Informatia Bucureştiului, februarie 1959 (Anul 6, nr. 1706-1729)

1959-02-02 / nr. 1706

Pag. 2-a Vitrina cu cărţi „APARATE DE RECEPŢIE ŞI EMISIE DE UNDE SCURTE ŞI ULTRASCURTE“ DE ING. LIVIU MACOVEANU In ultimul timp, Editura Tehnică a a­­cordat o atenţie crescindă completării „Colecţiei Radio“, care se bucură de o mare­­popularitate. Printre lucrările apăruse,'cgcvnt, îrt, această colecţie, se remarca volumul „Aparate de recepţie şi emisie de unde scurte şi ultrascurte“ de ing. Liviu M­acoveanu. In tratarea materialului, autorul a căi­­­tat şi, după­ părerea noastră, a reuşit în mod deosebit, să prezinte atît noţiuni elementare, de bază, sub o formă foarte accesibilă­, cit şi formule practice, care să permită calculul direct şi imediat al diferitelor circuite şi etaje ce com­pun aparatele de radio emisie şi re­cepţie, utilizate în special de radioa­matori. De asemenea, autorul a des­cris, intr-o formă concisă,­­ explicită, şi într-un stil plăcut, curgător, funcţio­narea diferitelor monta­je. Prima parte a lucrării conţine for­mule utile, tabele cu d­ate caracteris­tice şi tabele cu codurile de notare pentru materialele şi piesele radioelec­­trice cele mai utilizate în tehnica ra­dio­. Toti aici se prezintă într-o formă prodtfia* 'talcului de dimensionare al bobinelor1 folosite In aparatajul de ra­dio. Cea de a doua parte a lucrării se o­­cupă de aparatele de recepţie şi emisie de unde scurte şi ultrascurte, precum şi de problemele de alimentare cu energie electrică a acestor aparate. Funcţionarea etajelor respectivelor a­­parate este descrisă în amănunţime şi se dau o serie de variante şi amănunte constructive care sunt foarte utile atît pentru radioamatori, cit şi pentru acei ce se ocupă cu proiectarea şi construc­ţia unor asemenea aparate. Montajele descrise sunt variate, fiind înfăţişate atît variante simple cit şi scheme de aparate industriale, desigur complicate, cu un număr mare de tu­buri. In capitolul destinat aparatelor de co­misie de unde scurte, se explică lim­pede principiul manipulaţiei şi modula­ţiei emiţătorului şi se prezintă o serie de montaje în care se pune accentul pe funcţionare­a corectă, lipsită­ de per­­turbaţiile ce pot tulbura recepţia în a­­paratele de radio şi televiziune din veci­nătate. Se remarcă, în capitolul consacrat ali­mentării, prezentarea montajelor cu vi­brator, utile pentru aparatele transpor­tabile, precum şi pentru aparatele o­­bişnuite de radio din locurile lipsite încă de reţea de energie electrică. Capitolele care tratează despre antene şi aparatele de emisie şi recepţie de unde ultrascurte au o extindere redusă. Ţinînd seama de importanţa tot mai mare pe care o are domeniul undelor ultrascurte în radiocomunicaţiile din zilele noastre, se impune la o viitoare ediţie lărgirea lor substanţială. Lucrarea conţine de asemenea un mare număr de date practice, indicaţii cons­tructive şi mai ales recomandări şi ob­servaţii (s-ar putea spune chiar „re­ţete“) a căror respectare duce la de­plina reuşită a construcţiei şi exploa­tării unor asemenea instalaţii. De re­marcat că­ aceste recomandări şi obser­vaţii nu se întin­se curent în litera­tura­ de specialitate, c­i constituind re­zultatul unei activităţi practice înde­lungate în acest domeniu a autorului. In concluzie, lucrarea de faţă cons­tituie un îndrumar preţios de uz cu­rent pentru radioamatori şi poate fi totodată folosită cu succes şi de radio­­tehnicieni şi ingineri în practica lor profesională. Ing. VI MI­CI­LI NICOLESCU rheior, Institutul Politehnic ■u J .. . Originală expol­iţie de artă popular.» la uzinele „Republica“ 99.O zi de sărbătoare în sat“« Dincolo de freamătul marilor atelie­re, o horă veselă sau o duioasă doină îşi desfăşoară melodia îmbietoare. O adevărată invitaţie... la Colţul roşu al uzinelor „Republica", unde cercetă­­torii Muzeului de artă populară au or­ganizat — cu ajutorul fotografiilor şi al costumelor populare — „O zi de sărbătoare in sat". Un colţ dintr-o casă transilvăneană, cu o masă veche de citeva sute de ani,­ un cuier cu vase şi un colţer cu fe­lurite obiecte gospodăreşti. O laviţă pe care gospodina a lăsat, parcă, uitării furca purlind caietul de lină netors, şi a plecat în sat, in această zi de săr­bătoare, să privească hora. Cu hora se deschide, de fapt, expo­ziţia. In frunte, pe primul panou, lău­tarul, un costum simplu, probabil de cioban din regiunea Stalin, iar, a­­lături, un fluier şi un cimpoi... „Hai cu toţi, flăcăi şi fete, Să-nvirtim hora cu sete /" Panou lingă panou, se încheagă hora, legind citeva din cele mai re­prezentative costume populare de săr­bătoare, din , diferite regiuni ale ţării: suceveni cu pieptare înflorite, o ţă­rancă din regiunea Bucureşti cu cunos­­cuta-i maramă de borangic străveziu, un costum oltenesc cu vîjnicul său ele­gant, o nevastă ţinută — sau poate o tinără fată de măritat — din Banat, cu conciul tradiţional. Lingă ea un costum săsesc, bogat in broderii şi dantele. Şirul horei se continuă cu un costum­­ popular maghiar din regiunea Cluj şi­ se încheie cu unul românesc din părţile Năsăudului. Iată şi privitorii: în faţa panourilor horei orinduite în semicerc, alte panouri cu alte costume. O bu-­ nică de prin Sibiu — poate gospodina ce-şi lăsase turca pe laviţă — cu nă-( jramă neagră legată sub bărbie, îm­preună cu o fetiţă gătită şi ea de săr­bătoare. Lingă ele doi puşti — un huţan şi un păşan — supravegheaţi de o vrednică nevastă din Ţara Oaşului. Atmosferă şi veselă şi festivă —fără­ a fi cititşi de puţin idilică. Bogăţia şi eleganţa costumelor ne dau o imagine­­ a solelor noastre in zile de odihnă, congletată de succesiunea, ca intr-un­ diafilm, a fotografiilor, care, pe lingă, aspecte tradiţionale, aduc privelişti noi, ce poartă amprenta actualităţii: citi­tori ai „Scinteii" la biblioteca populară de la arte sau grupuri de ţărani, în aceleaşi costume de sărbătoare, sem­­nând intrarea în gospodăria agricolă • colectivă Plăcut popas pentru muncitorii uzi­nelor ! Ne-o confirmă luminătorii Du­mitru Şipoş şi Ştefan Ganea, lăcătuşii Stelian Tu­rdeanu şi Gheorghe Dinu, frezorul Gheorghe Petre şi alţi munci-­ tori care au ţinut să fie prezenţi, sîm­­bătă la amiază, la deschiderea expo-[ ziţiei. E de la sine înţeles că, la această I manifestare, desfătarea e îmbinată cu, instruirea. In cadrul expoziţiei, săptă-* mina aceasta va fi organizată o con­ferinţă, in fiecare zi un muzeograf va­­ îndruma vizitatorii, iar înainte de în­chiderea expoziţiei, pe baza materialu­lui prezentat, se va organiza un con­curs „Cine ştie, ciştigă". Ciştigătorii­ vor primi ca premii, din partea Muzeu-­­lui de artă populară, obiecte de artiza­nat, iar conducerea uzinelor şi comite-­­ tul de întreprindere le vor oferi o ex-, cur­sie... H. HORŞIA Un colţ al expoziţiei La Casa prieteniei romino-sovietice A.R.L.U.S. Din programul pe săp­­tămiria aceasta d­l Casei prieteniei romîno-sovieti­­ce A.R.L.U.S. spicuim: Astăzi va avea Ioc sim­pozionul „Impresii de la expoziţia de artă plas­tică a ţărilor socialiste de la Moscova". Vor vorbi Jules Perahim, artist e­­merit, laureat al Premiu­lui de Stat, şi Mircea Po­­pescu, critic de­ artă. Va urma filmul artistic „Pe Donul liniştit". Marţi 3 februarie, in ciclul de conferinţe „Comunismul, ţel concret şi apropiat", va vorbi inginer Florin Iorgulescu, candidat in ştiinţe tehnice, direc­tor­­ tehnic al I.S.P.E., despre „înfăptuirea ideii leniniste cu privire la e­­lectrificarea completă a U.R.S.S". Va urma un film documentar şi fil­mul artistic „Inimă de oţel". Miercuri 4 februa­rie va avea loc simpozio­nul „II ani de la sem­narea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi ■ asis­tenţă mutuală între R.P.R. şi U.R.S.S.". Vor lua cuvintul acad. prof. P. Constaitinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliu­lui General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepre­şedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. şi Constantin Tuzu, vicepre­şedinte al C.S.P. V­or urma un program artistic pre­zentat de Ansamblul de cintece şi dansuri al C.C.S. Joi 5 februa­rie, scriitorul I. M. Ştefan va vorbi despre literatura ştiinţifico-fan­­tastică şi realitatea zbo­rurilor cosmice. Vor urma un film documentar şi filmul artistic „Casa în care locuiesc". O­aspeţi străini în luna februarie • Zilele acestea, a so­sit din R.P. Polonă diri­jorul Jan Krenz. Oaspe­tele au început repetiţiile cu orchestra simfonică Radio, în vederea concer­tului din 5 februarie (A­­teneu). Jan Krenz va di­rija cu acest prilej Simfonia nr. 8 în si mi­nor „Neterminată“ de Schubert?-­­Rapsodia pen­tru orchestră de Jan Krenz (prezentată în pri­ma audiţie), Concertul in re minor pentru vioară şi orchestră de Haciaturian (solistă Gabi Grubea) şi* fragmente din Suita de balet „Tricornul“ de De Falia. » la invitaţia O.S.T.A., In prima parte a lunii va sosi din R. Cehoslovacă pianista Mirka Pokorna. Tînăra artistă va inte­r­preta Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven, cu orches­trele filarmonicilor din Tg. Alureş (11 februarie), Arad (14 februarie) şi Cluj (14­­ februarie). La Bucureşti, Mi­kka Pokorna va da un recital la Dalles (26 februarie), interpre­­tînd lucrări de Dussek, Beethoven, Scriabin, Ja­­nacek, Ravel şi Brahms.­­ Tot pentru prima parte a lunii, O.S.T.A anunţă sosirea pianistei braziliene Anna Stella Sonik. Artista îşi va în­cepe turneul cu un reci­tal la Bucureşti (11 fe- 6 In a doua parte a­bruarie), cind va .­.der- lunii va sosi în ţară, la preia lucrări de Bach- invitaţia O.S.T.A., dirijo- Liszt, Schumann, Proko- rul polonez Bohdan Wo­ fier şi Willa-Labos. In­diczko. Oaspetele va di­­continnuare va concerta la rija concertele orchestrei Timişoara şi Cluj, închein­ simfonice a Filarmonicii du-şi, apoi, turneul cu de Stat „George Enescu“ Concertul nr. 3 pentru din 28 februarie şi­­ mar­­pian şi orchestră de Ka­­tie. In continuarea tur­­balevski, pe care-l va vi­­neului, Bohdan Wodiczko terpreta la Bucureşti, ca va conduce orchestra sim­­orchestra simfonică Ra­­fonică a Filarmonicii din dio. Tg. Mureș. Dirijorul polonez Bohdan Wodiczko A­flă­m ...sortimente complete de galoşi, inclu­siv nr. 40, se găsesc la magazinele din lipscani 56, 6 Martie 5, Brezoianu 19, Mo­lilor 368 și Griviţei 153. ...i s-a desfăcut contractul de munca lui Panait Decu, care a sustras alimente de la creşa şi căminul întreprinderii „Viscofîl". ...Direcția generala a comerțului cu ri­dicata pentru textile și încălțaminte din Departamentul Comerțului Interior va in­troduce în comerț fuste de pluscord. ...barmanului Nicolae Podeanu, de la restaurantul „Barou", care servea­u consu­matorilor băuturi diluate, i s-au întocmit acte de trimitere în judecata. ...atelierul de reparaţii capitale al De­­partamen­tului Industriei Alimentare şi-a luat angajamentul să refacă pavajul de pe str. Claudiu, pe care l-au deteriorat maşinile aflate în reparaţie la sus-numitul atelier. ...Anica Stuparu, din calea Văcăreşti 127, şi Virgil Darie, din calea Dudeşti 1­29, au fost trimişi în judecata pentru tăinuire şi O & • • • furt de tablă de la cooperativa ,,Micii Me­seriaşi Metalurgîşti" din calea Văcăreşti 110. ...abonaţilor î.i pauşal (fără contor) la curent electric li s-a fixat în baza ordi­nului Ministerului Industriei Grele 1492 din 6 decembrie 1958, următorul tarif : 1 bec de 25 W = 5 Kw iarna şi 3 Kw vara (camera de locuit); 1 bec de 25 W = 2 Kw iarna şi 1 Kw vara (baie, hol, WC); 1 bec de 40 W = 7 Kw iarna şi 4 Kw vara (cameră, hol, scară); 1 bec de 50 W = 2 Kw iarna şi 1 Kw vara (bae, WC, pivnița); 1 bec de 60 W = 11 Kw iarna şi 6 Kw vara ; 1 bec de 75 W = 14 Kw iarna şi 8 Kw vara; 1 bec de 100 W = 18 Kw iarna şi 10 Kw vara ; 1 bec 150 W = 27 Kw iarna şi 15 Kw vara ; 1 bec de 200 W = 36 Kw iarna şi 20 Kw vara ; 1 aparat radio = 8 Kw iarna şi vara ; 1 c­resou = 90 Kw iarna şi Vara ; 1 tele­vizor (TEMP 2 şi Rubin) = 20 Kw iarna şi vara ; 1 televizor Record" - 16 Kw iarna şi vara ; 1 fier de călcat = 14 Kw iarna şi 11 Kw vara. (Vara = perioada aprilie­septembrie, iarna = perioada octombrie­­martie). Kw-ul se taxează cu 1,10 lei pentru uni­tăţi comerciale, instituţii şi iluminat ge­neral şi cu 0,60 lei pentru locuința. Gospodă­reşti Vechile cişmele publice prezintă de­zavantajul că îngheaţă pe vreme de ger. R­.-jrtkV I.C.'A.ET’i'H’fftalizat recent un nou model de cişmea publică, la care a­­cest dezavantaj este înlăturat. Cişmeaua are un dispozitiv automat de descăr­care a apei în canal, fiind astfel ferită de îngheț. Primele două cișmele de acest fei au fost montate experimental pe Dru­mul Serii. Alte 100 sunt în curs de uti­­lizare. In 1959 se vor monta pe diferite străzi circa 400—500 de cișmele noi. Monografie consacrată lui Th. Rogalski Cu prilejul comemorării a cinci an­i de la moartea lui Theodor Rogalski, Editura muzicală pregăteşte o mono­grafie consacrată vieţii şi operei cu­noscutului nostru muzician. Turneul violonistului Mihtai Constantinescu în R. D. Germană Ieri seară, violonistul M­ihai Con­stantinescu a părăsit Capitala, îndrep­­tîndu-se spre Berlin. Timp de două săptăm­îni, violonistul nostru va în­treprinde un turneu artistic în R. D. Germană, concertînd şi dînd o serie de recitaluri în diferite oraşe ale ţării prietene. Consfătuire cu profesorii de muzică­­ In cadrul manifestărilor de la Uni­unea Compozitorilor, miine după-a­­miaza (ora 18), secţia de muzicologie (subsecţia de muzică didactică) va organiza o consfătuire cu profesorii de muzică din Bucureşti. Referatul , subsecţiei, prezentat de prof. N. Pa-­­­rocescu, precum şi discuţiile vor a­­ş­­orda unele probleme ale invăţămin­tului muzical. Tiparituri muzicale* A Au apărut ,de curînd, în colecţia „Clasicii muzicii universale”, „4 b­etăuri­­ pentru voce şi pian“ de Brahms şi „So­nata în sol major, pentru pian, nr. 10, CIP. 14“ de Beethoven.­­ Printre noile tipărituri de muzică­­ uşoară, care vor apare în cursul acestei­­ luni, figurează p­artiturile şi textele pie­selor „Dacă ţii puţin la mine’’ de H. Mălineanu şi „Cînd pe cer răsare prima o stea“ de Nora B­emetriad. igW lllllllllllll Comedia „Mielul turbat“ în premier la Sofia Creaţiile scriitorilor şi artiştilor­­ noştri se fac tot mai larg cunoscute peste hotare. De exemplu, comedia­ „Mielul turbat“ de Aurel Baranga,­­ jucată deja pe scenele unor teatre din­ străinătate, a fost inclusă acum şi­­ în repertoriul Teatrului de Satiră din Sofia. Premiera piesei are loc zil­­lele acestea. intîlnire între realizatori­ ai diafilmelor şi spectatori* Zilele acestea la Şcoala medie nr. 12, a avut loc o întilnire intre re­prezentanţi ci studioului de diafilme „Ion Creangă" şi elevi şi cadre di­dactice din şcoală. Cu acest prilej a fost prezentat modul de realizare a unui diafilm (de la scenariu şi pînă la înlănţuirea imaginilor fotografiate sau desenate), iar apoi au fost pro­iectate diafilmele „Sarmisegetuza“ şi „Zborul interplanetar“. Au luat cuvin­tul mai mulţi elevi din clasele a 8-a, a 0-a şi a V-a, care au vorbit des­pre ajutorul la învăţătură ce îl con­stituie pentru ei dicifilmele legate de materiile predate în şcoală, făcind şi o seamă de sugestii privitoare la acti-„ vitatea studioului, „Ion Creangă". I Interesantă şi binevenită, consfătui-­ rea a arătat cit de folositoare sînt a­, semenea manifestări, atît pentru par-­ ticipanți cit și pentru colectivul stu­ f­­ioului „Ion Creangă". PLAN TEMATIC DE INOVAŢII Cabinetul tehnic al Fabricii de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, în cola­borare cu cercul A.S.I.T., a lansat nu de mult un concurs de inovaţii pe anul 1959, care cuprinde 18 teme. Printre acestea figurează: maşină de spănuit, dispozitiv de executat cordoane, mecanizarea operaţiei de cusut nasturi, dispozitiv de stafir pentru produse subţiri etc. Dezbătut pe larg, noul plan tematic de inovaţii a avut un puternic ră­sunet în rîndurile inovatorilor şi raţionalizatorilor întreprinderii. La cabi­netul tehnic sunt actualmente în studiu primele propuneri de inovaţii făcute în cadrul concursului. ACŢIUNI ALE COMISIEI DE FEMEI H. CAROL Cu sprijinul organizaţiei de partid de cartier nr. 9, raionul Tudor Vla­­dimirescu, comisia de fen­ei din circumscripţia respectivă a iniţiat în ultima vreme o seamă de acţiuni. Astfel, au fost înfiinţate un curs de limba rusă, un curs de muzică instrumentală şi unul de croitorie. Cursurile sunt frec­ventate de aproape o sută de cetăţeni. Funcţionează, de asemenea, şi un cerc de citit, în str. Alexandru Vlahuţă, la care participă peste 30 de femei. B. LAZAR LA ATELIERELE CENTRALE I.T.B. S A INTRODUS IN PRODUCTIE GIMNASTICA De curînd la Atelierele Centrale I.T.B., în secţia bobinaj, s-a introdus gimnastica în producţie. In urma rezultatelor bune obţinute, şi alte secţii se pregătesc acum să introducă programe zilnice de gimnastică. P. BUZOIANU Resurse bogate pentru ieftinirea construcţiilor Sprijinul activ pe care cercetătorii­ ştiinţifici sunt datori să-l dea sectorului de execuţie al construcţiilor ca şi sectorului de producţie a materialelor de construcţii, precum şi valorificarea de către sectoarele respective a acestui sprijin, constituie factori deosebit de importanţi pe calea îndeplinirii sarcinilor de­ seamă pe care plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 le-a pus în legătură cu reducerea preţului de cost al construcţiilor şi cu scurtarea timpului lor de execuţie. Cercetările efectuate în ultimii ani cu rezultate pozitive de co­lectivul Institutului de cercetări în construcţii, materiale de construcţii şi industrializarea lemnului — I.C.M.L. — prezintă un deosebit interes. Amintim problema clădirilor cu pereţi din blocuri mari, aceea a con­strucţiilor din beton uşor monolit în cofraje de inventar, studiul folo­sirii prafului hidrofob, cercetările privind materiale ceramice pentru zidărie, plăci ceramice pentru pardosele, plăci de pardosele din gre­sie ceramică pentru băi şi înlocuitori de cărămidă. O serie de studii au fost realizate în legătură cu probleme de industrializare a lemnului. CUM A FOST VALORIFICATA MUNCA CERCETĂTORILOR In ce măsură s-au pus în practică noile sisteme constructive ? In ce mă­sură au fost introduse noile materiale în fabricaţia de masă şi puse la dis­poziţia constructorilor ? Sistemul clădirilor din blocuri mari, folosit în anii trecuţi pe şantierul Flo­­reasca, a fost părăsit pentru moment în special pentru considerentul că ar­gila expandată, materie primă de bază pentru fabricarea blocurilor, a revenit prea scumpă. Nu se poate spune însă că pentru producerea în masă a argi­lei expandate — astfel ca aceasta să revină cî­t mai ieftină — s-a dat în­treaga atenţie staţiei de la Buftea sau instalaţiei locale de pe şantierul Flo­re­asca. Pe de altă parte, este de reţinut faptul că sistemul blocurilor mari poate fi folosit la construirea orică­rei clădiri de locuinţe care nu are ca­dru monolit de beton armat. Sistemul putea fi extins pe şantierele Vatra Lu­minoasă, b-dul Muncii şi acum, în urmă, pe şantierele mai noi din Păs­­culescu-Tei şi Băneasa. Soluţia construcţiilor din beton uşor monolit în cofraje de inventar încă nu se bucură de atenţie, deşi folosirea scorcilor bazaltice — materie primă pentru betonul uşor — aduse de la cariera Racoş, din Ardeal, este con­venabilă ca preţ pentru Capitală. A­­ceastă materie primă n-a fost preluată (în timp ce la Ploeşti, bunăoară, uti­lizarea scoriilor bazaltice ia în acest an extindere). O PROBLEMA „MINORA“? Ajutorul dat de cercetători putea fi folosit mai de mult şi în măsură mai mare pe şantierele de construcţii în vederea sporirii productivităţii muncii, a reducerii timpului de execuţie şi deci a ieftinirii lucrărilor, dacă unele ministere ar fi manifestat mai multă înţelegere pentru introducerea în practică a unor soluţii găsite prin munca de cercetare din construcţii. Aşa, de pildă, folosirea unor oţeluri superioare torsionate — ca armătură de rezistenţă la construcţiile din be­ton armat — ar fi dus la reducerea consumului de oţel cu 10—20 la sută. In acelaşi timp se putea folosi cu suc­ces pentru betoanele precomprimate sîrma de înaltă rezistenţă. Ambele so­luţii, experimentate cu rezultate bune, n-au putut fi introduse în practică pentru că unele organe de resort din Ministerul Industriei Grele consideră fabricarea oţelu­rilor torsionate şi a sîrmei de înaltă rezistenţă destinate şantierelor ca o problemă minoră. MATERIALELE PLASTICE PENTRU CONSTRUCTII INTIRZIE SA APARA Nu se poate spune că din partea Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei s-a manifestat pînă acum su­ficientă atenţie pentru asigurarea unor materiale plastice necesare sectorului de construcţii. Pe şantiere încă n-a putut fi extinsă folosirea policlorurii de vinil dur la confecţionarea tubu­rilor înlocuitoare ale ţevilor galvani­­zate şi de plumb pentru apă rece şi a ţevilor de scurgere, precum şi la în­locuirea tuburilor de protecţie ale in­stalaţiilor electrice. Un sprijin mai o­­perativ şi mai consistent ar fi fost de dorit şi în legătură cu producţia răşi­nilor alchidice pentru prepararea unor vopsele de tîmplărie şi de pereţi, care pot înlocui cu succes vopselele pe bază de ulei de in, ca şi a adezivilor sintetici. REZULTATE INSUFICIENT VALOR­IFI­CATE Încă din 1856 cercetătorii din con­strucţii au studiat şi au aplicat expe­rimental, cu bune rezultate, conduc­tele „Intene“, izolate in mase plasti­ce şi cauciuc, prin care se poate rea­liza o reducere de circa 4,5 la sută a preţului de cost al instalaţiilor. Am asistat şi la unele convingătoare schimburi de experienţă în această privinţă. Totuşi, în anii 1957 şi 1958 sistemul nu a fost folosit, industria electrotehnică neluînd măsuri pentru producţia noului material. Abia anul acesta s-a reluat problema folosirii noului tip de conductori. Exemple se mai pot da. Din ele re­zultă că concluziile activităţii de cer­cetare şi experimentare in domeniul metodelor noi şi al materialelor noi de construcţie nu au fost suficient va­lorificate. Trebuie să recunoaştem că uneori aceasta s-a întîmplat din vina însăşi a Institutului de cercetări, care a fost lipsit de un plan de perspectivă, ceea ce a îngreunat rezolvarea cu prio­ritate a unor probleme importante ale producției. In cadrul Institutului se practică încă obiceiul de a se elabora cu mare întîrziere normativele defini­tive de folosire a unor materiale, ceea ce încurajează atitudinea acelor con­structori care nu privesc cu suficientă încredere introducerea noului. Un e­­xe­mplu ni-l oferă însăși problema sco­riilor bazaltice. Rezultatele muncii de cercetare arată că folosirea aces­tei materii prime ar fi avantajoasă. Deși Institutul o recomandă insistent, respectivul normativ definitiv de fo­losire încă n-a fost elaborat. Sarcinile însemnate trasate de ple­nara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 impun tratarea cu cea mai mare răspundere a problemelor legate de fo­losirea metodelor înaintate de con­strucţie şi a materialelor de construcţii cu maximă eficacitate economică. RECOMANDĂRI DE IMEDIATA ACTUALITATE Bogate resurse, recomandate de I.C.M.L., se cer valorificate fără întîr­ziere. Printre ele se numără, de pildă, folosirea la întreaga capacitate a in­stalaţiei moderne „Stasa“, producătoare de fîşii de beton precomprimat pentru planşee, astfel încăt preţul acestor prefabricate să revină la nivelul plan­­şeelor de beton armat monolit. Du­blarea capacităţii de producţie pentru panouri mari la fabrica „Progresul“, prin amenajarea unei noi linii tehnolo­gice, ar crea condiţii pentru trecerea la execuţia în serie a caselor din pa­nouri mari — sistem experimentat de I.C.M.L. pe şoseaua Giurgiului, unde s-a obţinut dublarea productivităţii muncii faţă de sistemul tradiţional de construcţie. Cercetătorii recomandă, de aseme­nea, folosirea betonului celular auto­­clavizat la executarea blocurilor mici pentru pereţi şi a plăcilor termoizo­­lante, organizarea producţiei betonului uşor cu talaş şi rumeguş (in primul rînd pentru construcţii experimentale, în vederea definitivării metodelor de execuţie şi a sistemului constructiv cu aceste materiale), folosirea betonului uşor din agregate poroase, pentru e­­xecutarea clădirilor de locuit cu pereţi din beton uşor turnat monolit în co­fraje de inventar. Se cuvine să amintim, de asemenea, numărul mare de propuneri făcute de Institutul „Proiect-Bucureşti" în le­gătură cu posibilităţile de îmbogăţire — în unele cazuri cu caracter experi­mental, în altele definitiv — a listei de sortimente de materiale de con­strucţii şi instalaţii pentru uzul şan­tierelor oraşului. Extinderea metodelor noi de con­­struire, sporirea sortimentelor de ma­teriale de construcţii şi instalaţii, in­troducerea materialelor înlocuitoare — m­ai economice şi de mai bună calitate — şi, în general, valorificarea activă a rezultatelor muncii de cercetare —■ reprezintă tot atîtea surse inepuizabile pentru îndeplinirea sarcinii de reduce­re a preţului de cost al construcţiilor, de scurtare a termenelor de dare în folosință. M. RALIAN ÎNCEPUT de an la casa agronomului Primii vizitatori au venit odată cu prima zi de lucru a noului an. Au fost avicultorii de la gospodăriile a­­gricole de stat răspîndite in toată ţara. Pînă la 10 ianuarie, cit au rămas aici, sala mare de conferinţe, cu feres­tre luminoase oferind o minunată pri­velişte spre pilcuri de arbori bătrîni, a răsunat de freamătul discuţiilor in jurul temei dezbătute. Ca, de altfel, cu prilejul fiecărei conferinţe şi consfătu­iri pe care o găzduieşte. Oaspeţii au discutat, pe baza expe­rienţei lor practice şi în lumina celor mai noi date ale cercetărilor de specia­litate, problemele mai importante pri­vind creşterea raţională a puilor şi tineretului avicol şi exploatarea pasă­rilor adulte pentru ouă şi carne; des­pre avitaminozele păsărilor şi organi­zarea sectorului avicol după cele mai bune metode, ca şi alte probleme ale creşterii productivităţii păsărilor. ...Sala de conferinţe, ca şi dormi­toarele confortabile pe care Casa A­­grotromului le pune la dispoziţie oas­peţilor, nu rămin aproape niciodată goale. Iar în această perioadă, activi­tatea e mai intensă decit oricind. De a­bia au plecat vizitatorii, primei seri şi alţii le-au luat locul. De data a­­ceasta, au venit cadre de conducere, ingineri şi brigadieri legumicoli din unităţile agricole socialiste, precum şi reprezentanţi ai sfaturilor populare re­gionale şi raionale din zonele prsur­­bane. Sala cu ferestre luminoase a fost martoră a dezbaterilor care au constituit un rodnic­ schimb de ex­periență între legumicultori. Ce s-a discutat? Despre principiile unei cit mai bune organizări a grădi­nilor de legume în gospodăriile agri­cole colective din zonele preurbane, metodele înaintate de producere a le­gumelor timpurii in cîm­p; tipurile e­­conomice de sere şi, răsadniţe şi mul­te alte aspecte ale muncii de creştere a producţiei şi productivitâtii in legu­­micultură. Faptele şi datele aduse în dis­cuţie au dovedit limpede că legumi­cultura poate aduce gospodăriilor agricole colective venituri dintre cele mai frumoase. Aşa, de exem­plu, membrii gospodăriei agricole co­lective „Timpuri Noi" din Dudeşti- Cioplea — a arătat tovarăşul Cons­tantin Stan, preşedintele gospodăriei — au acordat atenţia cuvenită pro­ducerii legumelor timpurii, pentru a contribui la satisfacerea cerinţelor Ca­pitalei în această privinţă. In iarna şi primăvara trecută, ei au cultivat 800 mp de răsadniţe din care au obţinut o producţie de legume de 81100 kg, care le-a adus venituri de aproape 60.000 lei. In general, gospodăria a încasat peste 600.000 lei din vânzarea legumelor Şi alţi participanţi au făcut cunos­cute rezultatele muncii lor, contribuind ca această consfătuire să se transfor­me într-un valoros schimb de expe­rienţă asupra metodelor înaintate de creştere şi îmbunătăţire a producţiei legumicole în gospodăriile agricole co­lective. Pentru a-şi îmbogăţi experien­ţa participanţii la consfătuire au vizi­tat ciupercăria din Chitila, serele din Popeşti-Leordeni şi serele Grozăveşti. Acum citeva zile, în dimineaţa cind am vizitat Casa Agronomului, sala­ de conferinţe găzduia alţi oaspeţi, 70 de medici veterinari din gospodăriile agricole de stat. Specialişti de la Facultatea de Medicină Veterinară şi Institutul de patologie şi igienă ani­mală au prezentat ultimele re­zultate obţinute în ţara noastră şi peste hotare in tratarea bolilor la porci şi păsări. Discuţiile s-au prelun­git pină tirziu... ...Activitate intensă şi de bun augur pentru noul an. Anul trecut, Casa Agronomului, împreună cu direcţiile de resort din Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii, a planificat un număr de 29 consfătuiri, cu 2.030 participanţi din întreaga ţară. Planul a fost depăşit. S-au ţinut 33 de cons­fătuiri, la care au participat 2.250 muncitori, ingineri, tehnicieni, medici veterinari şi cadre de conducere din unităţile agricole socialiste. Pentru anul acesta, planul tematic al consfătuirilor este axat pe sarcinile ce stau în faţa agriculturii, expuse de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Sunt sarcini importante, privind creş­terea producţiei şi productivităţii în agricultură, la realizarea cărora Casa Agronomului va putea aduce o con­tribuţie importantă, prin răspîndirea experienţei fruntaşilor şi a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei in acest do­­meniu E. B. Măsuri în vederea întăririi economico- organizatorice a G.A.C. „Olga Bancic“ De curînd, a avut loc aduna­rea generală a membrilor gos­podăriei agricole colective „Olga Bancic" din satul Dragomireşti- Deal, raionul Gh. Gheorghiu-Dej, care a­ discutat darea de seamă pe 1958 şi planul de producţie pe 1959. D­rr darea de seamă a reieşit că gospodăria a obţinut pînă acum bune rezultate, nivelul de tr­ai al colectiviştilor crescînd simţitor. Aceasta a determinat pe mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale să pă­şească pe calea socialismului. Unii s-au înscris în gospodăria colect.vu,­­­iţii s-au unit it. în­tovărăşiri agricole. In satul Zur­baua 15 ţărani muncitori au fă­cut cereri pentru înfiinţarea u­­nei gospodării colective. Discutînd planul de producţie pe 1959 în lumina documentelor Consfătuirii de la Constanţa şi a plenarei C.C. al P.M.R. din 26— 28 noiembrie 1958, membrii gos­podăriei au hotărât luarea unor măsuri care să ducă şi pe mai departe la­ întărirea economiico­­organizatorică a gospodăriei. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic planul prevede creş­terea numărului de porci graşi la 50, sporirea numărului de vaci cu încă 6 şi a numărului de oi cu încă 40. Creşterea sec­torului zootehnic se va realiza din prăsilă proprie. De aseme­nea, pentru sporirea veniturilor colectiviştilor şi creşterea fondu­­lui de bază, planul prevede mă­rirea suprafeţelor însămînţate cu legume şi zarzavaturi cu încă cinci hectare; înfiinţarea unei stupării cu 20 de stupi ; introdu­cerea culturii sfeclei de zahăr, însăm­înţindu-se pentru prima oară această plantă pe o supra­faţă de 5 hectare; plantarea a două hectare cu pom­i fructiferi şi a altor două hectare cu viţă de vie; înfiinţarea unei crescă­torii de păsări etc. In adunarea generală s-au dis­cutat şi alte probleme strîros le­gate de dezvoltarea gospodăriei. In legătură cu repartizarea ve­niturilor de pilda, s-a propus şi adunarea generală a aprobat ca veniturile să fie împărţite nu numai după zilele-muncă efec­tuate, ci şi după producţia ob­ţinută. Astfel, fiecare colectivist este interesat în măsură mult mai mar­e în obţinerea unor re­colte sporite la hectar sau a u­­nor producţii de lapte şi carne mai mari. De asemenea, s-a dis­cutat posibilitatea ca avansurile în bani să fie plătite lunar. ORIZONTAL: 1) Auto­rul volumului „In Munţii Neamţului" — Trecătoa­re pitorească pe Valea Jiului. 2) Munţi în R.P.R. — Piatra..., vîrf în Car­­paţii meridionali. 3) Cel m­ai mare pisc al Munţi­lor Haţegului ■— Coa­fură 4) Rocă dură ce intră în compoziţia Car­­paţilor sudici — Rîu şi pas în Carpaţii răsări­­teni. 5) „...rup!“, cînte­­cul brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni — Vîrf al Carpaţilor meridionali (2200 m). 6) Spetează — Vîrf în Bucegi, de aproa­pe 2500 m­. 7) Aşezare turistică la munte sau la mare — M. — S. 8) Pă­sări răpitoare (regional) — Culme­a Carpaţilor răsă­ritene 9) Aici — Stînci — Consoane. 10) Slăbi­ciune — Campion — Po­sesiv. 11) Şir de munţi în Carpaţii meridionali, în stingă Oltului — Fiin­ţă. 12) Mărturie a trecu­tului — Culme în Munţii Apuseni, între Criş şi Mureş. VERTICAL: 1) Ramu­ră a Carpaţilor răsăriteni -- Africa (abr.). 2) „Plutaşul de pe Bistri­ţa“ — Vîrf în nordul Carpaţilor. 3) Munţi în Maramureş, numiţi şi G11-­tin — Unul din cei mai înalţi masivi ai Carpaţi- Ior. 4) Nume slav — Prin Munţii Carpaţi Masiv muntos al Carpa­­ţii Zarand — Pronumen­ţilor estici, în părţile iz­­il) A zvînta — Lanţ de vorului Mureşului. 5) munţi în Carpaţii răsă- Semnalări — Cureluşă de riteni, între apa Moldo­­meşină. 6) Univers, lume vei şi a Bistriţei.­­2) — Haină. 7) Peisaj — Precum — Măsură de Soare —■ Jumătate de timp — Munţi de înăl­­ţână! — Consoană. 8) ţinte mai mică, în Car- Amerită. 9) Crustacei — păţii răsăriteni. Trecătoare cu nume de... arbust. I0) Vîrf în Mun- I, CARAIMAN DEZLEGAREA JOCULUI „GHEATA" ANTERIOR ORIZONTAL: 1) Praga — Andrei. 2) Antarctida — N. 3) M — T — Circ — Zig. 4) Iran — Vai — O — Ii. 5) Ra — Acis — Arce. 6) Ro — 01 — Nu — Ot. 7) Na — in — Morena. 8) E — Unde -— Ri — G. 9) Vernd — Ad —- Tei. 10) Simonov — Ayle. 11) K — Aisberg — An. 12) Ii — Ta —• Aliata. Ü

Next