Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2018 (Anul 30, nr. 6404-6439)

2018-10-02 / nr. 6404

• Pagina a 2-a • 2 octombrie 2018 • Noi apariţii editoriale referitoare la românii din judeţele Covasna şi Harghita, în Anul Centenarului Marii Uniri urmare din pag. 1 Cartea menţionată reprezintă un act de recuperare culturală şi readucere în cir­cuitul public a unei importante lucrări, astăzi aproape total necunoscută, repre­zentând istoria zbuciumată a unei comu­nităţi româneşti din fostele scaune secu­ieşti. De remarcat faptul că volumul a a­­părut în Bucureşti, în anul 1943, când oraşul Târgu Secuiesc aparţinea terito­riului cedat Ungariei horthyiste, prin Dictatul de la Viena, pe baza înscrisuri­lor din cuprinsul condicii bisericii orto­doxe din localitate, din perioada 1781- 1898, document neidentificat, astăzi, în arhivele publice, în Cuvântul de binecuvântare redac­tat de Preasfinţitul Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, printre altele, se menţionează: „Scrisă pe pagini îngălbe­nite, cu peniţa adăpată din izvorul doru­lui vechi de veacuri după nemurire, car­tea de faţă reprezintă un bun de valoa­re arhivistică inestimabilă pentru orice cercetător dornic de a afla de la streaşi­nă Bisericii sufletul poporului român, ortodox, din localitatea Târgu Secuiesc. Cu nimic mai prejos decât cronicile ve­chilor scriitori de istorie naţională, volu­mul ce acum vede lumina tiparului du­pă 75 de ani de la ediţia princeps, se în­scrie în rândul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri pe de o parte, iar pe de alta, este oferit ofrandă străbu­nilor, care cu multă trudă şi-au jertfit via­ţa şi bunurile proprii pentru ca elementul identitar coagulant al comunităţii să poa­tă să răzbată vicisitudinile istoriei locale: Biserica”. Pentru a oferi cititorului infor­maţii actualizate referitoare la viaţa co­munităţii româneşti din Târgu Secuiesc, am inclus în ediţia de faţă o bibliografie a studiilor şi articolelor referitoare la pa­rohia ortodoxă din localitate şi selecţiuni din textele apărute pe această temă, în lu­crări monografice, în publicaţii de speci­alitate şi în presa locală. Al doilea volum aflat în pregătire pen­tru reeditare este lucrarea Românii şi secuii, de Ion I. Russu, carte de o va­loare deosebită pentru istoria sud-es­­tului Transilvaniei, apărută la Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990, ediţie îngri­jită de Ioan Opriş, cu un Cuvânt înain­te de Ladislau Gyémánt şi un capitol in­titulat Alte mărturii ale originii etni­ce româneşti a aşezărilor din sud-estul Transilvaniei, de Ioana Cristache Panait. Cartea, operă a regretatului filolog şi is­toric clujean Ion Iosif Russu, reprezintă rodul unei cercetări perseverente, de mi­gală, realizate cu pasiune timp de dece­nii, lucrarea aflându-se pe masa de lu­cru a savantului clujean până în ultima clipă a vieţii sale, dar oprită de la edita­re de cenzura regimului comunist, timp de peste două decenii. După evenimen­tele din decembrie 1989, volumul a fost prezentat în cotidianul Cuvântul Nou din Sfântu Gheorghe, în cadrul a 11 episoa­de, purtând semnătura subsemnatului, în perioada 11 octombrie - 19 noiembrie 1991. în anul 1998, la propunerea noas­tră, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca a publicat volumul în lim­ba franceză, traducerea fiind asigurată de Anca Rodica Tomoioagă. în Nota editorului, cunoscutul istoric şi muzeolog Ioan Opriş consideră lucra­rea menţionată ca fiind „bazată în exclu­sivitate pe argumente de ordin arheolo­gic, antropologic, istoric, etnografic, fi­lologic etc., scrisă din perspectiva bu­nei credinţe, a respectului faţă de adevă­rul istoric şi, totodată, ca un îndemn la scrutarea acestuia din lecţia pe care tre­cutul, cu practicile sale străine ideii de bună convieţuire între popoare, o dă con­tinuu celor de azi”. La rândul său, în Cuvântul înainte, dis­tinsul cercetător clujean Ladislau Gyémánt menţionează: „socotindu-şi cu modes­tie prezenta lucrare drept «o schiţă pro­vizorie în patru capitole», savantul clu­jean trasează cu multă clarviziune un pro­gram al cercetărilor viitoare, care să ofere «adevărata istorie a aşezărilor şi a popu­laţiei» din sud-estul Transilvaniei. El ple­dează în acest sens pentru o amplă «cer­cetare monografică care să fie preceda­tă şi de ample anchete amănunţite locale, culegeri de materiale, utilizarea largă (da­că nu exhaustivă) a documentelor de ori­ce natură, atât din arhive, cât şi din reali­tate, ori din trecutul recent»”. Aşa cum se cuvine, în Cuvântul lămuritor, la noua edi­ţie a volumului Românii şi secuii am pro­cedat la actualizarea bibliografiei şi, în acest context, am prezentat succint activi­tatea Grupului de cercetare I.I. Russu pen­tru studiul sud-estului Transilvaniei, care funcţionează sub egida Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din anul 2008, încercând o analiză critică­­ a ceea ce am reuşit şi a ceea ce nu am realizat încă din „testamentul” savantului I.I. Russu - mai ales a temelor abordate de autor în capito­lul „Lacunele statisticilor. Realitatea popu-lară (I) Ciuc, (II) Trei scaune, (III) Odorhei, (IV) Mureş” şi a celor trasate pentru cerce­tările viitoare, şi anume „cercetarea pe lo­calităţi a informaţiilor mai vechi, a antro­ponimiei şi toponimiei (pe baza urbariilor, conscripţiilor, matricolelor, coresponden­ţei, epitafelor, literaturii, presei, obiceiuri­lor, datinilor, portului etc.)”, am constatat că la acest capitol suntem deficitari. Şi iată că, recent, am avut bucuria să primim de la neobositul cercetător bucu­­reştean Ioan Oprişan, directorul Editurilor Saeculum I.O., Vestala şi Saeculum Vizual, volumul Basme fantastice româneşti XII, Străvechi poveşti extraordinare păstra­te de românii din Covasna, Harghita şi Mureş, apărut la Editura Vestala, Bucureşti, 2018, lucrare care vine să completeze, în mod fericit, acest domeniu necercetat încă, până în prezent. Volumul reprezintă rezultatul unei munci ştiinţifice deosebite, desfăşurate de autor timp de­­6-7 ani, acoperind integral suprafaţa judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, materialul documentar rezultat fi­ind înregistrat electronic şi digital, în pes­te 200 de casete”. în volumul menţionat sunt prezentate înregistrările de pe 12 ca­sete, realizate cu „naratorul” Ion Coşcodar (Coşcodaru), poreclit Stejarul, născut în Bel­in şi cu reşedinţa în satul Iarăş, comu­na Hăghig, judeţul Covasna. Cuvintele sunt sărace pentru a mulţumi, aşa cum se cuvine, cercetătorului Ioan Oprişan, pentru acest travaliu ştiinţific de excepţie, realizat cu eforturi deosebite, prin documentarea, sat cu sat, cu sprijinul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi în mod deosebit al preoţilor or­todocşi din Eparhia­­Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea înaltpreasfinţitului Ar­hiepiscop Ioan Selejan, azi mitropolit al Banatului. Până la prezentarea pe larg a volumu­lui menţionat, redăm un citat din Prefaţa lucrării, intitulată O zonă folclorică româ­nească neglijată până acum de cercetă­tori: Covasna - Harghita - Mureş: „Cea mai importantă trăsătură a basmelor cule­se de noi în judeţele Harghita şi Covasna - nu numai a celor incluse în volumul de faţă - e că din ele emană (în pofida presiunilor care s-au făcut, cel puţin din 1867 încoace, asupra lor) aceeaşi atmosferă şi spiritualita­te comună naraţiunilor şi folclorului româ­nesc, în genere, de pretutindeni”. Dr. Ioan LĂCĂTUŞU ROIU 51 secuii îngrijite de IO­AN OPRIȘ © 0 O­iMstâA Prmrzt­­o­fic&fftai din Prpg&smA QprrattsmcA Ctttrifcflî Urvan W14-2&II Program integrat (re strrmtare a antreprenomtului în mediul urban din Begkmm Cmtm -Stort­$fct Centru­m IV Vino la cursurile de competenţe antreprenoriate pentru a putea participa la concursul de primari de afaceri şi obţine 35.000 Euro! Pentm detare strlimentare accesa acstart-acnv.ro Oraş Perioada Braşov OS octombrie - 09 octombrie Tg. Mureş ÎS octombrie -19 octombne Harghita 22 octombne - 26 octombrie Alba Iulia 22 ototm­bne - 26 octombrie Tg. Mureş 22 octombne - 22 octombne Covasna 29octom­brie - 02 noiembrie Tg. Mureș 29octom­brie - 02 noiembrie Alba Iulia OS noiembrie-09 noiembrie RomActiv mmm H' 'ÉMJÉHk mnn&mam rmmmsssm must s mtm * jf ■*■**»>■ <*sG*rm*w*> liyşr % mmmm a mmrnm ■■ timm mm

Next