Informatia Bucureştiului, martie 1954 (Anul 2, nr. 183-209)
1954-03-01 / nr. 183
PftCUETARI P#I TOAT1 TAUti, mffTI-VM Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II Nr. 183 4 PAGINI 20 BANI LUNI 1 MARTIE 1954 CEI MAI DESTOINICI GOSPODARI Cetăţenii circumscripţiei electorale 228 din raionul 23 August s-au adunat săptămîna trecută la şcoala elementară 23 August, pentru a participa la alegerea primului comitet de stradă din cadrul raionului Adunarea cetăţenească a fost deschisă de tovarăşul Herţug Petre, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional, care a arătat necesitatea constituirii unui comitet de stradă. Comitetul de stradă este acela care va ajuta sfatul popular al raionului 23 August să mobilizeze cetăţenii la acţiunile cu caracter gospodăresc, la buna întreţinere a fondului de locuinţe, la descoperirea şi valorificarea resurselor locale în scopul construcţiilor de interes obştesc etc. ■ In noul comitet de stradă au fost aleşi cei mai destoinici gospodari: Gheorghiu Gheorghe, Dobrescu Constantin, Tocaci Ludovica şi alţii Dintre aceştia au luat cuvîntul Dobrescu Constantin şi Gheorghiu Gheorghe care au mulţumit cetăţenilor pentru încrederea acordată, făgăduind că vor depune multă străduinţă ca noul comitet de stradă să îndeplinească sarcinile ce-i revin. GRĂDINA MEA Anul trecut, prin iulie, o delegaţie de muncitori englezi care ne vizita ţara a vrut să vadă şi locuinţele unor muncitori. Am avut cinstea ca oaspeţii să poftească şi pe la noi. Le-am arătat casă şi i-am invitat în grădiniţă. Nu era mare lucru, îngrămădisem în vreo 50 mp 30 cuiburi de roşii, 6 de vinete, vreo 6 de fasole... Printre ele o puzderie de regina nopţii împrăştiau un parfum îmbătător . Era seară. Aprinsesem becul din curte. Oaspeţii se arătau încintaţi. M-am dus şi am rupt atunci o roşie şi o vînătă şi le-am oferit mosafirilor, cu mîndria gospodarului care are cu ce se lăuda. Grădina mea e mîndria mea. Anul trecut, din cîteva straturi pe care le-am lucrat cu grijă, am avut toată vara diferite legume şi zarzavaturi proaspete. In curte însă am loc prea puţin. Mă uitam cum alături, pe strada Plăeşului, colţ cu strada Stalingrad, sta nefolosit un teren destul de mare şi mă miram că sfatul popular al raionului Griviţa Roşie nu-l atribuie nimănui să-l lucreze. După ce am citit Hotărîrea Guvernului şi a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, mi-am dat seama că nefolosirea acestui teren a fost o greşeală. Atunci m-am sfătuit cu doi vecini şi m-am dus la secţiunea agricolă a sfatului popular al raionului. Nu eram singură. Mai veniseră mulţi cetăţeni, muncitori şi funcţionari, din Dămăroaia, Chitila sau din alte cartiere. Toţi cereau să li se repartizeze loturi pe diferite terenuri virane ca să cultive pe ele cartofi, legume şi zarzavaturi. Am primit pentru familia mea şi cei doi vecini 400 mp. din terenul de lingă casă. Aşadar voi avea de lucrat anul acesta în curte şi pe locul viran cam 200 mp de grădină. Mi-am şi făcut socoteala să pun vreo două kilograme arpagic, cam 70 cuiburi de cartofi, 50 fire de roşii, 2 straturi cu usturoi, 10 fire de vinete, 10 de ardei gras, un strat cu mărar, pătrunjel, leuştean. Am să semăn şi o leasă cu morcovi. Cu cit voi îngriji mai bine grădina, cu atît am să obţin roade mai bogate. La plivit, prăşit, udat o să mă ajute şi soţul meu în orele lui libere. Arătînd şi altor vecini cit de uşor am primit lotul pentru a-l cultiva cu legume şi zarzavaturi, aceştia s-au dus la sfatul popular obţinînd şi ei loturi în restul terenului viran. Toţi sunt mulţumiţi că primind şi înlesniri la obţinerea seminţelor, răsadurilor, la procurarea uneltelor, pot să-şi asigure legumele şi zarzavaturile necesare pentru gospodărie. MARIA NICULESCU gospodină, str. Pavlov nr. 88 A venit prima zi de martie sol al primăverii, atât de aşteptată de bucureşteni. Cadourile de sezon găsesc în zilele acestea sumedenie de cumpărători. Povestea unei economii Florea Niculae vorbea domol. Numai cînd pomenea cifrele, rostea apăsat fiecare cuvint, de parcă ar fi vrut să arate prin aceasta întreaga lor importanţă. Membrii brigăzii ascultau atenţi. — Am făcut socoteala pe ultimele trei luni. Şi iată care-i rezultatul: Brigada noastră a făcut economii de 24.704 decimetri pătraţi de piele. Din această cantitate pot fi confecţionate aproape 800 perechi bocanci. Pentru orice om care vizitează pentru prima oară fabrica, cifra ar părea foarte mare. O singură brigadă să economisească 24.704 decimetri pătraţi de pieţe. Membrii brigăzii nu se arătau însă de loc miraţi. Dimpotrivă. Să ne întoarcem cu luni în urmă. ★ La fabrica ,,Kirov" ziua de lucru se sfirşise. Ciţiva lucrători au mai zăbovit pe lingă masa de lucru. îşi rînduiau sculele, îşi pregăteau materialul pentru ziua următoare. Erau printre dinșii Florea Niculae și Călina Stelian. Ei au rămas pentru altceva. Discutau. Florea Niculae agita mereu o legătură cu resturi multe de piele. — Privește și dumneata, se adresa el celuilalt. Dacă am pune cap un cap toate bucăţile astea, am vedea că este vorba de sute de decimetri pătraţi. Adică le zeci de perechi de încălţăminte. Şi ce propui ? — l-a întrerupt bouarâşul său. — Iată , ce propun. Să facem o brigadă. O brigadă de economii. Să alegem pe cei mai buni muncitori şi su pornim laolaltă cu dinişii. * Ceva zile mai târziu, la şefi A copil luă fiinţă brigada „7 Noiembrie". De atunci a început lupta pentru fiecare centimetru de piele. Membrii brigăzii au studiat cu atenţie metodele sovietice Ciutchih şi Lidia Corabelnicova. Apoi le-au pus în practică. Florea Niculae ajuta in permanenţă oamenii. — Ce croieşti d-ta astăzi? — a intrebat-o el intr-una din zile pe Petac Ştefania, cea mai tinără membră a brigăzii. — Bocanci nr. 45, a răspuns fata. — O singură măsură din toată pielea ? — Una. — Stai, că nu faci bine ! Uite ce zic eu. Eu am de croit nr. 39. Ia şi d-ta un tipar 39, iau şi eu unul 45. Și uite ce faci! Florea Niculae a aranjat pe pielea de bizon cîteva tipare nr. 45. — Ce faci acum aici ? — a întrebat el, arătînd spre un colț al pielii . Fata a încercat să așeze o piesă: o căpută, un carîmb. Nu mergea insă. Locul era prea mic. — Asta-i deseu, a spus ea cu siguranță. N-ai cum scoate ceva din el. Responsabilul secţiei a zîmbit. — Ceva tot vom putea scoate. Apoi a aşezat tiparul unui carîmb nr. 59. — Se potriveşte de minune, a spus fata cu mirare. — Iată cum va trebui să lucrăm în viitor, cu tipare combinate. E simplu, nu ? Dar cînd te gîndeşti că de zeci de ani se lucrează aşa cum lucrai şi dumneata! Florea Niculae a rămas pufin lingă masa de lucru a Ştefaniei. A privit cum croieşte. „Prea mare efort" — Atinsul. — Da de ce te sprifiri atît de mult un cuţit, fato? Oboseşti astfel repede la mină. — Dar cum să fac altfel? Nu vezi că nici aşa nu se taie bine ?! Colţul unul carimb a rămas Intr-adevăr netăiat. Fata l-a smucit. Pielea s-a întins în colţul acela. — Asta-i pagubă, i-a spus Florea. Uite cum trebuie să faci. Cuţitul nu trebuie ascuţit decit în vîrf şi numai atît cit să cuprindă grosimea pielii. Altfel se înfige tn scindară, se toceşte şi cresc şi rebuturile. Această metodă este una din cheile succesului lui Niculae Murtaru a cărui iniţiativă am început s-o aplicăm... ■k Aplecat asupra mesei Inginerul calculează consumul de materiale. Intr-un registru el notează: „Normativul pentru o pereche bocanci 13 decimetri pătraţi. Consumul brigăzii „7 Noiembrie" — 31 decimetri pătraţi"... I. MOSCU USPORT__1 Turneul internaţional de lupte libere de la Budapesta a fost câştigat de echipa U. R. S. S. BUDAPESTA 27 (Agerpres). — Vineri după-amiază a luat sfîrşit la Budapesta turneul internaţional de lupte libere la care au participat echipele selecţionate ale UniuniiSovietice, R. P. Ungare, R. P. Bulgaria și R. Cehoslovace. In ultima zi a turneului, prima echipă a Uniunii Sovietice a întrecut cu 7-1 echipa R. P. Ungare.—;— Clasamentul final al turneului este următorul: 1. U.R.S.S. I — 8 puncte. 2. R. P. Ungară — 6 puncte. 3. U.R.S.S. II — 4 puncte. 4. R. P. Bulgaria — 2 puncte. 5. R. Cehoslovacă — 0 puncte. ' Echipa de polo pe apă a U.R.S.S. a plecat in R. D. Germană MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS transmite: La 27 februarie a plecat la Berlin echipa selecţionată de polo pe apă a Uniunii Sovietice. Sportivii sovietici vor susţine mai multe întîlniri prieteneşti şi se vor antrena în comun cu jucătorii de polo pe apă din R. D. Germană. PENTRU MAI MULTE LEGUME §1 ZARZAVATURI Pretutindeni, la sfaturile populare, In comitetele de Intreprinderi şl In cartiere se prelucrează Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la extinderea şl îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi Individuale de către muncitori şi funcţionari in oraşe şi centre Industriale — şi se iau măsuri pentru traducerea ei in viaţă. SITUAŢIA IN PREZENT In acţiunea de identificare a terenurilor virane, începută încă de la 15 septembrie 1953 de către secţiunile agricole ale sfaturilor populare din Capitală şi comunele subordonate, au fost depistate 5721 parcele de terenuri virane pe o suprafaţă de 4.854.641 mp. Din această suprafaţă, 90 parcele care însumau fiecare mai mult de 2000 mp., au fost atribuite Consiliului Sindical Regional Bucureşti pentru a fi repartizate muncitorilor din întreprinderi sub formă de loturi individuale. Pînă acum pe întreaga Capitală au fost atribuite 1519 parcele pe o suprafaţă de 1.980.911 mp. După prelucrarea Hotărîrii din 24 februarie cu secţiunile agricole respective, comitetele executive ale sfaturilor populare, în colaborare cu organele sindicale, vor repartiza noi terenuri întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor economice de stat şi cooperatiste, pentru a fi date în folosinţa muncitorilor şi funcţionarilor în vederea cultivării lor cu cartofi, ceapă, roşii şi alte legume şi zarzavaturi. Secţiunile agricole se vor ocupa de asigurarea seminţelor necesare celor ce vor cultiva terenuri virane. De asemenea, Inginerii şi tehnicienii legumicoli vor acorda cultivatorilor tot sprijinul în privinţa organizării şi întreţinerii grădinilor de cartofi, legume şi zarzavaturi. COMISIILE DE FEMEI IN SPRIJINUL ACŢIUNII 4 T„a tă aceam» comitetele executive ale sfaturilor populare vor fi sprijinite şi de către comisiile de femei respective. In ziua de 26 februarie, la Sta- I tul Popular al Capitalei a avut loc o şedinţă de instructaj în această pro- I blemă la care au participat responsabilele comisiilor de femei din cele opt baioane ale oraşului. Femeile au început să acorde sprijinul lor acţiunii de atribuire a terenurilor virane. O dovadă a acestui lucru o constituie iniţiativa celor trei preşedinte de adunări de delegate din raionul Lenin: Iliescu Maria şi I. Firuţă din cartierul Ferentari şi Paraschiv Maria din cartierul Rahova, care au prelucrat Hotărîrea cu adunările de delegate respective a doua zi după aparriţia ei. Un alt exemplu în această direcţie l-a dat preşedinta adunărilor de delegate, I. Cojocaru, din raionul N. Bălcescu, care a început să sprijine pe cultivatori, interesîndu-se de procurarea răsadurilor necesare din sera cea mai apropiată de loturile lor. ACŢIUNEA DE ÎNLĂTURARE A URMĂRILOR VISCOLULUI Temperatura mai ridicată înregistrată în ultimele zile în Capitală a impus intensificarea acţiunii de înlăturare a urmărilor viscolului. Pentru ca circulaţia şi aprovizionarea oraşului să nu fie stînjenită de topirea zăpezii, cetăţenii Capitalei au participat şi în cursul zilei de ieri în număr mare la acţiunea de deszăpezire. In întreaga Capitală au lucrat ieri 78.000 de cetăţeni şi 182 de maşini. Pe raioane, rezultatele cele mai bune au fost obţinute de cetăţenii din Griviţa Roşie care, răspunzînd chemării Sfatului Popular şi urmînd Indicaţiile tehnicienilor, au participat cu însufleţire la săparea şanţurilor în punctele joase ale raionului. Cu toate acestea, acţiunea de deszăpezire desfăşurată ieri în Capitală nu a avut evitarea necesară, în mare parte, derată întreprinderilor care nu şi-au ras,cat în totalitate planul de trimitere a maşinilor. Comandamentul de deszăpezire al Capitalei trebuie să ia măsuri urgente pentru a trage la răspundere pe toţi conducătorii de întreprinderi ce nu şi-au îndeplinit sarcina de a trimite maşini la deszăpezit. Astăzi şi în zilele următoare cetăţenii sunt chemaţi să participe în număr cît mai mare la desfundarea tuturor rigolelor, canalelor de scurgere şi şanţurilor. Acolo unde este cazul se vor face legături între rigole şi partea carosabilă a străzii uşurînd astfel, într-o măsură cît mai mare, scurgerea apelor provenite din topirea zăpezii. In desfundarea gurilor de canal o sarcină deosebită revine I.C.A.S.-ului care trebuie să-şi îndrepte toate eforturile spre această acţiune. Intrucît de felul cum cetăţenii vor răspunde şi de acum înainte chemării comandamentelor de deszăpezire, depinde în mare măsură menţinerea unei circulaţii normale şi redarea cît mai grabnică în circulaţie a străzilor şi liniilor înzăpezite, e de datoria fiecărui locuitor al oraşului să participe în mod activ la acţiunea de deszăpezire şi să urmeze întocmai indicațiile date de tehnicienii sfaturilor populare. UN CINEMATOGRAF STUDENŢESC In amfiteatrul I al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare „V. I. Lenin” studenţii au prilejul să vizioneze în cursul săptămînii, gratuit, diferite filme. Realizat din iniţiativa unui grup de studenţi care în urmă cu cinci ani au reparat un vechi aparat de proiecţie, cinematograful acesta a adus o bogată contribuţie la dezvoltarea activităţii culturale din institut. Aci s-au prezentat pînă acum 298 filme de lung metraj şi 308 documentare, vizionate de peste 270.000 de spectatori. S-au organizat cicluri de filme speciale în ajutorul celor ce studiază Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi proiecţii cu caracter didactic destinate să completeze expunerile făcute la unele discipline. De un deosebit succes s-a bucurat organizarea Festivalului filmului sovietic în timpul căruia 12.000 de studenţi din Capitală au vizionat în avanpremieră şapte din cele mai strălucite filme sovietice. Pe ecranul cinematografului sunt de asemenea popularizate cărţile noi apărute. O realizare însemnată o constituie instalarea pe lingă cinematograf a unei staţii de radio-amplificare şi a discotecii, precum şi adaptarea unui dispozitiv pentru proiectat diafilme. Aparatul e pus la punct pentru o nouă proiecție. T „Camere ale deputatului“ la sfaturile populare raionale După modelul „Camerei deputatului” dată in folosinţă deputaţilor din circumscripţiile orăşeneşti de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, aproape la fiecare sfat popular raional au luat fiinţă camere asemănătoare. Ele sunt înzestrate cu materiale documentare privind bogata experienţă a Sovietelor, activitatea sfaturilor populare de la noi din ţară şi multe alte materiale utile ridicării nivelului activităţii obşteşti. Săptămîna trecută s-au inaugurat „Camere ale deputaţilor” la raionul ,, Mal”, „V. I. Lenin”, „Gh. Gheorghiu-Dej“, „Griviţa Roşie“ şi „N. Bălcescu“. La inaugurarea „Camerei deputatului” din sfatul popular al raionului „Griviţa Roşie” au participat peste 200 de deputaţi raionali şi invitaţi. „Camerele deputaţilor” sunt ajutoare prețioase în munca noilor gospodari ai Capitalei. Îmbunătăţirea uneltelor îmbunătăţirea uneltelor constituie o preocupare de seamă pentru muncitorii şi conducerea fabricii „Radio-Popular”. Pînă tiu de mult spiralele, cuţitele de strung sau matriţele cu care lucrau muncitorii, se uzau foarte repede. Numeroase încercări pentru rezolvarea acestei probleme nu au dat rezultate. Inginerul Niculae Cojocaru a continuat însă încercările pentru soluţionarea problemei. El a cercetat metode şi studii sovietice privitoare la unelte. După o susţinută muncă inginerul Niculae Cojocaru a trecut la construirea unui aparat pentru mărirea durităţii uneltelor bazat pe principiul sudurii electrice. Noul aparat, construit şi pus la probă anul acesta la fabrica ,,Radio-Popular”, a dat bune rezultate mărind cu aproape 400 la sută duritatea uneltelor. mmm «*• In întîmpinarea Zilei de 8 Martie Comisia de femei de pe lingă co- mitetul executiv al sfatului popular, raionul V. I. Lenin, a organizat în cinstea Zilei de 8 Martie, un număr de 25 clăci de lucru la care au participat peste 100 femeL In aceste clăci au fost lucratei peste 100 de obiecte diferite de îmbrăcăminte pentru copiii din căminele de zi ale raionului. Tot în întîmpinarea Zilei de 8 Martie, comisia de femei a întocmit un plan special de acţiune, cara prevede, printre altele, lărgirea comitetelor de sprijin, formate din: femei, de pe lingă spitalele Panduri şi Brîncovenesc, antrenarea femeilor în campania agricolă de primăvară și formarea comitetelor de sprijin pe lingă căminele de copii de cartier. Un birou pentru rezolvarea cererilor oamenilor muncii la Sfatul Popular al Capitalei Pentru o mai bună rezolvare a cererilor oamenilor muncii Sfatul Popular al Capitalei a înfiinţat de mai multă vreme un birou special în cadrul secretariatului. Zilnic sosesc aici numeroase scrisori. Unele vin prin intermediul poștei; cu alte cereri oameniii muncii se adresează personal acestui birou. Orele de primire la biroul pentru rezolvarea cererilor oamenilor muncii sunt în fiecare zi de la 12 la 15,30. Întovărăşire legumicolă La începutul anului 1954 a luat fiinţă în şoseaua Căţelu, întovărăşirea legumicolă „23 August” pe o întindere de 6,25 hectare. Cu sprijinul tehnic al secţiei agricole raionale s-au pregătit din timp răsadniţe acoperite, unde s-au însămînţat legume timpurii: conopidă, salată, ardei şi roşii. Totodată cetăţenii au pregătit 60 tone îngrăşăminte naturale pentru amenaja- rea terenurilor la primăvară. O ŞCOALĂ DE SURORI DE PEDIATRIE Pe lingă spitalul Colentina funcţionează de anul trecut o şcoală de surori de pediatrie. Elevele acestei şcoli vor termina în curînd cursurile şi se vor prezenta la examen. Anul acesta, la 1 aprilie, o nouă serie de eleve va începe cursurile de surori de pediatrie. Noile cursante vor primi o bursă lunară în bani și masă. In legătură cu distribuirea gazelor lichefiate In cursul zilei de azi, a sosit la Bucureşti un transport de 30 autocamioane încărcate cu butelii de aragazi. Distribuirea buteliilor, se face prin cele două mari depozite (str. 11 Iunie )i Caransebeş), prin cele 12 subcentre fixe şi 11 centre volante. Redăm mai jos, pentru cunoştinţă publicului, adresele celor 12 subcentre fixe: Băneasa (la staţia de benzină); sos. 7 Noembrie; b-dul Ion Şulea nr. 120 (Dudeşti Cioplea); str. Agricultori (staţia de benzină); bd. Dimitrov nr. 145; şos. Olteniţei (staţia de petrol);; calea Rahovei (staţia de benzină); piaţa 1 Mai (staţia de petrol); Arcul de Triumf (staţia de petrol); bd. Aviator Beller (staţia de petrol); comuna Militari (staţia de petrol) şi strada Lizeanu (la linia ferată). Informaţii mai amiple se pot căpăta la următoarele telefoane 4.01.00; 5.00.00; 6.18.70; 6.38.20; 5.14.15; 3.52.50. Ii priveam profilul, linia energică a nasului şi bărbia dreaptă. De sub căciula de miel negru, aşeziată pe o parte, se vedeau tîmplele cu fire de păr argintiu; nu a albit încă de tot. „Se ţine brae moşneagul, parcă n-ar fi trăit o viaţă de om pe tramvai, la fiarele motoarelor” — spun adesea prietenii uitîndu-se cu mirare la mîinile lui grele; ele stăpinesc manivelele cu aceeaşi siguranţă ca şi cu zeci de ani în urmă, cînd tînăr chipeş, venise pentru prima oară la tramvaie. A învăţat repede să le conducă, să le ştie beteşugurile, să le draagă. — Ehei, e cam multicel de atunci. Vor fi curînd 30 de ani de cînd sînt pe tramvai, zîmbeşte bătrînul. Căci eu am prins şi tramvaiele cu pai, de care matale vorbeşti acum ca de o ciudăţenie. Pe atunci nu erau linii duble şi la o distanţă anumită se făceau diagonale de sine, unde stătea tramvaiul pînă trecea celălalt, din direcţia opusă. Uneori se mai şi întîlneau tramvaiele faţă în faţă pe aceeaşi linie şi, dacă nu se ciocneau, nu era nici o supărare. Dădeau înapoi şi pe urmă iar o porneau cu căluţii. Tramvaiul îşi încetini mersul, apoi se opri în staţie, deschizîndu-şi uşile. Moşneagul se ridică de pe scaunul de piele şi ajută să se suie o femeie cu un copil mic, învelit in- ntr-o plapumă. După ce îi făcu rost de un loc, bătrînul se întoarse spre mine: — Văzuşi bocceluţa aia din braţele femeii ? La fel este şi nepotul meu ce! mai mic. Is doar de şase ori bunic, zîmbi el cu dragoste. Am copii buni şi aşezaţi: şi Ioana, şi Toma care e şofer, şi cel mai mare, electromecanicul nostru... Tramvaiul uruia nerăbdător. Mitică Buturugeanu se uită liniştit în oglinda laterală, spunînd: — Nu pornesc pînă nu se urcă toată lumea de la scară. Nu vreau să am buclucuri. Timp de 30 de ani de cînd sînt manipulant nu am avut nici un accident de persoane care să-mi încarce conștiința și să-mi umbrească meseria. Cu asta mă mîndresc eu în cele trei decenii de muncă neîntreruptă. Curînd vagonul ajunse la capul liniei, prilej ca să putem sta de vorbă mai pe îndelete. — Noroc, tovarășe Pîrlitu ! Ce mai faci ? — îl salută un alt Itebist, care tocmai venise pe platformă. — Tu erai, Florea ? De mult nu ne-am mai văzut. Mă miram eu cine mă cheamă după porecla mea din tinerețe ! Trebuia să fi fost unul de o seamă cu mine, dacă nu chiar mai în vîrstă. îmi ziceau aşa după numele satului meu, Pîrliţa, din comuna Adunaţii Copăceni, din raionul Vidra. Vezi mă Florea, tocmai îi povesteam tovarăşei despre vremea „înaintaşilor“. Mi se pare că şi tu ai fost ,,înaintaş”. De fapt copiii aceia care duceau şi aduceau caii au fost cu adevărat înaintaşi, căci au devenit vizitii, apoi conductori pe tramvaiul electric şi acum sînt cei mai bătrîni tramvaişti ai noştri. Unii dintre ei învaţă acum să conducă pe cei tineri în şcoli speciale. Cei doi începură să vorbească de-ale lor: linii care vor fi prelungite, alte vagoane noi şi moderne care se vor construi... Ii priveam cu plăcere, bătrîni care au rămas totuşi tineri, cărora le-a fost mereu dragă munca şi care nu se pot despărţi de vagoanele pe care şi-au petrecut jumătate din viaţă. Oameni care au cunoscut şi ororile războiului, şi ameninţarea concedierilor şi a curbelor de sacrificiu, şi jugul exploatării crunte dar care nu şi-au pierdut nici o clipă încrederea în viitor. Oameni care au mers în pas cu viaţa. — Mata eşti încă tînără şi n-ai de unde să ştii, dar sînt ani de cînd n-au mai fost ierni aşa de grele. Dar nu me-au doborît pe noi altele, nu ne-or învinge nici nămeţii ! Toată săptămîna am cărat cu platformele zăpadă de pe străzi şi am descărcat-o în Dîmboviţa. Am lucrat şi cu lopata la deszăpezirea depoului. Dar mi-e necaz pe viscolul ăsta: din cauza lui am lipsit două zile, lucru care nu mi s-a întîmplat de ani. Şi chiar în zilele acelea m-am sculat tot la 3 dimineaţa, căci de 15 ani lucrez în schimbul întîi şi m-am obişnuit; fără ceas mă scol mereu la oria 3. Deodată începu să rîdă încetişor; faţa i se lumină. Iar obrazul i se încreţi în dreptul ochilor. — Azi, cînd ies din schimb, mă duc pe Calea Rahovei, înainte i se spunea Podul Galiţii, pentru că drumul era pe moşia uneia, Caliţa. Mai în urmă i-au spus Podul Calicilor, căci erau mulţi săraci pe locul acela... E gata az! pătucul ăluia mici şi mă duc să-l ridic. Numai de n-aş uita să le iau nişte bomboarte şi gîndaciloa- ceilalți. Dragii moșului, dragi... PIA RADULESCU A BĂTRÎNUL TRAMVarST