Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2018 (Anul 30, nr. 6298-6333)
2018-01-16 / nr. 6302
www.informatiahr.ro Redacţia: informatiahr@gmail.com Publicitate: infohrpub@gmail.com Anul XXX. Nr. 6302 MARȚI, 16 IANUARIE 2018 Umilitor - secretare şi şoferi din primării, plătiţi mai bine decât profesorii în pagina a 6-a Din 100 de evenimente înregistrate în 2017, zece au fost mortale Cele mai scăzute temperaturi la nivel naţional Vv în pagina a 2-a Eminescu, emblemă a spiritualităţii române O mare cultură se clădeşte prin vocaţie. Acest lucru înseamnă să comunici incomunicabilul într-un fel riguros, să-ţi aţinteşti privirea către modele. Cultura e alcătuită din solidarităţi împletite în preajma valorilor, iar valorile sunt structurate prin convingeri. Să ne ferim a face cultură după grafic ori agendă, pentru că ar însemna a confecţiona o cultură manipulată, şi am intra în jocul imitaţiei şial neadevărurilor. Mircea Eliade considera că o cultură se defineşte prin empatie, nu prin critică, cultura însemnând experienţă pe cont propriu, iar baza ei fiind mai curând religioasă decât etnică. O cultură rămâne sănătoasă când oferă şi primeşte, asimilează sau inspiră. Momentul nefericit, de alarmă, am spune e, când ignoră, dispreţuieşte sau îşi arogă unicitatea şi valoarea supremă. Modestia şi moderaţia sunt trăsăturile viabile ale unei culturi naţionale. Sărbătorită la 15 ianuarie, la aniversarea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale este celebrată din anul 2011. Potrivit iniţiatorilor, membrii Academiei Române, alegerea datei de naştere a lui Mihai Eminescu este legată de faptul că „românii văd în el un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie”. Este discutabilă problema de ce această „asociere” nu s-a făcut cu ani în urmă, încă din 1990. Premisele şi motivele le aveam. Ne stau mărturie documentele vremii. Vom pomeni pentru început „portretul” poetului făcut de Titu Maiorescu în iunie 1889, la câteva zile după ce acesta se aşezase pentru totdeauna „sub teiul sfânt”. El i-a stat în preajmă aproape două decenii (1870-1889) şi l-a cunoscut în toate ipostazele. Titu Maiorescu a fost acela care a oferit Academiei Române în 1902 lada de zestre cu manuscrisele poetului, continuare în pag. a 3-a Preşedintele CJM Harghita a vopsit un mesaj scris pe un bloc din Miercurea- Ciuc care spunea că ţinutul secuiesc nu există □ Nici nu au trecut două săptămâni din Anul Centenar şi scandalurile au început în vara anului trecut, printre subiectele dezbătute la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a fost şi cel al marcării a 100 de ani de la Marea Unire, punându-se faţă în faţă două situaţii total diferite, continuare în pag. a 5-a Preț: 1 leu la abonament, 1,50 lei la vânzare liberă Expoziţia „Dincolo de laborator - Revoluţia ştiinţei DIY (Fă-o chiar tu!)", realizată de către Muzeul de Ştiinţă din Londra, a ad vernisată la Miercurea-Ciuc □ Şapte întâmplări pe trei teme: pacienţii care se tratează singuri, ştiinţa cetăţenilor şi biologia DIY (Fă-o chiar tu!) □ Expoziţia ne transmite că şi oamenii simpli se pot ocupa de ştiinţă pagina a 4-a Ambasada României din Budapesta, pângărită de extremişti sub ochii blajini ai poliţiei maghiare în noaptea de 12 spre 13 ianuarie. Ambasada României din Budapesta a fost vandalizată de mai mulţi unguri extremişti, care fac parte din gruparea „Mişcarea celor 64 de Comitate”, a scris deputatul PMP Marius Paşcan, pe pagina sa de Facebook. Huliganii au acoperit stema aflată pe Ambasada României de la Budapesta cu un steag al Ţinutului Secuiesc, steag care a rămas peste stema României circa 8 ore! continuare în pag. a 5-a