Informatia Bucureştiului, martie 1954 (Anul 2, nr. 183-209)

1954-03-01 / nr. 183

PftCUETARI P#I TOAT1 TAUti, mffTI-VM Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II Nr.­­ 183 4 PAGINI 20 BANI LUNI 1 MARTIE 1954 CEI MAI DESTOINICI GOSPODARI Cetăţenii circumscripţiei electo­rale 228 din raionul 23 August s-au adunat săptămîna trecută la şcoa­la elementară 23 August, pentru a participa la alegerea primului comitet de stradă din cadrul ra­ionului Adunarea cetăţenească a fost deschisă de tovarăşul Herţug Petre, vicepreşedinte al comitetu­lui executiv al sfatului popular raional, care a arătat necesitatea constituirii unui comitet de stradă. Comitetul de stradă este acela care va ajuta sfatul popular al raionului 23 August să mobilizeze cetăţenii la acţiunile cu caracter gospodăresc, la buna întreţinere a fondului de locuinţe, la descope­rirea şi valorificarea resurselor lo­cale în scopul construcţiilor de in­teres obştesc etc. ■ In noul comitet de stradă au fost aleşi cei mai destoinici gospodari: Gheorghiu Gheorghe, Dobrescu Constantin, Tocaci Ludovica şi alţii Dintre aceştia au luat cu­­vîntul Dobrescu Constantin şi Gheorghiu Gheorghe care au mul­ţumit cetăţenilor pentru încrede­rea acordată, făgăduind că vor de­pune multă străduinţă ca noul comitet de stradă să îndeplinească sarcinile ce-i revin. G­RĂDINA MEA Anul trecut, prin iulie, o delegaţie de muncitori englezi care ne vizita ţara a vrut să vadă şi locuinţele unor muncitori. Am avut­ cinstea ca oaspeţii să poftească şi pe la noi. Le-am arătat casă şi i-am invitat în grădiniţă. Nu era mare lucru, îngrămădisem în vre­o 50 mp 30 cuiburi de roşii, 6 de vinete, vreo 6 de fasole... Printre ele o puzderie de regina nopţii împrăştiau un parfum îmbătător . Era seară. Aprinsesem becul din curte. Oaspeţii se arătau încintaţi. M-am dus şi am rupt atunci o roşie şi o vînătă şi le-am oferit mosafirilor, cu mîndria gospodarului care are cu ce se lăuda. Grădina mea e mîndria mea. Anul trecut, din cîteva straturi pe care le-am lucrat cu grijă, am avut toată vara diferite legume şi zar­zavaturi proaspete. In curte însă am loc prea puţin. Mă uitam cum alături, pe strada Plăeşului, colţ cu strada Stalingrad, sta nefolosit un teren destul de mare şi mă miram că sfatul popular al raionului Griviţa Roşie nu-l atribuie nimănui să-l lucreze. După ce am citit Hotărîrea Guvernului şi a C.C. al P.M.R. cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea cultivării de cartofi, legume şi zarzavaturi pe loturi individuale, mi-am dat seama că nefolosirea acestui teren a fost o greşeală. Atunci m-am sfătuit cu doi vecini şi m-am dus la secţiunea agricolă a sfatului popular al raionului. Nu eram singură. Mai veniseră mulţi cetăţeni, muncitori şi funcţionari, din Dămăroaia, Chitila sau din alte cartiere. Toţi cereau să li se repartizeze loturi pe diferite terenuri virane ca să cultive pe ele cartofi, legume şi zarzavaturi. Am primit pentru familia mea şi cei doi vecini 400 mp. din terenul de lingă casă. Aşa­dar voi avea de lucrat anul acesta în curte şi pe locul viran cam 200 mp de grădină. Mi-am şi făcut socoteala să pun vre­o două kilograme arpagic, cam 70 cuiburi de cartofi, 50 fire de roşii, 2 straturi cu usturoi, 10 fire de vinete, 10 de ardei gras, un strat cu mărar, pătrunjel, leuştean. Am să semăn şi o leasă cu morcovi. Cu cit voi îngriji mai bine grădina, cu atît am să obţin roade mai bogate. La plivit, prăşit, udat o să mă ajute şi soţul meu în orele lui libere. Arătînd şi altor vecini cit de uşor am primit lotul pentru a-l cultiva cu legume şi zarzavaturi, aceştia s-au dus la sfatul popular obţinînd şi ei loturi în restul terenului viran. Toţi sunt mulţumiţi că primind şi înlesniri la obţinerea seminţelor, răsadurilor, la procurarea uneltelor, pot să-şi asigure legumele şi zarzavaturile necesare pentru gospodărie. MARIA NICULESCU gospodină, str. Pavlov nr. 88 A venit prima zi de martie sol al primăverii, atât de aşteptată de bucureşteni. Cadourile de sezon găsesc în zilele acestea sumedenie de cumpărători. Povestea unei economii Florea Niculae vorbea domol. Nu­mai cînd pomenea cifrele, rostea apă­sat fiecare cuvint, de parcă ar fi vrut să arate prin aceasta întreaga lor importanţă. Membrii brigăzii ascultau atenţi. — Am făcut socoteala pe ultimele trei luni. Şi iată care-i rezultatul: Brigada noastră a făcut economii de 24.704 decimetri pătraţi de piele. Din această cantitate pot fi confecţionate aproape 800 perechi bocanci. Pentru orice om care vizitează pen­tru prima oară fabrica, cifra ar pă­rea foarte mare. O singură brigadă să economisească 24.704 decimetri pă­traţi de pieţe. Membrii brigăzii nu se arătau însă de loc miraţi. Dimpotrivă. Să ne întoarcem cu luni în urmă. ★ La fabrica ,,Kirov" ziua de lucru se sfirşise. Ciţiva lucrători au mai zăbovit pe lingă masa de lucru. îşi rînduiau sculele, îşi pregăteau mate­rialul pentru ziua următoare. Erau printre dinșii Florea Niculae și Că­lina Stelian. Ei au rămas pentru alt­ceva. Discutau. Florea Niculae agita mereu o legătură cu resturi multe de piele. — Privește și dumneata, se adresa el celuilalt. Dacă am pune cap un cap toate bu­căţile astea, am vedea că este vorba de sute de decimetri pătraţi. Adică le zeci de perechi de încălţăminte. Şi ce propui ? — l-a întrerupt bou­arâşul său. — Iată , ce propun. Să facem o­­ brigadă. O brigadă de economii. Să­­ alegem pe cei mai buni muncitori şi su pornim laolaltă cu dinişii. * C­eva zile mai­ târziu, la şefi A copil luă fiinţă brigada „7 Noiem­brie". De atunci a început lupta pen­tru fiecare centimetru de piele. Mem­­brii brigăzii au studiat cu atenţie me­todele sovietice Ciutchih şi Lidia Co­­rabelnicova. Apoi le-au pus în prac­tică. Florea Niculae ajuta in perma­nenţă oamenii. — Ce croieşti d-ta astăzi? — a in­­trebat-o el intr-una din zile pe Pe­­tac Ştefania, cea mai tinără membră a brigăzii. — Bocanci nr. 45, a răspuns fata. — O singură măsură din toată pielea ? — Una. — Stai, că nu faci bine ! Uite ce zic eu. Eu am de croit nr. 39. Ia şi d-ta un tipar 39, iau şi eu unul 45. Și uite ce faci! Florea Niculae a aranjat pe pielea de bizon cîteva tipare nr. 45. — Ce faci acum aici ? — a întrebat el, arătînd spre un colț al pielii . Fata a încercat să așeze o piesă: o căpută, un carîmb. Nu mergea insă. Locul era prea mic. — Asta-i deseu, a spus ea cu sigu­ranță. N-ai cum scoate ceva din el. Responsabilul secţiei a zîmbit. — Ceva tot vom putea scoate. Apoi a aşezat tiparul unui carîmb nr. 59. — Se potriveşte de minune, a spus fata cu mirare. — Iată cum va trebui să lucrăm în viitor, cu tipare combinate. E simplu, nu ? Dar cînd te gîndeşti că de zeci de ani se lucrează aşa cum lucrai şi dumneata! Florea Niculae a rămas pufin lingă masa de lucru a Ştefaniei. A privit cum croieşte. „Prea mare efort" — Atinsul. — Da de ce te sprifiri atît de mult un cuţit, fato? Oboseşti astfel repede la mină. — Dar cum să fac altfel? Nu vezi că nici aşa nu se taie bine ?! Colţul unul carimb a rămas Intr-a­devăr netăiat. Fata l-a smucit. Pie­lea s-a întins în colţul acela. — Asta-i pagubă, i-a spus Florea. Uite cum trebuie să faci. Cuţitul nu trebuie ascuţit decit în vîrf şi numai atît cit să cuprindă grosimea pielii. Altfel se înfige tn scindară, se toceşte şi cresc şi rebuturile. Această metodă este una din cheile succesului lui Ni­culae Mu­rtaru a cărui iniţiativă am început s-o aplicăm... ■k Aplecat asupra mesei Inginerul cal­culează consumul de materiale. In­tr-un registru el notează: „Normati­vul pentru o pereche bocanci 13 deci­metri pătraţi. Consumul brigăzii „7 Noiembrie" — 31­ decimetri pă­traţi"... I. MOSCU USPORT__1 Turneul internaţional de lupte libere de la Budapesta a fost câştigat de echipa U. R. S. S. BUDAPESTA 27 (Agerpres). — Vineri după-amiază a luat sfîrşit la Buda­pesta turneul internaţional de lupte li­bere la care au participat echipele se­lecţionate ale Uniunii­­Sovietice, R. P. Ungare, R. P. Bulgaria și R. Ceho­slovace. In ultima zi a turneului, pri­ma echipă a Uniunii Sovietice a între­­cut cu 7-1 echipa R. P. Ungare.—;— Clasamentul final al turneului este următorul: 1. U.R.S.S. I — 8 punc­te. 2. R. P. Ungară — 6 puncte. 3. U.R.S.S. II — 4 puncte. 4. R. P. Bulgaria — 2 puncte. 5. R. Ceho­slovacă — 0 puncte. ' Echipa de polo pe apă a U.R.S.S. a plecat in R. D. Germană MOSCOVA 27 (Agerpres).­­ TASS transmite: La 27 februarie a plecat la Berlin e­­chipa selecţionată de polo pe apă a Uniunii Sovietice. Sportivii sovietici vor susţine mai multe întîlniri priete­neşti şi se vor antrena în comun cu jucătorii de polo pe apă din R. D. Ger­­mană. PENTRU MAI MULTE LEGUME §1 ZARZAVATURI Pretutindeni, la sfaturile popu­lare, In comitetele de Intre­prinderi şl In cartiere se prelucrează Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Roman cu privire la extinderea şl îmbunătăţirea culti­vării de cartofi, legume şi zarza­vaturi pe loturi Individuale de că­tre muncitori şi funcţionari in oraşe şi centre Industriale — şi se iau măsuri pentru traducerea ei in viaţă. SITUAŢIA IN­ PREZENT In acţiunea de identificare a terenu­rilor virane, începută încă de la 15 sep­tembrie 1953 de către secţiunile agricole ale sfaturilor populare din Capitală şi comunele subordonate, au fost depis­tate 5721 parcele de terenuri virane pe o suprafaţă de 4.854.641 mp. Din această suprafaţă, 90 parcele care însumau fiecare mai mult de 2000 mp., au fost atribuite Consiliului Sindical Regional­ Bucureşti pentru a fi repar­­tizate muncitorilor din întreprinderi sub formă de loturi individuale. Pînă acum pe întreaga Capitală au fost atribuite 1519 parcele pe o supra­faţă de 1.980.911 mp. După prelucrarea Hotărîrii din 24 fe­bruarie cu secţiunile agricole respec­tive, comitetele executive ale sfaturi­lor populare, în colaborare cu organele sindicale, vor repartiza noi terenuri în­treprinderilor, instituţiilor şi organizaţi­ilor economice de stat şi cooperatiste, pentru a fi date în folosinţa muncito­rilor şi funcţionarilor în vederea culti­vării lor cu cartofi, ceapă, roşii şi alte legume şi zarzavaturi. Secţiunile agricole se vor ocupa de asigurarea seminţelor necesare celor ce vor cultiva terenuri virane. De aseme­­­­nea, Inginerii şi tehnicienii legumicoli vor acorda cultivatorilor tot sprijinul­­ în privinţa organizării şi întreţinerii grădinilor de cartofi, legume şi zarza­vaturi. COMISIILE DE FEMEI IN SPRI­JINUL ACŢIUNII 4 T„­a tă aceam» comitetele execu­tive ale sfaturilor populare vor fi spri­jinite şi de către comisiile de femei res­­­pective. In ziua de 26 februarie, la Sta- I tul Popular al Capitalei a avut loc o­­ şedinţă de instructaj în această pro- I blemă la care au participat responsa­bilele comisiilor de femei din cele opt b­aioane ale oraşului.­­ Femeile au început să acorde spriji­nul lor acţiunii de atribuire a terenuri­lor virane. O dovadă a acestui lucru o constituie iniţiativa celor trei preşe­dinte de adunări de delegate din raio­nul Lenin: Iliescu Maria şi I. Firuţă din cartierul Ferentari şi Paraschiv Maria din cartierul Rahova, care au prelucrat Hotărîrea cu adunările de de­legate respective a doua zi după apar­riţia ei. Un alt exemplu în această di­recţie l-a dat preşedinta adunărilor de delegate, I. Cojocaru, din raionul N. Bălcescu, care a început să sprijine pe cultivatori, interesîndu-se de procura­rea răsadurilor necesare din sera cea mai apropiată de loturile lor. ACŢIUNEA DE ÎNLĂTURARE A URMĂRILOR VISCOLULUI Temperatura mai ridicată înregistrată în ultimele zile în Capitală a impus in­tensificarea acţiunii de înlăturare a ur­mărilor viscolului. Pentru ca circulaţia şi aprovizionarea oraşului să nu fie stînjenită de topirea zăpezii, cetăţenii Capitalei au participat şi în cursul zi­lei de ieri în număr mare la acţiunea de deszăpezire. In întreaga Capitală au lucrat ieri 78.000 de cetăţeni şi 182 de maşini. Pe raioane, rezultatele cele mai bune au fost obţinute de cetăţenii din Griviţa Roşie care, răspunzînd chemării Sfatu­lui Popular şi urmînd Indicaţiile teh­nicienilor, au participat cu însufleţire la săparea şanţurilor în punctele joase ale raionului. Cu toate acestea, acţiunea de desză­pezire desfăşurată ieri în Capitală nu a avut ev­­itarea necesară, în mare parte, der­ată întreprinderilor care nu şi-au ras,­c­at în totalitate planul de trimitere a maşinilor. Comandamentul de deszăpezire al Capitalei trebuie să ia măsuri urgente pentru a trage la răspundere pe toţi conducătorii de în­treprinderi ce nu şi-au îndeplinit sar­cina de a trimite maşini la deszăpe­zit. Astăzi şi în zilele următoare cetăţenii sunt chemaţi să participe în număr cît mai mare la desfundarea tuturor rigo­lelor, canalelor de scurgere şi şanţuri­lor. Acolo unde este cazul se vor face legături între rigole şi partea carosa­bilă a străzii uşurînd astfel, într-o mă­sură cît mai mare, scurgerea apelor provenite din topirea zăpezii. In desfundarea gurilor de canal o sarcină deosebită revine I.C.A.S.-ului care trebuie să-şi îndrepte toate efor­turile spre această acţiune. Intrucît de felul cum cetăţenii vor răspunde şi de acum înainte chemării comandamentelor de deszăpezire, de­pinde în mare măsură menţinerea unei circulaţii normale şi redarea cît mai grabnică în circulaţie a străzilor şi liniilor înzăpezite, e de datoria fiecărui locuitor al oraşului să participe în mod activ la acţiunea de deszăpezire şi să urmeze întocmai indicațiile date de tehnicienii sfaturilor populare. UN CINEMATOGRAF STUDENŢESC In amfiteatrul I al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare „V. I. Lenin” stude­nţii au prilejul să vizioneze în cursul săptămînii, gra­tuit, diferite filme. Realizat din iniţiativa unui grup de studenţi care în urmă cu cinci ani au reparat un vechi aparat de proiecţie, cinematograful acesta a adus­­ o bogată contribuţie la dez­voltarea activităţii culturale din institut. Aci s-au prezentat pînă a­­cum 298 filme de lung metraj şi 308 documentare, vizionate de peste 270.000 de spectatori. S-au organi­zat cicluri de filme speciale în a­­jutorul celor ce studiază Istoria Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, şi proiecţii cu caracter didactic destinate să completeze ex­punerile făcute la unele discipline. De un deosebit succes s-a bucurat organizarea Festivalului filmului sovietic în timpul căruia 12.000 de studenţi din Capitală au vizionat în avanpremieră şapte din cele mai strălucite filme sovietice. Pe ecranul cinematografului sunt de asemenea popularizate cărţile noi apărute. O realizare însemnată o constituie in­stalarea pe lingă cinematograf a unei staţii de radio-amplificare şi a discotecii, precum şi adaptarea unui dispozitiv pentru proiectat diafilme. Aparatul e pus la punct pentru o nouă proiecție. T „Camere ale deputatului“ la sfaturile populare raionale După modelul „Camerei deputa­tului” dată in folosinţă deputaţilor din circumscripţiile orăşeneşti de către Comitetul Executiv al Sfatu­lui Popular al Capitalei, aproape la fiecare sfat popular raional au luat fiinţă camere asemănătoare. Ele sunt înzestrate cu materiale documentare privind bogata expe­rienţă a Sovietelor, activitatea sfa­turilor populare de la noi din ţară şi multe alte materiale utile ri­dicării nivelului activităţii obş­teşti. Săptămîna trecută s-au inaugu­rat „Camere ale deputaţilor” la raionul ,,­ Mal”, „V. I. Lenin”, „Gh. Gheorghiu-Dej“, „Griviţa Ro­şie“ şi „N. Bălcescu“. La inaugurarea „Camerei depu­tatului” din sfatul popular al ra­ionului „Griviţa Roşie” au partici­pat peste 200 de deputaţi raionali şi invitaţi. „Camerele deputaţilor” sunt aju­toare prețioase în munca noilor gospodari ai Capitalei. Îmbunătăţirea uneltelor îmbunătăţirea uneltelor consti­tuie o preocupare de seamă pen­tru muncitorii şi conducerea fa­bricii „Radio-Popular”. Pînă tiu de mult spiralele, cu­ţitele de strung sau matriţele cu care lucrau muncitorii, se uzau foarte repede. Numeroase încercări pentru re­zolvarea acestei probleme nu au dat rezultate. Inginerul Niculae Cojocaru a continuat însă încer­cările pentru soluţionarea proble­mei. El a cercetat metode şi stu­dii sovietice privitoare la unelte. După o susţinută muncă ingi­nerul Niculae Cojocaru a trecut la construirea unui aparat pentru mărirea durităţii uneltelor bazat pe principiul sudurii electrice. Noul aparat, construit şi pus la probă anul acesta la fabrica ,,Ra­dio-Popular”, a dat bune rezultate mărind cu aproape 400 la sută duritatea uneltelor. mmm «*• In întîmpinarea Zilei de 8 Martie Comisia de femei de pe lingă co-­ mitetul executiv al sfatului popu­lar, raionul V. I. Lenin, a organizat în cinstea Zilei de 8 Martie, un nu­măr de 25 clăci de lucru la care au participat peste 100 femeL In aceste clăci au fost lucratei peste 100 de obiecte diferite de îm­­brăcăminte pentru copiii din cămi­nele de zi ale raionului. Tot în întîmpinarea Zilei de 8 Martie, comisia de femei a întoc­mit un plan special de acţiune, cara prevede, printre altele, lărgirea co­mitetelor de sprijin, formate din: femei, de pe lingă spitalele Pan­duri şi Brîncovenesc, antrenarea fe­meilor în campania agricolă de pri­măvară și formarea comitetelor de­ sprijin pe lingă căminele de copii­ de cartier. Un birou pentru rezolvarea­ cererilor oamenilor muncii la Sfatul Popular al Capitalei Pentru o mai bună rezolvare a cererilor oamenilor muncii Sfatul Popular al Capitalei a înfiinţat de mai multă vreme un birou special în cadrul secretariatului. Zilnic so­sesc aici numeroase scrisori. Unele vin prin intermediul poștei; cu alte cereri oameniii muncii se adresează personal acestui birou. Orele de primire la biroul pentru rezolvarea cererilor oamenilor mun­cii sunt în fiecare zi de la 12 la 15,30. Întovărăşire legumicolă La începutul anului 1954 a luat fiinţă în şoseaua Căţelu, întovără­şirea legumicolă „23 August” pe o întindere de 6,25 hectare. Cu spri­jinul tehnic al secţiei agricole ra­ionale s-au pregătit din timp ră­sadniţe acoperite, unde s-au însă­­mînţat legume timpurii: conopidă, salată, ardei şi roşii. Totodată ce­tăţenii au pregătit 60 tone îngră­şăminte naturale pentru amenaja-­ rea terenurilor la primăvară. O ŞCOALĂ DE SURORI DE PEDIATRIE Pe lingă spitalul Colentina func­ţionează de anul trecut o şcoală de surori de pediatrie. Elevele a­­cestei şcoli vor termina în curînd cursurile şi se vor prezenta la examen. Anul acesta, la 1 aprilie, o nouă serie de eleve va începe cursurile de surori de pediatrie. Noile cursante vor primi o bursă lunară în bani și masă. In legătură cu distribuirea gazelor lichefiate In cursul zilei de azi, a sosit la­ Bucureşti un transport de 30 autoca­mioane încărcate cu butelii de aragazi. Distribuirea buteliilor, se face prin cele două mari depozite (str. 11 Iunie )i Caransebeş), prin cele 12 subcentre fixe şi 11 centre volante. Redăm mai jos, pentru cunoştinţă publicului, adresele celor 12 subcentre fixe: Băneasa (la staţia de benzină); sos. 7 Noembrie; b-dul Ion Şulea nr. 120 (Dudeşti Cioplea); str. Agricultori (staţia de benzină); bd. Dimitrov nr. 145; şos. Olteniţei (staţia de petrol);; calea Rahovei (staţia de benzină); piaţa 1 Mai (staţia de petrol); Arcul de Triumf (staţia de petrol); bd. Avia­­tor Beller (staţia de petrol); comuna Militari (staţia de petrol) şi strada Lizeanu (la linia ferată). Informaţii mai amiple se pot căpăta la următoarele telefoane 4.01.00; 5.00.00; 6.18.70; 6.38.20; 5.14.15; 3.52.50. Ii priveam profilul, linia energică a nasului şi bărbia dreaptă. De sub căciula de miel negru, aşeziată pe o parte, se vedeau tîmplele cu fire de păr argintiu; nu a albit încă de tot. „Se ţine brae moşneagul, parcă n-ar fi trăit o viaţă de om pe tram­vai, la fiarele motoarelor” — spun adesea prietenii uitîndu-se cu mi­rare la mîinile lui grele; ele stă­­pinesc manivelele cu aceeaşi sigu­ranţă ca şi cu zeci de ani în ur­mă, cînd tînăr chipeş, venise pen­tru prima oară la tramvaie. A în­văţat repede să le conducă, să le ştie beteşugurile, să le draagă. — Ehei, e cam multicel de atunci. Vor fi curînd 30 de ani de cînd sînt pe tramvai, zîmbeşte bătrînul. Căci eu am prins şi tramvaiele cu pai, de care matale vorbeşti acum ca de o ciudăţenie. Pe atunci nu erau linii duble şi la o distanţă anumită se făceau diagonale de sine, unde stă­tea tramvaiul pînă trecea celălalt, din direcţia opusă. Uneori se mai şi întîlneau tramvaiele faţă în faţă pe aceeaşi linie şi, dacă nu se ciocneau, nu era nici o supărare. Dădeau îna­poi şi pe urmă iar o porneau cu căluţii. Tramvaiul îşi încetini mersul, a­poi se opri în staţie, deschizîndu-şi u­şile. Moşneagul se ridică de pe scau­nul de piele şi ajută să se suie o femeie cu un copil mic, învelit in- n­tr-o plapumă. După ce îi făcu rost de un loc, bătrînul se întoarse spre mine: — Văzuşi bocceluţa aia din bra­ţele femeii ? La fel este şi nepotul meu ce! mai mic. Is doar de şase ori bunic, zîmbi el cu dragoste. Am copii buni şi aşezaţi: şi Ioana, şi Tom­a care e şofer, şi cel mai mare, electromecanicul nostru... Tramvaiul uruia nerăbdător. Mi­tică Buturugeanu se uită liniştit în oglinda laterală, spunînd: — Nu pornesc pînă nu se urcă toată lumea de la scară. Nu vreau să am buclucuri. Timp de 30 de ani de cînd sînt manipulant nu am avut nici un accident de persoane care să-mi încarce conștiința și să-mi umbrească meseria. Cu asta mă mîn­­dresc eu în cele trei decenii de mun­că neîntreruptă. Curînd vagonul ajunse la capul liniei, prilej ca să putem sta­­ de vorbă mai pe îndelete. — Noroc, tovarășe Pîrlitu ! Ce mai faci ? — îl salută un alt Itebist, care tocmai venise pe platformă. — Tu erai, Florea ? De mult nu ne-am mai văzut. Mă miram eu cine mă cheamă după porecla mea din tinerețe ! Trebuia să fi fost unul de o seamă cu mine, dacă nu chiar mai în vîrstă. îmi ziceau aşa după numele satului meu, Pîrliţa, din co­muna Adunaţii Copăceni, din raio­nul Vidra. Vezi mă Florea, tocmai îi povesteam tovarăşei despre vremea „înaintaşilor“. Mi se pare că şi tu ai fost ,­,înaintaş”. De fapt copiii aceia care duceau şi adu­ceau caii au fost cu adevărat înain­taşi, căci au devenit vizitii, apoi con­ductori pe tramvaiul electric şi acum sînt cei mai bătrîni tramvaişti ai noştri. Unii­ dintre ei învaţă acum să conducă pe cei tineri în şcoli speciale. Cei doi începură să vorbească de-ale lor: linii care vor fi prelun­gite, alte vagoane noi şi moderne care se vor construi... Ii priveam cu plăcere, bătrîni care au rămas totuşi tineri, cărora le-a fost mereu dragă munca şi care nu se pot despărţi de vagoanele pe care şi-au petrecut jumătate din via­ţă. Oameni care au cunoscut şi ororile războiului, şi ameninţarea concedierilor şi a curbelor de sa­crificiu, şi jugul exploatării crunte dar care nu şi-au pierdut nici o clipă încrederea în viitor. Oameni care au mers în pas cu viaţa. — Mata eşti încă tînără şi n-ai de unde să ştii, dar sînt ani de cînd n-au mai fost ierni aşa de grele. Dar nu m­e-au doborît pe noi altele, nu ne-or învinge nici nă­meţii ! Toată săptămîna am cărat cu platformele zăpadă de pe străzi şi am descărcat-o în Dîmboviţa. Am lucrat şi cu lopata la deszăpezirea depoului. Dar mi-e necaz pe visco­lul ăsta: din cauza lui am lipsit două zile, lucru care nu mi s-a în­­tîmplat de ani. Şi chiar în zilele a­­celea m-am sculat tot la 3 diminea­ţa, căci de 15 ani lucrez în schimbul întîi şi m-am obişnuit; fără ceas mă scol mereu la oria 3. Deodată începu să rîdă înceti­şor; faţa i se lumină. Iar obrazul i se încreţi în dreptul ochilor. — Azi, cînd ies din schimb, mă duc pe Calea Rahovei, înainte i se spunea Podul Galiţii, pentru că dru­mul era pe moşia uneia, Caliţa. Mai în urmă i-au spus Podul Calicilor, căci erau mulţi săraci pe locul a­cela... E gata az! pătucul ăluia mici şi mă duc­­ să-l ridic. Numai de n-aş uita să­­ le iau nişte bomboarte şi gîndaciloa- ceilalți. Dragii moșului, dragi... PIA RADULESCU A B­ĂTRÎNUL TRAMVarST

Next