Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1998 (Anul 10, nr. 1951-2016)

1998-07-01 / nr. 1951

Adevărul Harghitei Adevărul ascuns într-o realitate confuză în Plăieşii de Sus trăiesc aproximativ 300 de romi, reprezentând 8,7 la sută din populaţia comunei Plăieşii de Jos. Comunitatea vieţuieşte din ’91 intr-un „conglomerat” al problemelor, aşteptând să vină acel cineva abil ca să le rezolve. Aceste situaţii, pe care ei nici nu le pot defini cu­ exactitate, sunt edificate pe­­diverse prejudecăţi ce duc la apariţia acelor conflicte nesociale, trăind ca într-o colivie a cărei carapace se află pe punctul de-a exploda. Aşadar, în urma celor sesizate, am stat de vorbă cu d-nii Balázs Tibor, Kalányos József şi Kalányos Lőrincz, aflând că din perioada de tristă amintire - anul ’91 - trăiesc tot mai greu. Majoritatea oamenilor lucrează ca zilieri pe la cetăţenii din comună, însă banii nu le ajung. Toţi au susţinut că statul ar trebui să îi ajute, spunând că sunt o etnie defavorizată. Dar iată câteva din problemele reliefate de ei, care constituie şi un oarecare argument: • Am fost nevoiţi să transportăm un copil­­ decedat-4 km la dispensar, până unde a venit salvarea. Nu ştim de ce nu a putut veni până la Plăieşii de Sus. • Dacă cineva dintre noi merge la dispensar pentru o consultaţie, de cele mai multe ori se uită că şi acesta stă la rând. • în cazul în care se aduc ajutoare, nouă ni se dau doar cele rămase, respectiv refuzate de maghiari. • De fiecare dată când mergem la medic suntem nevoiţi să plătim o taxă de 60 mii lei. • Atunci când suntem văzuţi la cârciumă, imediat după ce am plecat poliţia ne amendează. Ele sunt doar câteva din situaţiile pe care ni le-au prezentat aceşti domni, afirmând în acelaşi timp, că se consideră dezavantajaţi în comparaţie cu celelalte comunităţi. Referitor la problemele medicale ridicate de etnicii romi, d-l doctor Sztojka Tamás ne-a spus: „Legat de taxă pot să spun că nu au plătit nimic, ba din contră vă pot relata o situaţie când a venit la mine poliţia, fiindcă s-au bătut într-o noapte, unde m-am dus cu maşina mea, iar cheltuielile rezultate în urma deplasării mele acolo nu mi le-a achitat nimeni”. D-na asistentă a ţinut să completeze că, deşi ar trebui să plătească, fiindcă nimeni nu are asigurare, nici un rom nu a plătit. în ceea ce priveşte moartea copilului, d-l doctor a confirmat cele spuse de romi, la care d-na asistentă a adăugat că: „până şi moartea acestuia s-a datorat lor” - adică părinţilor. Un ajutor refuzat! Şi totuşi, paradoxal, comunitatea de romi se plânge. în urma celor observate am luat legătura cu d-l Jeni. Géza - preşedintele Asociaţiei Romilor din Harghita - care ne-a spus că, chiar dacă unele fapte negative au fost făcute de romi, nu trebuie generalizat deoarece nu fiecare rom are acele „deprinderi”. în acest sens se va desfăşura între 6-10 iulie o adunare generală la Căminul cultural din comună, organizată de asociaţia amintită, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii tuturor instituţiilor din zonă. Cu acest prilej se vor pune pe tapet problemele dificile cu care se confruntă comunitatea, urmând ca după discuţii să îşi aleagă un „responsabil” care să-i reprezinte în faţa diriguitorilor şi a obştii. Cum în astfel de situaţii adevărul se află undeva la mijloc, ne oprim aici, sperând că, o dată cu şedinţa ce va avea loc, „ceaţa” asupra celor sesizate din Plăieşii de Sus, să fie risipită. DANIEL ŞERBAN întrunirea B.P.J. Harghita al PD Vineri, 26 iunie a.c.M­irca-Ciuc a avut loc întrunirea trimestrială a Biro­u­ui Permanent Judeţean al Partidului­­Democrat în cadrul întruniii, d-l Mihail Bilim pr, şedintele B.P.J., a făcut o largă infirmare privind­ lucrările Consiliului Naţional al PD din iunie, la care s-a analizat rezultatul alegerilor în organizaţiile de partid, preşedintele PD, d-l PETRE ROMAN a prezentat situaţia politică a ţării, iar miniştrii PD Radu Berceanu, Traian Băsescu, Sorin Frunzăverde şi Alexandru Sassu au raportat despre activitatea desfăşurată în cadrul Guvernului, precum şi măsurile luate sau preconizate în vederea grăbirii Reformei. Participanţii la întrunirea B.P.J. au analizat activitatea politică în cadrul Organizaţiei judeţene a PD, stabilind măsuri de sporire a eficienţei acestei activităţi şi creştere a răspunderii membrilor cu funcţii de răspundere în organele judeţene şi locale de partid. Biroul Permanent Judeţean Harghita al PD a hotărât organizarea unei largi acţiuni de ajutorare a sinistraţilor în urma recentelor inundaţii, în care sens se va cere contribuţia tuturor celor ce au posibilitatea de a livra material lemnos necesar reparării locuinţelor distruse din comuna Adămuş, judeţul Mureş, care a avut cel mai mult de suferit în urma revărsării apelor (se solicită îndeosebi lemn pentru pardoseli), precum şi adunarea de fonduri băneşti pentru sinistraţii din oraşul Târnăveni. B.P.J. şi-a exprimat încrederea că membrii PD din judeţul Harghita, şi alături de ei toţi cetăţenii de omenie, vor răspunde acestei chemări, iar organele locale vor sprijini acţiunea de ajutorare a celor aflaţi la nevoie. Şase furturi într­­o singură noapte în dimineaţa zilei de 27 iunie, la ora 5:00, o patrulă de pază şi ordine din cadrul Poliţiei oraşului Gheorgheni, formată din sg. maj. Gioni Popa şi sg. jandarm Aurel Morariu, a oprit pentru control, în zona staţiei PECO de pe strada Gábor Áron din localitate, autoturismul ARO 10, cu numărul cu înmatriculare V.R 02 RIX. în momentul opririi, ocupantul din partea dre­filă a conducătorului auto a deschis portiera și a fugit proomp. El a fost prins și imobilizat. Procecâncte­sc re identificarea celor 2 persoane s-a stabilit că este vorba . GABRIEL ONIGA, 21 ani, din Gheorgheni cartiCUV.. Florilor, bloc 8/B/22, necăsătorit, fără ocupaţie, fără amCCidente penale, care conducea ARO sub influenţa băuturilor alcoolice şi COVACI FERENCZ ISTVÁN REMUS, 20 ani tot din Gheorgheni, cartier Bucin, bloc 25/B/77, fari ocupaţie şi fără antecedente penale. Cei doi au fost conduşi la sediul poliţiei deoarece existau suspiciuni cu privire la proprietarul autoturismului. De asemenea, în maşină au fost găsite mai multe aparate electronice a căror provenienţă tinerii nu au putut-o justifica, în urma cercetării amănunţite a celor doi, a percheziţiei autovehiculului şi a domiciliilor suspecţilor, poliţiştii au stabilit că ARO fusese furat în noaptea respectivă dintr-o parcare improvizată, proprietar fiind Bagi Székely Zsolt, din Gheorgheni, căruia i s-a restituit maşina. Oniga şi Covaci, tot în noaptea de 27 iunie, mai comiseseră 5 furturi prin efracţie din autovehicule. Bunurile sustrase, în valoare de 25 milioane lei, au fost înapoiate persoanelor vătămate. Cercetările continuă cu cei doi în stare de arest preventiv în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale. ANA OGRĂZEANU Singurele căi de acces auto la parcările din piaţa agroalim­entară Miercurea-Ciuc sunt blocate de câte un indicator "Accesul interzis tuturor autovehiculelor". Cu toate acestea, vineri dimineaţa erau aşezate în parcările de lângă piaţă peste 40 de maşini. In fiecare minut trec de cele două indicatoare cam 3 maşini, deci peste 1000 de contravenienţi în 8 ore. Dacă toţi şoferii ar respecta interdicţia, nici un autoturism nu ar putea ajunge la­­ NOTE:­­ Capcană pentru automobilişti parcările pieţei, şi nici chiar marfa vândută în piaţă nu ar putea fi adusă cu maşina, ci doar cu sacoşa. Odinioară, cele două semne aveau alături menţiunea "Cu excepţia riveranilor", şi care acum lipseşte. Patrule de poliţie îi amendează din când în când pe neatenţi. Locatarii blocurilor din jurul pieţei au nevoie de parcările din zonă, pe care le şi folosesc, trecând peste interdicţie. Riscul lor se ridică la 15.000 lei. Poliţiştii au legea în mână şi un loc unde îşi pot face astfel planul de amenzi. Pentru riveranii amendaţi pe degeaba e clar că ori semnele buclucaşe au nevoie de o adăugire, ori parcările nu au nici un rost. (SILVIU ŞTEFĂNESCU) Pagina a 3-a • 1 iulie 1998 In momentul cel mai favorabil al sezonului Pe păşunile harghitene nu e doar... lapte şi miere La prima vedere, apropo de sezonu­l de păşunat, s-ar părea că totul e minunat în cea mai bună dintre lumile posibile. Sigur, în acest moment iarbă este din belşug peste tot, ploaie căzând şi când trebuie şi când nu, scot din discuţie şi problema adăpării animalelor, însă din păcate această situaţie aproape fericită este doar temporară. Altfel problemele pajiştilor harghitene vor deveni în curând acute aşa cum au fost şi în anii precedenţi o dată trecută luna iunie. Cu toate că suprafaţa totală e mare sau chiar foarte mare - aproape 150.000 hectare, revenind în medie pe un animal 2,9 sau 2,1 hectare, depinde ce se ia în calcul: suprafaţa totală sau suprafaţa păşunabilă. Diferenţa dintre prima şi a doua categorie este "umplută" de suprafeţele acoperite cu vegetaţie arboricolă, în bună parte fără valoare forestieră. Discutând problemele păşunatului cu d-l dr. Antal Attila director cu politici agro-alimentare în cadrul DGATA Harghita, domnia sa ne spunea că în ultima vreme, adică din ’90 încoace, nu prea s-au făcut sondaje privind producţia de masă verde la păşune, dar nu există nici un motiv să credem că ar fi sporit cu ceva cantitatea de masă verde de pe păşuni, dimpotrivă. Aşadar, media ar fi undeva în jurul a 8-9 tone la hectar, cu coborâşuri până la 2-3 tone pe hectar şi cu "ascensiuni" până pe la 25 de tone. Termenul de referinţă ar fi 30-35 tone atât cât se obţine pe pajiştile îmbunătăţite. Adică având în covorul vegetal specii productive şi valoroase, semănate de mâna omului, fiind fertilizate anual, curăţate chiar şi de resturile rămase în urma păşunatului. Şi aşa mai departe. Cine ar trebui să facă toate acestea? Evident primăriile direct, cu crescătorii de animale ori prin intermediul taxelor de pășunat. Dar stabilirea acestor taxe e o treabă a dracului de complicată și... ingrată. Unele primării pornind de la calculele făcute de specialiștii centrelor agricole au stabilit nişte taxe ceva mai mari - între 25 şi 35 de mii de lei pe animal - ceea ce ar fi asigurat nu doar menţinerea pajiştilor la nivelul actual şi amenajarea celor necesare pe perioada păşunatului pentru ca animalele să aibă condiţii bune-adăpători suficiente, adăposturi pentru perioadele cu intemperii, stâne pentru muls, etc. şi o îmbunătăţire radicală, în decurs de 4-5 ani, a acestor pajişti şi creşterea producţiilor până la acoperirea integrală a necesarului de masă verde pe toată perioada de păşunat. Nu doar în mai-iunie cum se întâmplă acum. Dar aceşti specialişti şi primarii sau consilierii care i-au ascultat au avut de făcut faţă unei reacţii extrem de vehemente din partea crescătorilor de animale, pe alocuri fiind ameninţaţi cu... linşarea. Aşa că în cele mai multe cazuri au renunţat la stabilirea unor taxe cu care să se poată face într-adevăr ceva. Prin alte locuri însă, primarii şi consilierii au adoptat un populism ieftin stabilind taxe aproape simbolice: Mugeni 1100 lei pentru un animal, Cârţa 2.000, Feliceni 2150, Mărtiniş 1 200 şi asemenea exemple ar putea continua. Ce se poate face dil ,isenlinea sume? Aproape nimic. O problemă si?.9 lentă este, pe toată perioada pășunatului, asigurarea rePr0£tecătorilor, afară pe pășuni. Din păcate numărul reproducătorilor de calitate este extrem de mic: abia un taur atestat la 2-3 ciurde! Sigur în afara acestora mai există cei nerecunoscuţi, in majoritate tăuraşi destinaţi sacrificării dar utilizarea lor la ITfontă implică riscuri extrem de mari, adică şanse sporite de a obţine produşi necorespunzători din toate punctele de vedere. Oricare ar fi situaţia puţine lucruri se mai pot face pentru actuala perioadă de păşunat. Rămâne ca cel puţin să se tragă învăţămintele necesare pentru viitor. Cu alte cuvinte consiile locale să-şi intre cu adevărat în atribuţii, ceea ce în puţine locuri s-a întâmplat în acest an. DAN LUDUŞAN i

Next