Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1999 (Anul 11, nr. 2272-2337)

1999-10-01 / nr. 2272-2273

Ce-ar fi să mai punem şi noi mâna şi mintea? m criticat nu o dată şi încă foarte dur “politica agrară” sau, mai degrabă, lipsa aproape totală a unei asemenea politici a actualilor guvernanţi şi din păcate nu există, deocamdată, nici un motiv de a ne schimba opiniile. Numai că mai este şi o altă faţă a medaliei, legată de dictonul popular “ajută-te singur”. Aceste gânduri mi-au venit în minte în urma întâlnirii cu un cunoscut ce lucrează în industria laptelui, care îmi spunea că este imposibil de găsit în acest moment pe piaţă separatoare de lapte. Nu cine ştie ce utilaje complicate - ci acelea pe care le găseam pe vremuri la fiecare fermă, neavând nevoie nici măcar de curent electric, întrucât sunt acţionate manual. Dacă unui întreprinzător particular ori managerului unei întreprinderi oarecare i-ar fi trecut prin cap să fabrice asemenea aparate, care să fie însă ieftine şi bune, ar fi putut vinde foarte multe, întrucât în fiecare gospodărie ţărănească unde sunt 2-3 vaci de lapte ar fi nevoie de aşa ceva. Ca de altfel şi de un aparat simplu de obţinere a untului din smântână. Meseria m-a purtat nu demult în gospodăria unui covăsnean care avea cinci vaci de lapte din rasa Bălţată austriacă, deci cu o producţie de peste 4.000 litri într-o lactaţie. Fără să fie cine ştie ce specialist în domeniu, omul şi-a construit cu forţe proprii un aparat de muls dintr-un motoraş de la o maşină de spălat şi alte câteva elemente luate de te miri unde. Nu toată lumea poate face la fel, dar un întreprinzător priceput ar putea construi, la un preţ acceptabil, asemenea aparate cu care să fie dotate cât mai multe gospodării ţărăneşti. S-ar putea face chiar o colaborare cu societăţile de prelucrare a laptelui pentru a facilita achiziţionarea unor asemenea aparate. (Continuare în pag. a 4-a) DAN LUDUŞAN Declaraţia premierului Viktor Orbán privind naţiunea ungară de restul Europei. Limba pe care o vorbesc le reaminteşte în fiecare zi de această realitate, că sunt singuri în pofida aliaţilor pe care îi au în Europa, a afirmat premierul ungar. Fără să folosească direct termenul, Viktor Orbán se referă la sentimentul apartenenţei etnice, adică la etnicitate. Aceasta dă naştere la o întrebare-cheie: Cum să fie conservat acest sentiment de către maghiarii din afara Ungariei, într-o Europă care respinge revendicările teritoriale şi tinde spre o mai mare integrare? ________________________________ Radio Europa Liberă ■ Atunci când vorbeşte despre o schimbare a naturii graniţelor, premierul Viktor Orbán se referă, mai curând, la relaţiile dintre unguri şi maghiari. Viktor Orbán preciza că această relaţie specială trebuie să depăşească cadrul integrării europene. ngurii sunt o naţiune unită, dar izolată cultural Soluţia care s-a conturat, în ultimii câţiva ani, în gândirea politică din Ungaria, aminteşte de un curent social-cultural din primele decenii ale secolului al XX-lea, cunoscut sub denumirea de “bundism”. Opus sionismului, care oferă o soluţie politică problemei identităţii naţionale a evreilor, bundismul a încercat să ofere soluţia autonomiei culturale, a păstrării unei identităţi separate, ancorată în cadrul unei societăţi multiculturale. Aşa vedeau ei viitorul comunităţilor evreieşti din Rusia, Polonia şi alte 7 ţări. O soluţie de tip sionist, un reflux masiv de maghiari ___________(Continuare în pag. a 4-a)____________ Dintr-o discuţie cu domnul Szvinyuk Mihai, şeful Centrului de Exploatare şi Mentenanţă (C.E.M.) Topliţa, din cadrul CONEL, Secţia de Distribuţie a Energiei Electrice Miercurea-Ciuc, afli multe lucruri interesante, printre altele acela că energia electrică este o mare necesitate pentru om şi că, de fapt, de aceasta îţi dai seama mai ales când îţi lipseşte. - Domnule Szvinyuk, care este raza de activitate a Centrului Topliţa şi cum reuşiţi să vă achitaţi de sarcinile pe care le aveţi şi care, din câte ştim, nu sunt puţine? ■ - C.E.M. Topliţa îşi desfăşoară activitatea pe raza a 6 comune (Subcetate, Sărmaş, Gălăuţaş, Bilbor, Corbu, Tulgheş) şi 2 oraşe (Borsec şi Topliţa). La Topliţa este sediul, iar la Borsec avem un punct de lucru care asigură bunul mers al activităţii noastre în oraşul Borsec şi comuna Corbu. Acest punct de lucru este dotat cu o autoutilitară pentru intervenţii. - Practic, care este, în mare, activitatea dumneavoastră? - In primul rând, furnizăm energia electrică în zonă ,medie şi joasă tensiune şi asigurăm calitatea acesteia. Apoi, executăm reparaţiile planificate, de volum mai mic, în funcţie de capacitatea de lucru. Nu omitem şi intervenţiile planificate şi accidentale, şi facturarea şi încasarea contravalorii energiei electrice. Am auzit că în legătură cu încasarea contravalorii energiei electrice, aţi aplicat o metodă nouă. Despre ce este vorba? _____ - De 6 luni, la C.E.M. Topliţa funcţionează încasarea contravalorii energiei electrice consumate prin factorii poştali, pe bază de facturi prezumate, lunare, cu citirea contoarelor şi regularizare la 6 luni, în localităţile Sărmaş, Hodoşa şi Gălăuţaş, iar din luna septembrie şi la Corbu. Aceasta numai la consumatorii casnici. Şi care sunt rezultatele? Mare lucru nu pot să vă spun. S-a observat o scădere a facturilor restante prin acest mod de încasare. (Continuare în pag. a 4-a) VASILE GOTEA: Continuă electrificarea în satele zonei Topliţa Topliţa Delegaţie a PNL în judeţul Harghita în perioada 1-3 octombrie, membri ai Biroului Permanent Central al Partidului Naţional Liberal efectuează o vizită în judeţul Harghita. Astăzi, delegaţia liberală se va întâlni cu membrii PNL din Băile Tuşnad (ora 11,00), apoi cu membrii şi simpatizanţii din Miercurea-Ciuc (ora 15,00) şi cu autorităţile locale judeţene şi municipale (ora 17,00). Mâine, la ora 10,00, delegaţia va avea o întâlnire cu autorităţile orăşeneşti din Topliţa, iar de la ora 11,00 cu membrii organizaţiilor PNL din Topliţa, Subcetate, Sărmaş şi Gălăuţaş. Duminică se va vizita Liceul agricol Corbu (ora 9,00), se va participa la slujba religioasă din bisericile localităţii, iar de la ora 12,30 delegaţia liberală se va întâlni, la căminul cultural, cu sătenii din Corbu. 11 Anul XI., Nr. 2272/2273 VINERI/SÂMBĂTĂ, 1/2 OCTOMBRIE 1999 • 8 PAGINI Prețul - 555 lei prin abonament, 1000 lei la vânzare liberă In pag. a 2-a: • SPORT în pag. a 5-a: • O imagine din necunoscut în pag. a 6-a: • Programe