Informatia Bucureştiului, februarie 1959 (Anul 6, nr. 1706-1729)
1959-02-02 / nr. 1706
ai :PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1] INFORMAŢIA Ziar ai Comitetului Orăşenesc Bucureşti ai PNLfi. şi ai Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII Nr. 1706 4 PAGINI 20 BANI LUNI 2 FEBRUARIE 1959 încheierea lucrărilor conferinţei organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a P. M. R. D In cursul zilelor de sîmbătă şi duminică au continuat lucrările conferinţei organizaţiei orăşeneşti Bucureşti a Partidului Muncitoresc Român. La discuţii pe marginea dării de seamă a Comitetului Orăşenesc de partid şi a raportului comisiei de revizie au participat tovarăşii: Gheorghe Păun Matei, prim-secretar al comitetului raional de partid 23 August, ing. Victor Cîrje, vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei, Niki Atanasiu, artist emerit, ing. Victor Iancovici, directorul uzinelor „Klement Gottwald“, Emilian Florea, secretarul comitetului de partid de la uzinele „23 August“, Toma Marinescu, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc București al U.T.M., Nicolae Preda, secretarul comitetului de partid de la uzinele „Mao Tze-dun“, prof. Constantin Dinculescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti, ing. Constantin Niţă, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Ştefan Lungu, erou aii muncii socialiste, Sofia Măceşanu, secretară a unei organizaţii de bază de cartier din raionul Tudor Vladimirescu, Maria Mironescu, preşedinta comitetului de femei al oraşului Bucureşti, Virgil Cazacu, prim-secretar al comitetului raional de partid. V. Stalin, Gheorghe Paşa, preşedintele Tribunalului Capitalei, conf univ. dr. Nicolae Gheorghiu, directorul spitalului de stat „Colţea“, Gheorghe Pană, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Nicolae Cristian, preşedintele colegiului de partid, acad. Mihail Beniuc, Prim-secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Gheorghe Pietroiu, director al uzinelor „Republica“, Nastasia Florea, secretara comitetului de partid al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, Gheorghe Tirtirici, muncitor fruntaş la grupul I Construcţii Mihai Bravu, Constantin Dinu, prim secretar al comitetului raional de partid Nicolae Bălcescu, acad. prof. dr. Ştefan Milcu, prim-secretar al Academiei R.P.R., Gheorghe Borş, secretarul comitetului de partid al Complexului C.F.R. „Griviţa Roşie", Aurel Niţescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al raionului V. I. Lenin, Claudia Popeia, directoarea şcolii medii „I. L. Caragiale“, Constantin Jerca, muncitor la uzinele „23 August“, Gh. Gaston Marin, preşedintele C.S.P., Gheorghe Ionescu, preşedintele Consiliului sindical , orăşenesc Bucureşti, Elisabeta Năstase, director adjunct al fabricii „Industria Bumbacului“. Dezbaterile conferinţei au scos în evidenţă activitatea creatoare, plină de abnegaţie, a oamenilor muncii din Capitală, în frunte cu comuniştii, pentru transpunerea în viaţă a politicii marxist-leniniste a partidului de construire a socialismului. Participanţii la discuţii au înfăţişat marile succese obţinute, sub conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid, în domeniul economiei, cultu-rii, muncii ştiinţifice, învăţămîntului şi al ridicării nivelului de trai. Con- ducerea de către partid a activităţii multilaterale desfăşurate de oamenii muncii — au subliniat participanţii la, discuţii — constituie principala con-' diţie şi chezăşie a unor bogatei succese în toate domeniile de activitate. In cuvîntul lor, delegaţii s-au oprit, în spirit critic, asupra neajunsurilor care mai apar în muncă şi au făcut, propuneri judicioase pentru înlătura-rea lor. Vorbitorii au analizat activitatea organelor şi organizaţiilor de partid din Capitală, exprimîndu-şi hotărîrea de a lupta pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului și a hotărîrilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Emil Bodnăraș, membrul al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,, care a făcut o amplă expunere în legătură cu activitatea depusă de or ganizaţia de partid a oraşului Bucurpeşti şi cu sarcinile ei de viitor în lupta pentru, dezvoltarea economiei ţării pe calea socialismului, în domeniul culturii şi educaţiei comuniste, a oamenilor muncii, în organizarea, temeinică a vieţii de partid. Conferinţa a aprobat în unanimi- tate darea de seamă asupra activi-« taţii desfăşurate de către Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi ra- portul comisiei de revizie. In continuarea lucrărilor, confe- rinţa a ales noul Comitet al Orga-I nizaţiei Orăşeneşti Bucureşti al P.M.R. şi comisia de revizie. Confe-' rinţa a adoptat apoi o hotărîre în le-| gătură cu principalele sarcini ale or- ganizaţiei de partid din Capitală In numele noului comitet a luat cu- vîntul tov. Florian Dănălache, prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., membru al C.C.I al P.M.R. care, în numele comitetului nou ales şi-a luat angajamentul de a îndeplini cu abnegaţie sarcinile de cinste şi de mare răspundere în opera de construire a socialismului în ţara noastră. In încheierea lucrărilor, delegaţii la conferinţă au trimis Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român o telegramă în care au exprimat profundul ataşament al comuniştilor din Capitală faţă de partid şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, voinţa lor de a contribui din toate puterile la înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului nostru. Un grup de delegaţi intrum din pauze Componenţa Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. Aanei Gheorghe Amzoiu Vasile Atanasiu Niki Bălăceanu loan Bobe Florea Borş Gheorghe Brătilă Tatu Breslaşu Marcel Buha Maria Bumbăcea Vasile Calcan Gheorghe Calotă loan Capră Petre Cardoş Gheorghe Comşa Mihail Constantin loan Corbu Petre CostacheConstantin Creţu Aurel Crişan loan Cristescu Dumitru Cristian Nicolae Dănălache Florian Diaconescu Dumitru Dinculescu Constantin Dudaş Traian Apostol Valeria Bulete Spiridon Constantin Nicolae Constantinescu liviu Enghel Eliza Georgescu Georgeta Gheorghiță Raveca Dumitru loan Dumitru Smaranda Sine Ana Fetecău loan Filip Aurel Florea Alexandru Grosu Nicolae Itinca Gheorghe Ionescu Gheorghe Ionescu Nicolae Iordache Gheorghe Iorgulescu Florin Lascu Elena Urezean şi Constantin Lungu Ştefan Marcu Toniţă Marinescu Toma Matei Păun Gheorghe Mateica loan Milcu Ştefan Mironescu Maria Mitarcă loan Moghioroş Stela Moldoveanu loan Niţă Constantin Niţescu Aurel Osman Hristache Gheorghiu Nicolae Grama Nicolae Ionescu Letiţia Jugănaru loan Marcu Constanţa Marinescu loan Pană Gheorghe Popp Dimcea Paraschiv Marin Paşa Gheorghe Petrescu Gheorghe Pietroiu Gheorghe Pârvu Constantin Popescu Vasile Popescu Suzana Popov Mihail Răducanu Ionel Răduică Grigore Simion Ioan Simionescu Nicolae Scurtu Paraschiva Stanciu Ioan Stancu Ecaterina Ştefan Emil Steinbach luiu Ţăranu Vasie Teodorescu Elena Ureche Bălaşa Vasile Nicolae Velea Ana Vuap Paraschiva Zamfir loan Moruzan Petre Popescu Alexandru Popescu Nastasia Răchită Ioan Rizea Nicolae Simionescu Constantin Vlădescu Victor Membrii supleanţi ai Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Plenara Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.A.R. Întrunit în prima şedinţă plenară, Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. a ales Biroul, membrii supleanţi ai Biroului şi secretarii comitetului. Ca membri ai Biroului Comitetului Orăşenesc de partid au fost aleşi tovarăşii : Dănălache Florian Iascu Elena Niţă Constantin Dudaş Traian Pană Gheorghe Diaconescu Dumitru Ionescu Gheorghe Matei Păun Gheorghe Ţăranu Vasile Constantin Ion Bobe Florea Ca membri supleanţi ai Biroului Comitetului Orăşenesc de partid au fost aleşi tovarăşii: Cristian Nicolae Amzoiu Vasile Marinescu Toma Mironescu Maria Filip Aurel Plenaru a ales ca prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M R. pe tov. Florian Dănălache, iar ca secretari au fost aleşi tovarăşii: Lascu Elena Niţă Constantin Dudaş Traian Pană Gheorghe ln aceeaşi şedinţă a fost desemnat colegiul de partid de pe lîngă Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. fiind ales ca preşedinte tovarăşul Cristian Nicolae, iar ca membri tovarăşii: Armeanu Ion, Iovan Vasile, Marinescu Ion, Stănescu Dumitru, Stere Nichifor, Vlăjoagă Nicolae. Şedinţa Comisiei de Revizie ln prima şedinţă a comisiei de revizie a fost ales ca preşedinte tovarăşul Dinu Constantin, iar ca membri tovarăşii: Dumitraşcu Dumitru, Frăţilă Alexandru, Goia Nicolae, Ponoran Iosif, Stancu Maria, Tănăsoiu Zoo, Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P. C.U. S. Şedinţa de azi dimineaţă MOSCOVA 2 (Agerpres). — La 2 februarie ora 10 dimineaţa, Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. şi-a reluat lucrările în Marele Palat al Kremlinului din Moscova. Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată de Ekaterina Furţeva. In cea de-a şasea zi a lucrărilor Congresului s-a continuat discutarea raportului prezentat de N. S. Hruşciov „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965“. Primul a luat cuvîntul IGNATI NOVIKOV, ministrul Construcţiei de centrale electrice al U.R.S.S., care a vorbit despre amploarea construcţiilor de centrale electrice în şeptenat care vor atinge 58—60 milioane kw. După aceea a luat cuvîntul NIKOLAI IGNATOV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. După ce a subliniat importanța tezelor teoretice cuprinse în raportul lui N. S. Hrușciov, N. Ignatov s-a ocupat pe larg de problema dezvoltării agriculturii în viitorul septenal, arătînd că sarcina prevăzută de a produce 10—11 miliarde poduri cereale în 1965 poate fi depășită. Poporul sovietic este convins că va câştiga întrecerea cu S.U.A. şi în ce priveşte producţia de produse agricole pe cap de locuitor. Lucrările şedinţei de dimineaţă continuă. Socialismul învinge în întrecerea paşnică cu capitalismul Citind raportul prezentat de tovarăşul N. S. Hruşciov in faţa celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. şi urmărind dezbaterile Congresului, mi-am dat seama odată mai mult de superioritatea sistemului socialist, care numără realizări fără precedent in istorie, faţă de sistemul capitalist. Raportul tovarăşului N. S. Hruşciov deschide Uniunii Sovietice perspectiva apropiată a depăşirii celor mai dezvoltate ţări capitaliste in ceea ce priveşte productivitatea muncii sociale, in ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor şi asigurarea celui mai înalt nivel de tra. Aceasta va fi o victorie de importanţă istorică mondială a socialismului, in întrecerea paşnică cu capitalismul, pe arena internaţională. La uriaşele realizări ale Uniunii Sovietice pe calea construirii socialismului şi comunismului oamenii de ştiinţă sovietici şi-au adus şi işi aduc neprecupeţit contribuţia lor preţioasă. Ştiinţa sovietică are puternice legături cu practica, işi orientează permanent activitatea in funcţie de cerinţele cele mai stringente ale societăţii. De acelaşi spirit este condus in U.R.S.S. şi invăţămintul public, care cuprinde o reţea uriaşă de institute şi şcoli. Cuvintele lui Lenin: „Nu-ţi poţi închipui un ideal de societate viitoare fără îmbinarea învăţămîntului cu munca productivă a tinerei generaţii: nici invăţămintul şi studiile fără muncă productivă, nici munca productivă fără invăţămint şi studii făcute paralel n-ar putea fi ridicate la înălţimea cerută de nivelul actual, al tehnicii şi al ştiinţelor", capătă in U.R.S.S. o concretizare elocventă prin creşterea considerabilă a numărului specialiştilor cu studii superioare şi medii. De acest lucru am putut să mă conving, de altfel, şi personal, cu prilejul vizitei recente pe care am făcut-o in Uniunea Sovietică, unde am constatat deosebita atenţie acordată de statul sovietic invăţâmintului. In ţara noastră, prin grija partidului şi guvernului, cǎlauzindu-ne după experienţa Uniunii Sovietice, invăţămintul este din ce in ce mai mult legat de cerinţele vieţii practice. In invăţămintul medical, de pildă, există o preocupare permanentă pentru educarea tinerei generaţii în spiritul moralei comuniste, pentru o cit mai bună pregătire profesională, pentru însuşirea ultimelor descoperiri ale ştiinţei. Partidul cere pentru aceasta tuturor cadrelor didactice o grijă din ce in ce mai mare față de ridicarea calitativă a procesului de învăţămînt. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. conturează cu claritate viitorul grandios al poporului sovietic, popor erou, care păşeşte in fruntea întregii omeniri. Dezvoltaea şi întărirea considerabilă a Uniunii Sovietice vor însemna, totodată, dezvoltarea şi întărirea întregului lagăr socialist, un sprijin de nepreţuit pentru toate popoarele care, construiesc socialismul, printre care şi poporul nostru, şi pentru cauza libertăţii, progresului şi păcii in întreaga lume. De aceea sunt pe deplin legitime sentimentele de dragoste, şi recunoştinţă cu care oamenii cinstiţi des pretutindeni privesc, in zilele acestui istoric Congres, spre Moscova. Prof. dr. I. M. IVAN decanul Facultăţii de medicină generală Dezvelirea unei plăci comemorative Duminică la amiază în Calea Moşilor nr. 134, a avut loc festivitatea dezvelirii unei plăci comemorative în imobilul unde a locuit şi a editat ziarele emigraţiei revoluţionare bulgare din România Liliben Karavenov, eminent conducător al luptei pentru eliberarea poporului bulgar de sub jugul turcesc. Pe placa comemorativă este înscris în limbile română şi bulgară : „In această casă a locuit şi a lucrat marele om politic şi scriitor bulgar Liuben Karavenov, redactînd şi tipărind ziarele : „Libertatea“ (1869—1872) şi „Independenţa“ (1873—1874), organe ale mişcării naţional-revoluţionare bulgare“. Au luat parte oameni ai muncii din raionul Tudor Vladimirescu, deputaţi, cetăţeni de naţionalitate bulgară, studenţi bulgari care studiază în institutele de învăţămînt superior din R. P. Romînă. Au loat de faţă Stoian Pavlov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, membri ai ambasadei, precum şi acad. prof. Ivan Ungiev de la Institutul de istorie de pe lingă Academia Bulgară de Ştiinţe. Festivitatea a fost deschisă de tovarăşa Georgeta Hogea, vicepreşedinte al sfatului popular al raionului Tudor Vladimirescu. Au luat cuvîntul cu acest prilej acad. prof. Petre Constantinescu-Iaşi şi acad. prof. Ivan Ungiev. La placa comemorativă au fost depuse coroane de flori din partea Ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti şi a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Tudor Vladimirescu. 17 inovaţii La fabrica de mătase „Ilie Pintaie“ din Capitală se acordă o deosebită atenţie mişcării de inovaţii. Aşa, de exemplu, în cadrul concursului organizat de M.I.B.C. întreprinderea a prezentat un număr de 17 inovaţii care aduc economii antecalculate de peste 228.000 lei. Printre inovaţiile mai importante sînt: transformarea războului de bumbac în război pentru ţesut mătase; uscarea ţesăturilor cu curent electric de joasă tensiune etc. In cadrul acestui concurs, fabrica „Ilie Pintaie“ a primit o menţiune. Recunoştinţa noastră fierbinte pentru ajutorul sovietic Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care are loc în aceste zile la Moscova, e urmărit cu unadine interes de colectivul fabricii noastre. Dezbaterile Congresului stirnesc admiraţia noastră nemărginită. Poţi fi oare animat de alt sentiment ciundaţii ce sarcini măreţe vor duce la indeplinire popoarele sovietice in viitorii şapte ani? Faptul că Uniunea Sovietică va crea in această perioadă baza tehnico-materială a comunismului — care îi va permite apoi rezolvarea sarcinii istorice, de a ajunge din urmă şi depăşi in ceea ce priveşte producţia pe cap de locuitor, ţările capitaliste cele mai dezvoltate —constituie, in acelaşi timp, un puternic sprijin şi un înflăcărat imbold pentru dezvoltarea rapidă a economiei tuturor ţărilor din lagărul socialist. Noi cunoaştem, am simţit mereu de-a lungul anilor ajutorul frăţesc pe care l-a dat U.R.S.S. ţării noastre pe drumul construirii socialismului. Acelaşi ajutor l-au primit toate celelalte ţări din lagărul socialist. Cuvintele rostite de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S.: „Exprimăm recunoştinţa fierbinte a poporului român pentru ajutorul multilateral pe care ţara noastră îl primeşte din partea Uniunii Sovietice“ au izvodi din inima fiecărui om al muncii din Republica Populară Romină. Uriaşele victorii ale Uniunii Sovietice ne-au bucurat şi ne bucură adine, constituind pentru noi un măreţ exemplu. Muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor din întreprinderea noastră le sunt bine cunoscute dezvoltarea impetuoasă a industriei chimice din U.R.S.S., construirea marilor combinate de produse chimice, atenţia deosebită dată dezvoltării fabricării de mase plastice. Şi iată acum, in faţa industriei chimice din Uniunea Sovietică, se află un program uimitor: in cursul septenalului volumul global al producţiei din industria chimică va creşte de aproape trei ori Desigur, odată cu înfăptuirea acestui program, vom culege şi noi preţioase învăţăminte. Fabrica noastră este o realizare a regimului democrat-popular, un rezultat al politicii ferme a Partidului Muncitoresc Român in domeniul industrializării socialiste. In cursul acestui an, prelucrarea maselor plastice, cu utilaje moderne va lua la noi o largă dezvoltare; va creşte simţitor nu numai volumul producţiei ci şi productivitatea. Experienţa bogată a tovarăşilor sovietici care lucrează in aceeaşi ramură industrială ne va ajuta în permanenţă să nu ne oprim la cele ce am realizat pină in prezent. E nevoie să lucrăm mai bine, să folosim mai bine maşinile, să dăm produse mai multe, de calitate din ce in ce mai bună şi mai ieftine. Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. ne dă un nou imbold de a merge cu hotărîre pe drumul arătat de învăţătura marxist-leninistă, ne îndeamnă la noi victorii în lupta pentru construirea socialismului in patria noastră. I. MAGDA inginer-şef la fabrica de mase plasticei „Bucureşti“ —--------- -Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să realizeze cît mai multe economii în producţie“ Uzina „Timpuri Noi“ se alătură iniţiativei celor opt întreprinderi bucureştene . Colectivul ei s-a angajat să dea peste plan, în 1959, economii de 820.000 lei Ştirea s-a aflat de dimineaţă. Cum au venit ziarele, la staţia de radioamplificare a uzinei „Timpuri Noi" s-a şi citit chemarea lansată de cele opt întreprinderi din Capitală. — Ai auzit ? — Cum să nu ! Sper că ne angajăm şi noi în această acţiune. Avem doar condiţii. Asemenea discuţii au putut fi auzite în toate secţiile. Peste tot, muncitorii îşi exprimau aceeaşi dorinţă: „Trebuie să răspundem şi cît mai repede“. Toată dimineaţa, la comitetul de întreprindere s-a lucrat cu înfrigurare. S-au centralizat angajamentele luate la ultimele consfătuiri de producţie, s-au făcut calcule. Răspunsul la chemarea privind realizarea de cît mai multe economii nu putea fi întocmit numai în baza acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii mai au poate și alte propuneri ...Un sunet lung de sirenă. E ora 14,30. In imensa hală a strungăriei muncitorii sosesc grupuri-grupuri. La tribuna improvizată iau loc tovarăşi din conducerea uzinei. Se citeşte încă odată chemarea celor opt întreprinderi, apoi se aminteşte că uzina „Timpuri Noi“ a obţinut anul trecut succese însemnate, între care se află şi realizarea planului de producţie cu 15 zile înainte de termen. Acum, colectivul a primit sarcini sporite. In 1959, producţia globală trebuie să crească cu 8,5 la sută, productivitatea muncii cu 8,7 la sută, iar preţul de cost trebuie să fie redus cu 5 la sută. Sînt sarcini însemnate pentru a căror realizare se cer eforturi sporite. E binevenită reamintirea acestor sarcini. Angajamentul, odată luat, trebuie să fie îndeplinit şi chiar depăşit. Se înscriu la cuvînt muncitori, tehnicieni, ingineri. Turnătorul Francisc Criza vorbeşte în numele secţiei sale. — In turnătorie se pot realiza şi mai multe economii decît s-a prevăzut. Voi da un singur exemplu: prin modificarea gurilor de vînt la cel de al doilea cabilou, vom putea realiza o economie de 10 kg cocs la fiecare şarjă. Asta înseamnă că într-un an vom consuma cu 57,6 tone cocs mai puţin decît s-a prevăzut în plan. Brigada a IV-a U.T.M. pe care o conduc — a spus tov. G. Iliescu — va reduce cu 8 la sută procentul de rebuturi la cilindrul motorului S.D. de 25 şi 50 cp. Vorbind în numele secţiei montaj, ing. Eugen Hankewicz a arătat că există încă posibilităţi de reducere a consumurilor specifice la tablă, oţel laminat, pîslă şi alte materiale, posibilităţi care traduse în fapt, vor aduce economii de 48.000 lei. La tribună urcă acum forjorul Vasile Florea. — Echipa mea, printr-o prelucrare atentă a pieselor şi reducerea la maximum a rebuturilor, va economisi pînă la sfîrşitul lunii iulie 550 kg oţel laminat şi 125 kg oţel aliat. Vorbitorul se referă apoi la angajamentul întregii secţii de forjă: — Prin reducerea consumului specific la crucile pardanice, secţia noastră va economisi 2500 kg oţel. In felul acesta, ne vom aduce şi noi contribuţia la îndeplinirea angajamentului uzinei. Printre muncitorii care s-au înscris la cuvînt au fost şi cei de la secţia prelucrătoare. Ei s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului economii în valoare de 43.500 lei. Discuţiile purtate au dovedit că în uzina „Timpuri Noi“ există posibilităţi de realizare în cursul acestui an a cîteva sute de mii de lei economii peste plan. In răspunsul întocmit la chemarea lansată de cele opt întreprinderi din Capitală, s-a arătat că MUNCITORII, TEHNICIENII ŞI INGINERII UZINEI „TIMPURI NOI“ VOR REALIZA PESTE PLAN ECONOMII IN VALOARE DE 820.000 LEI. Fără îndoială, angajamentul va fi nu numai îndeplinit, ci şi depăşit, deoarece toţi acei care au luat cuvîntul au declarat că este o datorie a lor, a întregului colectiv, să participe cu toată însufleţirea la această importantă acţiune. R. G. Manifestare culturală Casa de cultură a tineretului din raionul Cih. Gheorghiu-Dej, în colaborare cu consiliul raional A.R.L.U.S., organizează mîine 3 februarie, ora 12, o conferința pe tema : ,,Relaţiile economice dintre U.R.S.S. şi K.R.R. la 11 ani de la încheierea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistență mutucia". Vorbeşte tov. Daniel Simion, consilier la secretariatul general al Consiliului de Miniştri. In continuare ansamblul de cîntece şi dansuri, al Ministerului Afacerilor Interne va prezenta un program artistic. Produse noi In sectorul bunurilor metalice de consum a încăput producţia unor noi sortimente solicitate de consumatori. In cursul acestui trimestru vor fi livrate comerţului. Printre acestea se numără broişe din mase plastice, clipsurile din alamă, precum şi piepteni. De asemenea, vor intra în fabricație și noi modele de nasturi. Comitete de Cruce Roşie fruntaşe Vineri după amiază, în amfiteatrul spitalului Colţea, a avut loc o adunare a activului de Cruce Roşie al raionului Gh. Gheorghiu-Dej. Cu acest prilej, au fost înmânate drapele de fruntaşe unor comitete de circumscripţie din raion. Drapelul de comitet frutaş pe raion a revenit pentru a 5-a oară consecutiv comitetului de Cruce Roşie al circumscripţiei 115. (Preşedinte de comitet Victoria Pavelescu, îndrumător tehnic dr. Eugen Şerbănescu). De asemenea, s-a înmînat drapelul de fruntaş comitetului de Cruce Roşie al fabricii de ţigarete „Bucureşti“. Amenajări la fabrica de produse zaharoase „Bucureşti“ La fabrica de produse zaharoase „Bucureşti“ se desfăşoară lucrări de modernizare a secţiei de produse din ciotorată. Aceste lucrări, care se fac în scopul dublării capacităţii de producţie a secţiei şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale muncitorilor, se vor încheia în curînd. —Etapă—reluarea—litera înt—secţia—va produce, cu ajutorul unei maşini moderne de turnat şi întărit automat ciocolata, care e acum în curs de montare, o gamă variată de sortimente, între care: ciocolată tablete, pastile, ciocolată umplută, bomboane de ciocolată etc. INFORMAŢI ! Secţiunea de Arhitectură şi Sistematizare a Sfatului Popular al Capitalei şi-a mutat birourile din str. Academiei în sediul Sfatului Popular al Capitalei din bd. 6 Martie 27. La aceeaşi adresă se află în prezent şi serviciul de nomenclatură al S.P.C. (tel. 14.70.45). Concursul „Cartea cu premii“ Sîmbătă a avut loc, în sala Teatrului C.C.S., tragerea la sorţi a cîştigurilor la concursul „Cartea cu premii“. Iată lozurile cîştigătoare ale principalelor premii : un scuter „Cezeta“ — seria 1 nr. 8557; o motocicletă K—55 — seria XXX nr. 1482 ; cîte o motoretă „Simpson“ — seria XXVII nr. 9329; seria XX nr. 4409; cîte un televizor „Record“ seria VI nr. 0129; seria XI nr. 2141; 10 biblioteci (mobilier şi cărți) — seria XIX nr. 9782 ; seria XIX nr. 2300; seria XIV nr. 2025; seria VI nr. 6829 ; seria XIV nr. 2426; seria XXIX nr. 7634; seria XXVII nr. 1256; seria XVII nr. 9792; seria VIII nr. 3626; seria 1 nr. 3641. De asemenea, au fost decernate ca premii 6 aparate de radio „Balada“, două frigidere „Pinguin“, 5 aragazuri cu 3 ochiuri şi butelie, 10 biciclete „Carpaţi“, 2 maşini de spălat rufe, 10 ceasuri „Pobeda“- 10 aparate de fotografiat „Smena“, 10 serviete „Diplomat“, 150 truse stilou, precum şi 150 premii în cărţi (fiecare în valoare de 200 lei), 300 premii în cărţi (fiecare în valoare de 100 lei) şi 300 premii în cărţi (fiecare în valoare de 50 lei). Lista completă a premiilor va putea fi găsită în orice librărie din Capitală şi din ţară. Participanţii care posedă lozuri neciştigătoare le pot preschimba în termen de o lună, la valoarea de 2 lei fiecare, obţinînd echivalentul în cărţi la alegere. şi Buletin meteorologie INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 3 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme, umedă, cu cerul schimbător mai mult acoperit. Temperatura aerului în scădere uşoară, noaptea va oscila intre minus 5 şi minus 7 grade, iar ziua va urca între minus 1 şi minus 3 grade.