Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 2005 (Anul 17, nr. 3730-3796)

2005-07-22 / nr. 3745-3746

Anul XVII., Nr. 3745/3746 VINERI/SÂMBĂTĂ, 22/23 IULIE 2005 • 8 PAGINI Prețul 30 bani (3000 lei) prin abonament, 40 bani (4000 lei) la vânzare liberă Pădurea, hoţii de lemne şi politica (I) Cu puţină vreme în urmă, actualul (încă) ministru al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) d-l Gheorghe Flutur declara presei că potrivit estimărilor, în ultimii 15 ani de zile au fost distruse prin defrişări ilegale peste 300.000 ha de pădure. Şi că, conform aceloraşi estimări, până la finele anului trecut în pădurile aflate în proprietate privată s-au făcut defrişări ilegale pe 125.000 ha, din care circa 30.000 au fost rase complet de pe faţa pământului. De asemenea, se evidenţia că printre judeţele cu cele mai mari abuzuri în acest sens se înscrie şi judeţul Harghita. Noi nu comentăm aceste estimări pentru că sunt din sursele MAPDR. După aceste estimări s-a trecut imediat la atac, „alii” din presa scrisă trag şi trag de zile bune pe Direcţia Silvică Miercurea-Ciuc (CSMC), de parcă aceasta ar fi singura din ţară în care neregulile se ţin lanţ (sigur, au fost amintite şi altele). în cazul în speţă, nouă ni se pare că aceşti „uli” sunt de fapt nişte instrumente în mâna unor politicieni care au „căzut pradă” avidităţii de a contracta... publicitate în ziarele lor, indiferent dacă ceea ce scriu este ori nu adevărat. De data aceasta aceşti „uri” se autointitulează Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii (CRJI), iar jurnaliştii de aici dovedesc că scriu nu după investigarea unor cazuri de presă, ci exclusiv după „ureche” la comanda unor politicieni. In cazul CSMC, la comanda sau la încârdăşie cu deputatul UDMR de Harghita, Garda Dezideriu, acesta din urmă declarând că a făcut peste 50 de interpelări în Parlamentul României pe tema jafurilor din pădurile Harghitei şi nimeni nu-l bagă în seamă. Şi iată că fără a respecta cel mai elementar principiu al deontologiei profesionale, jurnalişti de investigaţii de la acest CRJI scriu mai multe articole în unele cotidiene centrale, fără a se documenta, în prealabil, la faţa locului, adică în teren. Morţii - hoţi de lemne? O primă crasă încălcare a deontologiei profesionale, o primă dovadă că s-a scris la comandă ori că articolele respective din ZIUA, JURNALUL NAŢIONAL ş.a. sunt „publicitare” este afirmaţia unui jurnalist de „investigaţie” („Jurnalul Naţional” din 5 iulie 2005) în care autorul scrie că şi tatăl fostului director al DSMC, ION MICU, ar fi făcut ori face afaceri cu lemne în bazinul Gheorgheni, precum şi că acest inginer a fost promovat director, cu toate jafurile din pădurile Harghitei. II întrebăm pe d-l conferenţiar universitar dr. ing. IOAN MICU, „ce părere aveţi despre cele scrise în presă în legătură cu dvs.?”­­ In primul rând, să le fie ruşine celor ce vorbesc de rău despre morţi. Cum credeţi că putea face afaceri cu lemn tatăl meu, după ’89 încoace, când tata a decedat în anul... 1968? Şi apoi, eu nu am fost „promovat” director al acestei direcţii după ’89, ci am fost director al DSMC vreme de 24 de ani, respectiv între anii 1976-1990. La vremuri noi oameni noi, aşa că la cererea mea, în (Continuare în pag. a 2-a) _____________________ANTON BORȘ Răutatea gratuita naşte monştri Şiclodul face parte din satele cele mai oropsite ale judeţului Harghita, în primul rând pentru că se află la marginea lui, iar apoi drumurile de acces atât dinspre Harghita, cât şi dinspre Mureş sunt în multe perioade ale anului cvasi-impracticabile. Tocmai de aceea cele făcute acolo de inginerul Hegyi Péter ar fi trebuit să fie motiv de bucurie pentru toţi şiclodenii. O fabrică de produse lactate, o fermă de capre, programe de creştere a albinelor, precum şi a păstrăvilor. Dar proverbul, conform căruia nimeni nu e profet în ţara lui, se potriveşte din păcate foarte bine şi la Şiclod, în loc de recunoştinţă, „fiul satului” a avut parte numai de invidie, ranchiună şi mai ales de răutate. (Continuare în pag. a 5-a) ____________________ŞTEFAN DANCIU Zilele Miron Cristea Hramul Mănăstirii „Sfântu Mc” Miercuri, 20 iulie, zi mare de sărbătoare a creştinilor ortodocşi­­ Sfântul Prooroc Ilie­in care s-a sărbătorit Hramul Sfintei Mănăstiri, ctitorită la Topliţa de dr. Elie Miron Cristea, primul Patriarh al României, fiu al acestor frumoase meleaguri, încă din ajunul sărbătorii, mii de credincioşi din Ardeal şi „chiar de peste munţi”, cum se exprima într-un articol domnul profesor Ilie Şandru, Cetăţean de Onoare al municipiului Topliţa, au venit şi s-au instalat în minunata grădină a acestui sfânt lăcaş de credinţă, linişte sufletească şi rugăciune, pentru a fi prezenţi la măreţul praznic al hramului, în ajuns de hram, la sfânta mănăstire au început slujbe deosebite. După Vecernie, PS Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, a rostit un cuvânt de învăţătură. După Sfânta Utrenie s-au citit dezlegările pentru credincioşi, urmate de Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi Sfânta Liturghie de noapte, în jurul orei 4:00 din dimineaţa zilei hramului, s-a sfinţit apa, după care a urmat Sfântul Maslu şi Acatistul Sfântului Prooroc Ilie. Miercuri, 20 iulie 2005, în jurul orei 9:00, a început Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită de un sobor de preoţi, în frunte cu Episcopul PS Ioan. Răspunsurile au fost date de corul Catedralei din municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, dirijat de profesorul Cornel Pop, iar un grup de elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Şcoala generală nr. 6 „Sfântu Ilie” din Topliţa, conduşi de prof. dr. Florina Truţă, au cântat înălţătoare pricesne. După cuvântul de învăţătură rostit de PS Ioan şi un cuvânt al (Continuare în pag. a 5-a) VASILE GOTEA □ „Grupe­le de limbă­­ maghiară care s-au făcut în judeţul Bacău au un singur autor moral - şi acesta este Viorel Hrebenciuc" Dezbaterea despre populaţia romano-catolică din Moldova şi despre ce se întâmplă actualmente în unele localităţi din această zonă a generat uimire, revoltă şi dezgust. Părinţii săraci ai unor copii care nu ştiu o boabă ungureşte sunt cumpăraţi, la propriu, de ONG-uri maghiarofone şi ademeniţi să urmeze secţiile în limbă maghiară, recent înfiinţate prin osârdia unor lideri UDMR, prin presiunile ungureşti la Consiliul­ Europei şi prin concupiscenţa unor politicieni români. Ing. Gheorghe Bejan, preşedintele Asociaţiei romano-catolicilor „Dumitru Mărtinaş” din Bacău a afirmat că, după presiunile din anii ’50, comunitatea a fost zdruncinată din nou, pentru că după ’90 au venit tot soiul de indivizi care au pretins că această populaţie ar fi de origine maghiară, au început să introducă limba maghiară în şcoli, au înfiinţat o serie de clase în diferite ________________ localităţi. „Spre surpriza noastră, mulţi români din unele localităţi merg să înveţe limba maghiară, pentru că diferite ONG-uri finanţează copiii care merg să înveţe în aceste clase. Avem informaţii clare: aceşti copii primesc 3 milioane pe lună dacă părinţii lor acceptă să înveţe în şcoala maghiară. Am discutat cu o femeie, a fost sinceră, mi-a spus: domnu’ Bejan, am cinci copii, primesc 15 milioane pe lună după ei - unde să mă duc să muncesc ca să (Continuare în pag. a 3-a) M. GROZA , Universitatea de Vară „Izvoru-Mureşului", ediţia a VII­­-a Cum se cumpără o identitate Turismul harghitean? Nu dau încă năvala turiştii!­­ Oare câţi dintre noi şi-ar fi imaginat înainte de ’89 că România va ajunge o ţară cu o balanţă negativă în ceea ce priveşte turismul? Sigur, ştiam că nici mai înainte nu se buluceau străinii pe la noi, iar în ce priveşte plecarea, aceasta era mai ales în misiune, adică în interes de serviciu, decât în excursie. Şi totuşi, parcă era altceva, mai altfel, stăteam ceva mai bine la capitolul turism. Dar astăzi, s-a schimbat cumva, ceva? Nu, ci dimpotrivă, străinii nu prea dau năvală pe mioriticile noastre plaiuri, dar din ce în ce mai mulţi români se duc să-şi petreacă vacanţele prin cele străinătăţi! O ia acum românul, vara, pe unde vede cu ochii, în Turcia, Grecia şi Egipt, ajungând inclusiv prin cele mai exotice paradisuri - mari consumatoare de valută - ocolind Tuşnadul sau Herculanele, Olăneştiul sau Borsecul nostru renumit. Adică Şi frumuseţile harghitene... . Chiar că ar trebui să fii nebun să spui că ăsta e un lucru rău, mai ales după o jumătate de secol în care 99% dintre noi am putut vedea piramidele doar pe micul om­ pe marele ecran. Raiul acum e că în vreme ce la noi vin doar câteva sute de mii de turiști într-un (Continuare în pag. a 3-a) A. TECUCEANU harghiteni ajută familiile grav afectate de inundaţii­­­ Lucrătorii Inspec­toratului Judeţean de Poliţie Harghita au sărit în ajutorul familiilor grav afectate de inun­daţiile din ultima peri­oadă donând bani şi diverse bunuri care urmează să fie trimise în zonele calamitate. Po­trivit purtătorului de cuvânt al IPJ Harghita, inspectorul principal Daniela Crişan, în ultimele zile, lucrătorii Inspectoratului au donat diverse sume de bani, astfel încât până în momentul de faţă s-au strâns aproape o sută de milioane de lei vechi (zece mii de lei noi), care au fost viraţi în contul Centrului Cul­tural al Ministerului Administraţiei şi Inter­­nelor. Aceasta a precizat că banii vor fi utilizaţi, în funcţie de situaţia existentă la nivel naţional, pentru ajutorarea sinistraţilor din zonele afectate, urmând ca până la sfârşitul anului, per­sonalul IPJ Harghita să (Continuare în pag. a 5-a) EMIL GROZA

Next