Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2008 (Anul 20, nr. 4369-4429)

2008-01-17 / nr. 4378

• Pagina a 4-a •17 ianuarie 2008 • Sărbătoare Eminescu la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior O „îl cinstim !)e Eminescu de când ne ştim şi de când este el, de când ne-a lasat moştenire o orerafabuloasa" In organizarea profesorilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” şi a Şcolii generale „Liviu Rebreanu” din Miercurea-Ciuc, cu ajutorul Episcopiei Ortodoxe şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, marţi seara a avut loc, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, un amplu moment liric - poezie, cântec şi gânduri închinate lui Mihai Eminescu. Este o manifestare prin care se cinsteşte memoria lui Eminescu, preciza profesoara Dorina Moraru-Drăghici, moderatoarea evenimentului: „II cinstim pe Eminescu de când ne ştim şi de când este el, de când ne-a lăsat moştenire o operă fabuloasă”. Sub genericul „Numai poetul...”, la 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior au recitat poezii, au cântat sau au prezentat eseuri elevele Colegiului Naţional „Octavian Goga” Andreea Karácsony (îndrumată de prof. Nicoleta Grădinaru), Izabela Czeran, elevii Şcolii generale „Liviu Rebreanu”, sub îndrumarea prof. Valeria Pop şi din nou elevi ai Colegiului, sub îndrumarea prof. Mariana Nedea. Au cântat pe versuri din Eminescu, şi nu numai, Corala „Sfântul Andrei”, dirijor Adin Ţifrea, Corul „Atlante”, Grupul „Poesis”, reprezentat de elevii clasei a VIII-a A „Step by Step” de la Şcoala generală „Liviu Rebreanu” şi Grupul „Românaşul” al Centrului Cultural „Miron Cristea”. Un alt moment emoţionant a fost prezentarea plachetei de versuri Icoana stelei lui..., scrisă de Valeria Pop, plachetă despre care profesoara Dorina Moraru-Drăghici a avut numai cuvinte de laudă, de fapt ca toată lumea prezentă la eveniment. Seară literară la Bălan în 15 ianuarie, aşa cum întreg neamul românesc a simţit murmurul poeziei prin aducerea aminte a ceea ce reprezintă Mihai Eminescu pentru poporul român, şi la Bălan Cercul „ ASTRA” a organizat o seară literară, având ca axă principală „Luceafărul poeziei româneşti”. De această dată s-a ieşit din tiparul recitărilor şi prezentarea pe scurt a vieţii şi activităţii poetului şi s-a abordat o prezentare mult mai îndrăzneaţă. Astfel, părintele Dumitru Panaite a prezentat o lucrare cu adevărat de cercetare ştiinţifică „Mihai Eminescu, creştin ortodox”, rodul unei munci enorme, dacă ne gândim la multitudinea izvoarelor care au stat la baza acestei lucrări şi care merită să vadă lumina tiparului. Iată ce spune autorul în deschiderea lucrării „Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), întrunită în sesiunea din 10 iunie 1988, la Paris, a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca în anul 1989 să se comemoreze pe plan mondial centenarul morţii poetului român Mihai Eminescu, ca omagiu al întregii umanităţi «Pentru grandoarea şi frumuseţea operei sale». De la această apoteoză universală a geniului poporului român nu putea să lipsească, ca întotdeauna, Biserica Ortodoxă Română, al cărei fiu excepţional, devotat şi credincios a fost. Geniu absolut al poporului şi al spiritualităţii româneşti, M. Eminescu s-a manifestat, şi-a exprimat şi formulat opiniile, poziţiile şi opţiunile în toate situaţiile şi problemele contemporane lui: istorie, politică, societate, cultură, religie”. Pentru că în luna decembrie s-a născut Nicolae Labiş, iar sărbătorile de iarnă au cam dat peste cap programul cercului, tot în această seară literară a fost prezentat Nicolae Labiş de către doamna Rodica Roman, într-o atractivă lucrare în PowerPoint. Spuneam că a mai existat un motiv al abordării lui Labiş: acesta este faptul că, sâmbătă, la Adunarea generală a Despărţământului „ASTRA” Covasna-Harghita a participat şi Margareta Labiş, sora ilustrului poet. O coincidenţă fericită, soţia părintelui Panaite, Florina, a fost colegă şi bună prietenă cu Margareta Labiş. Am reuşit să-i luăm un interviu la Miercurea-Ciuc doamnei Labiş, pe care l-am prezentat astriştilor bălăneni. Cred că am reuşit să ţinem bine acest secret, întrucât surpriza a fost destul de mare. în încheiere, ca de obicei, ne-a încântat Mihai Păr cu o tabletă la temă şi care merită să o prezentăm integral. Proces verbal de predare a lui Eminescu în fiecare an, în preajma zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, profesorul de literatură îşi pune sufletul de sărbătoare şi merge în faţa elevilor pentru „a-l preda” unei generaţii următoare: „Subsemnatul (...), profesor de limba şi literatura română pe viaţă, predau pe propria răspundere pe Mihai Eminescu, cu tot cu bunurile sale, aflate sub formă de poezii, proză, conştiinţă şi alte texte sau pretexte, unei generaţii următoare despre care în aceste momente nu am prea multe de spus. Bunurile pe care le predau se regăsesc pe toate opisurile cu tot ce ar avea mai de preţ această naţie, în general o naţie recunoscută ca săracă, dar plină de averi nedesluşite sau nedeclarate. Predau una bucată „Luceafăr”, puţin tocit din cauza privirilor prea insistente, însă valabil multă vreme în cazul în care s-ar curăţa cerul de nourii lungi de pe şesuri care îngreunează orice vedere spre lacul codrilor albastru. Predau, de asemenea, cinci scrisori (notate I-V), cu semnătura morală a lui Mihai Eminescu, pe care urmaşii să le descifreze, fiecare după cât aşteaptă de la ele. Scrisorile acestea anunţă, de o sută de ani, Potopul, însă nimeni nu le ia, din păcate, în serios. Mai predau, ca să-mi descarc conştiinţa, mantia pe care o purta Mihai Eminescu în momentul în care a scris că era veşnic tânăr, dar înfăşurat împotriva frigului stelar. Am purtat-o o vreme şi eu, am uzat-o, poate, nepermis de mult. Mai predau una bucată Istorie Română unui popor care îşi îngroapă morţii ca pe seminţe, apoi aşteaptă să crească ceva care să hrănească iluzia lor cu alte iluzii”. IOAN ROMAN d o expoziţie dedicata poetului Cu ocazia aniversării a 158 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu, la Muzeului Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc a avut loc şi vernisajul expoziţiei realizată de Adin Ţifrea şi intitulată ,„o numai poetul...”. Despre expoziţie, autorul acesteia spunea că a fost sistematizată, mai întâi, într-un dialog între Eminescu şi Veronica Micle, în care sunt expuse fotocopii ale unor scrisori dintre cei doi, dar şi alte documente. Celelalte panouri cuprind numai manuscrise. Panoul „Numai poetul...” demonstrează că Eminescu nu a fost exclusiv poet, iar din celelalte panouri expuse se doreşte a se vedea şi cealaltă faţă lui Eminescu - gazetarul şi patriotul. LIVIU CÂMPEAN Topliţa Eminescu la Eminescu „într-o lume relativa/Ce-a făcut şi a desfăcut/Eminescu-i remuşcarea/Dorului de absolut" (Adrian Paunescu) Marţi, 15 ianuarie 2008, Eminescu a fost prezent la Topliţa, la instituţia şcolară care îi poartă numele. Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, unde a fost omagiat cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la naşterea „regelui” poeziei româneşti, în prezenţa prefectului judeţului Harghita, Constantin Strujan, a viceprimarului Topliţei, Szabó Coloman, a reprezentanţilor elevilor şi părinţilor acestora, a conducătorilor de instituţii şi societăţi comerciale cu care instituţia de învăţământ colaborează şi a salariaţilor acesteia, timp de mai bine de două ore a fost omagiat Mihai Eminescu într-un spectacol cultural-artistic de sunet şi lumină, care a fost răsplătit cu multe aplauze de cei prezenţi. După deschiderea oficială, făcută de directorul instituţiei, prof. Dumitru Citirigă, au intrat în scenă membrii Cenaclului literar „O.C. Tăslăoanu”, au adus cuvinte de slăvire a nemuritorului Eminescu prin creaţii proprii, poezie şi eseuri Vaier Vodă, Octavian Bucur, Marius Dumbravă şi Ilie Şandru. A unutat un program de excepţie susţinut de Grupul „Mlădiţei” de la Şcoala generală nr. 8 „Miron Cristea”, coordonat de învăţătoarea Letiţia Mureşanu. Un grup de elevi ai gazdelor în colaborare cu Ansamblul artistic profesionist „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa au prezentat un montaj literar-muzical „Eminescu pe cerul lumii”, în regia profesorului Octavian Bucur, conducerea muzicală aparţinându-i prof. Benko Iosif. Bucuria aducerii aminte în sufletele celor prezenţi a lui Mihai Eminescu a aparţinut şi Ansamblului artistic profesionist „Rapsodia Călimanilor”, într-un spectacol complex în regia lui Ioan Covrig, directorul Centrului Cultural Topliţa. Au cântat pe versuri de Mihai Eminescu - Livia Harpa, Carmen Antal Cujbă, Alexandru Oltean şi Dragomir Raita. De asemenea, au încântat pe cei prezenţi vioara lui Benko Iosif şi clarinetul lui Alexandru Demeter. A fost o seară de adevărat simţ românesc, cei prezenţi, în câteva rânduri, cântând cu cei care evoluau pe scenă. Mihai Eminescu - poet model La Şcoala generală nr. 8 „Miron Cristea” din Topliţa, a avut loc un interesant spectacol dedicat aniversării zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, susţinut într-un cadru expoziţional de excepţie cu desene, portofolii şi volumul „Luceafărul”, conceput într-un mod original de către elevi. Protagonişti au fost membrii Cercului literar „Miron Cristea”, coordonat, ca de altfel tot spectacolul, de către învăţătoarea Viorica Macarie. De asemenea, a avut o intervenţie despre activitatea şi viaţa poetului profesorul Ilie Şandru. Eminescu la Bibliotecă Activităţile Bibliotecii municipale Topliţa, sugestiv intitulate „Eminesciana”, au debutat anul acesta cu vernisajul unei expoziţii documentare despre Mihai Eminescu, la care au participat numeroşi cititori. De asemenea, cercul de integrare al bibliotecii, format din elevi ai clasei a IV-a A de la Şcoala generală nr. 8 „Miron Cristea”, a prezentat integrame inspirate din viaţa şi opera poetului. Buletinul lunar „Info-Biblioteca” a fost dedicat aniversării a 158 de ani de la naşterea lui Eminescu. Tot în această zi aniversară, cititorii bibliotecii au primit câte un semn de carte cu tematică eminesciană. VASILE GOTEA