Informatia Bucureştiului, ianuarie 1954 (Anul 2, nr. 136-159)

1954-01-04 / nr. 136

PROLETARI în TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAl Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL II­I Nr. 136 4 PAGINI 20 bani LUNI 4 IANUARIE 1954 LA ÎNCEPUTUL LUI 1954 An nou în casă nouă ! 'Acele ceasornicelor înaintau stă­ruitor spre noul an. Clipele numă­rate ale lui 1953 se scurgeau în tic-tac­ul, nici grăbit, nici leneș, al pendulei așezată pe peretele din fund. Cele două familii vecine, a­­dunate într’o cameră ce mirosea a var proaspăt, a lemn geluit de curând, gustau cu poftă din mân­cările aflate pe masă. Fiecare era atent la urarea transmisă prin ra­dio. ...Este ora douăsprezece... Toți s’au ridicat în picioare. Ci­neva a stins lumina. Paharele cu vin rubiniu scoteau clinchete cris­taline. Liniștea de până atunci a fost întreruptă de urări vesele, isvorâte din inimă. — La mulţi ani tovarăşi. Ani de pace şi de fericire. Anul ce a tre­cut ne-a adus multe bucurii. Ne-am făcut munca noastră aşa cum se cuvine şi uite, ne-am mutat şi în case noi. Păşim în 1954 cu nădejde, clădită pe fapte... Ascultând urarea tovarăşului de muncă, matriţeiul Mohora Grigore simţea alături de umărul lui umă­rul Măriei. Intre ei mişca mânuţele şi gângurea într’o limbă necunos­cută Eugen, primul lor fiu. Lumina s’a aprins de mult. Ură­rile însă continuau. Fiecare avea de spus câte ceva. Clipele acestea îl emoţionau pu­ternic pe tânărul Mohora, îşi privea soţia, copilul, privea feţele îmbujorate ale vecinilor şi simţea cum în inimă îi năvălea un val de fericire. La 9 decembrie 1953 s-au instalat în casă nouă, în casa lor. Clădirea nu era cu totul gata, mai ales în interior. Şi-au amenajat deocam­dată o cameră. Mai sunt unele lu­crări de terminat la a doua cameră, la sufragerie, bucătărie, la baie­ şi la pivniţă. In fiecare zi, cum se în­toarce de la atelierele P.T.T.-Clăbu­­cet , unde lucrează, matriţerul se ocupă de amenajarea interiorului. De altfel prin recenta Hotărâre cu privire la, construcţia de locu­inţe individuale se aprobă vechilor beneficiari un surplus de împru­mut de 5.000 lei. Apoi deputaţii a­­leşi la 20 decembrie se vor îngriji să fie amenajate străzile, trotua­rele... ...încăperea este plină de râsete, de voie bună. Copilul adormise în braţele mamei. Aceasta îl puse uşu­rel pe pat, îl înveli, apoi se în­toarse lângă soţul ei. Dansară un vals, după aceea se prinseră într’o horă. Se aşezară din nou la masă. — Dumneata tovarăşe Mohora, eşti şi tânăr şi harnic şi priceput. Câştigi bine şi ajuţi şi altora să muncească mai bine. Mă gândesc la ce va fi peste un an, peste doi, peste zece... — Peste douăzeci, adăugă tânărul. Peste un an Eugen va umbla în picioare şi va rosti primele cu­vinte. Peste 6—7 îl voi duce de mână la şcoala nouă din Dămă­­roaia sau la alta ce se va construi în apropiere. Peste 14 ani va intra într’o şcoală medie tehnică, după aceea într’o facultate. II văd plim­­bându-se alături de draga lui pe aleile parcului Bălcescu. Mlădiţele firave sădite în 1953 în parc vor fi în 1974 copaci groşi, înalţi, cu coroane ce se vor împreuna peste alei. Mohora continuă adresându-se soţiei lui: — Noi vom fi atunci bătrâni, nu-i aşa Maria? In tot oraşul, în toată ţara, se vor fi clădit­e mii de blocuri, zeci şi zeci de mii de lo­cuinţe. Casa aceasta, a noastră, nouă, în care nu ne-am mutat nici de o lună, va fi o casă bătrânească. In ea vor rămâne însă veşnic proas­pete amintirile acestui început de an nou în casă nouă. A. ROMAN SOLDATUL VICTORIEI Unul dintre cei mai iubiţi fii ai poporului polonez — eroul naţional, generalul Carol Swierczewski — va deveni cunoscut publi­cului bucureştean prin filmul „Soldatul victoriei”, realizat de talen­tata regizoare Wanda Jacubowska. începând de azi filmul rulează la cinematograful „București”. PE BAZA PROPUNERILOR CETĂŢENILOR Un adevărat plan de muncă In cadrul întâlnirilor ce au avut loc în raionul Stalin între candidaţi şi alegători, în preajma alegerilor de de­putaţi în sfaturile populare, cetă­ţenii au făcut o seamă de propuneri pre­ţioase. Propunerile făcute sunt un adevărat plan de muncă pentru noul an 1954. Astfel, pe baza propunerilor, în cursul trimestrului I al anului 1954 se va deschide în comuna Herăstrău un ma­gazin Ferometal, o unitate de frizerie şi se va instala un telefon public. In circumscripţia electorală 152, cartierul Mocaanu, se va deschide un nou ma­gazin Alimentara, iar în strada Albotei 49 va f deschisă o măcelărie. Multe propuneri făcute de cetăţeni priveau probleme edilitare. In urma analizei acestor propuneri, în cursul primului trimestru al anului 1954 va fi reparată Baia Griviţa, se va lărgi piaţa Cuza Vodă şi se vor­ face trotuare pe strada Bâlga. La cererea cetăţenilor se vor ame­naja pe terenurile virane din raion noi solare pentru corp­i şi noi spaţii verzi. Spaţii verzi vor fi a­menierat­e în străzile Pitar Moş 25, C. A. Rosetti 11, I. C. Frimu 27, solare pentru copii pe strada Dr. Felix 30 şi pe strada Bîtoliei 2, so­larul de pe str. Bitoliei va avea şi un leagăn pentru copii. Toate aceste lucrări vor fi efectuate cu sprijinul cetăţenilor. Acum strada este luminată — Nu zice nimeni că o să fie uşor — spunea o gospodină care venise la în­tâlnirea cu candidatul Ghergulescu Du­mitru din circumscripţia electorală ra­ională Nr. 200 ,,Gh. Gheorghiu-Dej”. Or, vom munci, ori, dacă nu, angaja­mentul nostru va rămâne neîndeplinit. Cei de faţă, împărtăşind acest gând, au promis că vor ajuta cu toţii la elec­­trificarea străzii. Candidatul Gherghilescu Dumitru a spus că va sprijini acţiunea, va mobi­liza oamenii şi va munci alături de ei. ...Şi într’o dimiineaţă geroasă de de­cembre cetăţenii au ieşit la lucru. Im­brăcaţi gros, cetăţenii lucrau pentru electrificarea străzii lor. Până ieri locuitorii cartierului oco­leau strada Virtuţii, învăluită în beznă îndată ce se lăsa seara. Azi merg pe acolo cu plăcere fiindcă becurile stră­lucesc pretutindeni. Cu poştaşul în prima zi a anului Primele ceasuri ale dimineţii lui 1 ianuarie 1954, Cartierul Rahova îşi îmbracă hainele albe de iarnă. Ici, colea un copilaş sglobiu to­peşte cu mâna corola florilor de ghiaţă răsărite peste noapte pe geam strigând cu veselie: „Vin cu sorcova, cu sorcova”... Oamenii mari stau la gura sobei sau mai dorm încă. Au sărbătorit aproape până în zori revelionul... Un om mic de statură, cu părul uşor argintat, în uniforma albas­tră, priveşte vesel prin lentilele ochelarilor cu ramă neagră, se opreşte în faţa unei uşi şi strigă: — Poşta! — Ce veşti ne aduci de anul nou, nea Dobre? — Vă aduc urări de bine din partea feciorului care învaţă în Uniunea Sovietică, dar şi din par­tea mea... — Mulţumim, mulţumim, aseme­nea. Şi în timp ce poştaşul scormo­neşte în geanta lui încărcată de veşti bune, muncitorul Culea Ion îi vesteşte şi pe cei din casă: — Dela Gelu, arhitectul nostru! Nerăbdător, tatăl studentului desface în grabă plicul, despătu­­reşte scrisoarea, îi citeşte şi lui nea Dobre Constantin veştile fără să simtă măcar frigul de afară: „Noi studenţii români ne simţim aici ca într’o mare familie. Ne pregătim să sărbătorim revelio­nul în sala de festivităţi a Insti­tutului”... — Dar ce-ţi citesc în stradă scri­soarea, hai în casă nea Dobre. — Altădată, tovarăşe Culea, al­tădată. Ia uită-te în geantă. Nu­mai de la Gelu al dumitale opt scrisori... Şi pentru că poştaşul citi nedumerire pe faţa cetăţeanului de pe strada Jiului 20 adăugă: Sunt pentru prietenii lui Gelu. Poştaşul a plecat mai departe spre casa Eugeniei Luncă, aceea care l-a ajutat să dubleze numă­rul abonamentelor la revista „Fe­­meia”. Eugenia Luncă a fost a­­leasă de curând deputată. Poştaşul îi aducea felicitări. „Dorim ca în anul 1954 şi în anii ce vin să îndreptăţeşti încrederea locuitori­lor cartierului dumitale, să mun­ceşti pentru înfrumuseţarea lui”, scria o familie prietenă. Poştaşul a strigat spre prânz „Poşta” şi în pragul casei cazan­giului pensionar Spirea Ion. Bă­trânul Spirea ieşi din casă cu ochii somnoroşi. A întâmpinat şi el săr­bătoreşte anul 1954. A primit un plic galben dela unul din fiii săi, Mirică, locotenent major. Chipul bătrânului se lumină dintr’odată. — înseamnă că îmi vei aduce veşti bune tot anul, hai? — Aşa-i, aşa-i, numai bune. Doar tot eu ţi-am adus şi ziarul în care se spunea despre îmbunătă­ţirea­­regimului de pensionare... In casa muncitoarei Ana Bri­ceag poştaşul a adus felicitări de anul nou de la nişte rude. Ana Briceag a semnat primirea reco­mandatei. Poştaşul privi degetele ei păstrând semnele muncii mul­tor ani de zile şi zâmbi. — La ce te gândeşti, nea Do­bre? — îmi aduc aminte de vremea când trebuia să zăbovesc la dum­neata de fiecare dată când îţi a­­duceam poşta. Nu ştiai nici să scrii, nici să citeşti. Ştiau vecinii după degetul înegrit de cerneală că ţi-am lăsat o recomandată. Şi azi ai şi abonament la gazetă... ir Poştaşul s’a îndreptat spre casă. Oamenii îl opresc, îi strâng mâna: — La mulţi ani, nea Dobre! P. IRIMESCU ««* n R­A « « f r i\ i pi u L O cheamă M'haelia. Are trei kilo­grame, trei sute de grame şi 50 centi­metri lungime. O fărâmiţă de om înfo­folit în scutece pufoase din care ies la iveală doar cei doi ochişori cenuşii, năsucul cârn şi guriţa roş­oară. Tânăra mam­ă Chimpopa Sofia a fost cea mai bucuroasă de venirea Mihaelei pe lume. Doar cât de mult dorise ea o fetiţă... o tovarăşă de joacă pentru cei doi băieţi năzdrăvani, Costel şi Geor­­gel, care aşteaptă plini de curiozitate şi nelinişte sosirea surioare­ acasă. Micuţa doarme adânc în pătucul aco­perit cu cearceafuri albe din dormito­rul copiilor nou născuţi. Liniştea som­nului ei ca şi a celorlalţi copii aflaţi în maternitatea spitalului Colţea este supraveghiată cu toată atenţia de suro­rile îmbrăcate în halate albe d­ace merg neobosite de la pat la pat. * O " 5 U­ iSÎM J V U i Geamul care leagă cam­era mamelor de cea a copiilor s’a deschis. Prin el este trecut cel mai tânăr născut, Mi­­haela. Mama a luat cu grijă pacheţelul de scutece în care se sbate plină de vioiciune fetiţa ei. O strânge drăgăstos la piept. Prin somnul din care încă nu s'a trezit, Mihaela începe să zâm­bească, să zâmbească mult şi dulce, apoi îşi aduce unul din cei doi pumni­­şori trandafirii la gură şi încearcă să-l sugă cu lăcomie: e ora mesei şi ei i s’a făcut foame. Dar Mihaela n’a învăţat încă să mă­nânce bine. E­a e mică... mică de tot. S’a născut de numai câteva zile, în noaptea noului an. Doctorii şi surorile s’au uitat atunci bucuroşi la moţul do­lofan şi viol care reprezenta primul născut pe anul 1954. C. SIMIONESCU 650.000 LEI ECONOMISIŢI INTR’UN AN Din primele zile ale anului 1953, la întreprinderea „Industria Optică Ro­mână din Bucureşti” a început o ac­ţiune susţinută pentru realizarea de economii de materiale, materie primă şi combustibil. Fiecare participant la întrecerea socialistă şi-a făcut din a­­cest obiectiv un punct de onoare. La sfârşitul anului, făcându-se bi­lanţul acestei munci, s-a constatat că au fost realizate economi în valoare de 650.000 lei. Atelierul pentru produ­cerea bunurilor de larg consum a adus o contribuţie însemnată la obţinerea acestui succes. Aici au fost produse peste prevederile planului articole teh­nice şi de marochinărie, ochelari me­dicinali, pentru protecţia muncii şi alte produse. Pentru anul­ 1954 colectivul de mun­că al întreprinderii s’a angajat să dez­volte atelierul pentru producerea bu­nurilor de larg consum și să mărească sortimentul acestor bunuri. R­ăspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith! MOSCOVA 1 (Agerpres). —■ TASS transmite : Ziarele din 1 ianuarie publică răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith. La 28 decembrie 1953, d-l Kingsbury Smith, direc­torul general pentru Europa al agenţiei americane „International News Service”, a adresat lui G. M. Malencov cu prilejul Anului Nou rugămintea de a-i răspunde la câteva întrebări. Dam mai jos întrebările d-lui Kingsbury Smith şi răspunsurile lui G. M. Malencov: Prima întrebare : Care sunt urările dvs. pentru poporul american în anul 1954 ? Răspuns : Urez din toată inima poporului american fericire şi viaţă paşnică. Urez poporului american succes în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele şi rezultate rodnice în nobila acţiune de apărare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura. A doua întrebare : Speraţi că noul an va fi marcat de o întărire a legăturilor de prietenie dintre popoare­le Americii şi Rusiei ? Răspuns : In primul rând ar fi de dorit îmbunătă­ţirea relaţiilor dintre ţările noastre. Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunătăţirii în noul an a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. şi a întăririi legăturilor tradiţionale de prietenie dintre popoarele ţărilor noastre. Şi sper că aşa va fi. A treia întrebare : Cum apreciaţi dvs. posibilităţile de menţinere a păcii în întreaga lume şi de slăbire a încordării internaţionale în anul 1954 ? Răspuns: Toate popoarele sunt însetate de o pace trainică şi există posibilităţi favorabile pentru slă­birea continuă a încordării internaţionale î­n anul 1954. Guvernele, şi în primul rând guvernele marilor puteri, nu pot să nu-şi plece urechea la glasul po­poarelor şi nu pot să nu ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre o pace trainică. In ceea ce priveşte Guvernul Sovietic, el a făcut, face şi va face şi de aici înainte totul pentru ca po­poarele să trăiască în pace, pentru ca încordarea in­ternaţională să fie slăbită şi între state să fie stabilite relaţii normale. A patra întrebare : Care este, după părerea dvs., cel mai important pas care ar putea fi întreprins în­ interesul păcii în întreaga lume în anul 1954 ? Răspuns: Un astfel de pas ar fi încheierea unui Acord între state, în virtutea căruia semnatarii Acor­dului să-şi ia angajamentul solemn şi necondiţionat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen şi alte arme de exterminare în masă. Un astfel de Acord ar uşura posibilitatea de a se ajunge la o înţelegere cu privire la interzicerea complectă a armei atomice şi cu privire la instituirea unui strict control inter­naţional asupra înfăptuirii interzicerii de a se folţre energia atomică în scopuri de război. In acelaşi timp Guvernul Sovietic ar considera nece­sar să se ajungă la o înţelegere cu privire la reduce­rea considerabilă a tuturor celorlalte tipuri de arma­ment şi a forţelor armate. Toate acestea ar micşora, fără îndoială, cheltuielile de stat pentru nevoile militare şi ar uşura situaţia economică a populaţiei. ’ ­in sprijin preţios Comitetul de părinţi de pe lângă şcoala medie tehnică de geologie din Capitală a desfăşurat în ulti­mul timp o activitate rodnică. Din fondurile strânse din organizarea mai multor festivaluri artistice a fost cumpărat un pian pentru ele­vii şcolii. Profesorii, sprijinind a­­ceastă iniţiativă, au organizat lecţii de pian pentru elevi. Deasemenea cu prilejul diferitelor festivităţi pianul ajută elevilor la prezenta­rea unor scurte programe muzi­cale. Tot din aceste fonduri Comitetul sprijină şi unele acţiuni gospodă­reşti ale şcolii. Lucrări de extindere a reţelei electrice întreprinderea de Electricitate Bucureşti execută în pr­ezent lu­crările de extindere a reţelei elec­trice pe străzile Ghirlandei din cartierul Griviţa Roşie, strada Ar­­paşului, precum şi în strada Bise­rica Grigore d­in cartierul Obor. In momentul de față, se lucrează la fixarea stâlpilor urmând ca în Ziitiifcî urHicUOcii isi' ' uca­,1. Iu așezarea firelor electrice. Bilanţul unui an de muncă al întreprinderii Radio - Popular întreprinderea Radio Popular şi-a în­deplinit planul de producţie pe anul 1953 cu 10 zile mai devreme. In cursul anului expirat au fost produse noi ti­puri de aparate de radio şi diverse a­­­parataje electro­tehnice. Peste preve­derile planului au fost executate mai mult de 20.000 difuzoare pentru radio­­ficarea cartierelor muncitoreşti şi a satelor. Mai mult de 100 de pro­puneri de inovaţii, Invenţii, raţionali-­ zări, perfecţionări tehnice sau măsuri de organizare a procesului tehnologic au fost introduce în procesul de pro­ducţie. Numai în luna trecută 12 mun­citori au prezentat propuneri de ino­vaţii interesante menite să îmbunătă­ţească calitatea producţiei şi să reducă preţul de cost al aparatelor de radio şi difuzoarelor pentru radioficare. Prin­tre aceştia se află şi tov. Luca Victor care a conceput perfecţionarea matri­ţelor „tele“ şi tov. Răducanuu Mihai care a pus în funcţiune fierăstrăul d­r.: cuier mobil. Brigada complexă de ino­vaţii a propus conducerii întreprinderii un dispozitiv ingenios pentru confec­ţionarea difuzoarelor din celuloză re­generată şi impregnată. Muncitorii, tehnicienii şi iniţierii în­treprinderii privesc cu îndreptăţită mân­drie realizările lor şi sunt hotărîţi să le dezvolte în noul an care a început. Balul mascat al tineretului din Moscova in Palatul Mare al Cremlinului a avut loc in seara de 1 Ianuarie balul mascat al tineretului din Moscova. Anul 1953 a fost un an în care coope­rativele­ meşteşugăreşti din Capitală au obţinut succese importante în lupta pentru producerea de cât mai multe bunuri de larg constan. Printre cele dintâi se numără cooperativa^ meşteşu­­ffăronscS „Muncitorii­­netalurBU^’^gpr* dela iS decembrie da bunuri de consum în contul lui 1954. Meşteşugarii de la această cooperati­vă au produs până acum peste plan 35 maşini de gătit, 1200 cuptoare ţără­neşti, 1500 kgr. burlane, 3000 bucăţi forme de cozonaci, 1500 foraşe negre, 2000 kgr. cazane de rufe galvanizate, 2200 bidoane pentru untură şi altele. Printr’o folosire mai raţională a mate­riei prime şi prin întrebuinţarea fiecă­rui deşeu în parte, în cadrul acestei cooperative s’au făcut în cursul anului 1953 economii în valoare de peste 90.000 lei. Aceasta a avut ca urmare o scă­dere a preţului de cost la bunurile de larg consum de 22,8% faţă de 8,5% cât fusese sarcina planificată, precum şi o creştere a salariului mediu al coo­peratorilor cu 10%. Succese asemănătoare au obţinut şi cooperativele meşteşugăreşti „Tehnica Modernă”, „Geprochim’’, „Chimica Populară“, „Tehnica ConfecţUsi”, „Spo­rul", „Ţesătorul Muncitor“ .^i altele. La succesele obţinute a contribuit.şi faptul că unităţile cooperatiste au pri­mit utilij din paripa întreprinderilor . ‘it st . 1 Vrc-'. plenarei lărgite' cC C.C. ai P.M.R. î na* 19-20 august. Uniunea Cooperativelor Meşteşugăreşti Metalo-Chimic a primit 4 strunguri noi moderne, 2 raboteze, 1 polizor, 1 ferestrăui circular pentru tă­iat metale în greutate de 3 tone,­­pre­cum şi 7 prese excentrice de diferite greutăţi. Deaserb­eni Uniunea Textile Confecţii a primit maşini de răsucit bo­­rangicul „Tricotextil”, accesorii, noi pentru utilajele existente precu­mi şi uti­laje necesare înfiinţării în cur­sul anu­lui 1954 a unei noi secţii pe­ntru fini­sajul ţesăturilor. Pe anul 1954 în cadrul l Uniunii Tex­tile Confecţii se va deschide o nouă cooperativă de tricotaje şi o secţie pen­tru recondiţionarea hainelor vechi. Dea­­semeni în planul Un­iu­nii se prevede lărgirea reţelei centrelor de comandă pentru deservirea populaţiei. Succese ale cooperaţiei meşteşugăreşti Cei trei copii porniţi pe joacă s’au întâlnit pe neaşteptate la co­titura unei aleii cu un omuleţ de ză­padă. Pentru că e cel dintâi pe care-l văd in iarna aceas­ta s’au oprit la doi paşi şi-l cerce­tează cu priviri cu­rioase. Nu i-o fi oare frig numai cu pălăriuţa aşezată pe vârful capului? Faţa lui veselă spu­ne că nu, îndem­­năndu-l parcă pe copil la ghiduşii. In curând cei trei vor încinge o horă plină de râsete și voie bună in jurul noului lor prieten. Deschiderea cercului ştiinţific al catedrei de Mecanică Teoretică de la Institutul Politehnic din Bucureşti Miercuri 30 decembrie 1953 a avut loc la Institutul Politehnic din Bucureşti în prezenţa unor membri ai corpului didactic al catedrei şi a celor mai merituoşi studenţi din anii I şi II deschide­rea cercului ştiinţific studenţesc al catedrei de Mecanică Teoretică, primul de acest gen în Institut. Activitatea cercului cuprinde ca­pitole mai dificile din curs pre­cum şi alte capitole care nu sunt prevăzute în programa analitică. Iată câteva: giroscopul, contribu­ția savanților sovietici la mașcarea corpului de masă variabilă; dina­mica grafică; similitudinea în di­namică. Cartea RECE Temperatura ma­ximă de ieri a fost de minus 7 grade, iar minima de astă noapte -de minus 15 grade .■ Azi la ora 8 au fost minus 13 grade. Timpul probabil. — Timpul se men­ţine rece cu cerul schimbător mai mult f­oios. Ceaţă seara şi dimineaţa. Nin­soare slabă. Temperatura în uşoară creştere: noaptea va fi cuprinsă între minus 14 grade şi minus 16 grade, iar ziua între minus 3 şi minus 5 grade. Vânt slab până la potrivit, la început din nord-est apoi din sud-est şi sud. Pentru următoarele două zile timp rece la început apoi se va încălzi uşor. Ninsoare slabă. Emil Zátopek învingător in Brazilia RIO DE JANEIRO. — In noap­tea anului nou s’a desfăşurat în oraşul Sao Paolo din Brazilia o mare întrecere internaţională at­letică prin care sportivii brazilieni au celebrat cel de al 4-lea cen­­tenar al oraşului. Cursa s’a desfă­şurat pe un traseu de 7.300 m, care străbătea străzile oraşului. La start au fost prezenţi 2.000 de atleţi re­prezentând 15 ţări. Printre ei se aflau­­alergători renumiţi ca tri­plul campion olimpic cehoslovacul Emil Zátopek, Taipala (Finlanda), Theys şi Reiff (Belgia), Nilsson (Suedia) şi alţii. Trotuarele erau înţesate de mii de spectatori care purtau torţe a­­prinse în mâini pentru a lumina drumul sportivilor. încă de la ple­care Zátopek a trecut în frun­tea masivului pluton de alergători imprimând cursei o trenă foarte vie. Pe prima parte a cursei mai m­ulţi alergători au căutat să atace şi să-l întreacă pe Zátopek dar acesta, în formă excelentă, n’a pierdut niciun moment conducerea. Apoi continuând să alerge din ce în ce mai rapid cu energia-i ca­racteristică, el s’a distanţat de restul alergătorilor şi a trecut pri­mul linia de sosire realizând timpul de 20’30”4/10 care constituie un nou record al acestei competiţii. Zátopek a întrecut cu peste 300 m, pe cel de al doilea clasat Mi­tralie (Iugoslavia). Pe celelalte locuri s-au clasat în ordine Rodri­guez (Brazilia), Theys (Belgia), Nilsson (Suedia), Miranda (Argen­tina), Inonge (Japonia), Taipala (Finlanda). A apărut: IN EDITURA PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ: K. MARX-CAPITALUL — VOL. III 448 pagini 18.20 lei

Next