Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)
1954-06-01 / nr. 261
EROfITARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vft! Im al Cvartetului Orăşenesc Bucureşti al F. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 261 4 PAGINI 20 BANI MARŢI 1 IUNIE 1954 O PROBLEMĂ DE STAT îtiguinenu! șef de la F.R.B. vorbea cu însuflețire : — Degeaba ne-iam îndeplinit planul cu peste 114 la sută. Acum o să dăm din colț în colț. N-avem mercanod. Cu ce să mercerizăm Ereile ? Cu apă de la cișmea ? „Spicui!" n-are acizi Crezilici și nu ne poate fabrica mercerulu! comandat. Am fost la ei. N-au... Ce facem tovarășă director ? Aurelia Vasiloiu, directorul adjunct al întreprinderii îl asculta, răsfoind filele uimit dosar. Cunoștea probteraa. Ar fi vrut să spună : „E și vina Ijpiaistră. Puteam să ne interesăm mai de mult". Se pomenii însă vorbind cu totul altceva. — Iţi place terasa? Inginerul şef privi mirat planul pe care i-1 arăta directoarea. Cum să nu-i placă ? Doar şi el a studiatproiectul pentru lărgirea localului unde funcţionează cresta şi căminul de zi. Se vor crea condiţii optime pentru îngrijirea a 400 de copiii în joc de 200. Planul e bun, și ia dat aprobarea. Iar terasa de sticlă pentru copiii sugaci va fi o realizare remarcabilă. Pe el însă îl preocupă acum producția. De ce le amestecă tovarăşa Vasiloiu ? Răspunse contrariat : — Uite de ce te ocupi... Nu înțelegi că marceroful ?... Directoarea nu-1 lăsă să continue. — Am vorbit la direcția generală. S-au luait măsuri. Ministerul Industriei Petrolulluii va da întreprinderii „SiP’hcuil" acizii preziind necesari. Din clipia aceasta în birou intră șeful serviciu'!« aprovizionării. Părea agitat. Vorbi repede, frămlmbiat. — Au sosit în gară 7 vagoane cu bumbac. Trebuie să organizăm descărcarea şi transportul la fabrică. E foarte greu să facem faţă din camioanele ce le avem. Vă rog să ne daţi şi maşina cantinei. Altfel plătim locaţie. Tov. Vlasiloiu nu răspunse imediat. Cumpăni în gînd cele aflate și hotărî : — Nu se poate. Funcționarului nu-i venea să creadă. Venise să ceară încuviințarea doar pentru a îndeplini o formă. Nu se îndoise o clipă că ,față de importanta celor arătate, directoarea nu va fi întru totul de acord. Nu-și ascunse nedumerirea . — Bine, dar să plătim locație? Să încărcăm prețul de cost ? — Nu, nici aşa. Insă ,pagina cantinei trebuie să aducă alimentele copiilor. Omul răsuflă ușurat. — Dacă-i vorba numai despre atît, trimitem căruța lui Pițu. — Desigur — aprobă inginerul șef. Directoarea rămase ipe ginduri, maii ales că inginerul şef adăugase : —E vorba de pnatrucţie, problemă de stat. 5 Iţi mulţumesc că minai amintit, dar cu căruţa inltârziem maisa copiiilor —, spuse tov. Vaisileiu. Iată ce am hotărît. Maşina cantinei pleacă pentru alimente. Veţi trimite um om înainte să ia în primire produsele şi să le scoată afară. Şoferul să vină la mine să stăm de vorbă. Are şi el un copil. Via înţelege să facă transportiun cîit mai repede ca apoi săplece fără întârziere la bumbac. Organiiziaţi lucrul celorlalte maşini. Şeful servitalului aproviignonarii plecă repede să organizeze transportul. Așa o scoatem la capăt, —sipuise el ieşindpe uşă. Femeia se înveselii, bucuroasă că a fost înțeleasă. Cuvintele cu care curmă tăcerea ce se aşternuse pentru o clipa, erau pornite din inimă —Eu n-am coipii. Dar am fost copil. Inainte de a pleca la muncă, mama mă lega cu o sfoară de pironul patului. S-a dus cu vremea aceeia. A venit vremea pe care toţi muncitorii şi-au dorit-o. Sunt inginer, director adjunct al unei întreprinderi destul de mari. Fiecare problemă care se iveşte are importanţa ei. Un,a e maii uşor de rezolvat, ablta mai greu. Am învăţat însă că ocrotirea copiilor la noi este o problemă de stat. Inginerul şef nu mai adăugă nimic. Trase dosarul sipre el şi se adînci în studierea planurilor pentru lărgirea localului căminnului de zii şi a presei. * Aflat la postul său din Piaţa N. Băilcescu, sergentul de miliţie Gheorghe Marin urmăreşte cu atenţie goana autovehiculelor. Cu mînia dreaptă puţin ridicată, reţine cu um gest prevenitor nerăbdarea unor pietoni grăbiţi. Deodată atenţia îi fu amarsă de un oopul. Acesta o permise prim mijlocul pieţii, vinturiad o plasă. Se feri de o maşină şi ieşi înaintea unuii tramvai. Din partea ceallalltă venea alt tramvai. Bănuituil se refugie pe locul liber dere sine. Marin dăduun semnal de fluier şi făcu semn către cabina de dirijare a circulaţiei. Semafoarele îşi schimbară culoarea. MMţiainaiI se duse la copilul, care, zăpăcit mi m,aii știa încotro sio lapuce. I! luă de mână și-l duse pe trotuar, li întrebă : — De unde eşti ? — Din cartierul Grozăveşti — Ctţi 'am ăi ! — Opt. — La şcoală nu vă învaţă cum să umblaţi pe stradă ? — Ba da. Dar eu nu m-am uitat la stop. — Unde mergeai? — Mă duceam la tramvaiul 14. Gheorghe Marin man zăbovi un timp lângă băiat. Ii arătă pe unde e bine să treacă strada şi când, şi-l conduse pînă la tramvai. Reîntors la postuil său, miliţiantul continuă să dirijeze atenlt circulaţie. Întâmplarea cu copilul îi răscolise aminiiiri vechi. Era cam de vîrsta băieţaişuiluii acestuia, era orfan şi nimeni nu prea îşi bătea caipiul cu el. Odată s-a agăţat de o căruţă ce trecea în goană. Nu s-a prins bine şi a căzut pe spate. A rămas, tait jos, de spaimă şi durere. Stăpânul căruţei a oprit, a venit la el şi l-a ridicat. Apoi i-a tras două palme. Aşa ce făcea pe atunci educaţia copiilor. Deodată văzu un mijlocul bulevardului o mamă cu un copil în braţe. Stopu’ fusesepus pe golbcu. Atenţiune!... Circulaţia unuiasăse schimbată. Femeia se putea încurca primire maşini, putea să facă o muşcare greşită. Miliţiainul se repezi la ea şi o conduse pînă ieşiră din zona periculoasă. — Iţi mulțumesc tovarăşe miliţian — îi spuse femeia, stringi,nd la piept fetiţa care gîngurea neştiutoare. Marin o salută. Era bucuros că-i mulțumise. Dar de fapt c. n-a făcut nimic deosebit. Aceasta este datoria vii. Şi azi dimiineaţă, întâlnire de apleca la posturi, comandantul le-a vorbit din nou : „...Şi nu uitaţi copiii. Ei nu ştiu să se ferească. E datoria noastră a celor mari să-i păzim. Iar pentru noi tovarăşi, această datorie se impune în mod deosebit. Copiii stiut comoara patriei, viitorul ei..." A. ROMAN Stop... Acum trebue să treacă fără emoţii mama şi copilul ÎNCHIDEREA meh de manifestări culturale Închinate aniversării a soc de ani de la reunirea ucrainei cu rusia Cu prilejul închiderii săptămînii de manifestări culturale închinate aniversării a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia, în Capitală şi diferite localităţi din ţară au avut loc adunări, şezători şi serbări populare. In Capitală, la estrada de amatori din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin” numeroşi oameni ai muncii au ascultat duminică seara conferinţa ţinută de tov. Iancu Iosif, director general adjunct în Ministerul Industriei Cărbunelui, cu tema ,,300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia”. A fost prezentat apoi filmul „Ucraina înfloritoare". In oraşele Galaţi, Brăila, Suceava, Cîmpulung şi altele au avut loc de asemenea adunări in cadrul cărora au fost ţinute conferinţe despre marea prietenie între popoarele Ucrainei şi Rusiei. Echipe artistice ale căminelor culturale, întreprinderilor şi şcolilor au prezentat programe artistice de cîntece şi dansuri populare ucrainene şi ruse. In localităţile cu populaţie aparţinînd naţionalităţilor rusă şi ucraineană, săptămînia de manifestări culturale închinate aniversării a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia s-a în cheiat prin serbări popular-fc'. y 'K ! DE ZIUA LOR Secţia confecţii pentru copii din cadrul Atelierelor de confecţii Bucureşti va face multe surprize celor mici. Incepînd din ziua de 1 iunie, mamele vor putea cumpăra de la magazine, rochiţe şi costuroaşe confecţionate din pichet colorat, stambă în dungi şi zefir, pantalonaşi de joc din floreta şi pardesie, şepci din pluşcot, noi sortimente ale acestei secţii. Colectivul de aci s-a gîndit să confecţioneze şi unele cadouri mai mici. Pentru prima dată secţia de confecţii pentru copii a produs batiste din opal brodate cu gîndăcei, păsărele, fluturaşi şi ciupercuţe. Secţia, confecţii pentru copii şi-a îndeplinit planul de producţie pe luna mai cu două zile mai devreme, depăşindu-l chiar cu 7 la sută. Colectivul de aci în frunte cu şefa secţiei Aglaia Vasilescu, cu ajutoruri noi şi ai celor d nou frantaşe tiip muncă Denis Bamburovice şi Maria Fătu, a reuşit să producă 1.654 confecţii peste plan. 200 bucăţi sunt realizate numai din economii. Petre ALAS corespondent Fabricile din ţara noastră au pregătit numeroase surprize pentru cei mici. Surprize a pregătit şi fabrica de jucării „Bucuria copiilor” din Bucureşti. Cum copiilor le plac mult jucăriile complicate, colectivul fabricii, în afară de jucăriile mecanizate,pe care le confecţionează, a pregătit o jucărie nouă: „auto cu balon”. Este vorba de o maşină prevăzută cu un balon care pune în mişcare maşinuţa ce poate parcurge distanța de 8—10 metri cu viteză mare. Aceste jucării sunt foarte ieftine. Ele au și apărut în rafturile magazinelor. Maria IONESCU corespondent Delegaţia poporului nostru la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii s-a reîntors in Capitală ItofillV; s-a reîntors în Capitală delegaţia poporului nostru care a participat la sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii, la Berlin. Delegaţia, condusă de prof. univ. Lothar Rădăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., afost alcătuită din prof. univ. Florica Metincescu, membru în Consiliul Mondial al Păcii, acad. Raluca Ripan, membru în Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., şi Cristea Pantazi, secretar al Comitetului. La sosirea în Bucureşti, membrii delegaţiei au fost salutaţi de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. (Agerpres) IN PĂDUREA PUSTNICUL De la capătul tramvaiului 7 — în Pantelimon, — porneşte autobusul I.T.B. nr. 37. In scurtă vreme oraşul Bucureşti rămîne în urmă. De o parte şi de alta a şoselei nu se mai zăresc case. In dreapta şi în stingă se întinde cîmpul verde. La cîteva minute de la plecare, autobusul ajunge în comuna Pantelimon. Două staţii şi apoi maşina iese din comună. Autobusul goneşte acum pe şoseaua asfaltată. A rămas în urmă şi comuna Pantelimon. Din viteza maşinii, pe cîmp, se văd ţăranii muncitori lucrînd la întreţinerea culturilor. După numai o oră şi 30 de minute de la plecarea din centrul oraşului ajungi la pădurea Pustnicul. In mijlocul pădurii de stejari De la halta Cozieni începe pădurea. Obişnuitele placarde „Vînatul oprit“ sau „De bunăstarea pădurii este legată bunăstarea poporului”, prinse de copacii mărginaşi ai pădurii, te întîmpină imediat ce intri pe drumul din stingă şoselii asfaltate. După 50 de metri coteşti la dreapta pe un drumeag ce merge drept, pînă în inima pădurii. Deodată te întîmpină nişte lampioane mari, albe. In faţă îţi apar două cabane. Podişul pe care sînt aşezate cele două cabane — la marginea lacului Pasărea — este acum un adevărat șantier. De două săptămâni Biroul de turism şi excursii Bucureşti a început să se ocupe de renovarea cabanelor. Lemnăria aparentă a cabanei mari, acoperită cu şindrilă, a fost carbolonizată. Cealaltă cabană a fost împodobită cu iederă, iar pe marginea aleilor au fost plantate straturi de fiori. Ambele cabane au în jurul lor trotuare din plăci de beton. Atît instalaţia sanitară a cabanelor, cît şi cea electrică au fost complet refăcute. Acum se fac ultimele lucrări. Se mai repară o balustradă, se face o scară... Pe podiş sunt depozitate pe alocuri grămezi de prundiş ce va fi împrăştiat pe alei. Se vor face şi un teren de volei, o plajă de nisip pentru copii, iar întregul platou va fi mărginit de stîlpi de fier cu lampioane mari de sticlă. Ore sau zile întregi de odihnă Cabanele din pădurea Pustnicul sînt aşezate într-un loc pitoresc. La unul din capetele platoului ai în faţă un peisaj încîntător. La poalele platoului este lacul Pasărea care se zăreşte printre siluetele stejarilor înalţi, iar în depărtare, turlele mînăstirii Pasărea, cîmpul verdein scurtă vreme cele două cabane ale Biroului de turism şi excursii vor fi date în folosinţă. Mobilierul a şi fost adus. In ambele cabane vor fi dormitoare pentru excursionişti. In ele pot fi găzduite în timpul nopţii 80—90 persoane. La subsolul cabanei mari se va amenaja un restaurant. Cetăţenii vor putea veni laPustnicul pentru cîteva ore, dar şi pentru zile întregi. Cabanele sunt astfel amenajate încît oamenii muncii să-şi poată petrece aici concediul de odihnă. Pădurea Pustnicul va deveni în scurtă vreme unul din locurile cele mai căutate de cetăţenii oraşului nostru, M. FERAR1N1 al platoului unde sunt situate cele două cabane. In stingă, sus, cabana cea mare din pădurea Pustnicul. Cîteva cifre Grija deosebită pe care partidul şi guvernul o acordă ocrotirii familiei şi mai alles mamei şi coiplilului creşte an dean. Iată cîteva cifre ce dovedesc pe deplin acest lucru. Din anul 1948 şi ptcă în prezent numărul caselor de maştere a crescut cu 364,3%. ★ Numărul spitalelor pentru copii a crescut, în aceeaşiperioadă, cu 381,8%, iar numărul locurilor în maternităţi s-a dublat. ★ Numărul creşelor şi căminelor pentru copii este în continuă creştere. Piaţă de 1948, numărul locurilor la creşe a crescut de 6 ori, iar în cămine de 7 ori. Din 1950 şi pînă în prezent numărul dispensarelor de pediatrie cu staţionar a crescut cu 120,9%. ★ Anul trecut a fost atins cel mai scăzut procent de mortalitate infamilă cunoscut pînă acum în ţara noastră.Ar ! Tot anul trecut, peste 118.000 de copii au fost trimişi in tabere şi colonii, la munte saula mare. Anulacesta, numărul copiilor ce vor fitrimişi în staţiunile balneo-climate- trice, la munte sau la mare, va fi ide 125.000. De Ziua Internafionalia a Copilului IN MIJLOCUL COPIILOR NOŞTRI MARCEL BRESLAŞU Toată săptămîna aceasta, cu înfrigurate pregătiri de sărbătorire a lui 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului, am petrecut-o aproape numai în mijlocul lor. M-am întîlnit cu micii mei cititori în localurile şcolilor, în săli de conferinţe, în parcurile de cultură şi odihnă. Deşi asemenea întâlniri au devenit pentru noi, scriitorii de literatură pentru copii, un lucru frecvent şi obişnuit, de fiecare dată regăsesc aceeaşi bucurie proaspătă — aş zice dacă nu mi-ar fi ruşine copilăroasă—să stau cu ei de vorbă, să aflu ce noi şi importante întâmplări s-au petrecut în clasă, în detaşamentul pionieresc, pe terenul de sport... Copiii de astăzi nu mai au sfiiciuni, nu se simt stingheriţi ca odinioară cînd vorbesc cu oamenii mări, dar nu au nici impertinenţa odraslelor răsfăţate de tipul lui Domnu Goe. Ei sunt simpli, fireşti, spontani, ceea ce spun e spus direct, fără ocoluri, cu glasul limpede — şi ochii lor te privesc drept în ochi, cu sete de a afla, cu încredere ca ceea ce le povesteşti Ie va fi de folos. Cine vrea să surprindă „noul” într-unul din aspectele sale cele mai tipice, să asculte aceste glasuri, să privească aceste priviri şi va cunoaşte că aici la noi înmugureşte primăvara lumii... „Priviţi prezentul cu ochii viitorului" spune Maxim Gorki, Întemeietorul realismului socialist. Unde oare putem privi mai bine acest prezent, cu ochii viitorului, decit în copiii ţării noastre, în care cresc, în care creştem noi, toţi aceia care participăm la educaţia lor comunistă, pe cetăţenii de mîine ai Patriei, pe cei care vor duce mai departe strădaniile noastre din trecut şi de acum către înfăptuirea deplină a celui mai drag dintre visele din totdeauna ale omenirii : o lume In care să domnească pacea și prietenia— o lume peste care să nu mai sufle nicicînd vîntul pustiitor al războiului, în care să nu mai apese pe umerii firavi ai copiilor nemiloasa exploatare sub care gem încă în metropolele apusului şi în colonii atîtea milioane de copilaşi fără copilărie. La „educarea” în spiritul vrajbei, al dispreţului oamenilor şi al omeniei, la „creşterea” pentru o viaţă la modul american, la redactarea acelor „comice” de tristă faimă, contribuie din păcate aşa-zişii scriitori, care necistesc profesiunea, otrăvind inimile şi cugetul copiilor şi tineretului din întreaga lume a dolarului. Urmînd padla minunată a celor mai valoroşi scriitori sovietici, care consacră o însemnată parte din activitatea lor literaturii destinate celor mici — tot mai mulţi dintre scriitorii ţării noastre reînnoiesc cu prilejul lui 1 iunie, angajamentul lor de a înscrie în şantierul lor de lucru, opere menite să aducă un important sprijin în munca educatorilor şi instructorilor, a părinţilor şi fraţilor mai vtrstnici — căci a noastră, a tuturor este cauza dezvoltării armonioase a copiilor. Să folosim vacanţele (în care vreme ei vor citi cărţile noastre apărute) pentru a scrie alte carte — pe care le aşteaptă cu atîta dragoste. Sfîrşit de an şcolar In sala de gimnastică a şcolii din str. Italiană nr. 17 se petrece ceva cu teiul neobişnuit. De altfel ,,misterul" s-ar fi descoperit cu uşurinţă, dacă in dimineaţa zilei de 30 mai, am fi putut pătrunde deodată în mai multe case ale cartierului. Au început să dispară carpetele de pe pereţi, covoarele, cearşafurile imaculate împăturite cu grijă în sertarele şifonierelor-studio, bibelourite. Este vorba de vreo devastare colectivă? Nici pomeneală. Mame şi taţi, fraţi mai mici sau mai mari seîndreaptă purtând pe braţelucruri de preţ spre liceul de băieţi nr. 9 unde cei din clasa l-a A îşi serbează sfirşitul anului şcolar şi cinstesc semnificaţia deosebită a zilei de 1 iunie. Operaţiunile se desfăşoară cu mare iuţeală. Cearşafurile işi schimbă brusc destinaţia şi se transformă într-o splendidă cortină de zăpadă. (Găurile broderiei vor însemna tot atîtea puncte de observaţie pentru actorii nerăbdători să vadă şi să simtă „pulsul" sălii). Covoarele acoperă fundalul. Pe altele vor fi înşirate ispititoarele numere de la tombolă. Pe feţe de mese cu miros aromat de sipet se înşiră torturile. Mamele au avut grijă de toate. Numai de propria lor emoţie, nu, şi străbat agitate sala largă. Taţii sunt distribuiţi în roluri mărunte. Fac, cum s-ar spune, figuraţie. Unii rup invitaţiile la uşă. Se cunosc dealtfel foarte bine, căci şi le-au împărţit singuri. Dar, trebuie consemnată şi solemnitatea sosirii oaspeţilor la acest important eveniment din viaţa celor de 7 şi 8 ani. Serbarea începe. Întregul cor este în pantalonaşi scurţi. Glasurile se mai întretaie, apar şi contratimpi. Dar nu , aceasta este important. Cei din sală îi învăluie pe puşti cu o dragoste nemărginită. Momentul este la fel de solemn, ca şi cum acolo s-ar găsi o imensă orchestrăsimfonică, iar solist ar fi Oistrach. Se recită apoi: „Stema ţării", „Becul din poarta bunicii", „In mina de cărbuni", ,,Pintenegul şi moţalul"... Pe scenă a apărut un omuleţ cu urechile uşor clăpăuge, dar cu o mutră grozav de simpatică şi cu nişte ochi sfredelitori parcă desenaţi cu cărbune. . Mama n-a mai avut răbdare şi s-a sculat in picioare. Probabil că in acel moment totul s-a învăluit intr-un nor alb şi n-au mai rămas acolo pe scenă, decit ochii sfredelitori de cărbune şi glasul cristalin, răspicat, care rosteşte versurile cu o deplină claritate. Aplaudă succesul băiatului ei, Viitorul doctor, inginer sau poate artistul care Împarte autografe. Dar mama este grijulie la fel şi pentru ceilalţi. O interesează şi succesul colegilor, care mai departe, se înclină spectatorilor şi recită versuri. Programul continuă şi pe scenă apar eroii basmului. Clipele sunt intr-adevăr emoţionante. Fiecare din cei mari îşi retrăieşte copilăria Anii rămaşi în urmă sosesc acum vii şi proaspeţi înningini aevea. Dispar hainele lungi, cravata, trăsăturile aspre ale feţii şi rămin pantalonaşii, capetele tunse chilug, trăsăturile abia conturate ale viitoarei maturităţi. Răsar imaginile părinţilor, profesorilor, străzilor oraşului scăldate în aceeaşi strălucire fierbinte şi molatecă a zilei de vară. Dar ceva lipseşte din imaginea trecutului, ceva care numai acum este stăruitor prezent în această caldă şi prietenească atmosferă. Este vorba de dragostea unanimă pentru copiii noştri,şi nu pentru copilul meu. Toţi cei mari înconjoară cu aceeaşi atenţie şi grijă buchetul de băieţaşi vioi şi Îndrăzneţi. • Este vorba de acţiunea comună a comitetului de părinţi, unanim solidar în reuşita întregii serbări ca şi, în grija cu care a urmărit alături de profesoară, întregul an, învăţătura celor mici, sănătatea lor, buna lor educaţie. Îmi amintesc că acum vreo 25 de ani in urmă am spus şi eu o poezie. In sală erau ca şi acum părinţi, fraţi mai mari sau mai mici. Dar după serbare, madam Alexandrescu n-a mai vorbit cu maică-mea vreo 6 luni de zile, iar mie îmi arunca priviri ucigaşe. De ce? Deoarece spusesem mai frumos poezia decit băiatul ei (poreclit Fontonet) şi avusesem un succes mai mare. Oameni în toată firea se certau între ei şi se urau de moarte. Puştii aflau şi ei despre ,,marile drame" care porneau de la nişte mici eroi cît nişte ciuperci cu pălărie, individualism, egoism. Cu alte cuvinte, trăsăturile moralei burgheze coborau, de pe tejgheaua afacerilor să murdărească şi viaţa senină şi curată a celor mici. N. CONSTANTINIU In carind pe ecranele noastre Cu începere de mîine 2 iunie, cinematograful ,,. C. Frimu" prezintă publicului fimul spectacol „Umbre", producţie 1953 a studiourilor „Lenfilm“, realizată in regia lui N. Akinlov şi N. Koseverova, cu muzica de. Tolstoi, creat după piesa cu acelaşi titlu a scriitorului S. Scedrin, filmul aduce pe ecran una din satirele usturătoare scrise la adresa societăţii burgheze din Rusia ţaristă a secolului trecut. SE DESCHIDE MAGAZINUL „TEHNOMETAL” Magazinul de prezentare şi desfacere „Tehnometal" din Sal. Victoriei nr. 39 va fi deschis pentru prezentarea produselor în zilele de joi 3 iunie, vineri 4 iunie, sâmbătă 5 iune şi duminică 6 iunie. De la data de 7 iunie, magazinul via începe vânzarea curentă. Stocurile de produse ale magazinului vor fi rennoite continuu în scopul satisfacerii principialelor cerințe ale consumatorilor. Rezultatul concursului Pronosport Nr. 10 Concursul Pronosport Nr. 10 care a cuprins jocurile de fotbal disputate duminică, ia întrunit cel mai mare număr de participanţi. 220.000 de buletine au fost înregistrate şi controlate de verificatori. La alta cîind închidem ediiţia, continuă operaţia de omologarea buletinelor verificate. Şapte buletine au întrunit 11 puncte, 53 de buletine au întrunit 10 puncte, iar 434 de buletine marchează cite 9 puncte. Dacă pînă la definitivarea omologării rezultatului nu se înregistrează modificări, premiul de 220.000 lei se împarte celor trei categorii, conform regulamentului: 40 la sută pentru premiul I, 30 la sută premiul II, 30 la sută premiul III.. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: In Bucureşti, Azi la ora 8, temperatura a fost de 20 grade. Maxima de lori în aer a fost de 27 grade, iar minimia din cursul nopţii de 13 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa şi nocos după-iamiază. Temperatura în creştere: noaptea va fi cuprinsă între 15 grade şi 17 grade, iar ziua între 27 grade şi 29 grade. Vînt slab din sudvest. Pentru următoarele două zile: Vreme călduroasă cu cerul schibător, mai mult noros. Ploaie temporară. GRIJA PENTRU COPII Consiliul de Miniştri al R.P.R. şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin au elaborat o li O l «0T 11* x. VL. piilor rămaşi fâră părinţi sau lipsiţi de posibilitatea de a fi crescuţi In familie. Hotărîrea stabileşte o serie de măsuri pentru asigurarea de condiţii cit mai bune materiale şi sanitare, de învăţătură şi educaţie, pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor crescuţi prin grija statului. Hotărirea intră in vigoare de la l iulie a.c. In instituţiile de copii din sistemul Ministerului Invăţămîntului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Prevederilor Sociale se primesc — după cum prevede Hotărârea — copiii orfani de ambii părinţi lipsiţi de întreţinere, copiii orfani de un părinte, cînd părintele supravieţuitor nu poate asigura întreţinerea copilului şi numai pe timpul cât se află în această situaţie, copiii rămaşi fără îngrijire părintească, din diferite motive, copiii infirmi care necesită condiţii speciale de Îngrijire şi învăţătură. In continuare Hotărîrea stabileşte că în sistemele ministerelor susamintite vor funcţiona „casele de copii preşcolari’, şi „casele de copii şcolari” pentru I copii între 3—14 ani, „case ale co- I pilului“ pentru copii pînă la vîrsta de 3 ani, „căminele de copii" pentru copii infirmi, precum şi plasamentul familial. Plasamentul familial al copiilor pînă la 14 ani se va face de către secţiile de prevederi sociale ale sfaturilor populare, alocaţia pentru copiii daţi în plasament fixîndu-se la 100 lei lunar de fiecare copil. Hotărîrea conţine şi alte numeroase prevederi care oglindesc grija statului democrat-popular pentru ca toţi copiii de vîrsta şcolară din casele de copii şi cei daţi un plasament familial să înveţe carte, să se pregătească pentru a putea deveni elemente folositoare societăţii In instituţiile de copii se vor organiza camere de lucru — ateliere înzestrate cu uneltele necesare. Hotărîrea mai stabileşte barem de înzestrare cu echipament pentru fiecare copil, precum şi o serie de măsuri in vederea creării de măsuri sanitare cît mai bune. Numeroase prevederi ale Hotărîrii urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor materiale în casele de copii stabilind in acest scop o serie de obligaţii ce revin comitetelor executive ale sfaturilor populare. De asemenea Hotărîrea stabileşte o serie de sarcini ce revin Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului Industriei Uşoare, Ministerului Industrei Alimentare, Ministerului Comerţului Interior, Centrocoopului şi altor instituţii, şi face unele recomandări Consiliului Central al Sindicatelor în vederea patronării unităţilor de copii de către Întreprinderi, G.A.S., S.M.T. etc.