Informatia Bucureştiului, martie 1959 (Anul 6, nr. 1730-1755)

1959-03-02 / nr. 1730

PPfCtWAR!­WWYDATE fmiEiVmfî­VM INFORMA­TIA Ziar al Comitetului Orășenesc Bucureşti al P.NLR. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL 71 — Nr. 1730 | 4 PAGINI 20 BANI | LUNI 2 MARTIE 1959 ""| Plenara Comitetului orăşenesc Bucureşti de luptă pentru pace Vineri, 27 februarie a avut loc ple­nara lărgită a Comitetului orăşenesc Bucureşti de luptă pentru pace. Membrii comitetului împreună cu membrii birourilor raionale au dezbă­tut activitatea depusă in ultimul timp şi au aprobat planul de acţiuni pen­tru perioada 1 martie — 30 aprilie 1959, în vederea aniversării unui de­ceniu de la crearea mişcării mondiale pentru pace. Cetăţenii Bucureştiului au luat parte activă la manifestările organizate de Comitetul orăşenesc şi comitetele ra­ionale de luptă pentru pace. S-au ţi­nut numeroase adunări, simpozioane, conferinţe, sfaturi ale păcii în care s-a discutat despre lupta popoarelor pentru pace, împotriva dezlănţuirii u­­nuii nou război pe care îl pregătesc cercurile agresive imperialiste. Oamenii muncii din ţara noastră s-au solidarizat cu lupta popoarelor din Africa şi Asia pentru libertate şi independenţă naţională, s-au alăturat cu hotărîre acţiunilor întreprinse pen­tru eliberarea patriotului grec Manolis Glezos şi a altor patrioţi greci ares­taţi pentru convingerile lor democra­tice. Adunările consacrate luptei pentru pace au stîrnit un viu interes în rîn­­durile cetăţenilor. v. Planul acţiunilor închinate celei de a X-a aniversări de la Crearea mişcării mondiale pentru pace prevede, printre altele, organizarea de conferinţe şi simpozioane pe tema luptei pentru pace. In cursul lunilor martie şi aprilie se vor ţine adunări populare pe ra­ioane. La casele de cultură ale tineretu­lui vor fi organizate programe şi spectacole. In cartiere se vor organiza cu sprijinul comitetelor de femei, sta­turi ale păcii şi cercuri de citit, in cîteva cinematografe din Capitală va avea loc un festival al „Filmului în slujba păcii“. La Gara de nord, Ministerul Tran­sporturilor şi Telecomunicaţiilor, Clu­bul Finanţe Bănci, Sfatul Popular al Capitalei, Universitatea „C. I. Par­­hon" şi Casa de cultură a studenţilor se vor organiza expoziţii consacrate luptei pentru pace a poporului nos­tru. In discuţiile purtate, membrii comi­tetului au propus iniţierea a nume­roase alte acţiuni. Premiere cinematografi­ce Săptămîna aceasta aduce pe ecra­nele Capitalei două noi filme, pe pri­mul plan situîndu-se premiera filmului românesc în culori „D-ale carnavalului“. Noua realizare a studioului „Bucu­reşti“, a cărei premieră de gală are loc astă-seară la cinematograful Patria, începe să ruleze de mîine la cinema­tografele Patria şi Bucureşti. La sfîrşitul săptămînii, la cinema­tografele Magheru şi I. C. Filmu va putea fi văzut filmul „Răsfăţatul“, realizare a studioului „Armenfilm“ din Erevan. Ultimele ştiri sportive • In preajma începerii campionatu­lui mondial de hochei pe gheaţă, re­prezentativa U.R.S.S., aflată de cîteva zile în R. Cehoslovacă, a jucat cu se­lecţionata oraşului Brno, de care a dispus cu scorul de 7—3. De notat că în echipa gazdă au figurat vechii in­ternaţionali Bubnik, Danda, Barton etc. La Ostrava, selecţionata locală a întrecut cu scorul de 6—4 echipa de hochei pe gheaţă a S.U.A., care înre­gistrează astfel a treia înfrângere con­secutivă în turneul întreprins în R. Cehoslovacă. • Trei din cele patru titluri ale campionatelor mondiale feminine de patinaj viteză, desfășurate la Sver­dlovsk, au revenit sportivelor sovietice: Rîiova și Kondakova la 500 m — 47,5”; Rilova la 1000 m — 1’41”0. Pro­­ba de 3000 m a fost cîștigată de Hu­­tunen (Finlanda) în 5’30”3. Titlul de campioană mondială absolută a reve­nit sportivei sovietice Tamara Rîiova, urmată de Tînina (U.R.S.S.), Skopliko­­va (U.R.S.S.), Artamonova (U.R.S.S.), Hutunen (Finlanda) etc. • Rezultatele înregistrate în finalele probelor de simplu ale campionatelor de tenis de masă ale R. P. Ungare : feminin : Koczian — Lantos 3—2 ; masculin: Berczik — Gyetvai 3—1. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi la ora 8 în Bucureşti temperatura aerului a fost de 5 grade. Timpul probabil de mîine, vremea se menţine călduroasă cu ceriul schim­bător mai mult noros. Vînt slab pînă la potrivit din nord-est. Temperatura aerului în scădere uşoară noaptea va fi cuprinsă între 2 şi 4 grade, iar ziua între 7 şi 10 grade, lumineaţă ceaţă. } PRIN CAPITALA Gospodăreşte cu grijă metalul Tovarăşul Constantin Petrache este bine cunoscut de colectivul uzinelor „Steaua Roşie“, pentru deo­sebita preocupare acordată reducerii preţului de cost al produselor. Economiile realizate de el se cifrează la 2000 kg tablă. Totodată a lucrat un cadru bascu­lant pentru remorcă în valoare de 860 lei. V VW V V vI • • PE SCURT • Asta-seară, la ora 18, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti or­ganizează o festivita­te consacrată centena­rului naşterii marelui scriitor Şa­lom Alehem, clasicul literaturii e­­vreieşti. Cu acest pri­­lej vor fi evocate mo­mente din viaţa şi creaţia scriitorului, după care va urma un bogat program artistic. Actori ai teatrului vor face lecturi din opera lui Sa­lom Alehem şi vor prezenta scene din piesele „Tevie lăp­tarul" şi „Stele rătă­citoare". • Circul de Stat or­ganizează în cinstea zilei de 8 Martie, un spectacol excepţional care va fi interpretat numai de femei, își vor da concursul artis­tele Circului de Stat, fi solistele Ioana Radu, Dorina Drăghici, Gabi Pateu fi Luchi Marinescu. Spectacolul va avea loc «îmbată 7 martie, ora 17. • • O interesantă iniţiativă Ieri dimineaţă, în faţa fabricii de ţigarete Bucureşti s-au aliniat nume­roase camioane. Zeci de tineri de la Uzinele Armătura, Fabrica de ţiga­rete Bucureşti, I.S.B. şi de la alte întreprinderi şi instituţii din raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej au venit să recupereze o însemnată cantitate de metale vechi. E vorba de o linie fe­rată de garaj instalată prin 1922, care apoi n-a mai fost folosită şi intrase aproape cu totul în pămînt. Au redescoperit-o tinerii de la între­prinderea 168 utilaj construcţii a T.C.H., care s-au gîndit să valorifice cei aproape 300 metri de şine. Avînd sprijinul organizaţiei de partid a în­treprinderii, utemiştii, sub conducerea tov. Mihai Ciobanu, secretarul orga­nizaţiei U.T.M., au ieşit la muncă patriotică pe şantier. In ajutorul lor au venit ieri zeci de tineri din alte organizaţii. Comu­nistul Mihai Roşu de la Fabrica de ţigarete „Bucureşti" tăia cu apara­tul de sudat şinele pentru a pu­tea­ fi transportabile, şoferul Mihai Ciobanu a pus şi el umărul la încărcarea ma­şinii, alături de metalurgistul Ion Bazavan, de muncitoarea Elena Du­­mitrescu, de funcţionarul Nicolae Cor­­bu şi de mulţi alţii. Organele de co­lectare ale I.C.M. au primit astfel zeci de tone de metale vechi. Măsuri privind comitetele de bloc Comitetele de bloc­­au un rol de seamă în atragerea locatarilor la buna întreţinere a caselor de locuit, la păstrarea acestei avuţii. Sunt nenu­mărate exemple de iniţiative gospo­dăreşti lăudabile ale acestor comitete ale imobilelor din oraş. Din păcate însă, la orna actuală, în munca orga­nizatorică pe care o desfășoară comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale în legătură cu activita­tea comitetelor de bloc sunt multe slă­biciuni. Ele pot fi ilustrate și prin următoarele cifre: astăzi 457 imobile nu au comitete de bloc (imobile cu minimum 8 apartamente). Din cele 2429 comitete existente 1097 sunt descompletate iar un foarte mare nu­măr nu activează. In componenţa u­­nora dintre comitete — e drept pu­ţine — se găsesc şi elemente răuvoi­toare. Ţinind seama de toate acestea, Sfatul Popular al Capitalei a iniţiat acţiunea alegerii comitetelor de bloc care va începe în curînd cu sprijinul deputaţilor, comitetelor de stradă şi al comisiilor de femei. In acest sens a fost întocmit un plan de acţiune mi­nuţios şi se fac ample pregătiri. In noile comitete trebuie aleşi în primul rind cetăţeni gospodari, cu dragoste faţă de avutul obştesc. Cu prilejul alegerii comitetelor de bloc trebuie precizate şi unele pro­bleme privind administratorii de bloc.. Intr-o serie de blocuri mai există încă administratori necorespunzători, cu a­­titudini condamnabile, care sunt tole­raţi de către unii locatari fie dintr-o injustă înţelegere a unor dispoziiţiuni legale, fie din alte motive. Conferinţa pe ţară a frigotehniştilor Intre 5 şi 7 martie va avea loc în sala A.S.I.T. din str M. Eminescu, a doua conferinţă pe ţară a frigotehniş­­tilor organizată de Consiliul Central A.S.I.T., in colaborare cu­ Departamen­tul Industriei Cărnii şi Laptelui din Ministerul Industriei Bunurilor de Con­sum. La conferinţă vor lua parte peste 150 specialişti­ din toate domeniile de activitate industrială unde are apli­caţie tehnica frigului (industria ali­mentară, chimie, comerţ, transporturi etc.), precum şi invitaţi din U.R.S.S., R. Cehoslovacă, R. P. Polonă şi R. P. Ungară. Concomitent, se va deschide o ex­poziţie de prezentare a realizărilor in­dustriei noastre frigorifere in cei 10 anii de la înfiinţarea ei. Se vor ex­pune, printre altele, utilaje de speciali­tate şi produse alimentare conservate prin frig. Expoziţii ipteană contemporană deschiderea Expoziţiei de Z^pUan? toZrirt* In cliş eu: Cerarh­ică artă egipteană contem­-­grafică şi foto­graf­ii-o­pere realizată de Salak Ab­porană, reprezentind principalele del Karim. Stmbătă la amiază a Expoziţia cuprinde pic- personalităţi şi orientări avut loc, in sala „Nicolae Iuri, sculpturi in lemn din arta egipteană con-Cristea" din Capitală, şi metal, lucrări de cera- temporană. Stofe de mobilă imprimate în urzeală Zilele acestea la întreprinderea „13 Decembrie“, intră în funcţiune, o nouă secţie de imprimerie. In felul acesta, întreprinderea îşi va putea lărgi mult sortimentul mărfurilor pro­duse. Vor putea fi realizate ţesături imprimate în urzeală. Printre aceste ţesături vor fi şi mai multe feluri de stofe de mobilă. Sala de imprimat are o lungime de 30 de metri, ceea ce va asigura condiţii favorabile activităţii secţiei. O Vor fi plantate 6 milioane fiori . Amenajări în parcuri Să apărăm gazonul ! La drept vorbind, cum să pregă­teşti primăvara ? Fermecător şi plin de toane, anotimpul tinereţii izbuc­neşte pe neaşteptate către al doilea trimestru al anului, ştergînd cu mîn­­gîierea razelor de soare urmele ier­nii. Nărăvaş şi năstruşnic nu se lasă planificat doar prevăzut. Zilele cal­de ale acestui început de martie ne fac să gîndim totuşi mereu mai mult la primăvară. Care este o primăvară jubiliară , a 500-a primăvară a Bucu­reştiului. Am pătruns minat de presimţirea ei pe aleile parcului de cultură şi odih­nă „I. V. Stalin“. Lacul încremenise mai sub crusta de gheaţă — imensă farfurie plată. Tristă şi inutilă, o geamandură zace pe-o rină. In locul tăbliţelor cu care ne-am obişnuit în cea mai mare parte a anului, „înotul interzis“, tăbliţe de aceeaşi culoare provin acum pe acelaşi ton: „Aten­ţiune. Patinajul interzis ! Pericol de înec!“. Dar dacă ochiul ţi s-a obişnuit cu monotonia cîmpului de gheaţă, nu-i greu să observi crăpăturile şi ochiu­rile albăstrii care au prins a apare. Din stăvilar, la întilnirea dintre He­răstrău şi Floreasca, apa ţîşneşte cu aprig huet, iar mai departe, în lacul REPORTAJUL vecin gheaţa a fost definitiv învinsă. Solidar şi încăpăţînat, un pescar îşi caută norocul în ape tulburi. Despre iminenta apariţie a primă­verii îţi vorbeşte şi intensa viaţă a peluzelor şi aleilor. Semănate ici şi colo, grupuri de muncitori scot brazi cu pămînt cu tot din jurul rădăcinii, greblează pămîntul, tind copacii, taie ramurile îmbătrînite înainte de vre­me. Pe 1.200.000 metri pătraţi parcul îşi face toaleta pregătindu-se cochet să întimpine primăvara. Tovarăşul Costache Alexandru, di­rectorul parcului de cultură şi odihnă I. V. Stalin îmi vorbeşte cu însufleţire despre chipul înnoit pe care-l vor lua colţurile înverzite din jurul lacului Herăstrău. La Insula Trandafirilor au fost plantaţi 1500 trandafiri. Vizitatorii vor avea acces pe insulă în această primăvară pe două poduri de beton care vor fi construite. Pe mal 300 sălcii plîngătoare își vor fremăta crengile înfrunzite deasupra oglinzii străvezii a apei. Estrada pentru ama­tori a suferit și ea o transformare generală. Un gard viu de arbuști, o peluză de trandafiri, ghirlande de rozei aninate de pergole — toate acestea vor crea un cadru fermecător unuia din colţurile cele mai frecventate ale parcului. Activitate intensă poţi vedea şi la colţurile de distracţii. La „Divanul fermecat" mecanicul Constantin Ma­­nolescu repară o frînă. Tîmplarul Marin Feleagă repară bărcile. Se a­­menajează o nouă bibliotecă pentru copii. Vopsitorii au şi ei un cuvînt de spus. Parcul trebuie să arate în a 500-a primăvară a oraşului, mai frumos ca oricind. Dar viaţa cea mai trepidantă o a­duce desigur sera, unde se dezvoltă 1.500.000 bucăţi flori. „Bucăţi flori“! Cum poţi să vorbeşti în limbaj sec de contabil despre fragilele primale pur­purii, despre friziunile de culoarea aramei, despre mozaicul acela de cu­lori şi forme care formează covoa­rele încântătoare ale parcurilor, despre calele care îşi întind gîtul de lebădă către cer? 1.500.000 de lumini şi um­­bre, de stropi de frumuseţe şi graţie... Despre toate acestea, ne-a vorbit şeful serviciului de spaţii verzi de la Sfatul Popular al Capitalei, tovarăşul inginer Gheorghe Lapedatu. „Anul acesta — ne-a spus el, — în Bucureşti vom planta şase milioa­ne de flori, adică de două ori cît am avut în parcuri şi artere anul trecut. In afară de aceasta, zeci de arbori, de arbuşti şi bineînţeles trandafiri. Se prevede de asemenea ca deocam­dată pe arterele principale, să apară la balcoanele blocurilor jardiniere în care să plantăm flori. Bineînţeles aci sprijinul cetăţenilor va avea un rol principal. Anul acesta în ajutorul nostru vor veni tinerii utemişti. Sub conduce­rea unui tehnician orice tînăr va putea planta flori şi trandafiri, ar­bori şi arbuşti. Nu este mare filo­zofie ! Principalul lucru care asigură succesul acţiunii este însă organi­zarea. Aş vrea de asemenea să atrag a­­tenţia asupra unui lucru. Din cauza condiţiilor atmosferice din anul tre­cut, noi cei care ne ocupăm cu îm­podobirea oraşului, ducem mare lipsă de gazon. Facem un călduros apel către bucureştenii să protejeze gazoa­­nele. „Nu călcaţi pe iarbă“ 1 — in­scripţia pare deja banală. Gazonul terciuit, noi n-avem cu ce-l înlocui“. Interlocutorul nostru încheiase. Am închis blocnotesul şi am ieşit în stradă. Soarele lucea, vioi printre norii stră­vezii. Sub presimţirea primăverii, ora­şul se înviora parcă şi el. Pregătirile pentru primăvara jubiliară a Capita­lei sînt în toi. Bucureştiul va fi şi mai frumos spre mîndria noastră, a tuturor. T. CARANFIL Li plăcut să munceşti in.. „creşa" fio­rilor. Im. lumina soarelui, apărate de intemperii, cresc podoabele de miine ale oraşului IN INTIMPINAREA LUI 8 MARTIE FEMEILE DIN RAIONUL V. I. LENIN VOR CONTRIBUI LA: crearea unui parc în suprafaţă de 30.000 m. p.; reamenajarea tuturor zonelor verzi; terminarea pieţei Ghencea In cinstea zilei de 8 Martie, comi­tetul femeilor din raionul V. I. Lenin, şi-a luat, între altele, angajamentul să antreneze în cursul anului un nu­măr de 80.000 femei care să efec­tueze circa 1.500.000 ore de muncă voluntară. Femeile vor sprijini prin mu­ncă voluntară toate acţiunile iniţiate de comitetul executiv al sfatului popular raional şi îndeosebi lucrările mai im­portante, cum sînt: crearea­ unui parc în suprafaţă de 30.000 m­p în cartie­rul Rahova; reamenajarea tuturor zonelor verzi din raion, unde vor planta şi 100.000 flori şi 2000 arbori şi arbuşti; terminarea pieţei Ghencea etc. Dintre orele de muncă voluntară prevăzute în angajament, 500.000 vor fi efectuate pe şantierele de interes orăşenesc. In scopul­ înfrumuseţării raionului, se vor da în îngrijire colectivelor de femei 400 de străzi, cu indicaţia ca în faţa caselor să se planteze flori şi verdeaţă. Comitetul raional de femei îşi mai propune desfăşurarea unei munci educa­tive care să creeze opinie de masă printre locatari şi în primul rînd printre gospodine pentru întreţinerea în cît mai bun­e condiţii a fondului de locuinţe. Pentru buna funcţionare a unităţilor comerciale, comitetul ra­ional al femeilor va organiza şi în­druma permanent cele 120 echipe de control obştesc în cadrul cărora vor activa 500 de femei. Irn vederea extinderii suprafeţei le­gumicole, ţărăncile muncitoare din co­munele Bragadiru şi Măgurele vor fi antrenate să sprijine îndeplinirea pla­nurilor de cultivare a legumelor şi zarzavaturilor. In cartierele oraşu­lui, comisiile de femei vor contribui la identificarea tuturor terenurilor ce se pretează la cultivarea legumelor şi la atribuirea acestor terenuri unor colective de gospodine care să le cul­tive. Angajamentele prevăd de asemenea desfăşurarea unei largi activităţi cultural-educative în rîndurile femei­lor şi îndeosebi îmbunătăţirea mun­cii celor 200 cercuri de citit ce func­ţionează în raion. Cî©îsss?& de Stime La mai multe cinematografe din Ca­pitală rulează în această săptămînă filme programate special în cinstea Zilei Internaţionale a Femeii. Astfel, la cinematograful Maxim Gorki se prezintă un ciclu de filme alcătuit din „Familia Ulianov“, „Cei trei din pă­­­dure“, „Zboară cocorii“, „învăţătoarea din Satrîi“, „Numai o femeie“, „Lec­ţia vieţii“ şi „Ultima întîlnire“. Fie­care din aceste filme va rula cite o­ zi, în ordinea amintită, între 2 şi 8 martie. De asemenea, la cinematografele 8 Martie, Olga Bancic şi Donea Sim­o pot fi văzute (fiecare film e pro-­ gra­mat cîte două-trei zile) filmele „Rîndunica“, „Numai o femeie“,­ „Zboară cocorii“, „Familia Ulianov“... „Cei trei din pădure“ și „Rio Escon-­­­dido“. In tot timpul acestei săptămîni ci­nematograful Mihail Eminescu va pre­zenta filmul „Numai o femeie“ iar ci--­­nematograful 8 Mai filmul „Rîndu-jj nica". I Biiisa uiiiiiii si i­iMoii li liiiii - ni­­mic Pentru a cunoaşte ce măsuri se preconizează în scopul îmbunătăţirii caracteristicilor tehnice ale unor pro­duse fabricate în Bucureşti, am adre­sat zilei­* trecute unui număr de trei ingineri din conducerile unor în­treprinderi bucureştene, următoarea întrebare: — Ce măsuri se vor lua în acest an pentru îmbunătăţirea calităţii şi a tehnologiei de fabricaţie a produselor? Iată răspunsurile primite : NIC. MIHALCEA, inginer şef al uzinei „Steaua Roşie" : — Analizînd posibilităţile de îmbu­nătăţire a caracteristicilor tehnice ale produselor noastre și de economisire a metalului, am ajuns la concluzia că reproiectarea principalelor produse reprezintă o cale sigură pentru rea­lizarea obiectivelor propuse. Pe baza acestei măsuri vom economisi 39 tone metale laminate, iată cîteva exemple. In anul 1958 fabricam printre al­tele şi buldozerul cu acţiune mecani­că. Acesta însă prezenta unele incon­veniente. Deoarece lama se înfigea în pămînt numai datorită greutăţii ei, pe terenurile mai tari buldozerul nu lucra cu întreaga capacitate. In urma reproiectării, lama se va înfige în orice fel de pămînt, deoarece acum este acţionată de o pompa hidraulică. Astfel — prin reproiectare — pe lin­gă o productivitate mai mare s-a ob­ţinut, la fiecare maşină o economie de 400 kg. metal. De asemenea — tot prin reproiectare — screperul hi­draulic, folosit la nivelări de terenuri, a fost modernizat, reducîndu-i-se tot­odată şi greutatea cu 200 kg. La construcţia betonierei de 250 litri s-a înlocuit sistemul de nituire, prin su­dare. Vreau să mai arăt că şi re­proiectarea malaxorului de asfalt va duce la mărirea capacităţii cu 100 li­tri, menţinîndu-se aceeaşi greutate. In acelaşi timp se va moderniza şi sis­temul de ardere — în sensul că în loc de lemne se va putea folosi pe­trol­or.­ motorină. GRIGORE DANCIU, inginer-şef adjunct al întreprinderii „Electro­aparataj",* „Anul trecut întreprinderea noastră a fabricat un număr de produse noi de a căror calitate nu eram tocmai mulţumiţi. După apariţia documente­lor plenarei C.C. al P.Al.R. din 26—28 noiembrie 1958, am trecut la o îm­bunătăţire substanţială a calităţii a­­cestora. Este vorba în primul rînd de contractorii tripolari în aer de 10, 25, 60,­ 100 şi 200 amperi, la întreru­pătorul automat în ulei DITU 100 şi altele. La contactori am înlocuit plă­cile de partenax cu suporţi de ba­chelită care sunt mult mai ieftini şi mai buni. De asemenea şi întrerupă­torul automat antigrizutos de 25 şi 60 amperi se va îmbunătăţi prin re­proiectare. Pe lîngă îmbunătăţirea ca­lităţii se vor realiza şi economii de circa 200.000 lei. Ne-am îndreptat de asemenea aten­ţia spre îmbunătăţirea calităţii pro­duselor de larg consum. Astfel, la fierul electric de călcat şamotul va fi confecţionat printr-un proces tehno­logic nou care constă în presarea re­zistenţei spiralizate în masa cerami­că. In urma perfecţionării aduse, fie­rul poate fi supus unor probe de du­rată de 2.000 ore fără a suferi stri­căciuni. ING. C STUPARU, şeful serviciu­lui tehnologic din uzina „Semănă­toarea": — Datorită sarcinilor însem­nate de producţie din cadrul planului pe a­­cest an, al întreprinderii noastre, care­ prevăd, printre altele, scăderea pre­ţului de cost cu circa 22,9 la sută şi o creştere­ a productivităţii muncii de 2­ la sută, am acordat o atenţie deo­sebită măsurilor pentru îmbunătăţi­rea tehnologiei. Iată numai cîteva e­­xemple. In primul rînd se va trece de la forjarea unui număr de 12 repere, la turnare, fapt ce va duce la reali­zarea a peste 39.000 lei economii. De asemenea, metoda de croire complexă a tablei va fi perfecţionată şi folo­sită pe o scară tot mai largă! In a­­cest an, la un număr de 14 repere o­­peraţia de găurire nu va mai fi exe­cutată cu ajutorul maşinilor speciale, ci prin ştanţare. Astfel se vor obţine nu numai însemnate economii de me­tal, dar şi o productivitate sporită. De asemenea, se preocupă confec­ţionarea unui număr însemnat de dis­pozitive şi scule mult mai perfecţio­nate. De pildă, se vor introduce dis­pozitive cu strîngere pneumatică, dis­pozitive de găurire cu axe multiple etc. Numai prin aplicarea unui sin­gur dispozitiv perfecţionat de găurit vom realiza producţia a cinci maşini simple şi vom obţine 80.000 lei eco­nomii. In secţiile uzinei se organizea­ză de asemenea linii tehnologice pen­tru fabricaţia lamei cuţit de la com­bine, linia tehnologică pentru fabri­carea roţilor dinţate etc. Toba com­binei şi subansamblul d­ur scuturător se vor monta pe tocte. Un accent deosebit s-a acordat şi îmbunătăţirii procesului de turnare. Pînă la darea în folosinţă a noii tur­nătorii, vom întrebuinţa mai avanta­jos poziţia pîlniilor de turnare. Se prevede ca astfel să obţinem economii de 300.000 lei. P. TOACA s. -­AAAA . Parcurile oraşului se pregătesc de primăvară aa/saaaa.aaaa.aa . W mt Mmm ie seas­eulte republici unionale şi autonome din U. S­. S. S., au avut loc ieri alegeri La 1 martie în R.S.F.S.R., în Ucraina, Bieloru­sia şi într-o serie de alte republici unionale şi autonome din U.R.S.S. au avut loc alegeri în Sovietele supreme şi locale de deputaţi ai oamenilor muncii. (Citiți în pagina 3-a telegrama) LA 1 MARTIE A Macmillan a vizitat Leningradul LENINGRAD­­ (Agerpres) — TASS transmite : La 1 martie Harold Macmillan, pri­mul ministru al Marii Britanii, şi per­soanele care-l însoţesc au vizitat Şcoa­la maritimă militară superioară „Mi­hail Frunze" din Leningrad. Răspun­­zind la cuvintarea de salut a viceami­ralului Bogdenko, comandantul şcolii, Harold Macmillan a declarat: „Vă mulţumesc pentru înalta cinste ce vre-aţi făcut invitindu-mă să vizitez a­­ceastă şcoală istorică. Pentru noi, care trăim pe insule, marina regală consti­tuie o tradiţie sfială şi scumpă nouă. Prietenia dintre flotele engleză şi rusă are o veche tradiţie“. Primind un dar’ de­ la viceamiralul Bogdenko un stilet, Macmillan a mul­ţumit cu căldură pentru acest dar Primul ministru a remarcat în glumă că va arăta stiletul lui Louis Mount­batten, primul lord al Amiralităţii, care fără îndoială că il va invidia. După aceea, Macmillan şi persoanele care-l însoţesc au făcut o plimbare prin oraş. Ei s-au oprit in dreptul monumentului lui Petru cel Mare, a catedralei Isaakovski, in piaţa din faţa Palatului de Iarnă şi au făcut o plimbare pe jos pe prospectul Nevski. Locuitorii Leningradului au salutat cu căldură pe Harold Macmillan şi pe Anastas Mikoian care l-a însoţit in plimbarea prin oraş. înalţii oaspeţi au vizitat un mare magazin pentru desfacerea pro­duselor alimentare. Oaspeţii au vizitat de asemenea Palatul Pionierilor unde funcţionează un centru de vot. Cu a­­cest prilej, Anastas Mikoian a primit buletinele electorale şi le-a introdus in urnă. Harold Macmillan a urmărit cu atenţie operaţiunile de vot. Oaspeţii au stat de asemenea de vor­bă cu un grup de pionieri. „Cine din­tre voi ştie englezeşte■?" a întrebat Anastas Mikoian. Pioniera Natasa Roh­­lina, a spus următoarele în limba en­gleză primului ministru al Marii Bri­tanii: „Vă rugăm să transmiteţi un salut copiilor englezi şi să primiţi din partea noastră aceste cadouri". Pio­nierii au dat lui Harold Macmillan şi lui Anastas Mikoian păpuşi, un ursu­leţ şi alte cadouri. Apoi, Harold Macmillan şi persoa­nele care-l însoţesc au vizitat unul din cele­ mai mari m­uzee de artă din lume — Ermitajul. In seara zilei de 1 martie Harold Macmillan primul ministru al Marii Britanii, Selwijn Lloyd ministru al A­­facerilor Externe, Patrick Reilly am­basadorul Marii Britanii in U.R.S.S. şi ceilalţi oaspeţi englezi au părăsit Leningradul indreptindu-se spre Mos­cova. Au plecat de asemenea la Moscova Anastas Mikoian, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Andrei Gromiko, ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., Iakov Malik am­basadorul U.R.S.S. în Marea Brianie și alte personalități. Danemarca nu poate sarcinile impuse PARIS­­ (Agerpres). După cum transmite agenţia France Presse, P. Hansen, ministrul de Răz­boi al Danemarcei, a declarat la o conferinţă de presă la 28 ianuarie c­ă Danemarca consideră că nu-i stă în putinţă să îndeplinească sarcinile ce i-au fost trasate de statul major al for­ţelor armate din Europa ale N.A.T.O. După cum a declarat Ham­son, pen­tru aceasta Danemarca ar trebui să sporească cheltuielile militare cu 40 la sută ceea ce în actuala ei situaţie economică este cu neputinţă, îndeplini de N.A.T.O.

Next