din nou la o altă publicaţie - vrea să-şi convingă cititorii - în stilul său mereu “pentru contra” - că reforna morală nu-și prea are rostul... S-o f1 gândind, oare, la propria-i persoană? Dinamică firească ori perpetuă brambureală? Cine va răspunde la această întrebare, cei din prezent ori TIMPUL? Colegiul Naţional „Mihai Eminescu ” Topliţa - Harghita Plan de şcolarizare pentru anul 1998-1999 aprobat cu ordinul M.E.N. 3703/1998 I. învăţământ liceal: - Pedagogic (învăţători - educatoare) - Teologie ortodoxă • Economic (contabil statistician) • Real (chimie biologie) sau uman ■ Electrotehnic II. Școala profesională: - Tâmplari - Mecanici auto Instalatori tehnico-sanitare și gaze 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri 1 cls. - 25 locuri ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR • Candidaţii la examenul de admitere în clasa a IX-a Liceu şi Şcoala profesională (anul I ), se pot înscrie în baza următoarelor acte: — fişă de înscriere; - certificat de naştere în original şi copie xerox; adeverinţă de absolvire a învăţământului gimnazial (clasele V—VIII.); - adeverinţă medicală eliberată de medicul unităţii sanitare de unde provine; - dovadă de vaccinare; - dosar. La profilul TEOLOGIC, mai sunt necesare următoarele acte: - binecuvântarea Chiriarhului; - recomandarea parohului şi a consiliului parohial; - certificat de botez; - adeverinţă de absolvire a 8 clase cu specificarea mediilor şi a notelor la purtare. Fişa medicală va cuprinde: - fişa de consultaţie a copilului de la 0-16 ani; - analize medicale WDRL şi MRF. Director, prof. DUMITRU CITIRIGĂ Pentru relaţii suplimentare privind examenul de admitere sunaţi la 066/141804 - secretariat; 066/141664 - contabilitate. CONFERINŢA DE PRESA Ideea principală subliniată, la recenta întâlnire cu noi, de către domnii ALEXANDRU CADAR şi EMIL POP, lideri judeţeni ai PSM şi PDSR, a fost aceea a unităţii stângii, ca o soluţie ce poate determina formarea unui puternic pol de centru stânga capabil să, cităm, "să înlăture actuala putere”. După ce ne-a informat asupra celor discutate la cel de-al treilea Congres al PSM, la care a participat, d-l Cadar ne-a făcut cunoscute etapele care se au în vedere în acest scop. Prima, accentua domnia-sa, ar consta în fuzionarea PSM cu PS - sens în care s-a și perfectat o hotărâre comună­­, cu Partidul Muncitoresc Român, cu Partidul Socialist Muncitoresc Român şi cu Partidul Socialist Român­­ pentru formarea,unui pol socialist naţional şi patriotic în România. A doua ar viza alianţa cu partidele naţionale şi patriotice, cu o doctrină social democrată - şi a numit aici PDSR-ul, PRM-ul şi PUNR-ul - prin care să se realizeze un puternic pol de centru stânga, ca alternativă la putere, cea de acum dovedindu-se, în accepţiunea vorbitorului, incapabilă să scoată ţara din impas. Cu precizarea că dumnealui îmbrăţişează soluţia alegerilor anticipate, d-1 Alexandru Cadar a mai spus că "a venit timpul ca în fruntea ţării să ajungă oameni care doresc cu adevărat binele ei”. Referindu-se la aceleaşi probleme, d-1 Emil Pop a accentuat la rându-i necesitatea unei coaliţii şi în plan teritorial, pornind de la următoarele considerente • "suntem un judeţ sărac care, după 1989, a avut parte în plan local numai de o guvernare de dreapta, cu programe şi interese specific locale aflate, uneori, în divergenţă cu cele naţionale • deputaţii şi senatorii locali consideră populaţia românească ca o minoritate regională. Iată interese şi fără drepturi specifice recunoscute minorităţilor naţionale • foarte rar parlamentarii locali s-au consultat sau au organizat întruniri cu lideri de opinie ai populaţiei româneşti, iar promisiunea premierului cu privire la numirea unui consilier pentru Harghita şi Covasna, a fost uitată " cel mai convingător argument al eficienţei unităţii stângii e dat de rezultatele din precedentele alegeri, rezultate care au arătat că opţiunea electoratului român la vot a fost de stânga", împărtăşind, cu unele excepţii, punctul de vedere al domnului Pop, liderul PSM, d-1 Alexandru Cadar a mai subliniat o dată ideea alegerilor anticipate şi cea a unităţii stângii readucând, ca şi d-1 Pop - în atenţia noastră protocolul comun semnat, la nivel de judeţ, între PDSR, PSM, PRM, PP şi PUNR, în baza căruia s-ar impune ca, la viitoarele alegeri, scopul propus şi acceptat de toţi să fie, în sfârşit, atins. Abordând în context doctrina social-democrată şi dezvoltând-o amănunţit -aşa cum noi din lipsă de spaţiu nu o putem face-d-l Pop a definit şi doctrina celor aflaţi la putere, pornind de la răspunsul unui lider sindical care, întrebat de un reporter TV­ împotriva cui protestează, a spus: "împotriva prostiei!” - numind aşa, după părerea liderului nostru din pedesere, incompetenţa celor care conduc destinele ţării acum. Consemnare de ȘTEFANA DRĂGHICI Adevărul Harghitei Munca profesorului se reflectă în rezultatele elevilor! O comparaţie fugară între două şcoli generale din aceeaşi localitate le poate determina să tragi concluzii nefondate. Bunăoară, ŞCOALA GENERALĂ NR. 4 DIN TOPLIŢA, raportată la alte unităţi de învăţământ, pare a fi una dintre instituţiile uitate de factorii de răspundere, deşi, în realitate, adevărul este undeva la mijloc. Există o mulţime de cauze care generează rămânerea în urmă a întregii activităţi din cadrul acestui lăcaş de învăţământ. în primul rând, şcoala a fost construită cu ani în urmă —nu mai amintim pe vremea cui, întrucât, astăzi, oare cine mai construieşte şcoli?-, în apropierea fostului restaurant "Cerbul”, transformat ulterior în bai­ de zi, disco sau ... în al doilea rând, cartierul "Izvoarelor”, care se învecinează cu şcoala, s-a transformat, treptat, treptat, într-unul din cele mai infecte din oraş, cu oameni de toate culorile şi cu cele mai diferite deprinderi! Majoritatea copiilor care frecventează cursurile acestei şcoli provin din cartierul amintit sau din familii sărace. Am menţionat aceşti factori negativi, deoarece şi ei fac parte din rândul legăturilor cauzale care afectează bunul mers al activităţii instituţiei amintite. "în zadar încercăm să "modelăm" ceva în curte sau în interiorul clădirii - ne-a mărturisit directoarea şcolii, d-na MARIA BLAGA CSATLÓS-că totul se duce de râpă. Astăzi sădim o floare, mâine ne trezim că nu o mai avem, reparăm gardul într-o parte şi răsuflăm uşuraţi că am făcut o treabă bună, dar o mână rea şi nesăbuită are grijă ca peste o zi ori două să ne ofere alte ... surprize. în afară de "duşmanul" care ne urmăreşte din exterior, ne confruntăm cu probleme deosebite legate de dotarea şcolii, care lasă mult de dorit. Sponsorii nu se prea îngrămădesc la poarta noastră, aşa că am încercat şi noi să preluăm ce este bun de la alte şcoli, de exemplu, "Balul părinţilor” - pentru a ne spori intr-un fel veniturile, dar am primit un punct negru şi la acest capitol, întrucât copiii noştri, î­n majoritate, provin din familii sărace, care nu-şi permit un asemenea lux". Cu toate aceste motive menţionate, care creează o stare de nemulţumire în rândul colectivului didactic, s-a găsit, totuşi puterea de a se canaliza voinţa spre un ţel demn - acela de a da "naştere” la elevi bine pregătiţi, dornici de carte. Pentru că, în definitiv, munca unui profesor se reflectă efectiv în rezultatele obţinute de elevi la învăţătură, la olimpiadele­ şcolare, precum şi în cele vizând admiterea în liceu, în acest sens, putem trece în revistă numele elevilor: Carmen Moldovan, Elena Ţifrea, Elena Hangan, Livia Panciuc ş.a. Şi după cum a subliniat interlocutoarea noastră, “majoritatea elevilor noştri care au dat admitere la liceele din localitate sau din alte localităţi s-au situat pe locuri fruntaşe”. GETA DUŞA

Next