Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2008 (Anul 20, nr. 4430-4491)
2008-05-27 / nr. 4468
Mircea Duşa: „Vreau să fiu primarul Topliţei pentru că am foarte multă experienţă în domeniu” Reporter: Domnule deputat, mai sunt câteva zile până la alegerile locale... Mircea Duşa: Da, 1 iunie este o zi specială cu semnificaţie deosebită. Este, în primul rând, Ziua Copilului şi guvernanţii au fixat data alegerilor pentru consiliile locale, pentru funcţiile de primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, consilieri judeţeni în această zi. Este un moment politic important, pentru că cetăţenii României, cetăţenii din comunele şi municipiile judeţului sunt chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii în administraţia locală pentru următorii 4 ani. Ani decisivi pentru România, când administraţia locală, primarii, consiliile locale, consiliile judeţene trebuie să acceseze fondurile europene, astfel încât să producă acea armonizare în dezvoltarea localităţilor comparabilă cu ţările din occident care sunt de mult membre ale Uniunii Europene. Judeţul Harghita are un specific aparte, românii în judeţul Harghita reprezintă 14%, iar în nordul judeţului sunt câteva localităţi unde majoritatea populaţiei este română şi aici vom face eforturi deosebite pentru a câştiga funcţiile de primari şi consilieri ai Partidului Social Democrat. Dar aş vrea să mă refer, în primul rând, la importanţa votului pentru Consiliul judeţean. Consiliul judeţean este un organ administrativ, un organ al administrației locale, care în contextul descentralizării, al acestei autonomii locale (nu cea teritorială), a autonomiei administrative trebuie să se implice mai serios în stimularea comunităților locale în a accesa fondurile de care aminteam, în sensul că există o prevedere în Legea Finanţelor Publice Locale care precizează că 15% din bugetul consiliului local se alocă pe localităţi pentru cofinanţare de proiecte pe infrastructură. De aceea spun că votul românilor din judeţul Harghita este unul important pentru acest organism având în vedere că reprezentăm 14% — şi numai un vot dat de către români unui partid va crea şi posibilitatea ca reprezentarea românilor în judeţul Harghita să fie corespunzătoare. Sunt multe partide care au depus liste pentru funcţia de consilieri judeţeni şi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean, iar dispersarea voturilor pe doctrine politice ar însemna o reprezentare necorespunzătoare a românilor în Consiliul judeţean. între timp, ştiţi că a mai apărut o nouă formaţiune politică - Partidul Civic Maghiar - care apelează la voturile electoratului român de etnie maghiară. Probabil, din lupta celor două formaţiuni politice, respectiv PCM şi UDMR, românii ar avea de câştigat dacă ar trimite un număr cât mai mare de consilieri români în Consiliul judeţean. De aceea îndemn alegătorii din judeţul Harghita să-şi îndrepte votul spre lista unui partid şi, aşa cum, în Harghita, de fiecare dată s-a întâmplat ca dintre partidele româneşti cele mai multe voturi să le ia PSD-ul, îi îndemn şi acum să voteze consilierii judeţeni ai PSD, ca şi candidatul la funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean. Sper ca acest apel al meu, în primul rând la românii din judeţul Harghita - îndemn şi cetăţenii de etnie maghiară să voteze candidaţii PSD-ului la Consiliul judeţean şi chiar la funcţia de preşedinte - să fie înţeles şi sper că vom reuşi ca românii să fie bine reprezentanţi în Consiliul judeţean şi, de ce să nu o spunem, să avem un cuvânt serios de spus mai ales în ceea ce priveşte administrarea judeţului, un cuvânt de spus la împărţirea fondurilor atunci când se adoptă bugetul sau când se repartizează bani pe localităţi la echilibrarea bugetelor locale. Rep.: în ce localităţi din judeţ are PSD candidaţi la funcţiile de primari? M.D.: în toate localităţile din judeţul Harghita unde populaţia este majoritar română, PSD-ul are liste complete de consilieri şi, de asemenea, candidaţi pentru funcţia de primari, cu excepţia comunei Sărmaş, unde am hotărât să susţinem un candidat independent, în momentul de faţă, în aceste localităţi, funcţiile de primar sunt deţinute de reprezentanţi ai PSD şi, aici, am desemnat să candideze primari în funcţie, sperând că vom obţine din nou voturile electoratului, pentru că au dovedit că sunt oameni gospodari, că sunt oameni care se ocupă de interesele comunităţii şi chiar trebuie să-i laud pe cei din mediul rural că au făcut eforturi deosebite în acest mandat pentru a accesa fonduri europene, iar rezultatele finanţării prin programele europene se văd în localităţile respective fie că sunt concretizate în reţele de apă, în reţele de canalizare, în întreţinerea şi repararea drumurilor sau în reabilitarea unităţilor şcolare. Sper ca şi de această dată cetăţenii din aceste localităţi vor da un vot masiv candidaţilor şi listelor de consilieri locali pe care noi i-am propus. Rep.: De ce v-aţi hotărât să candidaţi? M.D.: Aşa cum spuneam acum vreo lună şi jumătate, m-am hotărât greu să candidez. M-am hotărât greu pentru că mă întrebam dacă pot eu, ca cetăţean al municipiului Topliţa şi ca primar - dacă voi fi ales de cetăţeni — face ceva pentru comunitate. Spuneam atunci că nu mă mai interesează funcţiile, pentru că le-am parcurs pe toate din administraţie şi marea mea problemă este dacă pot să mă pun în slujba concetăţenilor mei. Analizând candidaturile pe care partidele politice le pregăteau la acea dată, am ajuns la concluzia că, totuşi, sunt persoana cu cea mai multă experienţă în administraţie, care a şi făcut ceva pentru municipiul Topliţa în toate funcţiile pe care le-a avut - ca primar, ca prefect al judeţului Harghita şi, actualmente, ca deputat şi mă gândeam că pot să-i reprezint şi pot să fac ceva pentru a scoate Topliţa din acest impas. Pentru că în ultima perioadă şi, practic, în anii de când am plecat în funcţia de prefect nu s-a mai întâmplat nimic spectaculos în Topliţa. S-a realizat un sondaj de opinie care spune că 85% din cetăţeni sunt nemulţumiţi de felul în care merg lucrurile în Topliţa, mai ales în administraţia locală, şi eu zic că acest procent este mai mare, chiar dacă aş adăuga o zecime, procentul fiind de 85,01%, pentru că şi eu sunt nemulţumit. Sunt nemulţumit de faptul că administraţia actuală şi, mai ales, consilierii în funcţie nu şi-au făcut datoria. Banii au existat, eu m-am implicat serios să fac lobby-ul necesar pentru a fi alocaţi bani prin hotărâri de Guvern pentru diferite obiective din municipiu, dar felul în care au fost cheltuiţi şi eficienţa nu se vede. Şi chiar i-aş întreba pe domnii consilieri şi pe cei care candidează la funcţia de primar: ce au făcut în această perioadă? Se tot lansează zvonul că Duşa se întoarce, câştigă alegerile şi după aceea va confiida din nou lademnitatea de parlamentar din judeţul Harghita. Eu nu mă joc cu alegerile, sunt un om serios şi, de altfel, pe nişte materiale de campanie electorală m-am angajat sub semnătură şi, acum, o fac şi public că dacă voi fi ales, voi rămâne primarul municipiului Topliţa şi mă voi ocupa de problemele municipiului. Se mai pune o întrebare: cum renunţă Duşa la mandatul de deputat, când românii din Harghita s-au chinuit 15 ani să aibă un reprezentant român în Parlamentul României? Duşa nu renunţă la mandatul de deputat, Duşa îşi dă demisia ca persoană, dacă va fi ales primar, iar mandatul de deputat pentru judeţul Harghita rămâne şi o persoană de pe lista PSD-ului va prelua mandatul şi va fi validat imediat ce eu îmi voi da demisia. Mandatul rămâne al judeţului Harghita şi al PSD-ului, chiar dacă nu al persoanei Duşa. Unii spun că vor reconstrui oraşul în 4 ani. Este greu să afirmi acest lucru. Poate că în 4 ani poţi să pui bazele acestei redresări şi un mandat de 8 ani ar fi linul care ar scoate în evidenţă rezultatele unei administraţii eficiente. Se pune întrebarea ce a făcut Duşa în toate aceste demnităţi pe care le-a avut de-a lungul timpului... Desigur că am făcut multe. Atunci când eram primar am construit două şcoli în oraş, una în cartierul Vale şi una pentru cetăţenii de etnie maghiară, care după aceea a şi devenit liceu. Am dublat capacitatea de apă a oraşului, pentru că Topliţa avea apă potabilă furnizată în sistemul 3-4 ore/zi. Am extins reţeaua de apă potabilă în tot oraşul, în cartierul Călimănel, în cartierul Moglăneşti. Am rezolvat multiple alte probleme legate de modernizarea spitalului, atunci s-a realizat panta nouă la spital, tot în perioada în care eram primar, dar şi când eram prefect, împreună cu directorul de atunci, am făcut nenumărate demersuri, astfel că spitalul din Topliţa a fost dotat cu aparatură foarte modernă. S-au reabilitat foarte multe şcoli. Am început reconstrucţia şi reconfortizarea cartierului Izvoarelor, cât timp am fost eu primar s-au dat în folosinţă 3 blocuri, iar de când am părăsit această funcţie nici un apartament nu s-a mai dat în folosinţă în Topliţa, deşi sunt programe care au fost finanţate de către Guvern. In primul rând, atribuţia unui prefect este să vegheze la respectarea legalităţii. Când am fost prefect cred că a fost perioada cea mai liniştită, având în vedere specificul judeţului Harghita. Dar concret, legat de municipiul Topliţa, cel mai mult m-am implicat în alocarea de fonduri prin acele hotărâri de Guvern, deşi contracandidaţii neagă aceste lucruri pentru că este normal ca într-o campanie electorală să negi acel lucru, neavând ce spune - dar oamenii cunosc cât m-am zbătut pentru alocarea de fonduri pentru zona românească. Şi dacă luăm presa vremii o săvedem că şi atunci au fost nenumărate voci din celelalte zone ale judeţului care mă acuzau că am încercat să dirijez foarte multe fonduri spre localităţile din nord şi, în principal, către Topliţa. în momentul de faţă, chiar dacă sunt deputat în opoziţie, având în vedere susţinerea de către PSD a guvernării minoritare a PNL-ului, am încercat să alocăm foarte multe fonduri pentru zona românească a judeţului. Şi aş da 2-3 exemple: prin amendamentele mele făcute la Legea bugetului pentru anul acesta au fost alocate câte 500.000 de lei pentru Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, pentru şcoala din Călimăneşti şi pentru Şcoala nr. 8. Chiar şi hotărârea de Guvern emisă în această lună este una strict trimisă la localităţile româneşti. Nu am ţinut cont dacă primarii erau din PSD sau nu, cum a fost şi cazul oraşului Bălan. Rep.: Dacă aţi vorbit despre ce aţi făcut, ce veţi dori să faceţi de acum înainte? M.D.: în Topliţa sunt foarte multe probleme şi una este de o importanţă deosebită şi nu ţine de alocarea de fonduri şi nici de rezolvarea problemelor edilitargospodăreşti. Cred că ţine de refacerea moralului topliţenilor, că pot trăi într-un municipiu onest, în care pot să ducă o viaţă decentă. Chestiunea aceasta nu este uşoară, este o chestiune care trebuie realizată prin apropierea de oameni, prin discuţii purtate zilnic cu cetăţenii, prin stimularea lor, să-şi recâştige încrederea în administraţia locală. Principalul lucru este acesta, să le dai încredere oamenilor că pot trăi decent într-o Topliţă a anului 2008, a anului 2009, într-un municipiu european! Sigur că după aceea sunt probleme foarte multe, care privesc, în primul rând, atragerea de investitori atât cu capital străin, dar şi cu capital local, pentru a crea acea emulaţie economică în municipiu, încât oamenii să aibă venituri corespunzătoare. Sunt foarte multe probleme edilitar-gospodăreşti. Este vorba de extinderea reţelei de apă potabilă. Refacerea reţelelor mai vechi, extinderea reţelei de canalizare, realizarea unei staţii de epurare, pentru că cea existentă nu mai corespunde. Sunt o serie de chestiuni legate de reconfortizarea blocurilor. Pe materialele pe care le-am folosit în această campanie electorală am oferit oserie de soluții şi cu participarea unor investitori care să suporte cheltuielile de izolare termică a blocurilor şi cu participarea cetăţenilor în parteneriat public privat, având în vedere că majoritatea blocurilor sunt proprietate privată. Sunt foarte multe chestiuni legate de şcoli. De modernizarea spitaluluidin municipiu. Sunt probleme legate de drumurile din municipiu, dar înainte de acestea trebuie executate lucrările la canalizare şi apă potabilă. Principala problemă din municipiu este termoficarea, dar, în condiţiile în care Uniunea Europeană şi ONU vorbesc tot mai mult de energia neconvenţională, iar la Bursa de la New York preţul barilului a depăşit 130 de dolari, cred că nişte specialişti, după un studiu făcut foarte amănunţit, vor putea să ne dea nişte soluţii în ce domeniu merită să investim pentru a reface sistemul energetic şi cel de termoficare din oraş. Este problema deschiderii spre lume, a refacerii drumului european 578 (DN 12). Trebuie rezolvate probleme ce ţin de birocraţie. Trebuie continuate lucrările de îndiguire a râului Mureş şi a Văii Topliţa. Pentru a accesa fondurile europene trebuie să existe acel Plan Naţional de Dezvoltare, trebuie să existe Planul de Dezvoltare Regională şi Planul de Dezvoltare Integrată a Localităţilor. Municipiile trebuie să devină centre focale pentru dezvoltarea zonei respective, iar Topliţa trebuie să devină un astfel de centru folosind resursele naturale, cele ale zonei, dar mai ales resursele turistice. Dar înainte de a promite, cum fac majoritatea candidaţilor, că va curge lapte şi miere, că vor rezolva toate problemele din prima zi de când vor fi validaţi în funcţie, nu trebuie uitat faptul că viitorii primari vin pe un buget aprobat la începutul anului şi care nu poate fi modificat după bunul plac. Cel puţin la lista de investiţii nu se poate umbla şi trebuie realizate acele obiective care sunt prevăzute în bugetul pe acest an şi în lista de investiţii. Se poate umbla la valoare, dar nu se pot cuprinde obiective noi. Aşa că planificarea bugetară se va putea face, din punct de vedere legal, abia la începutul anului viitor, când se va aproba bugetul pe 2009. Sunt gânduri de viitor, sunt gânduri care preocupă cetăţenii Topliţei. De altfel, eu am participat în această perioadă la multe întâlniri cu cetăţenii şi sunt surprins că nu au multe pretenţii de la administraţia locală, dar vor o administraţie eficientă, mai apropiată de cetăţeni şi vor o administraţie care să rezolve problemele din oraş. (P) LIVIU CÂMPEAN • Pagina a 3-a • 27 mai 2008 •