Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2008 (Anul 20, nr. 4430-4491)

2008-05-27 / nr. 4468

Mircea Duşa: „Vreau să fiu primarul Topliţei pentru că am foarte multă experienţă în domeniu” Reporter: Domnule deputat, mai sunt câteva zile până la alegerile locale... Mircea Duşa: Da, 1 iunie este o zi specială cu semnificaţie deosebită. Este, în primul rând, Ziua Copilului şi guvernanţii au fixat data alegerilor pentru consiliile locale, pentru funcţiile de primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, consilieri judeţeni în această zi. Este un moment politic important, pentru că cetăţenii României, cetăţenii din comunele şi municipiile judeţului sunt chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii în adminis­traţia locală pentru următorii 4 ani. Ani decisivi pentru Româ­nia, când administraţia locală, primarii, consiliile locale, con­siliile judeţene trebuie să acce­seze fondurile europene, astfel încât să producă acea armonizare în dezvoltarea localităţilor com­parabilă cu ţările din occident care sunt de mult membre ale Uniunii Europene. Judeţul Harghita are un spe­cific aparte, românii în judeţul Harghita reprezintă 14%, iar în nordul judeţului sunt câteva localităţi unde majoritatea popu­laţiei este română şi aici vom face eforturi deosebite pentru a câştiga funcţiile de primari şi consilieri ai Partidului Social Democrat. Dar aş vrea să mă refer, în primul rând, la importanţa votului pentru Consiliul judeţean. Consi­liul judeţean este un organ ad­ministrativ, un organ al admi­nistrației locale, care în contextul descentralizării, al acestei autono­mii locale (nu cea teritorială), a autonomiei administrative trebuie să se implice mai serios în stimularea comunităților locale în a accesa fondurile de care amin­team, în sensul că există o pre­vedere în Legea Finanţelor Pu­blice Locale care precizează că 15% din bugetul consiliului local se alocă pe localităţi pentru cofi­­nanţare de proiecte pe infra­structură. De aceea spun că votul românilor din­ judeţul Harghita este unul important pentru acest organism­­ având în vedere că reprezentăm 14% — şi numai un vot dat de către români unui partid va crea şi posibilitatea ca repre­zentarea românilor în judeţul Harghita să fie corespunzătoare. Sunt multe partide care au depus liste pentru funcţia de consilieri judeţeni şi pentru funcţia de preşedinte al Con­siliului judeţean, iar dispersarea voturilor pe doctrine politice ar însemna o reprezentare necores­punzătoare a românilor în Con­siliul judeţean. între timp, ştiţi că a mai apărut o nouă formaţiune politică - Partidul Civic Maghiar - care apelează la voturile elec­toratului român de etnie ma­ghiară. Probabil, din lupta celor două formaţiuni politice, res­pectiv PCM şi UDMR, românii ar avea de câştigat dacă ar trimite un număr cât mai mare de consilieri români în Consiliul judeţean. De aceea îndemn ale­gătorii din judeţul Harghita să-şi îndrepte votul spre lista unui partid şi, aşa cum, în Harghita, de fiecare dată s-a întâmplat ca dintre partidele româneşti cele mai multe voturi să le ia PSD-ul, îi­ îndemn şi acum să voteze consilierii judeţeni ai PSD, ca şi candidatul la funcţia de preşe­dinte al Consiliului judeţean. Sper ca acest apel al meu, în primul rând la românii din judeţul Harghita - îndemn şi cetăţenii de etnie maghiară să voteze candidaţii PSD-ului la Consiliul judeţean şi chiar la funcţia de preşedinte - să fie înţeles şi sper că vom reuşi ca românii să fie bine reprezentanţi în Consiliul judeţean şi, de ce să nu o spunem, să avem un cuvânt serios de spus mai ales în ceea ce priveşte administrarea judeţului, un cuvânt de spus la împărţirea fondurilor atunci când se adoptă bugetul sau când se repartizează bani pe localităţi la echilibrarea bugetelor locale. Rep.: în ce localităţi din judeţ are PSD candidaţi la funcţiile de primari? M.D.: în toate localităţile din judeţul Harghita unde populaţia este majoritar română, PSD-ul are liste complete de consilieri şi, de asemenea, candidaţi pentru funcţia de primari, cu excepţia comunei Sărmaş, unde am hotărât să susţinem un candidat independent, în momentul de faţă, în aceste localităţi, funcţiile de primar sunt deţinute de reprezentanţi ai PSD şi, aici, am desemnat să candideze primari în funcţie, sperând că vom obţine din nou voturile electo­ratului, pentru că au dovedit că sunt oameni gospodari, că sunt oameni care se ocupă de interesele comunităţii şi chiar trebuie să-i laud pe cei din mediul rural că au făcut eforturi deosebite în acest mandat pentru a accesa fonduri europene, iar rezultatele finanţării prin programele europene se văd în localităţile respective­­ fie că sunt concretizate în reţele de apă, în reţele de canalizare, în întreţi­nerea şi repararea drumurilor sau în reabilitarea unităţilor şcolare. Sper ca şi de această dată cetăţenii din aceste localităţi vor da un vot masiv candidaţilor şi listelor de consilieri locali pe care noi i-am propus. Rep.: De ce v-aţi hotărât să candidaţi? M.D.: Aşa cum spuneam acum vreo lună şi jumătate, m-am hotărât greu să candidez. M-am hotărât greu pentru că mă întrebam dacă pot eu, ca cetăţean al municipiului Topliţa şi ca primar - dacă voi fi ales de ce­tăţeni — face ceva pentru comunitate. Spuneam atunci că nu mă mai interesează funcţiile, pentru că le-am parcurs pe toate din administraţie şi marea mea problemă este dacă pot să mă pun în slujba concetăţenilor mei. Analizând candidaturile pe care partidele politice le pregăteau la acea dată, am ajuns la concluzia că, totuşi, sunt persoana cu cea mai multă experienţă în administraţie, care a şi făcut ceva pentru municipiul Topliţa în toate funcţiile pe care le-a avut - ca primar, ca prefect al judeţului Harghita şi, actualmente, ca deputat­­ şi mă gândeam că pot să-i reprezint şi pot să fac ceva pentru a scoate Topliţa din acest impas. Pentru că în ultima perioadă şi, practic, în anii de când am plecat în funcţia de prefect nu s-a mai întâmplat nimic spectaculos în Topliţa. S-a realizat un sondaj de opinie care spune că 85% din cetăţeni sunt nemulţu­miţi de felul în care merg lucrurile în Topliţa, mai ales în administraţia locală, şi eu zic că acest procent este mai mare, chiar dacă aş adăuga o zecime, pro­centul fiind de 85,01%, pentru că şi eu sunt nemulţumit. Sunt nemul­ţumit de faptul că administraţia actuală şi, mai ales, consilierii în funcţie nu şi-au făcut datoria. Banii au existat, eu m-am implicat serios să fac lobby-ul necesar pentru a fi alocaţi bani prin ho­tărâri de Guvern pentru diferite obiective din municipiu, dar felul în care au fost cheltuiţi şi eficienţa nu se vede. Şi chiar i-aş întreba pe domnii consilieri şi pe cei care candidează la funcţia de primar: ce au făcut în această perioadă? Se tot lansează zvonul că Duşa se întoarce, câştigă alegerile şi după aceea va confiida din nou la­­demnitatea de parlamentar din judeţul Harghita. Eu nu mă joc cu alegerile, sunt un om serios şi, de altfel, pe nişte materiale de cam­panie electorală m-am angajat sub semnătură şi, acum, o fac şi public că dacă voi fi ales, voi rămâne primarul municipiului Topliţa şi mă voi ocupa de problemele municipiului. Se mai pune o întrebare: cum renunţă Duşa la mandatul de deputat, când românii din Har­ghita s-au chinuit 15 ani să aibă un reprezentant român în Parla­mentul României? Duşa nu renunţă la mandatul de deputat, Duşa îşi dă demisia ca persoană, dacă va fi ales primar, iar mandatul de deputat pentru judeţul Harghita rămâne şi o persoană de pe lista PSD-ului va prelua mandatul şi va fi validat imediat ce eu îmi voi da demisia. Mandatul rămâne al judeţului Harghita şi al PSD-ului, chiar dacă nu al persoanei Duşa. Unii spun că vor reconstrui oraşul în 4 ani. Este greu să afirmi acest lucru. Poate că în 4 ani poţi să pui bazele acestei redresări şi un mandat de 8 ani ar fi linul care ar scoate în evidenţă rezultatele unei administraţii eficiente. Se pune întrebarea ce a făcut Duşa în toate aceste demnităţi pe care le-a avut de-a lungul tim­pului... Desigur că am făcut multe. Atunci când eram primar am construit două şcoli în oraş, una în cartierul Vale şi una pentru cetăţenii de etnie ma­ghiară, care după aceea a şi devenit liceu. Am dublat capa­citatea de apă a oraşului, pentru că Topliţa avea apă potabilă furnizată în sistemul 3-4 ore/zi. Am extins reţeaua de apă po­tabilă în tot oraşul, în cartierul Călimănel, în cartierul Mo­glăneşti. Am rezolvat multiple alte probleme legate de moder­nizarea spitalului, atunci s-a realizat panta nouă la spital, tot în perioada în care eram primar, dar şi când eram­ prefect, împreună cu directorul de atunci, am făcut nenumărate demersuri, astfel că spitalul din Topliţa a fost dotat cu aparatură foarte modernă. S-au reabilitat foarte multe şcoli. Am început reconstrucţia şi reconfor­­tizarea cartierului Izvoarelor, cât timp am fost eu primar s-au dat în folosinţă 3 blocuri, iar de când am părăsit această funcţie nici un apartament nu s-a mai dat în folosinţă în Topliţa, deşi sunt programe care au fost finanţate de către Guvern. In primul rând, atribuţia unui prefect este să vegheze la res­pectarea legalităţii. Când am fost prefect cred că a fost perioada cea mai liniştită, având în vedere specificul judeţului Harghita. Dar concret, legat de municipiul To­pliţa, cel mai mult m-am implicat în alocarea de fonduri prin acele hotărâri de Guvern, deşi contra­candidaţii neagă aceste lucruri­­ pentru că este normal ca într-o campanie electorală să negi acel lucru, neavând ce spune - dar oamenii cunosc cât m-am zbătut pentru alocarea de fonduri pentru zona românească. Şi dacă luăm presa vremii o să­­vedem că şi atunci au fost nenumărate voci din celelalte zone ale judeţului care mă acuzau că am încercat să dirijez foarte multe fonduri spre loca­lităţile din nord şi, în principal, către Topliţa. în momentul de faţă, chiar dacă sunt deputat în opoziţie, având în vedere susţinerea de către PSD a guvernării mino­ritare a PNL-ului, am încercat să alocăm foarte multe fonduri pentru zona românească a ju­deţului. Şi aş da 2-3 exemple: prin amendamentele mele făcute la Legea bugetului pentru anul acesta au fost alocate câte 500.000 de lei pentru Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, pentru şcoala din Călimăneşti şi pentru Şcoala nr. 8. Chiar şi hotărârea de Guvern emisă în această lună este una strict trimisă la localităţile româneşti. Nu am ţinut cont dacă primarii erau din PSD sau nu, cum a fost şi cazul oraşului Bălan. Rep.: Dacă aţi vorbit despre ce aţi făcut, ce veţi dori să faceţi de acum înainte? M.D.: în Topliţa sunt foarte multe probleme şi una este de o importanţă deosebită şi nu ţine de alocarea de fonduri şi nici de rezolvarea problemelor edilitar­­gospodăreşti. Cred că ţine de refacerea moralului topliţenilor, că­­ pot trăi într-un municipiu onest, în care pot să ducă o viaţă decentă. Chestiunea aceasta nu este uşoară, este o chestiune care trebuie realizată prin apropierea de oameni, prin discuţii purtate zilnic cu cetăţenii, prin stimu­larea lor, să-şi recâştige în­crederea în administraţia locală. Principalul lucru este acesta, să le dai încredere oamenilor că pot trăi decent într-o Topliţă a anului 2008, a anului 2009, într-un municipiu european! Sigur că după aceea sunt probleme foarte multe, care privesc, în primul rând, atragerea de investitori atât cu capital străin, dar şi cu capital local, pentru a crea acea emulaţie economică în municipiu, încât oamenii să aibă venituri corespunzătoare. Sunt foarte multe probleme edilitar-gospodăreşti. Este vorba de extinderea reţelei de apă potabilă. Refacerea reţelelor mai vechi, extinderea reţelei de canali­zare, realizarea unei staţii de epurare, pentru că cea existentă nu mai corespunde. Sunt o serie de chestiuni legate de reconfortizarea blocurilor. Pe materialele pe care le-am folosit în această campanie electorală am oferit o­­serie de soluții şi cu participarea unor investitori care să suporte cheltuielile de izolare termică a blocurilor şi cu parti­ciparea cetăţenilor în parteneriat public privat, având în vedere că majoritatea blocurilor sunt pro­prietate privată. Sunt foarte multe chestiuni legate de şcoli. De modernizarea spitalului­­din municipiu. Sunt probleme legate de drumurile din municipiu, dar înainte de acestea trebuie executate lucrările la ca­nalizare şi apă potabilă. Princi­pala problemă din municipiu este termoficarea, dar, în condiţiile în care Uniunea Europeană şi ONU vorbesc tot mai mult de energia neconvenţională, iar la Bursa de la New York preţul barilului a depăşit 130 de dolari, cred că nişte specialişti, după un studiu făcut foarte amănunţit, vor putea să ne dea nişte soluţii în ce do­meniu merită să investim pentru a reface sistemul energetic şi cel de termoficare din oraş. Este problema deschiderii spre lume, a refacerii drumului european 578 (DN 12). Trebuie rezolvate probleme ce ţin de birocraţie. Trebuie continuate lucrările de îndiguire a râului Mureş şi a Văii Topliţa. Pentru a accesa fondurile euro­pene trebuie să existe acel Plan Naţional de Dezvoltare, trebuie să existe Planul de Dezvoltare Regională şi Planul de Dezvoltare Integrată a Localităţilor. Muni­cipiile trebuie să devină centre focale pentru dezvoltarea zonei respective, iar Topliţa trebuie să devină un astfel de centru folosind resursele naturale, cele ale zonei, dar mai ales resursele turistice. Dar înainte de a promite, cum fac majoritatea candidaţilor, că va curge lapte şi miere, că vor rezolva toate problemele din prima zi de când vor fi validaţi în funcţie, nu trebuie uitat faptul că viitorii primari vin pe un buget aprobat la începutul anului şi care nu poate fi modificat după bunul plac. Cel puţin la lista de investiţii nu se poate umbla şi trebuie realizate acele obiective care sunt prevăzute în bugetul pe acest an şi în lista de investiţii. Se poate umbla la valoare, dar nu se pot cuprinde obiective noi. Aşa că planificarea bugetară se va putea face, din punct de vedere legal, abia la începutul anului viitor, când se va aproba bugetul pe 2009. Sunt gânduri de viitor, sunt gânduri care preocupă cetăţenii Topliţei. De altfel, eu am participat în această perioadă la multe întâlniri cu cetăţenii şi sunt surprins că nu au multe pretenţii de la administraţia locală, dar vor o administraţie eficientă, mai apropiată de cetăţeni şi vor o administraţie care să rezolve problemele din oraş. (P) LIVIU CÂMPEAN • Pagina a 3-a • 27 mai 2008 •

Next