Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 2000 (Anul 12, nr. 2402-2464)

2000-04-04 / nr. 2402

Adevărul Harghitei Problemele celor din Gălăuţaş nu pot fi trecute uşor cu vederea. ■ Soarta dispensarului din comună depinde retrocedarea pădurilor , întâmplător am făcut, recent, un popas în comuna Gălăuţaş. Motivul principal al acestei vizite l-au constituit, de fapt, apelurile venite din partea unor semeni care s-au născut, au crescut şi vor să-şi ducă traiul pe mai departe tot în această comună. Şi oamenii acestor locuri sunt ferm convinşi că ziarul reprezintă încă o şansă în ziua de azi în soluţionarea a ceea ce alţii se fac că nu văd! Una dintre marile dureri ale cetăţenilor din localitate se leagă de un subiect mai vechi, referitor la dispensarul comunal. Acest subiect a mai fost găzduit în paginile cotidianului Adevărul Harghitei. Atunci, în urmă cu trei ani, când s-a scris despre această unitate sanitară, se preconiza să se pună temelia unei noi construcţii ori să se amenajeze complexul din centrul comunei în aşa fel încât să poată avea destinaţia de dispensar. Numai că tot proiectul a rămas — după cum se mai spune — doar „în faşă”... Cu toate acestea, gălăuţenii speră că dacă această problemă este readusă din când în când în „câmpul” de atenţie al celor care se pare că au uitat de ea, atunci se va rezolva totuşi cândva! In decursul celor trei ani de care aminteam, vechea clădire a dispensarului din Gălăuţaş a suferit un nou „val” de degradare, „bucurându-se” de lipsa de interes a celor ce-şi desfăşoară activitatea aici. Numai aşa se poate explica prezenţa unui strat gros de var peste firma din care s-ar putea deduce că această clădire este o instituţie sanitară! Ei, şi dacă ar fi numai atât, dar şi activitatea celor doi medici ai comunei lasă cam mult de dorit. Unul dintre aceştia face naveta din Târgu-Mureş, şi drept urmare programul de lucru al domniei sale nu începe de la ora 8,00, cum fireşte, ar fi normal, ci în jurul orei 10,00 sau după! Am fi dorit să aflăm amănunte legate de contractul cadru cu Casa de asigurări de sănătate, dar, efectiv, medicul navetist a refuzat orice dialog, din motive lesne de înţeles. N-am avut însă norocul nici de a însăila o discuţie nici cu doctoriţa Li­via Cotfas, deoarece ziua documentării noastre a coincis cu ziua liberă a domniei sale... De altfel, între cei doi medici de familie s-a statornicit o înţelegere privitoare la programul de activitate, adică: o zi lucrează unul, o zi­­ celălalt. Oamenii locului spun că doctoriţa Livia Cotfaş a locuit, până nu de mult, într-unul dintre blocurile din centrul comunei, dar acuma s-a mutat în „poiană” şi acolo dumneaei nu mai are... telefon... Aşadar, cu o doctoriţă în „poiană” şi fără telefon (!?), şi cu un medic navetist, cei din Gălăuţaş, în cazurile mai grave, fie s­e apelează la serviciul de ambulanţă din Topliţa, fie... trec întru împărăţia... şi de cealaltă... Şi ca „tacâmul” legat de dispensarul din Gălăuţaş să fie complet, mai amintim şi faptul că de ani buni nu departe de clădirea cu pricina se află rampa de încărcare a buştenilor. Credem că nu mai are nici un sens să descriem ce înseamnă să treacă o persoană cuprinsă de febra bolii printr-o astfel de rampă, pentru a putea ajunge la cei meniţi a-i da o speranţă de sănătate! *** Desigur că reprezentanţii Primăriei din Gălăuţaş nu sunt întru-totul străini de nemulţumirile semenilor din comună. Secretara primăriei, d-na Hunyadi Terezia, ne-a mărturisit că, recent, într-o şedinţă a consiliului local, a fost pus din nou în discuţie un plan în vederea cumpărării clădirii COMPTOP-ului. „Dacă acest vis s-ar realiza - menţiona interlocutoarea noastră -, s-ar putea să mutăm birourile primăriei în această clădire şi atunci am aduce în sediul actual al primăriei­­ dispensarul”. Dar acest vis - cum îl numeşte d-na Hunyadi - se va putea realiza numai după ce Primăria din Gălăuţaş va intra în posesia pădurii - în jur de 1.500 hectare­­, pădure aflată undeva în judeţul Suceava. Insă, până atunci... GETA DUŞA n ziua de 14 martie a.c., Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. „Industrializarea laptelui” Harghita S.A. a aprobat în unanimitate divizarea societăţii prin constituirea unei noi societăţi denumită „Lactate Harghita” S.A. Decizia a avut în vedere profilul secţiilor existente, pe de o parte, şi investiţia realizată la Remetea pe -----------------------------------­de altă parte, capitalul social aparţinător fiecăreia dintre societăţi stabilindu-se, de la bun început, prin proiectul de divizare. Astfel, pentru S.C. „Lactate Harghita” S.A., formată din cele trei subunităţi ce fiinţează în Miercurea- Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc, au revenit 35,29 procente din total, iar pentru S.C. " „Industrializarea laptelui” Harghita S.A., care include unităţile din Remetea şi Gheorgheni, diferenţa de 64,71. Conform Legii nr. 31/1999, după exprimarea opțiunilor, actuala societate va depune proiectul la Registrul Comerţului, el urmând a parcurge în timp toate fazele. în cazul în care demersul întreprins se va solda cu o decizie de divizare, atunci S.C. „Lactate Harghita” S.A. va rămâne cu sediul în Miercurea-Ciuc, în clădirea în care a funcţionat până în acel moment societatea - mamă, iar S.C. „Industrializarea laptelui” Harghita S.A. îşi va fixa sediul la Remetea. Desigur, soluţia la care ------------------------------------ s-a ajuns îi priveşte şi pe cei aproximativ 10.000 de acţionari existenţi în momentul de faţă. Oameni care, după cum preciza directorul economic al încă nedivizatei societăţi - d-l ec. Ioan Bălaj, pot alege între o unitate sau alta. Cum?! Foarte simplu! Dacă optează pentru S.C. „Lactate Harghita” S.A., vor depune în scris o cerere cu datele de identificare ale acţionarului; dacă optează pentru S.C. „Industrializarea laptelui” Harghita S.A. atunci nu trebuie să facă nimic. Chestiunea e că, pentru respectarea procedurii privind divizarea, cei interesaţi de prima variantă e bine să reţină că cererile despre care vorbeam anterior se pot depune doar până în ziua de 11 aprilie a.c. ŞTEFANA DRĂGHICI Cei aproximativ 10.000 de acţionari . ? vor trebui sâ aleagă Sunt aşteptat? oaspeţi din Germania tău este o mare calitate ani, ori de câte ori drumurile întrajutorării îi aduc în România, nu uită să se oprească şi la Subcetate. Este vorba despre Asociaţia de Ajutorare pentru România din localitatea SCHEINFELD. Preşedintele acestei asociaţii, domnul Reinhold Probst şi colaboratorii domniei sale - după cum ne spunea doamna Valerica Ilyes, asistentă la Cabinetul medical din localitate, vin la Subcetate de oameni de mare omenie din Germania, care de vreo­­ două ori pe an, în special primăvara şi toamna. A face bine semenului omenească, indiferent că dispui de mari posibilităţi materiale sau de alese calităţi sufleteşti. Ne oprim la nişte semeni de-ai noştri. Aceştia au adus medicamente, materiale sanitare, aparatură medicală etc. pentru Cabinetul medical, loc în care doamna Valerica a amenajat un punct farmaceutic de unde distribuie unele medicamente, gratuit, suferinzilor necăjiţi, fără posibilităţi financiare de a şi le cumpăra. De asemenea, la Grădiniţa de copii din Subcetate acestă asociaţie din Germania a adus jucării şi alte­­materiale. Şi în această primăvară, se pare până la Paşti, domnul Reinhold Probst şi echipa domniei sale şi-au anunţat sosirea la Subcetate. VASILE GOTEA La Subcetate • Pagina a 3-a • 4 aprilie 2000 Sărbătoarea HtflJUftfltlDUS la Colegiul naţional „Octavian­­joga" Tic-tac, tic-tac, tic-tac, se auzeau bătăile unui ceas mecanic ce măsura neiertător timpul prezentului ireversibil, dar în acele momente zgomotul acestuia avea o profundă încărcătură emoţională. El avea să prevestească elevilor claselor a XI-a din Colegiul Naţional „ Octavian Goga” mult aşteptata pauză, din ziua de joi (30­ martie 2000), de la ora 11,00. Dar, o dată cu zgomotul soneriei elevii claselor a Xll-a erau anunţaţi că a venit clipa Marii Sărbători - MATURANDUS, pregătită de colegii lor mai mici din clasele a Xl-a. Aceştia i-au invitat pe colegii lor mai mari la un spectacol de bun rămas, sărbătorind împreună trecerea din dimensiunea adolescenţei în cea a viitorului om adult. Aşadar, elevii claselor a Xl-a le-au oferit celor din a Xll-a câte un mic cadou şi deja celebrele insigne menite să marcheze această trecere,pe fiecare insignă fiind gravate atât numele Colegiului Naţional „Octavian Goga” cât şi o bufniţă ce simbolizează înţelepciunea. După acest moment emoţionant pentru toată lumea, elevilor claselor de a Xll-a li s-a oferit un scurt program artistic, fiind anunţaţi în finalul lui că evenimentul dedicat maturandusului nu s-a încheiat. El a continuat la Discotea Flash-Dance din oraşul reşedinţă de judeţ, unde elevii claselor a Xl-a şi a Xll-a au luat parte la un program de discotecă. Dar, în jurul orei 21:00 în locul muzicii s-a auzit vocea organizatorilor care anunţa momentul culminant al manifestării. Celor mai „celebri” colegi - elevi din clasele a Xll-a — li s-au oferit câte o diplomă menită să evidenţieze caracteristicile lor definitorii. Nu au fost uitaţi nici diriginţii claselor terminale. Astfel, ca,, cel mai filosof diriginte ” a fost premiat Daniel Banyai, ca „cea mai şic dirigintă”, Magdalena Dumbravă, ca „ cea mai de gaşcă dirigintă ”, Angela Juras şi ca „ cea mai echilaterală dirigintă", Ana Korodi. D. ŞERBAN Concurs „Eminescu - 2000” la M­iercurea-Ci Patru echipaje din cadrul Colegiului Naţional „ Octavian Goga "din Miercurea-Ciuc au luat parte la ultima etapă a concursului „Eminescu - 2000”. Concursul face parte din proiectul intitulat ,„UNESCO - 2000 - ANUL EMINESCU”, care se desfăşoară simultan în mai multe judeţe ale ţării, fiind finanţat de Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului şi UNESCO. Scopul proiectului este de a crea o efervescenţă culturală pornind de la numele şi creaţia marelui poet, cunoaşterea acesteia în profunzime de către elevi, precum şi o strângere a legăturilor între învăţăcei şi dascăli. Manifestarea de care vorbim a avut loc la Cetatea Miko din Miercurea-Ciuc şi a reliefat o pregătire pe alocuri excepţională a participanţilor, elevi din clasele a V-a şi a VI-a ale colegiului amintit, întreaga acţiune fiind coordonată de profesoara Mariana Nedea. A câştigat echipajul clasei a V-a A, care şi-a mai zis „ Cele şase luptătoare ”, avăndu-le în componenţă pe Lucreaţia Botez, Ramona Franţ, Sandra Mădălina Graur, Alina Dobreanu, Mădălina Ignat şi Andra Vulpe. In cadrul concursului membrii echipajelor trebuiau să recunoască, după câteva versuri, din ce poezie face parte fragmentul, să ilustreze diferite teme din Eminescu şi altele de acest fel, probe extrem de dificile pentru o vârstă atât de fragedă. Dar trebuie spus că şi pregătirea micilor concurenţi a fost pe măsură, ei neîncetând,, antrenamentele ” nici pe timpul grevei cadrelor didactice. DAN LUDUŞAN

Next