Informatia Bucureştiului, aprilie 1954 (Anul 2, nr. 210-235)

1954-04-01 / nr. 210

PROLETARI PIN TOATE TÂRH­E, UNTITW Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 210 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 APRILIE 1954 Cu privire la relaţiile comerciale sovieto-romine Ca rezultat al tratativelor comerciale sovieto-romîne încheiate cu succes, s-a semnat la 11 martie a. c. , la Moscova , Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. şi R.P.R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în continuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît faţă de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cît şi faţă de volumul schimbului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Romina bumbac, cocs, mi­nereu de fier, metale feroase şi neferoase, îngrăşăminte, utilaj indus­trial, maşini agricole, autovehicule şi alte mărfuri necesare economiei naţionale romîneşti. In afară de aceasta, în 1954, conform acordurilor încheiate ante­rior, Uniunea Sovietică va livra Romîniei utilajul complex pentru întreprinderi industriale și, de asemenea, va acorda României ajutorul tehnic în construirea acestor întreprinderi. România va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse fo­restiere, ciment, produse chimice, vase pescărești, şlepuri, cazane de aburi şi alte mărfuri care s-au livrat din România în U.R.S.S. în mod obişnuit în anii trecuţi. Protocolul a fost semnat din partea sovietică de către ministrul Comerţului Exterior I. G. Kabanov şi din partea romînă de către ministrul Comerţului Exterior, Al. Bîrlădeanu. (Agerpres). Consfătuire pentru calitate superioară dri după-amiază a avut loc in sala clubului uzinelor textile „7 Noiembrie" o consfătuire organiza­tă de gazeta de uzină „Fusul şi Suveica" organ al organizaţiilor de bază P.M.R., al comitetelor de în­treprindere şi al Direcţiei uzinelor textile „7 Noiembrie". Tema consfă­tuirii a fost: „PUTEM­ DA NUMAI PRODUSE DE CALITATE SUPE­RIOARĂ". La discuţii au participat munci­tori, fruntaşi ai întrecerii socia­liste, ingineri, tehnicieni şi func­ţionari, reprezentanţi ai întreprin­derilor furnizoare de materie primă şi ai beneficiarilor. Cu acest pri­lej, a fost adoptată o hotărîre in care sint cuprinse o seamă de mă­suri importante menite să ducă la obținerea unor produse numai de calitate superioară. DESCIFRATORUL L-am vizitat la biroul cartării unde lucrează. L-am aflat în faţa stejajului cu ochiuri. — Dumneata eşti cartatorul Pavel Vereşteanu de la Oficiul Special Poşta Centrală, decorat cu Ordinul Muncii clasa 111-ia, fruntaş în producţie? Omul surîde încurcat. — Da, mi s-a făcut cinstea aceasta. Cu­ atenţia încordată, descifrează mai reipede decît un spiţer adresele scrise cu mina şi împarte cu iuţeală cores­pondentele pe distanţe factorilor dis­tribuitori. Din cînd în cînd, la cîte o scrisoare se opreşte o clipă în plus. Dă din cap, nu cu supărare, ci m­­ai degrabă a mustrare şi pune plicul deoparte. Intr-un tîrziu termină de împărţit teancul de scrisori, cărţi poştale, man­date. In faţă i-au rămas cîteva, vreo zece. Cercetează adresa de pe un plic. Scrie doar at­îta: D.G.N.C. — Bucureşti. Cartatorul oftează şi se a­­şează pentru a îndeplini munca lui, cea mai grea, aceea de descifrator. Ne spune: — Astea-s „buclucuri". De ce n-or fi scris întreg: Direcţia Generală Na­vală Civilă şi n-or fi pus şi adresa: B-dul Dinicu Golescu 36—38? In toiul cartării nu mi-a trecut prin cap ce-s cu iniţialele acestea. De aceea, am dat plicul la o parte. Acum mi-ar f­i adus aminte. Dar cîte mii de asemenea a­­drese poate să ţină minte un om? Mi-am­ făcut şi un registru anume. Am trecut în el, după alfabet, mii de adre­se, mii de numiri prescurtate. Cînd nu mă ajută memoria, cercetez registrul. In timp ce vorbeşte, tov. Vereşteanu descurcă şi alte adrese. Deschide re­gistrul, consultă nomenclatura străzi­lor oraşului sau chiar cartea de tele­fon. A îmi rămas un mandat. II întoarce şi pe faţă şi pe dos. Oricît încearcă să-şi aducă aminte, să găsească o a­­semuire între iniţialele trecute pe man­dat, oricît răsfoieşte registrele, nu gă­seşte o dezlegare. Se hotărăşte şi cu creionul chimic scrie apăsat: RETUR. Explică: — Nu sînt ghicitoare, tovarăşe. Uite, i spune şi­ dumneata.". scrie aici: ,,D.G.T.M. — Direcţia Generală —­ Bucureşti". Veţi fi vrînd să scriţi despre îndemînarea mea la cartare. Nu zic nu, mă mai pricep, că uite, la 15 aprilie împlinesc 30 de ani de poştă­­rie. Ar fi mai bine să arătaţi şi că multe trimiteri merg „retur" sau „la magazia de păstrare" pentru că se scriu adresele de mîntuială. Nu numai cetăţenii greşesc, ci şi unii oficianţi de la prezentare, care au datoria să ve­rifice exactitatea adresei după nonten­­clatură şi să nu lase să scape „bu­clucuri". Aşa-i curtatorul Vereşteanu. Dacă, după 8 ore de muncă, timp în care a mînuit mii de corespondenţe, îi rămîne un singur pi­c nedescifnat, el nu e bucu­ros. — Cetăţenii sînt clienţii noştri — spune el. Şi un client trebuie bine ser­­vit. Scrisoarea vine de la un om al muncii, de la o fabrică, de la o gos­podărie colectivă... Cîte fapte însem­nate nu cuprinde? De asta mă stră­duiesc să dau de rostul fiecărei a­­drese... Intre timp, curtatorul primeşte alte corespondenţe. Pe o recomandată fac­torul distribuitor notase: „necunoscut destinatarul în strada Petre Locusteanu nr. 3". Vereșteanu citi adresa: „că­tre I.R.C.C.C.R.M.I.M., strada Locu­­stea­nu nr. 3 — București". Spuse cu glas tare: „Ce-o fi , însemnînd I.R.C.C.C R.M.I.M.-ul ăsta? Pe Petre Locusteanu nu-i. Dar stai, mai este strada profesor Locusteanu în raza Oficiului 14. Să căutăm acolo". Uneori, în biroul cartării sună tele­fonul: »- Allo!... cu tov. Vereșteanu... — Ne-a sosit un aviz de colet, indi­­cîndu-se strada Matei Ambrozie. Nu se află în nomenclatură.­­ — Este vorba de strada Soldat Ma­tei Ambrozie. Cartaţi coletul la oficiul 19 Tovarăşul Vereşteanu continuă să descifreze cele mai încîlcite adrese, să dea lămuriri. Prin experienţa sa, prin conştiinciozitatea pe care o depune în muncă, îşi merită pe deplin titlul de cartator fruntaş. In Bucureşti şi în întreaga ţară sunt sute de carttatori tineri. Ei trebue aju­taţi mai mult, prin materialele ce li se pun la dispoziţie. D­ar nomenclatura străzilor Capitalei existentă astăzi la oficii este alcătuită după o împărţire veche a sectoarelor P.T.T.R. Cartarea este îngreunată şi de faptul că în oraş sunt numeroase străzi cu acelaşi nume. De asemenea, de multe ori car­­itatorii folosesc cartea de telefon, însă cea existentă azi nu mai corespunde nici 30 la sută. Toate acestea le-am aflat discutînd cu Pavel Vereșteanu. Vorba lui: „­Se­cretul stă în rânduiala pe care o pui în muncă. Eu mi-am modificat singur „nomenclatura", mi-am făcut registru special de adrese încâlcite. Dacă s-ar pune ordine în denumirea străzilor oraşului, s-ar întocmi nomenclaturi noi şi atunci ne-ar fi tuturor cartato­­rilor mai uşor. A. ROMAN Cartatorul Pavel Veresteanu in timpul lucrului SQ Alți* jpj ÎNAINTE de plecarea in cursa La atelierul de vagoane al Com­plexului Griviţa Roşie este o for­fotă neobişnuită. Transbordorul scoate mereu cîte un vagon nou­­nouţ pe uşile atelierului. Prin marea hală pluteşte un miros de vopsea proaspătă. Ciocăniturile nu mai contenesc. Din vagoane se aud melodii transmise de posturile de radio, iar melodiile sînt acompaniate de voci tinereşti. Sînt acolo tapițeri, tîmplari, vopsitori, electricieni. — Hai tovarășe, mîine acest va­gon pleacă în cursă. Trebuie să fie gata diseară. — Știu tovarăşe Preoteasa, dar vezi și dumneata, am uitat să-mi îmbrac papucii cînd am intrat în vagon, şi acum uite, am lăsat urme de noroi. Dar îl curăţ eu imediat. — Aşa, aşa — îl încurajează maistrul şef Petre Preoteasa, — să-l ducem pe peron ca ieşit din cutie. Mai încolo se montează husele, manşete din pînză albă care se pun peste pluşurile băncilor, la speteze, pentru a se evita murdă­rirea lor. După fiecare cursă, hu­sele vor fi înlocuite cu altele noi, curate, imaculate. Maistrul şef Gheorghe Crăciun, controlează atent lucrările la in­stalaţiile sanitare. Totul e nou, curat. Oglinda străluceşte. In dreapta, cutia cu săpun, peste pu­ţin timp, va fi pus alături şi un ştergar. In tot atelierul se duce o activi­tate febrilă. Nu a mai rămas de­cît o zi pînâ cînd noile garnituri vor intra în cursă. La 1 aprilie se aplică un nou regim de călă­torie pe calea ferată. Pe trenurile de lung parcurs se va călători nu­mai în limita locurilor disponi­bile. Vagoanele vor fi utilate cu tot confortul. Atelierul de vagoane din Com­plexul Griviţa Roşie are de con­fecţionat garniturile trenurilor ra­pide nr. 12, nr. 31, nr. 61/62 şi mai are de ajutat şi regionala Oraşul Stalin cu un vagon la trenul ra­pid nr. 32. Toate acestea trebuiau făcute într-un timp record. S-a schimbat complet capitonatul de­colorat sau cîrpit al vagoanelor, s-au montat perdele noi la toate vagoanele, s-au lustruit și nichelat complet interioarele, pe jos au fost puse linoleum-uri. Exterioarele au fost revopsite, iar rapidele 11/12 şi 31/32 au fost radioficate. Au mai fost amenajate şi vagoane-restau­­rant şi de bagaje. Vagoanele-restaurant au­ fost înzestrate cu utilaje moderne, cu răcitoare pentru păstrarea alimen­telor şi băuturilor în timpul verii. Pentru trenurile accelerate s-au reamenajat vagoane de clasa HI-a. Și aici s-au făcut lucrări capitale, iar băncile au fost dotate cu perne. ★ 1 aprilie 1954... La peron trage încet un tren compus din 7 va­goane nou-nouțe. La fiecare ușă stă cîte un feroviar care contro­lează biletele. — Urcarea prin spate — indi­că el, — în vagonul acesta e lo­cul dv., acolo, lingă geam. Călătorul este apoi întîmpinat de însoţitoarea de tren. — Ştergeţi-vă, vă rog, pe pan­tofi, aveţi aici pîsla. Călătorul este condus la locul său. —­ Dacă voiţi — este el invitat — puteţi da drumul la difuzor, se transmite muzică. Peste o jumăta­te de oră se deschide vagonul res­taurant. P. LUPESCU Pe liniile de garare, vagoa­nele recent amenajate, sclipesc în bătaia razelor soarelui pri­­măvăratic. Majoritatea arată ca noi. Au îmbrăcat parcă o haină nouă de primăvară. In clișeu: un compartiment de clasă (sus), un vagon cu paturi (jos). Iau fiinţă noi comitete de stradă In raionul Griviţa Roşie In fiecare raion al Capitalei s-a înfiinţat de mai multă vreme cîte un comitet de stradă njodel, ur­­mînd ca ulterior să se-­­organize­ze alte sute de asemenea comi­tete. tr..­­Zilele trecute a luat fiinţă încă un comitet de stradă în raionul Griviţa Roşie. In fruntea, acestui comitet ales de locuitorii circum­scripţiei electorale raionale 78, se află cetăţeni care s-au evidenţiat în gospodărirea cartierului: tov. Pe­tre Moldoveanu, Iosif Paraschi­­voiu şi Dumitru Ştefanov. In raionul Gh. Gheorghiu-Dej şi în raionul Gh. Gheorghiu-Dej a fost ales un comitet de stradă,­­ în circumscripţia electorală ra­ională 159. In planurile de muncă pe care le întocmesc, comitetele de stradă pun accentul pe mobilizarea ce­tăţenilor la curăţenia şi înfrumu­seţarea­­oraşului. in raionul 23 August Zilele acestea a avut loc adu­narea de constituire a comitetu­lui de stradă 233 din raionul 23 August. După aceasta s’a trecut la con­stituirea comitetului de stradă 233, în care au fost aleși cei mai des­toinici gospodari din cartier : Emil Zdrenghea, Gheorghe Mészáros, Toma Marinescu, C. Ferfelea, Cristina Gaston, Petra Constan­tin, Florica Teodorescu, Terezia Pîrcălabu, Dumitru Nazarie şi Nicolae Patrichi. Distribuirea biletelor de intrare _r.<! tir». ioni'i (H-iathal. , . I*W4,‘ *■**’ • •' ... Locomotiva Griviţa Roşie—C.C.A. Incepînd de vineri dimineaţă, ora 9, biletele de intrare pentru jocul de fotbal dintre echipele Lo­comotiva Griviţa Roşie şi C.C.A., de pe Stadionul Republicii, se pun în vînzare în felul următor: — Asociaţiile sportive îşi pot pro­cura bilete pe bază de adresă cu care se vor prezenta la Stadionul Republicii (intrarea din str. Puţul cu apă rece).­­ Ceilalţi solicitanţi îşi pot pro­cura bilete de la agenţia Dinamo, (şos. Ştefan cel Mare). Mai multa atenţie repartizării terenurilor virane Muncă bună, rezultate frumoase La Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Con­strucţii de popularizarea avanta­jelor pe care le obţin muncitorii şi funcţionarii prin cultivarea de loturi individuale s-au preocupat atît conducerea ministerului, cit şi organele sindicale şi de partid. Roadele n-au întîrziat să se a­­rate. Pînă acum au depus cereri un număr de 158 salariaţi care vor munci un teren de aproape 40.000 mp în calea Rahovei 351. Conducerea ministerului a dat sarcini gospodăriei anexă să producă răsadurile necesare. De asemenea, la atelierele „9 Mai’’ şi uzinele „Steaua Roşie" se pregătesc unelte mici pentru grădinărit. In momentul de faţă se popu­larizează prin panouri şi conferin­ţe metodele agrotehnice înaintate. In cîteva zile plugurile gospodă­riei anexă vor ara terenul iar în ziua de 10 aprilie el va fi parcelat pentru ca fiecare salariat să poa­tă începe munca pe lotul lui. Sunt gata să înceapă lucrul La întreprinderea „Victoria tulnicii” au cerut să cultive loturi individuale un număr de 42 mun­citori. Sfatul popular al raionului le-a repartizat un teren de 35.000 mp în apropierea fabricii. Răsadu­rile le-au fost asigurate la una din serele din împrejurimi. De asemenea, li s-au asigurat unelte­le de grădinărit. Muncitorii au pri­mit și îndrumările tehnice nece­sare şi sunt gata pentru a începe lucrul. Lipsa de sprijin din partea Comitetului executiv al sfatului popular N. Bălcescu Comitetul de întreprindere al fa­bricii de tricotaje „Pavel Tcacenco“, cu sprijinul conducerii întreprinde­rii şi al organizaţiei de partid, a dus o susţinută muncă pentru popularizarea Hotărîrii guvernului și partidului din 24 februarie cu privire la cultivarea locurilor vi­rane cu cartofi, legume și zarza­vaturi. Ca urmare, au depus cereri pentru cultivarea de loturi indi­viduale un număr de 85­­munci­tori, cereri pe care întreprinderea le-a depus la mai multe sfaturi populare, dintre care 52 la sfatul popular al raionului N. Bălcescu, in raza căruia se găseşte întreprin­derea. Sfatul popular al raionului N. Bălcescu le-a repartizat în mod formal un teren necorespunzător, în strada Străbunilor. Deşi condu­cerea întreprinderii a arătat sec­ţiei agricole a sfatului popular că terenul este necorespunzător, ce­­rînd un altul î­n schimb, tovarăşii de la­­sfatul popular nu au luat însă în seamă cele arătate de muncitori, astfel că astăzi cei 52 muncitori de la întreprinderea „Pavel Tcacenco” care au depus cereri in raionul N. Bălcescu nu ştiu încă dacă vor primi alte te­renuri. Acelaşi lucru s-a întimplat şi cu cererile depuse la sfatul popu­lar al raionului Lenin. Sfatul popular, le-a repartizat un lot de 1.000 mp în strada Dumitrescu, fără nici o altă indicaţie. Trei zile au umblat delegaţi ai întreprin­derii pe cele trei străzi Dumitres­cu (I, II, III) din cartierul Rahova, dar n-au găsit nici un loc viran. Răspunderea pentru faptul că m­uncitorii au rămas pînă astăzi fără­ loturi, o poartă şi comitetul de întreprindere, care deşi la în­ceput a dus o muncă temeinică şi a avut rezultate frumoase, n-a continuat însă această muncă pînă la capăt. Unde nu există preocupare La Atelierele de utilaj Griviţa, tovarăşii din comitetul de între­prindere s-au mulţumit doar să citească pe secţii Hotărîrea din 24 februarie, fără să ducă mai de­parte şi muncă de popularizare a avantajelor ce obţine fiecare mun­citor din cultivarea unui lot indi­vidual. De aceea şi rezultatele sunt slabe. In ziua de 27­­martie comi­tetul de întreprindere primise doar trei cereri, cu toate că sfa­tul popular al raionului Griviţa Roşie le-a făcut cunoscut că­­po­sedă terenuri virane. De lipsă de preocupare au dat dovadă și organele sindicale și con­ducerea întreprinderii Dacia Fila­tura. Aici, Hotărîrea nu a fost popularizată pentru a fi cunos­cută de muncitori. Cu toate aces­tea s-au primit 10 cereri pe care conducerea le-a­­depus la sfatul popular al raionului respectiv, fără insă a se mai preocupa de soarta lor. De asemenea, întreprinderea n-a asigurat nici răsadurile nece­sare și nici uneltele. ★ Reiese din cele arătate că unde s-a dus și se duce muncă temei­nică de popularizare a Hotărîrii, pentru ca muncitorii să cunoască avantajele pe care le au cultivînd loturi individuale, rezultatele sînt bune, şi dimpotrivă, unde nu se duce această muncă, rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Un exemplu concludent poate fi arătat la uzi­nele „Klement Gottiwald“. Aici Ho­­tărîrea a fost citită pe secţii fără a se arăta importanţa practică şi economică a cultivării loturilor vi­rane. S-a aşteptat apoi să fie aduse cereri. Pînă la 23 martie se pri­miseră însă numai 6 cereri. După o muncă temeinică por­nită de comitetul de întreprindere, cu sprijinul organizaţiei de partid, numai în decurs de 4 zile s-au mai depus încă 42 de cereri din partea muncitorilor. REPARĂRI IMEDIATE In multe străzi din raionul 1 Mai atît partea carosabilă cît şi trotuarele aveau diverse strică­ciuni rămase nereparate încă din toamnă cît şi altele provocate de iarna grea. Secţiunea de gospodărie comu­nală a sfatului popular raional a luat măsuri din vreme pentru e­­fectuarea reparaţiilor. Reparaţiile au început. Pînă a­­cum au fost făcute reparări de gropi şi pavaje pe partea carosa­bilă a drumului şi trotuare la 15 străzi din raion pe o suprafaţă de 1500 de metri pătraţi. Pentru abonaţii la radio Cu începere de la 1 aprilie 1954, a-*­bonaţii la radio vor putea asculta emisiunile unei noi staţii de radio care va emite pe lungimea de undă de 285 m. De la această­­dată emisiunile care se ascultau pe staţia de 285 m, lungi­­me de undă vor fi audiate pe lungi­mea de undă medie de 202 m care va retransmite majoritatea programe­lor în comun cu stația de radio pe lungimea de undă da 1935 m. Pregătirea grădinilor1 pentru primăvară Grădinile raionului 1 Mai au în-* ceput să fie pregătite de primă-­­vară. In grădinile 8 Mai, Plumbuita, Icoanei şi Puşkin s-a pornit la cu­răţirea de uscături a arborilor şi arbuştilor precum şi tunderea co­roanelor acestora. Acţiunea a fost începută şi pe străzile raionului. Pînă acum s-au curăţat peste 500 arbori mari şi aproape 1000 mici. De asemenea, au fost curăţate şi tunse peste 2000 tufe de tranda­­firi. Paralel cu această muncă, ser­viciul de spaţii verzi din cadrul secţiunii de gospodărie comunală a sfatului popular 1 Mai a iniţiat o acţiune de plantare în grădini a 3500 arbori şi arbuşti şi 2000 trandafiri. In vederea realizării a­­cestui lucru, pînă acum au fost săpate peste 1000 gropi. BOTVINNIK 4H SMISLOV 2H MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ TASS transmite: Miercuri­­a avut loc reluarea partidei întrerupte din cadrul meciului Botvinnik* Smîslov pentru campionatul mondial de şah. Aceasta era cea de a 7-a partidă a meciului şi fusese­­întreruptă într-o poziţie avantajoasă pentru Smîslov. La reluare, Smîslov a respins figurile ne­gre pe poziţii pasive, obţinînd doi pioni trecuţi legaţi. înaintarea acestor pioni putea fi oprită de negru numai prin sacrificiu de material astfel că la mu­tarea 50-a Botv­onik s-a recunoscut în D­­vina. După 7 partida Jucate scorul me­ciului este de MU—27* puncte în fa­voarea lui Botvinnik. Cea de a 8-a par­tidă se joacă la 1 aprilie. Iată cum a continuat p­artida după întrerupere: 41,h5, (mutarea dată de Smî­slov în plic) Ta7 42.Te3 Rd6 43.Ne5+­ Rd6 44.Nb2 Rd6 45.Td3+ Rc5 46.Td2 Th7 47.Th2 Rd6 48.a4 Re7 49.g4 f4 50.Td2 și negrul cedează. Alte unităţi comerciale în raionul 23 August Odată cu venirea primăverii, secţiu­nea c..'0Ti*. ’trT....... ■. - -v ■ ional 23 August a început amenajarea unor magazine noi. In decursul celui de-a! doilea tri­mestru al anului, se vor deschide mai multe unităţi comerciale noi, printre ---------- «■AAfcu.*.-" «v» Agricultori nr. 52 și două centre de distribuire a produselor raționate în str. Inișo­r 8 și bd. Dimitrov 108. ELIBERAREA PERMISELOR DE PESCUIT Odată cu sosirea primăverii în­cepe şi sezonul de pescuit. Pesca­rii amatori încep să-şi pregătească undiţele şi celelalte unelte. La Fi­lialele de Vînătoare şi Pescuit se prezintă mereu pescari amatori pentru a cere relaţii cu privire la pescuit. La Filiala „I. V. Stalin” situată în calea Victoriei, de pildă s-au prezentat ori dimineaţa cîţiva ti­neri. — Vrem să devenim pescari a­matori. Ce forme avem de înde­plinit ? —• Trebuie să vă scoateţi în pri­mul rînd un permis de pescuit. Chiar Incepînd de astăzi eliberăm permise de pescuit în apele de Şes, Dunăre şi mare, pentru toţi pescarii amatori. Cel care eliberează permisul are grijă să-i îndrumeze pe noii pes­cari că pescuitul peştilor răpitori se poate face în tot timpul, anu­lui, că pentru crapi şi alţi peşti sunt perioade de interdicţie etc. MAŞINI MODERNE PENTRU CURĂŢIREA ORAŞULUI­ ­.C.A.S.-ul a fost dotat cu noi maşini moderne de curăţenie, sosite din U.R.S.S. In fotografie: o maşină care spală şi­­mătură In acelaşi timp, la lucru pe Bd. 6 Martie in faţa Universităţii. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: In ţară. Vremea s-a menţinut instabilă, cu cerul schimbător, mai mult senin în cursul nopţii. Im­purări mai accentuate s-au produs în Oltenia. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, predominând în sectorul sudic. Temperatura maximă din cursul zilei de ieri a atins valori cuprinse între 18 grade la Deva şi 8 grade la Cala­fat şi Băileşti. Temperatura mi­nimă de astă noapte a înregistrat va­lori deasupra lui 0 grade, în afară de regiunea de munte unde a coborît sub 0 grade. Ele au a­xilat între 6 grade la Lugoj şi minus 3 grade la Topliţa şi Păltiniş-Ciuc. In Bucureşti: Azi dimineaţă la ora 8 temperatura a fost de 2 grade. TIMPUL PROBABIL DE MIINE: Vreme în general frumoasă cu cerul mai mult senin, cu deosebire în cursul nopţii, b­nourare mai ac­centuată după-amiază. Vîntul va sufla slab în sectorul estic. Tempe­ratura în uşoară creştere: noaptea va fi cuprinsă între 1 grad şi 3 grade, iar ziua va urca între 12 grade şi 14 grade. Ceaţă ia slabă di­mineaţa. Pentru următoarele Vremea rămîne fi schimbător. V tura uşor ceaţă.

Next