Informatia Bucureştiului, februarie 1959 (Anul 6, nr. 1706-1729)
1959-02-02 / nr. 1706
Pag. 2-a Vitrina cu cărţi „APARATE DE RECEPŢIE ŞI EMISIE DE UNDE SCURTE ŞI ULTRASCURTE“ DE ING. LIVIU MACOVEANU In ultimul timp, Editura Tehnică a acordat o atenţie crescindă completării „Colecţiei Radio“, care se bucură de o marepopularitate. Printre lucrările apăruse,'cgcvnt, îrt, această colecţie, se remarca volumul „Aparate de recepţie şi emisie de unde scurte şi ultrascurte“ de ing. Liviu Macoveanu. In tratarea materialului, autorul a căitat şi, după părerea noastră, a reuşit în mod deosebit, să prezinte atît noţiuni elementare, de bază, sub o formă foarte accesibilă, cit şi formule practice, care să permită calculul direct şi imediat al diferitelor circuite şi etaje ce compun aparatele de radio emisie şi recepţie, utilizate în special de radioamatori. De asemenea, autorul a descris, intr-o formă concisă, explicită, şi într-un stil plăcut, curgător, funcţionarea diferitelor montaje. Prima parte a lucrării conţine formule utile, tabele cu date caracteristice şi tabele cu codurile de notare pentru materialele şi piesele radioelectrice cele mai utilizate în tehnica radio. Toti aici se prezintă într-o formă prodtfia* 'talcului de dimensionare al bobinelor1 folosite In aparatajul de radio. Cea de a doua parte a lucrării se ocupă de aparatele de recepţie şi emisie de unde scurte şi ultrascurte, precum şi de problemele de alimentare cu energie electrică a acestor aparate. Funcţionarea etajelor respectivelor aparate este descrisă în amănunţime şi se dau o serie de variante şi amănunte constructive care sunt foarte utile atît pentru radioamatori, cit şi pentru acei ce se ocupă cu proiectarea şi construcţia unor asemenea aparate. Montajele descrise sunt variate, fiind înfăţişate atît variante simple cit şi scheme de aparate industriale, desigur complicate, cu un număr mare de tuburi. In capitolul destinat aparatelor de comisie de unde scurte, se explică limpede principiul manipulaţiei şi modulaţiei emiţătorului şi se prezintă o serie de montaje în care se pune accentul pe funcţionarea corectă, lipsită de perturbaţiile ce pot tulbura recepţia în aparatele de radio şi televiziune din vecinătate. Se remarcă, în capitolul consacrat alimentării, prezentarea montajelor cu vibrator, utile pentru aparatele transportabile, precum şi pentru aparatele obişnuite de radio din locurile lipsite încă de reţea de energie electrică. Capitolele care tratează despre antene şi aparatele de emisie şi recepţie de unde ultrascurte au o extindere redusă. Ţinînd seama de importanţa tot mai mare pe care o are domeniul undelor ultrascurte în radiocomunicaţiile din zilele noastre, se impune la o viitoare ediţie lărgirea lor substanţială. Lucrarea conţine de asemenea un mare număr de date practice, indicaţii constructive şi mai ales recomandări şi observaţii (s-ar putea spune chiar „reţete“) a căror respectare duce la deplina reuşită a construcţiei şi exploatării unor asemenea instalaţii. De remarcat că aceste recomandări şi observaţii nu se întinse curent în literatura de specialitate, ci constituind rezultatul unei activităţi practice îndelungate în acest domeniu a autorului. In concluzie, lucrarea de faţă constituie un îndrumar preţios de uz curent pentru radioamatori şi poate fi totodată folosită cu succes şi de radiotehnicieni şi ingineri în practica lor profesională. Ing. VI MICILI NICOLESCU rheior, Institutul Politehnic ■u J .. . Originală expoliţie de artă popular.» la uzinele „Republica“ 99.O zi de sărbătoare în sat“« Dincolo de freamătul marilor ateliere, o horă veselă sau o duioasă doină îşi desfăşoară melodia îmbietoare. O adevărată invitaţie... la Colţul roşu al uzinelor „Republica", unde cercetătorii Muzeului de artă populară au organizat — cu ajutorul fotografiilor şi al costumelor populare — „O zi de sărbătoare in sat". Un colţ dintr-o casă transilvăneană, cu o masă veche de citeva sute de ani, un cuier cu vase şi un colţer cu felurite obiecte gospodăreşti. O laviţă pe care gospodina a lăsat, parcă, uitării furca purlind caietul de lină netors, şi a plecat în sat, in această zi de sărbătoare, să privească hora. Cu hora se deschide, de fapt, expoziţia. In frunte, pe primul panou, lăutarul, un costum simplu, probabil de cioban din regiunea Stalin, iar, alături, un fluier şi un cimpoi... „Hai cu toţi, flăcăi şi fete, Să-nvirtim hora cu sete /" Panou lingă panou, se încheagă hora, legind citeva din cele mai reprezentative costume populare de sărbătoare, din , diferite regiuni ale ţării: suceveni cu pieptare înflorite, o ţărancă din regiunea Bucureşti cu cunoscuta-i maramă de borangic străveziu, un costum oltenesc cu vîjnicul său elegant, o nevastă ţinută — sau poate o tinără fată de măritat — din Banat, cu conciul tradiţional. Lingă ea un costum săsesc, bogat in broderii şi dantele. Şirul horei se continuă cu un costum popular maghiar din regiunea Cluj şi se încheie cu unul românesc din părţile Năsăudului. Iată şi privitorii: în faţa panourilor horei orinduite în semicerc, alte panouri cu alte costume. O bu- nică de prin Sibiu — poate gospodina ce-şi lăsase turca pe laviţă — cu nă-( jramă neagră legată sub bărbie, împreună cu o fetiţă gătită şi ea de sărbătoare. Lingă ele doi puşti — un huţan şi un păşan — supravegheaţi de o vrednică nevastă din Ţara Oaşului. Atmosferă şi veselă şi festivă —fără a fi cititşi de puţin idilică. Bogăţia şi eleganţa costumelor ne dau o imagine a solelor noastre in zile de odihnă, congletată de succesiunea, ca intr-un diafilm, a fotografiilor, care, pe lingă, aspecte tradiţionale, aduc privelişti noi, ce poartă amprenta actualităţii: cititori ai „Scinteii" la biblioteca populară de la arte sau grupuri de ţărani, în aceleaşi costume de sărbătoare, semnând intrarea în gospodăria agricolă • colectivă Plăcut popas pentru muncitorii uzinelor ! Ne-o confirmă luminătorii Dumitru Şipoş şi Ştefan Ganea, lăcătuşii Stelian Turdeanu şi Gheorghe Dinu, frezorul Gheorghe Petre şi alţi munci- tori care au ţinut să fie prezenţi, sîmbătă la amiază, la deschiderea expo-[ ziţiei. E de la sine înţeles că, la această I manifestare, desfătarea e îmbinată cu, instruirea. In cadrul expoziţiei, săptă-* mina aceasta va fi organizată o conferinţă, in fiecare zi un muzeograf va îndruma vizitatorii, iar înainte de închiderea expoziţiei, pe baza materialului prezentat, se va organiza un concurs „Cine ştie, ciştigă". Ciştigătorii vor primi ca premii, din partea Muzeu-lui de artă populară, obiecte de artizanat, iar conducerea uzinelor şi comite- tul de întreprindere le vor oferi o ex-, cursie... H. HORŞIA Un colţ al expoziţiei La Casa prieteniei romino-sovietice A.R.L.U.S. Din programul pe săptămiria aceasta dl Casei prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. spicuim: Astăzi va avea Ioc simpozionul „Impresii de la expoziţia de artă plastică a ţărilor socialiste de la Moscova". Vor vorbi Jules Perahim, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, şi Mircea Popescu, critic de artă. Va urma filmul artistic „Pe Donul liniştit". Marţi 3 februarie, in ciclul de conferinţe „Comunismul, ţel concret şi apropiat", va vorbi inginer Florin Iorgulescu, candidat in ştiinţe tehnice, director tehnic al I.S.P.E., despre „înfăptuirea ideii leniniste cu privire la electrificarea completă a U.R.S.S". Va urma un film documentar şi filmul artistic „Inimă de oţel". Miercuri 4 februarie va avea loc simpozionul „II ani de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi ■ asistenţă mutuală între R.P.R. şi U.R.S.S.". Vor lua cuvintul acad. prof. P. Constaitinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. şi Constantin Tuzu, vicepreşedinte al C.S.P. Vor urma un program artistic prezentat de Ansamblul de cintece şi dansuri al C.C.S. Joi 5 februarie, scriitorul I. M. Ştefan va vorbi despre literatura ştiinţifico-fantastică şi realitatea zborurilor cosmice. Vor urma un film documentar şi filmul artistic „Casa în care locuiesc". Oaspeţi străini în luna februarie • Zilele acestea, a sosit din R.P. Polonă dirijorul Jan Krenz. Oaspetele au început repetiţiile cu orchestra simfonică Radio, în vederea concertului din 5 februarie (Ateneu). Jan Krenz va dirija cu acest prilej Simfonia nr. 8 în si minor „Neterminată“ de Schubert?-Rapsodia pentru orchestră de Jan Krenz (prezentată în prima audiţie), Concertul in re minor pentru vioară şi orchestră de Haciaturian (solistă Gabi Grubea) şi* fragmente din Suita de balet „Tricornul“ de De Falia. » la invitaţia O.S.T.A., In prima parte a lunii va sosi din R. Cehoslovacă pianista Mirka Pokorna. Tînăra artistă va interpreta Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven, cu orchestrele filarmonicilor din Tg. Alureş (11 februarie), Arad (14 februarie) şi Cluj (14 februarie). La Bucureşti, Mikka Pokorna va da un recital la Dalles (26 februarie), interpretînd lucrări de Dussek, Beethoven, Scriabin, Janacek, Ravel şi Brahms. Tot pentru prima parte a lunii, O.S.T.A anunţă sosirea pianistei braziliene Anna Stella Sonik. Artista îşi va începe turneul cu un recital la Bucureşti (11 fe- 6 In a doua parte abruarie), cind va ..der- lunii va sosi în ţară, la preia lucrări de Bach- invitaţia O.S.T.A., dirijo- Liszt, Schumann, Proko- rul polonez Bohdan Wo fier şi Willa-Labos. Indiczko. Oaspetele va dicontinnuare va concerta la rija concertele orchestrei Timişoara şi Cluj, închein simfonice a Filarmonicii du-şi, apoi, turneul cu de Stat „George Enescu“ Concertul nr. 3 pentru din 28 februarie şi marpian şi orchestră de Katie. In continuarea turbalevski, pe care-l va vineului, Bohdan Wodiczko terpreta la Bucureşti, ca va conduce orchestra simorchestra simfonică Rafonică a Filarmonicii din dio. Tg. Mureș. Dirijorul polonez Bohdan Wodiczko Aflăm ...sortimente complete de galoşi, inclusiv nr. 40, se găsesc la magazinele din lipscani 56, 6 Martie 5, Brezoianu 19, Molilor 368 și Griviţei 153. ...i s-a desfăcut contractul de munca lui Panait Decu, care a sustras alimente de la creşa şi căminul întreprinderii „Viscofîl". ...Direcția generala a comerțului cu ridicata pentru textile și încălțaminte din Departamentul Comerțului Interior va introduce în comerț fuste de pluscord. ...barmanului Nicolae Podeanu, de la restaurantul „Barou", care serveau consumatorilor băuturi diluate, i s-au întocmit acte de trimitere în judecata. ...atelierul de reparaţii capitale al Departamentului Industriei Alimentare şi-a luat angajamentul să refacă pavajul de pe str. Claudiu, pe care l-au deteriorat maşinile aflate în reparaţie la sus-numitul atelier. ...Anica Stuparu, din calea Văcăreşti 127, şi Virgil Darie, din calea Dudeşti 129, au fost trimişi în judecata pentru tăinuire şi O & • • • furt de tablă de la cooperativa ,,Micii Meseriaşi Metalurgîşti" din calea Văcăreşti 110. ...abonaţilor î.i pauşal (fără contor) la curent electric li s-a fixat în baza ordinului Ministerului Industriei Grele 1492 din 6 decembrie 1958, următorul tarif : 1 bec de 25 W = 5 Kw iarna şi 3 Kw vara (camera de locuit); 1 bec de 25 W = 2 Kw iarna şi 1 Kw vara (baie, hol, WC); 1 bec de 40 W = 7 Kw iarna şi 4 Kw vara (cameră, hol, scară); 1 bec de 50 W = 2 Kw iarna şi 1 Kw vara (bae, WC, pivnița); 1 bec de 60 W = 11 Kw iarna şi 6 Kw vara ; 1 bec de 75 W = 14 Kw iarna şi 8 Kw vara; 1 bec de 100 W = 18 Kw iarna şi 10 Kw vara ; 1 bec 150 W = 27 Kw iarna şi 15 Kw vara ; 1 bec de 200 W = 36 Kw iarna şi 20 Kw vara ; 1 aparat radio = 8 Kw iarna şi vara ; 1 cresou = 90 Kw iarna şi Vara ; 1 televizor (TEMP 2 şi Rubin) = 20 Kw iarna şi vara ; 1 televizor Record" - 16 Kw iarna şi vara ; 1 fier de călcat = 14 Kw iarna şi 11 Kw vara. (Vara = perioada aprilieseptembrie, iarna = perioada octombriemartie). Kw-ul se taxează cu 1,10 lei pentru unităţi comerciale, instituţii şi iluminat general şi cu 0,60 lei pentru locuința. Gospodăreşti Vechile cişmele publice prezintă dezavantajul că îngheaţă pe vreme de ger. R.-jrtkV I.C.'A.ET’i'H’fftalizat recent un nou model de cişmea publică, la care acest dezavantaj este înlăturat. Cişmeaua are un dispozitiv automat de descărcare a apei în canal, fiind astfel ferită de îngheț. Primele două cișmele de acest fei au fost montate experimental pe Drumul Serii. Alte 100 sunt în curs de utilizare. In 1959 se vor monta pe diferite străzi circa 400—500 de cișmele noi. Monografie consacrată lui Th. Rogalski Cu prilejul comemorării a cinci ani de la moartea lui Theodor Rogalski, Editura muzicală pregăteşte o monografie consacrată vieţii şi operei cunoscutului nostru muzician. Turneul violonistului Mihtai Constantinescu în R. D. Germană Ieri seară, violonistul Mihai Constantinescu a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Berlin. Timp de două săptămîni, violonistul nostru va întreprinde un turneu artistic în R. D. Germană, concertînd şi dînd o serie de recitaluri în diferite oraşe ale ţării prietene. Consfătuire cu profesorii de muzică In cadrul manifestărilor de la Uniunea Compozitorilor, miine după-amiaza (ora 18), secţia de muzicologie (subsecţia de muzică didactică) va organiza o consfătuire cu profesorii de muzică din Bucureşti. Referatul , subsecţiei, prezentat de prof. N. Pa-rocescu, precum şi discuţiile vor aşorda unele probleme ale invăţămintului muzical. Tiparituri muzicale* A Au apărut ,de curînd, în colecţia „Clasicii muzicii universale”, „4 betăuri pentru voce şi pian“ de Brahms şi „Sonata în sol major, pentru pian, nr. 10, CIP. 14“ de Beethoven. Printre noile tipărituri de muzică uşoară, care vor apare în cursul acestei luni, figurează partiturile şi textele pieselor „Dacă ţii puţin la mine’’ de H. Mălineanu şi „Cînd pe cer răsare prima o stea“ de Nora Bemetriad. igW lllllllllllll Comedia „Mielul turbat“ în premier la Sofia Creaţiile scriitorilor şi artiştilor noştri se fac tot mai larg cunoscute peste hotare. De exemplu, comedia „Mielul turbat“ de Aurel Baranga, jucată deja pe scenele unor teatre din străinătate, a fost inclusă acum şi în repertoriul Teatrului de Satiră din Sofia. Premiera piesei are loc zillele acestea. intîlnire între realizatori ai diafilmelor şi spectatori* Zilele acestea la Şcoala medie nr. 12, a avut loc o întilnire intre reprezentanţi ci studioului de diafilme „Ion Creangă" şi elevi şi cadre didactice din şcoală. Cu acest prilej a fost prezentat modul de realizare a unui diafilm (de la scenariu şi pînă la înlănţuirea imaginilor fotografiate sau desenate), iar apoi au fost proiectate diafilmele „Sarmisegetuza“ şi „Zborul interplanetar“. Au luat cuvintul mai mulţi elevi din clasele a 8-a, a 0-a şi a V-a, care au vorbit despre ajutorul la învăţătură ce îl constituie pentru ei dicifilmele legate de materiile predate în şcoală, făcind şi o seamă de sugestii privitoare la acti-„ vitatea studioului, „Ion Creangă". I Interesantă şi binevenită, consfătui- rea a arătat cit de folositoare sînt a, semenea manifestări, atît pentru par- ticipanți cit și pentru colectivul stu fioului „Ion Creangă". PLAN TEMATIC DE INOVAŢII Cabinetul tehnic al Fabricii de Confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, în colaborare cu cercul A.S.I.T., a lansat nu de mult un concurs de inovaţii pe anul 1959, care cuprinde 18 teme. Printre acestea figurează: maşină de spănuit, dispozitiv de executat cordoane, mecanizarea operaţiei de cusut nasturi, dispozitiv de stafir pentru produse subţiri etc. Dezbătut pe larg, noul plan tematic de inovaţii a avut un puternic răsunet în rîndurile inovatorilor şi raţionalizatorilor întreprinderii. La cabinetul tehnic sunt actualmente în studiu primele propuneri de inovaţii făcute în cadrul concursului. ACŢIUNI ALE COMISIEI DE FEMEI H. CAROL Cu sprijinul organizaţiei de partid de cartier nr. 9, raionul Tudor Vladimirescu, comisia de fenei din circumscripţia respectivă a iniţiat în ultima vreme o seamă de acţiuni. Astfel, au fost înfiinţate un curs de limba rusă, un curs de muzică instrumentală şi unul de croitorie. Cursurile sunt frecventate de aproape o sută de cetăţeni. Funcţionează, de asemenea, şi un cerc de citit, în str. Alexandru Vlahuţă, la care participă peste 30 de femei. B. LAZAR LA ATELIERELE CENTRALE I.T.B. S A INTRODUS IN PRODUCTIE GIMNASTICA De curînd la Atelierele Centrale I.T.B., în secţia bobinaj, s-a introdus gimnastica în producţie. In urma rezultatelor bune obţinute, şi alte secţii se pregătesc acum să introducă programe zilnice de gimnastică. P. BUZOIANU Resurse bogate pentru ieftinirea construcţiilor Sprijinul activ pe care cercetătorii ştiinţifici sunt datori să-l dea sectorului de execuţie al construcţiilor ca şi sectorului de producţie a materialelor de construcţii, precum şi valorificarea de către sectoarele respective a acestui sprijin, constituie factori deosebit de importanţi pe calea îndeplinirii sarcinilor de seamă pe care plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 le-a pus în legătură cu reducerea preţului de cost al construcţiilor şi cu scurtarea timpului lor de execuţie. Cercetările efectuate în ultimii ani cu rezultate pozitive de colectivul Institutului de cercetări în construcţii, materiale de construcţii şi industrializarea lemnului — I.C.M.L. — prezintă un deosebit interes. Amintim problema clădirilor cu pereţi din blocuri mari, aceea a construcţiilor din beton uşor monolit în cofraje de inventar, studiul folosirii prafului hidrofob, cercetările privind materiale ceramice pentru zidărie, plăci ceramice pentru pardosele, plăci de pardosele din gresie ceramică pentru băi şi înlocuitori de cărămidă. O serie de studii au fost realizate în legătură cu probleme de industrializare a lemnului. CUM A FOST VALORIFICATA MUNCA CERCETĂTORILOR In ce măsură s-au pus în practică noile sisteme constructive ? In ce măsură au fost introduse noile materiale în fabricaţia de masă şi puse la dispoziţia constructorilor ? Sistemul clădirilor din blocuri mari, folosit în anii trecuţi pe şantierul Floreasca, a fost părăsit pentru moment în special pentru considerentul că argila expandată, materie primă de bază pentru fabricarea blocurilor, a revenit prea scumpă. Nu se poate spune însă că pentru producerea în masă a argilei expandate — astfel ca aceasta să revină cît mai ieftină — s-a dat întreaga atenţie staţiei de la Buftea sau instalaţiei locale de pe şantierul Floreasca. Pe de altă parte, este de reţinut faptul că sistemul blocurilor mari poate fi folosit la construirea oricărei clădiri de locuinţe care nu are cadru monolit de beton armat. Sistemul putea fi extins pe şantierele Vatra Luminoasă, b-dul Muncii şi acum, în urmă, pe şantierele mai noi din Păsculescu-Tei şi Băneasa. Soluţia construcţiilor din beton uşor monolit în cofraje de inventar încă nu se bucură de atenţie, deşi folosirea scorcilor bazaltice — materie primă pentru betonul uşor — aduse de la cariera Racoş, din Ardeal, este convenabilă ca preţ pentru Capitală. Această materie primă n-a fost preluată (în timp ce la Ploeşti, bunăoară, utilizarea scoriilor bazaltice ia în acest an extindere). O PROBLEMA „MINORA“? Ajutorul dat de cercetători putea fi folosit mai de mult şi în măsură mai mare pe şantierele de construcţii în vederea sporirii productivităţii muncii, a reducerii timpului de execuţie şi deci a ieftinirii lucrărilor, dacă unele ministere ar fi manifestat mai multă înţelegere pentru introducerea în practică a unor soluţii găsite prin munca de cercetare din construcţii. Aşa, de pildă, folosirea unor oţeluri superioare torsionate — ca armătură de rezistenţă la construcţiile din beton armat — ar fi dus la reducerea consumului de oţel cu 10—20 la sută. In acelaşi timp se putea folosi cu succes pentru betoanele precomprimate sîrma de înaltă rezistenţă. Ambele soluţii, experimentate cu rezultate bune, n-au putut fi introduse în practică pentru că unele organe de resort din Ministerul Industriei Grele consideră fabricarea oţelurilor torsionate şi a sîrmei de înaltă rezistenţă destinate şantierelor ca o problemă minoră. MATERIALELE PLASTICE PENTRU CONSTRUCTII INTIRZIE SA APARA Nu se poate spune că din partea Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei s-a manifestat pînă acum suficientă atenţie pentru asigurarea unor materiale plastice necesare sectorului de construcţii. Pe şantiere încă n-a putut fi extinsă folosirea policlorurii de vinil dur la confecţionarea tuburilor înlocuitoare ale ţevilor galvanizate şi de plumb pentru apă rece şi a ţevilor de scurgere, precum şi la înlocuirea tuburilor de protecţie ale instalaţiilor electrice. Un sprijin mai operativ şi mai consistent ar fi fost de dorit şi în legătură cu producţia răşinilor alchidice pentru prepararea unor vopsele de tîmplărie şi de pereţi, care pot înlocui cu succes vopselele pe bază de ulei de in, ca şi a adezivilor sintetici. REZULTATE INSUFICIENT VALORIFICATE Încă din 1856 cercetătorii din construcţii au studiat şi au aplicat experimental, cu bune rezultate, conductele „Intene“, izolate in mase plastice şi cauciuc, prin care se poate realiza o reducere de circa 4,5 la sută a preţului de cost al instalaţiilor. Am asistat şi la unele convingătoare schimburi de experienţă în această privinţă. Totuşi, în anii 1957 şi 1958 sistemul nu a fost folosit, industria electrotehnică neluînd măsuri pentru producţia noului material. Abia anul acesta s-a reluat problema folosirii noului tip de conductori. Exemple se mai pot da. Din ele rezultă că concluziile activităţii de cercetare şi experimentare in domeniul metodelor noi şi al materialelor noi de construcţie nu au fost suficient valorificate. Trebuie să recunoaştem că uneori aceasta s-a întîmplat din vina însăşi a Institutului de cercetări, care a fost lipsit de un plan de perspectivă, ceea ce a îngreunat rezolvarea cu prioritate a unor probleme importante ale producției. In cadrul Institutului se practică încă obiceiul de a se elabora cu mare întîrziere normativele definitive de folosire a unor materiale, ceea ce încurajează atitudinea acelor constructori care nu privesc cu suficientă încredere introducerea noului. Un exemplu ni-l oferă însăși problema scoriilor bazaltice. Rezultatele muncii de cercetare arată că folosirea acestei materii prime ar fi avantajoasă. Deși Institutul o recomandă insistent, respectivul normativ definitiv de folosire încă n-a fost elaborat. Sarcinile însemnate trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 impun tratarea cu cea mai mare răspundere a problemelor legate de folosirea metodelor înaintate de construcţie şi a materialelor de construcţii cu maximă eficacitate economică. RECOMANDĂRI DE IMEDIATA ACTUALITATE Bogate resurse, recomandate de I.C.M.L., se cer valorificate fără întîrziere. Printre ele se numără, de pildă, folosirea la întreaga capacitate a instalaţiei moderne „Stasa“, producătoare de fîşii de beton precomprimat pentru planşee, astfel încăt preţul acestor prefabricate să revină la nivelul planşeelor de beton armat monolit. Dublarea capacităţii de producţie pentru panouri mari la fabrica „Progresul“, prin amenajarea unei noi linii tehnologice, ar crea condiţii pentru trecerea la execuţia în serie a caselor din panouri mari — sistem experimentat de I.C.M.L. pe şoseaua Giurgiului, unde s-a obţinut dublarea productivităţii muncii faţă de sistemul tradiţional de construcţie. Cercetătorii recomandă, de asemenea, folosirea betonului celular autoclavizat la executarea blocurilor mici pentru pereţi şi a plăcilor termoizolante, organizarea producţiei betonului uşor cu talaş şi rumeguş (in primul rînd pentru construcţii experimentale, în vederea definitivării metodelor de execuţie şi a sistemului constructiv cu aceste materiale), folosirea betonului uşor din agregate poroase, pentru executarea clădirilor de locuit cu pereţi din beton uşor turnat monolit în cofraje de inventar. Se cuvine să amintim, de asemenea, numărul mare de propuneri făcute de Institutul „Proiect-Bucureşti" în legătură cu posibilităţile de îmbogăţire — în unele cazuri cu caracter experimental, în altele definitiv — a listei de sortimente de materiale de construcţii şi instalaţii pentru uzul şantierelor oraşului. Extinderea metodelor noi de construire, sporirea sortimentelor de materiale de construcţii şi instalaţii, introducerea materialelor înlocuitoare — mai economice şi de mai bună calitate — şi, în general, valorificarea activă a rezultatelor muncii de cercetare —■ reprezintă tot atîtea surse inepuizabile pentru îndeplinirea sarcinii de reducere a preţului de cost al construcţiilor, de scurtare a termenelor de dare în folosință. M. RALIAN ÎNCEPUT de an la casa agronomului Primii vizitatori au venit odată cu prima zi de lucru a noului an. Au fost avicultorii de la gospodăriile agricole de stat răspîndite in toată ţara. Pînă la 10 ianuarie, cit au rămas aici, sala mare de conferinţe, cu ferestre luminoase oferind o minunată privelişte spre pilcuri de arbori bătrîni, a răsunat de freamătul discuţiilor in jurul temei dezbătute. Ca, de altfel, cu prilejul fiecărei conferinţe şi consfătuiri pe care o găzduieşte. Oaspeţii au discutat, pe baza experienţei lor practice şi în lumina celor mai noi date ale cercetărilor de specialitate, problemele mai importante privind creşterea raţională a puilor şi tineretului avicol şi exploatarea pasărilor adulte pentru ouă şi carne; despre avitaminozele păsărilor şi organizarea sectorului avicol după cele mai bune metode, ca şi alte probleme ale creşterii productivităţii păsărilor. ...Sala de conferinţe, ca şi dormitoarele confortabile pe care Casa Agrotromului le pune la dispoziţie oaspeţilor, nu rămin aproape niciodată goale. Iar în această perioadă, activitatea e mai intensă decit oricind. De abia au plecat vizitatorii, primei seri şi alţii le-au luat locul. De data aceasta, au venit cadre de conducere, ingineri şi brigadieri legumicoli din unităţile agricole socialiste, precum şi reprezentanţi ai sfaturilor populare regionale şi raionale din zonele prsurbane. Sala cu ferestre luminoase a fost martoră a dezbaterilor care au constituit un rodnic schimb de experiență între legumicultori. Ce s-a discutat? Despre principiile unei cit mai bune organizări a grădinilor de legume în gospodăriile agricole colective din zonele preurbane, metodele înaintate de producere a legumelor timpurii in cîmp; tipurile economice de sere şi, răsadniţe şi multe alte aspecte ale muncii de creştere a producţiei şi productivitâtii in legumicultură. Faptele şi datele aduse în discuţie au dovedit limpede că legumicultura poate aduce gospodăriilor agricole colective venituri dintre cele mai frumoase. Aşa, de exemplu, membrii gospodăriei agricole colective „Timpuri Noi" din Dudeşti- Cioplea — a arătat tovarăşul Constantin Stan, preşedintele gospodăriei — au acordat atenţia cuvenită producerii legumelor timpurii, pentru a contribui la satisfacerea cerinţelor Capitalei în această privinţă. In iarna şi primăvara trecută, ei au cultivat 800 mp de răsadniţe din care au obţinut o producţie de legume de 81100 kg, care le-a adus venituri de aproape 60.000 lei. In general, gospodăria a încasat peste 600.000 lei din vânzarea legumelor Şi alţi participanţi au făcut cunoscute rezultatele muncii lor, contribuind ca această consfătuire să se transforme într-un valoros schimb de experienţă asupra metodelor înaintate de creştere şi îmbunătăţire a producţiei legumicole în gospodăriile agricole colective. Pentru a-şi îmbogăţi experienţa participanţii la consfătuire au vizitat ciupercăria din Chitila, serele din Popeşti-Leordeni şi serele Grozăveşti. Acum citeva zile, în dimineaţa cind am vizitat Casa Agronomului, sala de conferinţe găzduia alţi oaspeţi, 70 de medici veterinari din gospodăriile agricole de stat. Specialişti de la Facultatea de Medicină Veterinară şi Institutul de patologie şi igienă animală au prezentat ultimele rezultate obţinute în ţara noastră şi peste hotare in tratarea bolilor la porci şi păsări. Discuţiile s-au prelungit pină tirziu... ...Activitate intensă şi de bun augur pentru noul an. Anul trecut, Casa Agronomului, împreună cu direcţiile de resort din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, a planificat un număr de 29 consfătuiri, cu 2.030 participanţi din întreaga ţară. Planul a fost depăşit. S-au ţinut 33 de consfătuiri, la care au participat 2.250 muncitori, ingineri, tehnicieni, medici veterinari şi cadre de conducere din unităţile agricole socialiste. Pentru anul acesta, planul tematic al consfătuirilor este axat pe sarcinile ce stau în faţa agriculturii, expuse de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Sunt sarcini importante, privind creşterea producţiei şi productivităţii în agricultură, la realizarea cărora Casa Agronomului va putea aduce o contribuţie importantă, prin răspîndirea experienţei fruntaşilor şi a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei in acest domeniu E. B. Măsuri în vederea întăririi economico- organizatorice a G.A.C. „Olga Bancic“ De curînd, a avut loc adunarea generală a membrilor gospodăriei agricole colective „Olga Bancic" din satul Dragomireşti- Deal, raionul Gh. Gheorghiu-Dej, care a discutat darea de seamă pe 1958 şi planul de producţie pe 1959. Drr darea de seamă a reieşit că gospodăria a obţinut pînă acum bune rezultate, nivelul de trai al colectiviştilor crescînd simţitor. Aceasta a determinat pe mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale să păşească pe calea socialismului. Unii s-au înscris în gospodăria colect.vu,iţii s-au unit it. întovărăşiri agricole. In satul Zurbaua 15 ţărani muncitori au făcut cereri pentru înfiinţarea unei gospodării colective. Discutînd planul de producţie pe 1959 în lumina documentelor Consfătuirii de la Constanţa şi a plenarei C.C. al P.M.R. din 26— 28 noiembrie 1958, membrii gospodăriei au hotărât luarea unor măsuri care să ducă şi pe mai departe la întărirea economiicoorganizatorică a gospodăriei. Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic planul prevede creşterea numărului de porci graşi la 50, sporirea numărului de vaci cu încă 6 şi a numărului de oi cu încă 40. Creşterea sectorului zootehnic se va realiza din prăsilă proprie. De asemenea, pentru sporirea veniturilor colectiviştilor şi creşterea fondului de bază, planul prevede mărirea suprafeţelor însămînţate cu legume şi zarzavaturi cu încă cinci hectare; înfiinţarea unei stupării cu 20 de stupi ; introducerea culturii sfeclei de zahăr, însămînţindu-se pentru prima oară această plantă pe o suprafaţă de 5 hectare; plantarea a două hectare cu pomi fructiferi şi a altor două hectare cu viţă de vie; înfiinţarea unei crescătorii de păsări etc. In adunarea generală s-au discutat şi alte probleme strîros legate de dezvoltarea gospodăriei. In legătură cu repartizarea veniturilor de pilda, s-a propus şi adunarea generală a aprobat ca veniturile să fie împărţite nu numai după zilele-muncă efectuate, ci şi după producţia obţinută. Astfel, fiecare colectivist este interesat în măsură mult mai mare în obţinerea unor recolte sporite la hectar sau a unor producţii de lapte şi carne mai mari. De asemenea, s-a discutat posibilitatea ca avansurile în bani să fie plătite lunar. ORIZONTAL: 1) Autorul volumului „In Munţii Neamţului" — Trecătoare pitorească pe Valea Jiului. 2) Munţi în R.P.R. — Piatra..., vîrf în Carpaţii meridionali. 3) Cel mai mare pisc al Munţilor Haţegului ■— Coafură 4) Rocă dură ce intră în compoziţia Carpaţilor sudici — Rîu şi pas în Carpaţii răsăriteni. 5) „...rup!“, cîntecul brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni — Vîrf al Carpaţilor meridionali (2200 m). 6) Spetează — Vîrf în Bucegi, de aproape 2500 m. 7) Aşezare turistică la munte sau la mare — M. — S. 8) Păsări răpitoare (regional) — Culmea Carpaţilor răsăritene 9) Aici — Stînci — Consoane. 10) Slăbiciune — Campion — Posesiv. 11) Şir de munţi în Carpaţii meridionali, în stingă Oltului — Fiinţă. 12) Mărturie a trecutului — Culme în Munţii Apuseni, între Criş şi Mureş. VERTICAL: 1) Ramură a Carpaţilor răsăriteni -- Africa (abr.). 2) „Plutaşul de pe Bistriţa“ — Vîrf în nordul Carpaţilor. 3) Munţi în Maramureş, numiţi şi G11-tin — Unul din cei mai înalţi masivi ai Carpaţi- Ior. 4) Nume slav — Prin Munţii Carpaţi Masiv muntos al Carpaţii Zarand — Pronumenţilor estici, în părţile izil) A zvînta — Lanţ de vorului Mureşului. 5) munţi în Carpaţii răsă- Semnalări — Cureluşă de riteni, între apa Moldomeşină. 6) Univers, lume vei şi a Bistriţei.2) — Haină. 7) Peisaj — Precum — Măsură de Soare —■ Jumătate de timp — Munţi de înălţână! — Consoană. 8) ţinte mai mică, în Car- Amerită. 9) Crustacei — păţii răsăriteni. Trecătoare cu nume de... arbust. I0) Vîrf în Mun- I, CARAIMAN DEZLEGAREA JOCULUI „GHEATA" ANTERIOR ORIZONTAL: 1) Praga — Andrei. 2) Antarctida — N. 3) M — T — Circ — Zig. 4) Iran — Vai — O — Ii. 5) Ra — Acis — Arce. 6) Ro — 01 — Nu — Ot. 7) Na — in — Morena. 8) E — Unde -— Ri — G. 9) Vernd — Ad —- Tei. 10) Simonov — Ayle. 11) K — Aisberg — An. 12) Ii — Ta —• Aliata. Ü