Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2018 (Anul 30, nr. 6367-6403)

2018-07-03 / nr. 6367

Informaţia litter Propunerile la Codul Administrativ vizează oficializarea limbii maghiare în România urmare din pag. 1 Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, declara la o emisiune a postului public de televi­ziune M1 din Ungaria că, într-adevăr, acesta este scopul. „Putem să spunem că acesta va fi un pas spre realizarea diferitelor forme de autonomie terito­rială”, a spus Borboly. Anterior, deputatul Marius Paşcan declarase că „proiectul de lege inclu­de, cu dedicaţie specială, aproape toa­te amendamentele UDMR, prin ca­re constatăm deteriorarea statutului de limbă oficială chiar a limbii ro­mâne şi setează baza legală a oficia­lizării limbii maghiare în România. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituţiile pre­fectului şi serviciile publice decon­­centrate ale ministerelor. Concret, serviciile deconcentrate, care repre­zintă extensii directe ale Guvernului României, precum Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, pentru Protecţia Consumatorului, Protec­ţia Mediului sau pentru Plăţi şi In­specţie Socială, ori Agenţia Sa­­nitar-Veterinară şi pentru Siguran­ţa Alimentelor, precum şi alte zeci de instituţii deconcentrate vor fi obli­gate să oficializeze limba maghia­ră, pe lângă limba română”, a ex­plicat Paşcan. Potrivit preşedinte­lui executiv al PMP, modificările la Codul Administrativ capătă o greu­tate şi mai mare, din punct de vede­re al pericolului pe care îl reprezintă, dacă „analizăm întregul context din perspectiva declaraţiilor premierului Ungariei, Viktor Orbán, care a susţi­nut, ireechivoc şi răspicat, că urmăreş­te unificarea naţiunii peste graniţe”. „In prezent, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale pot utiliza lim­ba maternă doar în raportul cu auto­rităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean doar în zonele în care au o pondere de 20% din numărul locuitorilor. Noutatea adusă de Codul Administrativ adop­tat deja la Senat vine din introducerea art. 94 alin 1 care prevede faptul că în unităţile/subdiviziunile adminis­­trativ-teritoriale, în care cetăţenii a­­parţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţi­ei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, orga­nismele prestatoare de servicii publi­ce şi de utilitate publică de interes lo­cal sau judeţean, precum şi prefectu­rile, serviciile publice deconcentra­­te, au obligaţia să asigure în raportu­rile cu aceştia, folosirea limbii mino­rităţii naţionale respective, în confor­mitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor inter­naţionale la care România este par­te”, scrie Dan Tanasă pe blogul său. Oficializarea de jure a tuturor ce­lor 20 de limbi minoritare în siste­mul administrativ din România es­te dată de eliminarea pragului celor 20%, propusă în Codul administra­tiv de UDMR, pentru utilizarea lim­bii materne în prefecturi şi servici­ile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat şi înaintată la Cameră prevede faptul că Autorităţile şi instituţiile publi­ce, precum şi celelalte entităţi juridi­ce prevăzute la alin.(1), prin hotărâ­rea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea fo­losirii limbii minorităţilor naţiona­le în unităţile administrativ-teritori­­ale în care cetăţenii aparţinând mi­norităţilor naţionale nu ating ponde­rea prevăzută la alin (1)”. UDMR a mai încercat, fără un rezultat favora­bil, să obţină legiferarea acestei pre­vederi şi anul trecut prin modifica­rea Legii nr. 215/2001 a administra­ţiei publice locale. Practic, prin elimi­narea pragului de 20% toate cele 20 de limbi minoritare devin limbi ofici­ale de stat în întreg sistemul adminis­trativ din România. Mai mult, tot la propunerea UDMR, Codul Administrativ adoptat de Senat cu votul senato­rilor PSD şi ALDE şi înaintat spre adoptare la Camera Deputaţilor va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca insti­tuţiile publice să aibă formulare şi texte administrative în limba ma­ternă. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul Administrativ, în uni­tăţile administrativ-teritoriale în ca­re cetăţenii aparţinând unei minori­tăţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în ra­porturile lor cu autorităţile adminis­traţiei publice locale şi entităţile pre­văzute la art 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate şi organismele subor­donate acestora, aceştia se pot adre­sa, oral sau în scris, şi în limba mino­rităţii naţionale respective şi primesc răspunsul atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale respec­tive” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul Administrativ, în scopul exer­citării dreptului prevăzut la alineatul (2), autorităţile publice şi entităţile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obli­gaţia să pună la dispoziţia cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale formulate şi texte administrative de uz curent şi în limba lor materna ". Utilizarea limbii maghiare în spa­ţiul public devine obligatorie pentru prefecturi şi serviciile publice decon­­centrate care sunt obligate, potrivit art. 195 alin. 6, să asigure „inscripţi­onarea denumirii localităţilor, a stră­zilor, a pieţelor şi a parcurilor, a de­numirii instituţiilor publice de sub au­toritatea lor, precum şi afişarea anun­ţurilor de interes public şi în lim­ba minorităţii naţionale respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)"­, scrie mai departe Dan Tanasă. „Cele 636 de articole ascund o se­rie de prevederi care erodează suve­ranitatea României, definită, prin­tre altele, de limba oficială expusă în Constituţie. Astfel, art. 94 menţionea­ză că „[...] prefecturile, serviciile pu­blice deconcentrate, au obligaţia să a­sigure în raporturile cu aceştia, folo­sirea limbii minorităţii naţionale res­pective, în conformitate cu prevede­rile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la ca­re România este parte”, pentru un prag al minorităţii de 20%. Concret, serviciile deconcentrate, care repre­zintă extensii directe ale Guvernului României, precum ANPC sau Garda Financiară, vor fi obligate să oficia­lizeze limba maghiară, pe lângă lim­ba română. Mai mult, în cadrul ace­luiaşi articol, la alineatul 2, pra­gul de 20% menţionat anterior poa­te să fie contestat în cadrul entităţi­lor descrise mai sus, decizia fiind lă­sată la nivelul organelor deliberati­ve abilitate”, scrie ziarul Adevărul. Mai departe, cotidianul central apre­ciază că „există şi riscul major de ex­tindere a utilizării limbii maghiare şi de introducere a obligativităţii utiliză­rii în condiţiile în care peste 350.000 de etnici maghiari din România au obţinut cetăţenia ungară, ceea ce în­seamnă oferirea unor facilităţi de uti­lizare, practic ca limbă oficială, a lim­bii de stat a Ungariei în beneficiul unor cetăţeni ungari aflaţi pe teritoriul României. Dacă ar fi să ne raportăm strict la normele internaţionale, oda­tă dobândită cetăţenia ungară, statutul cetăţenilor respectivi se schimbă radi­cal, aceştia ieşind de facto din catego­ria de membri ai unei minorităţi etni­ce şi intrând în categoria unor membri ai unei alte naţiuni”. Vicepreşedintele ALDE, deputa­tul de Suceava Alexandru Băişanu, a declarat vineri, conform News Bucovina, că nu poate susţine pre­vederile din Codul Administrativ ca­re permit folosirea limbii maghiare în administraţie şi dacă ponderea mino­rităţii este mai mică de 20 la sută din numărul locuitorilor. „Eu o asemenea prevedere nu pot vota, în România, orice cetăţean, indi­ferent de etnie, avem 18 etnii, trebuie să ştie să vorbească şi să scrie în lim­ba română”, a declarat Băişanu, expli­când că, potrivit prevederilor europe­ne în domeniul minorităţilor naţiona­le, „tratamentul preferenţial nu poate să fie acordat în alte domenii în afa­ră de educaţie şi cultură, decât în ca­zuri excepţionale”. „Este periculos­­un asemenea precedent. Pericolul nu re­zidă din faptul că se vor pune plăcuţe bilingve în toată ţara, ci că se schimbă Constituţia printr-o modificare legis­lativă şi se introduce o a doua limbă oficială a ţării”, a spus Băişanu. El a arătat că articolul 13 al Con­stituţiei stipulează că „în România, limba oficială este limba română” şi nu poate fi de acord ca o altă limbă să fie folosită în administraţie. „Prin absurd, să ne imaginăm că se vor pu­tea folosi toate cele 18 limbi ale mino­rităţilor naţionale în administraţia din România. Am transforma România în Babilon. Dacă toate minorităţile naţi­onale ar cere să se folosească limba lor în administraţie, am avea 18 lim­bi oficiale în România”, a atras atenţia Alexandru Băişanu. • Pagina a 3-a • 3 iulie 2018 • Un salariat lucrează 201 zile pentru plata dărilor la stat si doar 164 de a zile pentru el însuşi Salariul mediu brut al unui angajat român este de 4.512 lei în prezent, conform ultimelor date oficiale disponibile ale INS. Angajatul mediu plăteşte contri­buţii sociale şi impozit pe salariu la bugetul ţării de 1.872 lei şi rămâne cu un salariu mediu net de 2.640 lei în mână. Dacă salariatul nu economiseşte nimic din ei şi îi cheltuie, plăteşte TVA de 502 lei. S-a luat în calcul cota standard de TVA de 19%, nu şi cotele reduse la 5% sau 9%. Abordarea simplificată rămâne relevantă pentru es­timarea poverii fiscale reale a salariatului, pentru că nu s-au luat în calcul defel taxele locale sau alte impozite plătite la stat de către angajator. Așadar, din câştigul salarial mediu brut, salariatul plătește la stat 2.374 de lei (1.872 lei + 502 lei). Aceasta înseamnă 53% din salariul mediu brut, adică 193 de zile pe an lucrate pentru stat şi restul pentru el însuşi. Dacă luăm în calcul şi contribuţiile plătite de către angajator de 102 lei pentru salariul mediu brut al anga­jatului, ajungem la un cost total real salarial de 4.614 de lei. Acesta este costul real total pentru un salariu mediu net de 2.640 lei, cât primeşte angajatul în mână. Angajatul şi angajatorul plătesc 1.974 de lei cumu­lat contribuţii şi impozite la stat aferente salariului me­diu brut, la care adăugăm TVA de 502 lei şi obţinem un total real al taxelor şi impozitelor plătite statului de 2.476 de lei, ceea ce reprezintă 55% din salariul mediu brut. Raportat la cele 365 de zile ale anului, înseamnă echivalentul a 201 de zile lucrate pentru stat. (INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate) Pensii majorate de la 1 iulie Mai multe modificări efectuate de guvern au intrat în vigoare cu data de 1 iulie, astfel, începând de dumini­că, punctul de pensie crește cu 10 la sută, de la 1.000 la 1.100 de lei, iar pensia minimă garantată se majorează cu 20 la sută. Vestea bună este că, anul viitor, punctul de pensie este aşteptat să urce cu 15 la sută. Printr-un comunicat, Casa Naţională de Pensii a anunţat noul calendar de acordare a pensiilor. Astfel, între 1-15 ale lunii plata pensiilor se face la domici­liul beneficiarilor, pentru persoanele avizate, pentru cei care nu sunt găsiţi la domiciliu, drepturile băneşti şi do­cumentele de plată se pot ridica de la ghişeele poştale, în termen de 2 zile lucrătoare după ultima zi de plată a lunii respective. în cazul persoanelor ale căror drepturi se achită prin conturi curente sau card, calendarul de plată este cel de până în prezent. Astfel, plata se face începând din data de 14 sau din prima zi lucrătoare care urmează datei de 14, dacă această zi este nelucrătoare - a anunţat Casa Naţională de Pensii. Informaţia următoare nu ţine de pensii, dar mi se pa­re important a fi menţionată, mai ales dacă mă gândesc la pensionari. Se pare că, tot de duminică, 1 iulie, pre­ţul energiei electrice va scădea, în medie cu 3,53 la sută. AURELIA ILUŢ

Next