Informatia Bucureştiului, ianuarie 1954 (Anul 2, nr. 136-159)
1954-01-04 / nr. 136
PROLETARI în TOATE ŢĂRILE. UNITI-VAl Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL III Nr. 136 4 PAGINI 20 bani LUNI 4 IANUARIE 1954 LA ÎNCEPUTUL LUI 1954 An nou în casă nouă ! 'Acele ceasornicelor înaintau stăruitor spre noul an. Clipele numărate ale lui 1953 se scurgeau în tic-tacul, nici grăbit, nici leneș, al pendulei așezată pe peretele din fund. Cele două familii vecine, adunate într’o cameră ce mirosea a var proaspăt, a lemn geluit de curând, gustau cu poftă din mâncările aflate pe masă. Fiecare era atent la urarea transmisă prin radio. ...Este ora douăsprezece... Toți s’au ridicat în picioare. Cineva a stins lumina. Paharele cu vin rubiniu scoteau clinchete cristaline. Liniștea de până atunci a fost întreruptă de urări vesele, isvorâte din inimă. — La mulţi ani tovarăşi. Ani de pace şi de fericire. Anul ce a trecut ne-a adus multe bucurii. Ne-am făcut munca noastră aşa cum se cuvine şi uite, ne-am mutat şi în case noi. Păşim în 1954 cu nădejde, clădită pe fapte... Ascultând urarea tovarăşului de muncă, matriţeiul Mohora Grigore simţea alături de umărul lui umărul Măriei. Intre ei mişca mânuţele şi gângurea într’o limbă necunoscută Eugen, primul lor fiu. Lumina s’a aprins de mult. Urările însă continuau. Fiecare avea de spus câte ceva. Clipele acestea îl emoţionau puternic pe tânărul Mohora, îşi privea soţia, copilul, privea feţele îmbujorate ale vecinilor şi simţea cum în inimă îi năvălea un val de fericire. La 9 decembrie 1953 s-au instalat în casă nouă, în casa lor. Clădirea nu era cu totul gata, mai ales în interior. Şi-au amenajat deocamdată o cameră. Mai sunt unele lucrări de terminat la a doua cameră, la sufragerie, bucătărie, la baie şi la pivniţă. In fiecare zi, cum se întoarce de la atelierele P.T.T.-Clăbucet , unde lucrează, matriţerul se ocupă de amenajarea interiorului. De altfel prin recenta Hotărâre cu privire la, construcţia de locuinţe individuale se aprobă vechilor beneficiari un surplus de împrumut de 5.000 lei. Apoi deputaţii aleşi la 20 decembrie se vor îngriji să fie amenajate străzile, trotuarele... ...încăperea este plină de râsete, de voie bună. Copilul adormise în braţele mamei. Aceasta îl puse uşurel pe pat, îl înveli, apoi se întoarse lângă soţul ei. Dansară un vals, după aceea se prinseră într’o horă. Se aşezară din nou la masă. — Dumneata tovarăşe Mohora, eşti şi tânăr şi harnic şi priceput. Câştigi bine şi ajuţi şi altora să muncească mai bine. Mă gândesc la ce va fi peste un an, peste doi, peste zece... — Peste douăzeci, adăugă tânărul. Peste un an Eugen va umbla în picioare şi va rosti primele cuvinte. Peste 6—7 îl voi duce de mână la şcoala nouă din Dămăroaia sau la alta ce se va construi în apropiere. Peste 14 ani va intra într’o şcoală medie tehnică, după aceea într’o facultate. II văd plimbându-se alături de draga lui pe aleile parcului Bălcescu. Mlădiţele firave sădite în 1953 în parc vor fi în 1974 copaci groşi, înalţi, cu coroane ce se vor împreuna peste alei. Mohora continuă adresându-se soţiei lui: — Noi vom fi atunci bătrâni, nu-i aşa Maria? In tot oraşul, în toată ţara, se vor fi clădite mii de blocuri, zeci şi zeci de mii de locuinţe. Casa aceasta, a noastră, nouă, în care nu ne-am mutat nici de o lună, va fi o casă bătrânească. In ea vor rămâne însă veşnic proaspete amintirile acestui început de an nou în casă nouă. A. ROMAN SOLDATUL VICTORIEI Unul dintre cei mai iubiţi fii ai poporului polonez — eroul naţional, generalul Carol Swierczewski — va deveni cunoscut publicului bucureştean prin filmul „Soldatul victoriei”, realizat de talentata regizoare Wanda Jacubowska. începând de azi filmul rulează la cinematograful „București”. PE BAZA PROPUNERILOR CETĂŢENILOR Un adevărat plan de muncă In cadrul întâlnirilor ce au avut loc în raionul Stalin între candidaţi şi alegători, în preajma alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, cetăţenii au făcut o seamă de propuneri preţioase. Propunerile făcute sunt un adevărat plan de muncă pentru noul an 1954. Astfel, pe baza propunerilor, în cursul trimestrului I al anului 1954 se va deschide în comuna Herăstrău un magazin Ferometal, o unitate de frizerie şi se va instala un telefon public. In circumscripţia electorală 152, cartierul Mocaanu, se va deschide un nou magazin Alimentara, iar în strada Albotei 49 va f deschisă o măcelărie. Multe propuneri făcute de cetăţeni priveau probleme edilitare. In urma analizei acestor propuneri, în cursul primului trimestru al anului 1954 va fi reparată Baia Griviţa, se va lărgi piaţa Cuza Vodă şi se vor face trotuare pe strada Bâlga. La cererea cetăţenilor se vor amenaja pe terenurile virane din raion noi solare pentru corpi şi noi spaţii verzi. Spaţii verzi vor fi amenierate în străzile Pitar Moş 25, C. A. Rosetti 11, I. C. Frimu 27, solare pentru copii pe strada Dr. Felix 30 şi pe strada Bîtoliei 2, solarul de pe str. Bitoliei va avea şi un leagăn pentru copii. Toate aceste lucrări vor fi efectuate cu sprijinul cetăţenilor. Acum strada este luminată — Nu zice nimeni că o să fie uşor — spunea o gospodină care venise la întâlnirea cu candidatul Ghergulescu Dumitru din circumscripţia electorală raională Nr. 200 ,,Gh. Gheorghiu-Dej”. Or, vom munci, ori, dacă nu, angajamentul nostru va rămâne neîndeplinit. Cei de faţă, împărtăşind acest gând, au promis că vor ajuta cu toţii la electrificarea străzii. Candidatul Gherghilescu Dumitru a spus că va sprijini acţiunea, va mobiliza oamenii şi va munci alături de ei. ...Şi într’o dimiineaţă geroasă de decembre cetăţenii au ieşit la lucru. Imbrăcaţi gros, cetăţenii lucrau pentru electrificarea străzii lor. Până ieri locuitorii cartierului ocoleau strada Virtuţii, învăluită în beznă îndată ce se lăsa seara. Azi merg pe acolo cu plăcere fiindcă becurile strălucesc pretutindeni. Cu poştaşul în prima zi a anului Primele ceasuri ale dimineţii lui 1 ianuarie 1954, Cartierul Rahova îşi îmbracă hainele albe de iarnă. Ici, colea un copilaş sglobiu topeşte cu mâna corola florilor de ghiaţă răsărite peste noapte pe geam strigând cu veselie: „Vin cu sorcova, cu sorcova”... Oamenii mari stau la gura sobei sau mai dorm încă. Au sărbătorit aproape până în zori revelionul... Un om mic de statură, cu părul uşor argintat, în uniforma albastră, priveşte vesel prin lentilele ochelarilor cu ramă neagră, se opreşte în faţa unei uşi şi strigă: — Poşta! — Ce veşti ne aduci de anul nou, nea Dobre? — Vă aduc urări de bine din partea feciorului care învaţă în Uniunea Sovietică, dar şi din partea mea... — Mulţumim, mulţumim, asemenea. Şi în timp ce poştaşul scormoneşte în geanta lui încărcată de veşti bune, muncitorul Culea Ion îi vesteşte şi pe cei din casă: — Dela Gelu, arhitectul nostru! Nerăbdător, tatăl studentului desface în grabă plicul, despătureşte scrisoarea, îi citeşte şi lui nea Dobre Constantin veştile fără să simtă măcar frigul de afară: „Noi studenţii români ne simţim aici ca într’o mare familie. Ne pregătim să sărbătorim revelionul în sala de festivităţi a Institutului”... — Dar ce-ţi citesc în stradă scrisoarea, hai în casă nea Dobre. — Altădată, tovarăşe Culea, altădată. Ia uită-te în geantă. Numai de la Gelu al dumitale opt scrisori... Şi pentru că poştaşul citi nedumerire pe faţa cetăţeanului de pe strada Jiului 20 adăugă: Sunt pentru prietenii lui Gelu. Poştaşul a plecat mai departe spre casa Eugeniei Luncă, aceea care l-a ajutat să dubleze numărul abonamentelor la revista „Femeia”. Eugenia Luncă a fost aleasă de curând deputată. Poştaşul îi aducea felicitări. „Dorim ca în anul 1954 şi în anii ce vin să îndreptăţeşti încrederea locuitorilor cartierului dumitale, să munceşti pentru înfrumuseţarea lui”, scria o familie prietenă. Poştaşul a strigat spre prânz „Poşta” şi în pragul casei cazangiului pensionar Spirea Ion. Bătrânul Spirea ieşi din casă cu ochii somnoroşi. A întâmpinat şi el sărbătoreşte anul 1954. A primit un plic galben dela unul din fiii săi, Mirică, locotenent major. Chipul bătrânului se lumină dintr’odată. — înseamnă că îmi vei aduce veşti bune tot anul, hai? — Aşa-i, aşa-i, numai bune. Doar tot eu ţi-am adus şi ziarul în care se spunea despre îmbunătăţirearegimului de pensionare... In casa muncitoarei Ana Briceag poştaşul a adus felicitări de anul nou de la nişte rude. Ana Briceag a semnat primirea recomandatei. Poştaşul privi degetele ei păstrând semnele muncii multor ani de zile şi zâmbi. — La ce te gândeşti, nea Dobre? — îmi aduc aminte de vremea când trebuia să zăbovesc la dumneata de fiecare dată când îţi aduceam poşta. Nu ştiai nici să scrii, nici să citeşti. Ştiau vecinii după degetul înegrit de cerneală că ţi-am lăsat o recomandată. Şi azi ai şi abonament la gazetă... ir Poştaşul s’a îndreptat spre casă. Oamenii îl opresc, îi strâng mâna: — La mulţi ani, nea Dobre! P. IRIMESCU ««* n RA « « f r i\ i pi u L O cheamă M'haelia. Are trei kilograme, trei sute de grame şi 50 centimetri lungime. O fărâmiţă de om înfofolit în scutece pufoase din care ies la iveală doar cei doi ochişori cenuşii, năsucul cârn şi guriţa roşoară. Tânăra mamă Chimpopa Sofia a fost cea mai bucuroasă de venirea Mihaelei pe lume. Doar cât de mult dorise ea o fetiţă... o tovarăşă de joacă pentru cei doi băieţi năzdrăvani, Costel şi Georgel, care aşteaptă plini de curiozitate şi nelinişte sosirea surioare acasă. Micuţa doarme adânc în pătucul acoperit cu cearceafuri albe din dormitorul copiilor nou născuţi. Liniştea somnului ei ca şi a celorlalţi copii aflaţi în maternitatea spitalului Colţea este supraveghiată cu toată atenţia de surorile îmbrăcate în halate albe dace merg neobosite de la pat la pat. * O " 5 U iSÎM J V U i Geamul care leagă camera mamelor de cea a copiilor s’a deschis. Prin el este trecut cel mai tânăr născut, Mihaela. Mama a luat cu grijă pacheţelul de scutece în care se sbate plină de vioiciune fetiţa ei. O strânge drăgăstos la piept. Prin somnul din care încă nu s'a trezit, Mihaela începe să zâmbească, să zâmbească mult şi dulce, apoi îşi aduce unul din cei doi pumnişori trandafirii la gură şi încearcă să-l sugă cu lăcomie: e ora mesei şi ei i s’a făcut foame. Dar Mihaela n’a învăţat încă să mănânce bine. Ea e mică... mică de tot. S’a născut de numai câteva zile, în noaptea noului an. Doctorii şi surorile s’au uitat atunci bucuroşi la moţul dolofan şi viol care reprezenta primul născut pe anul 1954. C. SIMIONESCU 650.000 LEI ECONOMISIŢI INTR’UN AN Din primele zile ale anului 1953, la întreprinderea „Industria Optică Română din Bucureşti” a început o acţiune susţinută pentru realizarea de economii de materiale, materie primă şi combustibil. Fiecare participant la întrecerea socialistă şi-a făcut din acest obiectiv un punct de onoare. La sfârşitul anului, făcându-se bilanţul acestei munci, s-a constatat că au fost realizate economi în valoare de 650.000 lei. Atelierul pentru producerea bunurilor de larg consum a adus o contribuţie însemnată la obţinerea acestui succes. Aici au fost produse peste prevederile planului articole tehnice şi de marochinărie, ochelari medicinali, pentru protecţia muncii şi alte produse. Pentru anul 1954 colectivul de muncă al întreprinderii s’a angajat să dezvolte atelierul pentru producerea bunurilor de larg consum și să mărească sortimentul acestor bunuri. Răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith! MOSCOVA 1 (Agerpres). —■ TASS transmite : Ziarele din 1 ianuarie publică răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith. La 28 decembrie 1953, d-l Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al agenţiei americane „International News Service”, a adresat lui G. M. Malencov cu prilejul Anului Nou rugămintea de a-i răspunde la câteva întrebări. Dam mai jos întrebările d-lui Kingsbury Smith şi răspunsurile lui G. M. Malencov: Prima întrebare : Care sunt urările dvs. pentru poporul american în anul 1954 ? Răspuns : Urez din toată inima poporului american fericire şi viaţă paşnică. Urez poporului american succes în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele şi rezultate rodnice în nobila acţiune de apărare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura. A doua întrebare : Speraţi că noul an va fi marcat de o întărire a legăturilor de prietenie dintre popoarele Americii şi Rusiei ? Răspuns : In primul rând ar fi de dorit îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările noastre. Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunătăţirii în noul an a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. şi a întăririi legăturilor tradiţionale de prietenie dintre popoarele ţărilor noastre. Şi sper că aşa va fi. A treia întrebare : Cum apreciaţi dvs. posibilităţile de menţinere a păcii în întreaga lume şi de slăbire a încordării internaţionale în anul 1954 ? Răspuns: Toate popoarele sunt însetate de o pace trainică şi există posibilităţi favorabile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale în anul 1954. Guvernele, şi în primul rând guvernele marilor puteri, nu pot să nu-şi plece urechea la glasul popoarelor şi nu pot să nu ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre o pace trainică. In ceea ce priveşte Guvernul Sovietic, el a făcut, face şi va face şi de aici înainte totul pentru ca popoarele să trăiască în pace, pentru ca încordarea internaţională să fie slăbită şi între state să fie stabilite relaţii normale. A patra întrebare : Care este, după părerea dvs., cel mai important pas care ar putea fi întreprins în interesul păcii în întreaga lume în anul 1954 ? Răspuns: Un astfel de pas ar fi încheierea unui Acord între state, în virtutea căruia semnatarii Acordului să-şi ia angajamentul solemn şi necondiţionat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen şi alte arme de exterminare în masă. Un astfel de Acord ar uşura posibilitatea de a se ajunge la o înţelegere cu privire la interzicerea complectă a armei atomice şi cu privire la instituirea unui strict control internaţional asupra înfăptuirii interzicerii de a se folţre energia atomică în scopuri de război. In acelaşi timp Guvernul Sovietic ar considera necesar să se ajungă la o înţelegere cu privire la reducerea considerabilă a tuturor celorlalte tipuri de armament şi a forţelor armate. Toate acestea ar micşora, fără îndoială, cheltuielile de stat pentru nevoile militare şi ar uşura situaţia economică a populaţiei. ’ in sprijin preţios Comitetul de părinţi de pe lângă şcoala medie tehnică de geologie din Capitală a desfăşurat în ultimul timp o activitate rodnică. Din fondurile strânse din organizarea mai multor festivaluri artistice a fost cumpărat un pian pentru elevii şcolii. Profesorii, sprijinind această iniţiativă, au organizat lecţii de pian pentru elevi. Deasemenea cu prilejul diferitelor festivităţi pianul ajută elevilor la prezentarea unor scurte programe muzicale. Tot din aceste fonduri Comitetul sprijină şi unele acţiuni gospodăreşti ale şcolii. Lucrări de extindere a reţelei electrice întreprinderea de Electricitate Bucureşti execută în prezent lucrările de extindere a reţelei electrice pe străzile Ghirlandei din cartierul Griviţa Roşie, strada Arpaşului, precum şi în strada Biserica Grigore din cartierul Obor. In momentul de față, se lucrează la fixarea stâlpilor urmând ca în Ziitiifcî urHicUOcii isi' ' uca,1. Iu așezarea firelor electrice. Bilanţul unui an de muncă al întreprinderii Radio - Popular întreprinderea Radio Popular şi-a îndeplinit planul de producţie pe anul 1953 cu 10 zile mai devreme. In cursul anului expirat au fost produse noi tipuri de aparate de radio şi diverse aparataje electrotehnice. Peste prevederile planului au fost executate mai mult de 20.000 difuzoare pentru radioficarea cartierelor muncitoreşti şi a satelor. Mai mult de 100 de propuneri de inovaţii, Invenţii, raţionali- zări, perfecţionări tehnice sau măsuri de organizare a procesului tehnologic au fost introduce în procesul de producţie. Numai în luna trecută 12 muncitori au prezentat propuneri de inovaţii interesante menite să îmbunătăţească calitatea producţiei şi să reducă preţul de cost al aparatelor de radio şi difuzoarelor pentru radioficare. Printre aceştia se află şi tov. Luca Victor care a conceput perfecţionarea matriţelor „tele“ şi tov. Răducanuu Mihai care a pus în funcţiune fierăstrăul dr.: cuier mobil. Brigada complexă de inovaţii a propus conducerii întreprinderii un dispozitiv ingenios pentru confecţionarea difuzoarelor din celuloză regenerată şi impregnată. Muncitorii, tehnicienii şi iniţierii întreprinderii privesc cu îndreptăţită mândrie realizările lor şi sunt hotărîţi să le dezvolte în noul an care a început. Balul mascat al tineretului din Moscova in Palatul Mare al Cremlinului a avut loc in seara de 1 Ianuarie balul mascat al tineretului din Moscova. Anul 1953 a fost un an în care cooperativele meşteşugăreşti din Capitală au obţinut succese importante în lupta pentru producerea de cât mai multe bunuri de larg constan. Printre cele dintâi se numără cooperativa^ meşteşuffăronscS „MuncitoriinetalurBU^’^gpr* dela iS decembrie da bunuri de consum în contul lui 1954. Meşteşugarii de la această cooperativă au produs până acum peste plan 35 maşini de gătit, 1200 cuptoare ţărăneşti, 1500 kgr. burlane, 3000 bucăţi forme de cozonaci, 1500 foraşe negre, 2000 kgr. cazane de rufe galvanizate, 2200 bidoane pentru untură şi altele. Printr’o folosire mai raţională a materiei prime şi prin întrebuinţarea fiecărui deşeu în parte, în cadrul acestei cooperative s’au făcut în cursul anului 1953 economii în valoare de peste 90.000 lei. Aceasta a avut ca urmare o scădere a preţului de cost la bunurile de larg consum de 22,8% faţă de 8,5% cât fusese sarcina planificată, precum şi o creştere a salariului mediu al cooperatorilor cu 10%. Succese asemănătoare au obţinut şi cooperativele meşteşugăreşti „Tehnica Modernă”, „Geprochim’’, „Chimica Populară“, „Tehnica ConfecţUsi”, „Sporul", „Ţesătorul Muncitor“ .^i altele. La succesele obţinute a contribuit.şi faptul că unităţile cooperatiste au primit utilij din paripa întreprinderilor . ‘it st . 1 Vrc-'. plenarei lărgite' cC C.C. ai P.M.R. î na* 19-20 august. Uniunea Cooperativelor Meşteşugăreşti Metalo-Chimic a primit 4 strunguri noi moderne, 2 raboteze, 1 polizor, 1 ferestrăui circular pentru tăiat metale în greutate de 3 tone,precum şi 7 prese excentrice de diferite greutăţi. Deaserbeni Uniunea Textile Confecţii a primit maşini de răsucit borangicul „Tricotextil”, accesorii, noi pentru utilajele existente precumi şi utilaje necesare înfiinţării în cursul anului 1954 a unei noi secţii pentru finisajul ţesăturilor. Pe anul 1954 în cadrul l Uniunii Textile Confecţii se va deschide o nouă cooperativă de tricotaje şi o secţie pentru recondiţionarea hainelor vechi. Deasemeni în planul Uniunii se prevede lărgirea reţelei centrelor de comandă pentru deservirea populaţiei. Succese ale cooperaţiei meşteşugăreşti Cei trei copii porniţi pe joacă s’au întâlnit pe neaşteptate la cotitura unei aleii cu un omuleţ de zăpadă. Pentru că e cel dintâi pe care-l văd in iarna aceasta s’au oprit la doi paşi şi-l cercetează cu priviri curioase. Nu i-o fi oare frig numai cu pălăriuţa aşezată pe vârful capului? Faţa lui veselă spune că nu, îndemnăndu-l parcă pe copil la ghiduşii. In curând cei trei vor încinge o horă plină de râsete și voie bună in jurul noului lor prieten. Deschiderea cercului ştiinţific al catedrei de Mecanică Teoretică de la Institutul Politehnic din Bucureşti Miercuri 30 decembrie 1953 a avut loc la Institutul Politehnic din Bucureşti în prezenţa unor membri ai corpului didactic al catedrei şi a celor mai merituoşi studenţi din anii I şi II deschiderea cercului ştiinţific studenţesc al catedrei de Mecanică Teoretică, primul de acest gen în Institut. Activitatea cercului cuprinde capitole mai dificile din curs precum şi alte capitole care nu sunt prevăzute în programa analitică. Iată câteva: giroscopul, contribuția savanților sovietici la mașcarea corpului de masă variabilă; dinamica grafică; similitudinea în dinamică. Cartea RECE Temperatura maximă de ieri a fost de minus 7 grade, iar minima de astă noapte -de minus 15 grade .■ Azi la ora 8 au fost minus 13 grade. Timpul probabil. — Timpul se menţine rece cu cerul schimbător mai mult foios. Ceaţă seara şi dimineaţa. Ninsoare slabă. Temperatura în uşoară creştere: noaptea va fi cuprinsă între minus 14 grade şi minus 16 grade, iar ziua între minus 3 şi minus 5 grade. Vânt slab până la potrivit, la început din nord-est apoi din sud-est şi sud. Pentru următoarele două zile timp rece la început apoi se va încălzi uşor. Ninsoare slabă. Emil Zátopek învingător in Brazilia RIO DE JANEIRO. — In noaptea anului nou s’a desfăşurat în oraşul Sao Paolo din Brazilia o mare întrecere internaţională atletică prin care sportivii brazilieni au celebrat cel de al 4-lea centenar al oraşului. Cursa s’a desfăşurat pe un traseu de 7.300 m, care străbătea străzile oraşului. La start au fost prezenţi 2.000 de atleţi reprezentând 15 ţări. Printre ei se aflaualergători renumiţi ca triplul campion olimpic cehoslovacul Emil Zátopek, Taipala (Finlanda), Theys şi Reiff (Belgia), Nilsson (Suedia) şi alţii. Trotuarele erau înţesate de mii de spectatori care purtau torţe aprinse în mâini pentru a lumina drumul sportivilor. încă de la plecare Zátopek a trecut în fruntea masivului pluton de alergători imprimând cursei o trenă foarte vie. Pe prima parte a cursei mai mulţi alergători au căutat să atace şi să-l întreacă pe Zátopek dar acesta, în formă excelentă, n’a pierdut niciun moment conducerea. Apoi continuând să alerge din ce în ce mai rapid cu energia-i caracteristică, el s’a distanţat de restul alergătorilor şi a trecut primul linia de sosire realizând timpul de 20’30”4/10 care constituie un nou record al acestei competiţii. Zátopek a întrecut cu peste 300 m, pe cel de al doilea clasat Mitralie (Iugoslavia). Pe celelalte locuri s-au clasat în ordine Rodriguez (Brazilia), Theys (Belgia), Nilsson (Suedia), Miranda (Argentina), Inonge (Japonia), Taipala (Finlanda). A apărut: IN EDITURA PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ: K. MARX-CAPITALUL — VOL. III 448 pagini 18.20 lei