Informatia Bucureştiului, mai 1954 (Anul 2, nr. 236-260)

1954-05-03 / nr. 236

Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 236 4 PAGINI 20 BANI LUNI 3 MAI 1954 In ziua de 1 Mai oamenii muncii din fara noastră şi-au exprimat încă odată unitatea lor de neclintit în jurul partidului şi guvernului, devotamentul lor nemărginit faţă de cauza construirii socialismului şi apărării păcii, dra­gostea lor fierbinte faţa de Uniunea Sovietică, marea noastră- prietenă și aliată. Tribuna centrala din Piața Generalissimul I. V. Stalin din Capitală, In timpul demonstraţiei oamenilor muncii în ziua de 1 Mai Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Bucureşti 1 Mai 1954. Alături de toate popoarele lumii, poporul nostru, liber şi stăpîn pe soarta sa, sărbătoreşte măreaţa zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Mai, cînd toate arterele. BucurTşliuîm ''au „Indptă cu ivirea zorilor. Pe străzi nu s-au stins încă becurile cu inscripţia de 1 In razele soarelui de prima vară, în prospeţimea şi răcoarea divWTBtll, ;ylV.. . , * , . bătoresc : aproape fiecare casă e înveselită de. un drapel, de cîteva flori CUT6 TIU ll1 JSfCdWUj 1111/ puitUU, ^ Costumele naţionale, evite cele care răsună pretutindeni, decoraţiile strălucitoare purtate cu mtndrie, graficele Căte ăU UTCdt iîl cinstea lui 1 Mai, fac ca oraşul să fie mai măreţ ca aricind. Sub mulţimea steagurilor roşii şi tricolore care pavoazau întreg oraşul, au început să se formeze coloanele de demonstranţi ce se vor îndrepta spre Piaţa Stalin. ★ Deasupra Pieţii Stalin flutură din nou, ca in atitea alte prilejuri de sărbătoare, steagurile învolburate de vint. Pe fundalul pie­­ţii in litere uriaşe, este exprimat gîndul care dă însăşi semnificaţia acestei zile : Salut frăţesc tuturor popoarelor care luptă pentru pace, pentru democraţie, pentru socialism. Manifestanţii au umplut treptat întreaga piaţă, în aşteptarea deschiderii mitingului. Domneşte o mare veselie, cîntecele se ţin lanţ : „Zi slăvită de 1 Mai... Zi de luptă... pentru trai mai fericit". Fanfara şi-a ocupat locul. Totul este pregătit. Ora 9. Ura le întîmpini pe conducătorii partidului şi guvernului. ----------------------------------------------------- -------------------------------------------------------­ In tribuna centrală iau loc conducă­torii partidului, guvernului şi Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, salu­taţi de aplauzele miilor de oameni ai muncii din Capitală care participă la milting. Sunt de faţă tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Ch­işinevschi, Al. Morghio­­roş, Miron Constantinescu, Chivu Stoir­ca, general de armată Emil Bodnănaş, C. Pîrvulescu, P. Bornia, D. Colin, N. Ceiauşescu, general-locotenent Al. Drăghici, M. Dalea, I. Fazekaş, acad. prof. dr. C. I. Parhon, acad. M. Sa­­doveanu, L. Răutu, S. Tom­a, St. Mo­­raru, Gh. Neculia. In tribune se află numeroşi oameni ai muncii, fruntaşi ai întrecerii socia­liste, conducători ai instituţiilor şi or­ganizaţiilor de stat şi obşteşti, econo­mice şi culturale, personalităţi de frun­te ale vieţii ştiinţifice, culturale şi ar­tistice — academicieni, artişti, scrii­tori — ţărani muncitori fruntaşi ai re­sortelor bogate, reprezentanţi ai culte­­lor. Asistă la manifestaţie delegaţiile sin­dicale din U.R.S.S., R. P. Chineză, Marea Britanie, R. P. Polonă, R. Ce­hoslovacă, R. P. Ungară, R. P. Bul­garia, R. D. Germană, Austria, Indo­nezia, invitate de Consiliul Central al Sindicatelor, delegaţiile de femei din R. P. Chineză şi Austria, invitate de Comitetul Femeilor Democrate din R.P.R., precum şi oaspeţi ai Institu­tului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In tribună se află de asemenea mem­bri al corpului diplomatic. Fanfara intonează imnurile de stat ale R.P.R. şi U.R.S.S. Ia cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. a.­ P.M­.R. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Numeroase pasaje din cuvân­­t care au fost primite cu p­uternice acla­­maţii de către mulţimea aflată în piaţă. Tovarăşi şi tovarăşe ! In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Guvernului Republicii Populare Romíne vă aduc un fierbinte salut şi vă felicit cu prilejul zilei de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oame­nilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările. Pentru poporul nostru muncitor, eliberat pentru totdeauna de sub jugul claselor exploatatoare şi al imperialiştilor străini, popor liber şi stăpîn pe soarta sa, a devenit o tradiţie să întîmpine această măreaţă zi cu noi succese în munca şi lupta sa pentru construirea socialismului. Dînd viaţă programului de măsuri economice elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R., oamenii muncii de la oraşe şi sate dobîndesc succese de seamă în dezvoltarea industriei socialiste, creşterea producţiei agricole, sporirea producţiei bunurilor de larg consum, în lupta pentru ridi­carea necontenită a nivelului de trai al poporului. In întreaga ţară se desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru reali­zarea planului de stat, pentru sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru maximum de economii — singura cale pentru creşterea puterii de cumpărare a maselor muncitoare. Ţărănimea muncitoare, înfruntând greutăţile naturii în acest an, luptă pentru realizarea în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. Se întăreşte şi se dezvoltă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun­citoare sub conducerea clasei muncitoare, clasă conducătoare în statul nos­tru democrat-popular. Se dezvoltă şi se întăreşte sectorul socialist al agri­culturii , gospodăriile colective, întovărăşirile agricole, gospodăriile de stat, S.M.T.-urile. Tot mai mult se cimentează frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale, dovadă a justeţei politicii naţionale a partidului şi statului nostru. Oamenii muncii din oraşe şi sate sprijină cu abnegaţie politica partidu­lui şi guvernului. Unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, expresia solidarităţii regimului de democraţie populară, constituie chezăşia succesului construirii socialismului în Republica Populară Romînă. Spre deosebire de viaţa tot mai înfloritoare din ţările lagărului de­mocraţiei şi socialismului, masele muncitoare din ţările capitaliste şi colo­niale poartă jugul exploatării capitaliste şi al mizeriei, pe umerii lor apasă povara enormelor cheltuieli provocate de cursa nebunească a înarmărilor. Marile realizări ale poporului nostru în domeniul economiei, tehnicii, ştiinţei şi culturii ar fi fost de neînchipuit fără ajutorul multilateral, cu adevărat frăţesc al poporului sovietic — marele nostru prieten şi aliat. Po­porul român îşi îndreaptă din nou, cu prilejul acestei zile, cu nemărginită dragoste şi recunoştinţă­ gîndurile sale către marea Uniune Sovietică, către eroicul popor sovietic — constructor al comunismului, către gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice. Economia Uniunii Sovietice este în plin avînt. Se dezvoltă neîncetat economia Republicii Populare Chineze, a Republicii Democrate Germane, a ţărilor de democraţie populară. • Tovarăşi şi tovarăşe ! Statul nostru democrat-popular, preocupat de munca paşnică de con­struire a socialismului, duce în mod consecvent o politică de apărare a păcii, o politică de prietenie şi alianţă cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie popu­lară, o politică de pace şi legături comerciale cu toate ţările interesate să sta­bilească ca ţara noastră astfel de legături pe bază de reciprocitate. Statul nostru participă activ la lupta pentru destinderea în relaţiile între state, îm­potriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. Poporul român sprijină cu însufleţire propunerile sovietice cu privire la asigurarea securităţii colective în Europa şi în întreaga lume. Poporul român urmăreşte cu deosebit interes lucrările Conferinţei de la Geneva la care se dezbat probleme de mare importanţă cum sunt: reglemen­tarea paşnică a problemei coreene şi restabilirea păcii în Indochina. Faptul că ace­astă Conferinţă are Ioc, constituie un important succes al forţelor păcii pe calea destinderii în relaţiile internaţionale. Oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale desfăşoară cu hotă­­rire, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, lupta pentru inde­pendenţă naţională, pentru pace şi democraţie, împotriva jugului imperia­list. Clasa muncitoare din ţara noastră îşi exprimă solidaritatea sa cu lupta oamenilor muncii din ţările capitaliste şi coloniale, împotriva exploa­tării şi asupririi imperialiste, pentru eliberare naţională, pentru pace, de­mocraţie şi socialism. Oameni ai muncii din Republica Populară Romînă! Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Guvernul Re­publicii Populare Romíne vă cheamă să munciţi cu şi mai multă râvnă pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum, pentru îmbunătăţirea continuă a nive­lului de trai material şi cultural al oamenilor , muncii de la oraşe şi sate. Trăiască 1 Mai — ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările ! Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea patriei noastre ! Trăiască prietenia şi alianţa de nezdruncinat între Republica Populară Romînă şi marea Uniune Sovietică! Trăiască prietenia între Republica Popu­lară Romînă şi toate ţările lagărului păcii, democraţiei şi socialismului ! Trăiască pacea între popoare ! Trăiască conducătorul luptei poporului nostru pentru socialism şi bunăstare — Partidul Muncitoresc Romín şi Comitetul său Central ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Romíne! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă! Sub steagul Iui Marx-Engels-Lenin-Stalin, înainte spre victoria socia-, lismului ! Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica încep să treacă coloanele de manifestanţi Primăvara Republicii pioniereşti enunţă începerea tiei celor mai tineri cetă­fini fli Repu­­blicii noastre, înaintează voioşi pur­­tînd batiste multicolore, buchete de flori şi verdeaţă. Privite de sus cape­­tele lor împodobite de coroniţe roşii, galben­e şi albastre — lucrate la cer­cul intimilor îndemînatice — dau im­presia unui mare cîmp înflorit. In primele raiduri merg în pas ca­denţat instrumentiştii Palatului Pio­nierilor. Printre ei sînt pionierii cei mai buni la învăţătură: Hîdu Gheorghe de la şcoala elementară 37 băieţi, Georgescu Ramiro de la şcoala ele­mentară nr. 27 băieţi, Caner Mircea de la şcoala elementară 1 băieţi. De 1 Mai ei raportează celor care le asi­gură o copilărie fericită despre ulti­mele succese dobândite la învăţătură şi munca obştească. Din şirurile coloanei pioniereşti se desprinde un grup cu braţele încăr­cate de flori. Copiii aleargă spre tri­buna centrală şi cu feţele îmbujorate de emoţie oferă buchete de flori con­ducătorilor partidului şi guvernului. Cu aplauze sunt întîmpinarţi pionie­rii cu unelte de muncă. Trec mîndri micii mineri purtînd mici ciocane de abataj pe umeri. La un cap de rînd pionierul Gugiu Valentin de la liceul de băieţi nr. 14 strînge cu drag la piept un perforator mai mare decît el. Se apropie apoi viitori oţelari, a­viatori şi marinari, pionieri ai cercu-­­ rilor miciuriniste care poartă sape, I ... criokip­r­inivşce de­ plante, t­railîli mingi­ de volei, table de şah, aeromodele etc. ★ După pionieri defilează în rînduri sanse bataboianele gărzilor muncito­reşti. Cu armele în mfini oamenii stîncii din gărzile muncitoreşti­­ ex­primă­­dorinţa poporului de a apăra cu­ceririle sale împotriva oricăror duş­mani. Fanfara a încetat. O altă fanfară s-a postat în centrul pieţii. E fanfara şco­lilor Rezervelor de Muncă. In haine noi, bleumarin, apar acum 3000 de tineri, reprezentînd pe cei 65000 elevi din ţară,­­ viitorii muncitori şi maiştri Demonstrează cetăţenii din Cetăţenii din raioanele marelui nos­tru oraş, vin acum să-şi exprime cal­dele lor sentimente, recunoştinţa şi, încrederea faţă de partid,­­ care-i con­duce cu înţelepciune pe drumul socia­lismului. Sute de mii de oameni ra­portează asupra victoriilor obţinute în muncă, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei din august. Este o mare manifestaţie cetăţeneas­că la care mulţi dintre oamenii mun­cii au venit însoţiţi de familiile lor. Din megafoane răsună mereu care învaţă azi zeci de meserii în şcolile metalurgice, şcoli de telecomu­nicaţii, construcţii, electrotehnice, nu aşteaptă ca anii să treacă pentru­ a-şi arăta priceperea şi dragostea de muncă. Printr-un car alegoric ei pre­zintă micile lor realizări. Sînt produse făurite de ei în atelierele şcolilor şi în întreprinderile unde aplică în orele die practică cunoştinţele căpătate. Iată aparate de radio, plite de aragaz, şi alte bunuri de larg consum. Coloana Rezervelor de Muncă este încheiată de elevii şcolii­­ metalurgice îmbrăcaţi în costume albe, imaculate. Cu o manevră dibace, elevii care com­­­pun fanfara, îşi părăsesc locul şi ur­­măriţi de aplauze nesfîrşi­te, pornesc pe urmele celorlalţi tineri, cele 8 raioane ale oraşului chemările către oamenii muncii, îndemnurile pentru mărirea pro­ducţiei în industria grea, în industria uşoară, pe ogoare. Adesea, auzi scan­dată din coloane, o lozincă nouă, creată parcă special pentru acest 1 Mai. Muncind bine şi cu spor, dăm bunuri pentru popor.­­Nenumărate grupuri de demonstra­nţi poartă portretele membrilor prezidiu­lui C.C. a! P.C.U.S. Manifestanţii scan­dează chemări în cinstea Uniunii So­vietice, a prieteniei veşnice dintre po­porul român şi marele popor sovietic. Se adresează necontenit saluturi fră­ţeşti poporului chinez, popoarelor din ţările de democraţie populară, popoa­relor care luptă în ţările capitaliste şi coloniale pentru pace şi independen­ţă naţională în primele rînduri păşesc harnicii constructori de motoare şi utilaj greu de la uzinele metalurgice „23 August“. Această uzină trimite în toate colţurile ţării produse bine cunoscute pentru înaltul lor nivel tehnic şi calitatea lor, macarale-turn, tractoare de 120 C.P. locomotive de mină şi alte ma­şini şi utilaje grele. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul acestei uzine a intensificat întrecerea soţia,listă care a cuprins cu 17 la sută mai mulţi mun­citori decît în luna martie. Pregătiri-' du-se pentru marea sărbătoare a lui 1 Mai, muncitorii uzinei au terminat de­ curind construcţia a 15 macarale pivotante. Hotărîţi să sprijine lupta dusă pe ogoare­­ pentru obţinerea unor recolte bogate, ei au fabricat înainte de termen 6000 semănători manuale de porumb. Răspunzînd cu avînt chemării par­tidului, 50 dintre muncitorii uzinei au plecat la sate şi muncesc în SMT-uri şi gospodării agricole de stat. Acelaşi sprijin îl dau" agriculturii toţi muncitorii întreprinderilor din Capi­tală. In uzinele metalurgice a­u fost fabri­cate pînă acum, în afară de maşinile agricole planificate, peste 15000 semă­nători manuale. Totodată, un mare număr de muncitori şi tehnicieni au plecat să muncească la sate pentru a contribui la folosirea deplină a utila­­jelor care sunt trim­se pe ogoare, înconjuraţi de privirile tovarăşilor (Continuare în pag. a II-a) Aspect din timpul demonstraţiei

Next