Informatia Bucureştiului, martie 1959 (Anul 6, nr. 1730-1755)

1959-03-02 / nr. 1730

Pag. 21 Informaţii df parţi4 9M mai atin­se la i IMvai M Ini luă hhI iMfia iW» ” Despre succesele obţinute în ultima vreme de colectivul­­­­întreprinderii „Bela Brainer“ nu se poate vorbi fără să n[se amintească de contribuţia agitatorilor, de munca politica ! ’ desfăşurată de aceştia. Organizaţia de partid are un­­­­ colectiv de 124 agitatori — format din fruntaşi în produc­­] [­ţie, maiştri, tehnicieni, ingineri, tovarăşi cu autoritate şi cu experienţă in muncă. Ei sunt repartizaţi în toate sectoa­­­­­­rele fabricii. Biroul organizaţiei de bază a luat măsuri ca ei să fie " [ instruiţi d­e regularitate pe teme legate de îndeplinirea­­sarcinilor de plan. Ingineri, tehnicieni, fac expuneri în ■"faţa agitatorilor cu exemple concrete de la locurile de­­minică. Tovarăşii Nazarie Nichifor, Feldman Zisu şi alţi .. ingineri au vo­­bit agitatorilor despre cauzele rebuturilor | [ la unele tricotaje. Agitatorii şi-au notat fiecare faptele.­­ ’ Apoi au stat de vorbă cu oamenii şi în special cu cei ""care nu reuşeau să dea totdeauna produse de calitate “bună. ■- La secţia raschel calitatea lăsa uneori de dorit Mun­­‘ [­ci­tori ca Ene Dumitru, Elena Titel, Suvăr Zizi, Zestreanu ••Ana şi alţii depăşeau procentul de rebuturi admis, în­­timp ce alţii, lucrînd la aceleaşi maşini, obţineau o calitate • • bună în procent de aproape sută la sută. . • Agitatoarea Motoc Ecaterina a organizat demonstraţii !! practice, împărtăşind din metodele sale de muncă. S-au r­ găsit şi unii muncitori care să susţină că la maşina lor nu se poate lucra la fel. Agitatoarea a făcut atunci de­monstraţii practice chiar la maşinile lor. In timpul de­monstraţiilor ea a arătat intre altele, cum poate fi evitată şi pătarea tricotajelor cu ulei şi ruperea prea des a firului. „’ Aceste demonstraţii practice in secţiile întreprinderii “„Bela Brainer“ au devenit un lucru obişnuit. Muncitorii tineri urmăresc cu atenţie metodele de m­uncă al­e frunta­şilor. Rezultatele muncii depuse de fiecare agitator n-au intirziat să se arate. După o activitate perseverentă, pe graficele de calitate, care sunt afişate in fiecare secţie, au apărut numele unor noi muncitori care dau produse de calitatea întîi. Pe luna ianuarie­­planul de calitate pe secţii şi pe fabrică a fost îndeplinit şi depăşit. Agi­tatorii Mircea Moga, Maria Durduş, Ecaterina Motoc, Ilie Marin de la secţia raschel au acum tot dreptul să fie mul­ţumiţi de rezultatele muncii lor. Biroul organizaţiei de bază a luat şi alte măsuri pentru a asigura buna calitate a tricotajelor. Aşa, de pildă, luna trecută s-au întîlnit muncitorii de la secţia croit cu cei de la secţia raschel. Tov. Stanciu Tulea, responsabilul controlului tehnic, a arătat ambelor secţii care sînt defi­cienţele ce mai persistă în procesul de producţie. Croitorii au criticat aspru pe cei de la raschel arătîndu-le tricota­jele cu defecte, pătate de ulei, cu fire negre sau cu dimen­siuni nerespectate. Agitatorii arabelor secţii au fost pre­zenţi, şi-au spus şi ei părerea. Cu acest prilej s-au făcut numeroase propuneri. Acum la toate locurile de muncă există grafice indicînd sarcinile ce revin fiecărui muncitor sau brigăzilor. De asemenea, agitatorii sunt incunoştinţaţi din timp asupra modului în care se îndeplineşte planul de producţie la diferiţi indici. Organizaţia de partid de la „Bela Brainer“ are un colectiv de agitatori activi, bine pregătiţi şi cu autoritate. Este­­necesar însă ca iniţiativele bune să fie urmărite şi generalizate, iar biroul organizaţiei de bază, organizatorii grupelor de partid să acorde şi pe mai departe atenţie îmbunătăţirii continue a muncii de agitaţie pentru ca nivelul activităţii ei să crească necontenit, V. PATROLEA ­. 25 de agitatori nefolosiţi! !.... 25 de agitatori are organizaţia de bază a sfatului popu- rţlar raional „V. I. Lenin . 25 de tovarăşi cu o bună pre- Ugătire politica, conştiincioşi, disciplinaţi in muncă. ■" Aşa ne relata situaţia agitatorilor tovarăşul Andrei Barta I! — responsabil cu problemele de agitaţie şi propagandă nu • • biroul organizaţiei de bază. ; [ Numai că cei 25 de agitatori nu sunt folosiţi în acţiunile •­­ importante iniţiate de biroul organizaţiei de bază. Şi nu " [ sínt folosiţi pentru că despre ajutorul agitatorilor, despre “rolul lor in cadrul instituţiei nu pare convins nici tovară­­"•sul Barta şi probabil nici ceilalţi tovarăşi din birou. '­ Am stăruit totuşi: -- — Cînd aţi instruit ultima dată agitatorii? — am în­[ ■ trebat, încercând să găsim un punct de plecare concret în "►discuţia ce — cu eforturi — încercam s-o înfiripăm. •• De mult. Precis n-aş putea să vă... Dar să ştiţi. V. agitatorii au fost îndrumaţi să explice salariaţilor insiit­­­•tuţiei problemele externe mai importante. Şi au făcut “bine aceasta. — Cunoaşterea evenimentelor internaţionale este in­tr-adevăr o sarcină importantă. Dar în problemele apro- “ piate instituţiei, spre exemplu, care a fost aportul agitato­rilor ? De pildă în combaterea rutinei, a birocratismului,­­ a formalismului în muncă. Nu aveţi asemenea cazuri prin-!]­tre tovarăşii care muncesc în diferitele secţii ale statului ? — Ba da, au fost cazuri, dar mărunte, reduse ca im-­­ portantă... In realitate, s-ar putea enumera şi alte domenii de­ muncă din cadrul sfatului popular în care agitatorii şi-ar­ fi putut aduce contribuţia. De pildă în combaterea defi-­ cienţelor manifestate în deservirea cetăţenilor la secţiu-,­nile sfatului, antrenarea tuturor lucrătorilor sfatului la­­ acţiunile iniţiate de comitetul executiv etc. E necesar ca organizaţia de bază a sfatului popular, raionul V. I. Lenin să se preocupe mai mult ca pînă acum ] de munca de agitaţie. P. IONESCU ORIZONTAL : 1) Scriitor sovietic, autorul romanului „Primele bucurii" - Cuvînt împrumutat din greceşte şi folosit ca exclamaţie spon­tană de bucurie provocată de rezolvarea unei probleme dificile. 2) Personaj feminin din romanul „Pe Donul li­niştit" de Şolohov - Drama­turg sovietic, autorul piesei „In căutarea bucuriei". 3) Scriitor din R.P.R., autorul vo­lumului „A șaptea bucure", tradus de Remus Luca- Vas care curăță fundurile ape­lor 4) Munți în U.R.S.S. (2 cuv.) - In formă ! - Precum: 5) Pronume -Intre două camere - Perso­naj fantastic din lumea bas­melor. 6) La revedere ! -De la (ed.) - Pronume - Mă­sură de suprafaţă. 7) Bucu­rie, vioiciune manifestată fără măsură. 8) A dobîndi, a pri­mi - Cea mai nucă pasăre din ţara noastră. 9) Conţinut - Fecior (Banat). 10) Literă grecească - Rînd - Conjunc­ţie. 11) Pe tine - Şagă­­ ...Chirescu, autorul cântecu­lui „Mare bucurie-n ţară". 12) Nitrogen - Soţia ţăranu­lui Mitru Tătaru din roma­nul „Bucuria tinereţii", a­­părţinind scriitorului de la 2 vertical. VERTICAL : 1) Pentru ban­dajat rănile - Autorul „Jo­cului bucuriei". 2) A simţi o mare bucurie, a fi foarte bucuros - Autorul romanului „Bucuria tinereţii". 3) Mino, coşcogea — Vulcan în Sicilia. 4) Disciplină sportivă - Com­pus chimic cu oxigen - Con­soane. 5) Nichel - Localitate în Franţa - In sală ! 6) A­ plecat, încovoiat - Poet ro­man, autorul poeziei „Bucu­ria de-a trăi". 7) Fire - Gură de foc. 8) Morman - Noroc fi bucurie ! — Cal. 9) Plan­tă erbacee - Aur. 10) A­­fluent al Tisei - Pîrghie de comandă la avion - Plantă textilă. 11) Coş nesfîrşit - Sigure - Arbust. 12) Avocat (abr.) - Interjecţie - Se bu­cură de o îngrijire atentă din partea apicultorilor. Cuvinte rare : Autun. A. STOICA B­UCURIE DEZLEGĂRILE JOCURILOR ANTERIOARE „IN PLINA MIȘCARE“ ORIZONTAL: 1) Eminescu — Nod. 2) Motor — Ancore. 3) Ori — Ovidiu — S. 4) Tineri — An - Le. 5) I - E — Ist - Elian. 6) O­­ R.S. - Luată — E. 7) Noapte — Pică. 8) Acriu — Ma­cara. 9) To — Ritm — Ataș. 10) Leagă — A — Eba. 11) D — Olacari — N­. 12) Iola — Traiect UN BULETIN FARA „2“ — Fantezie Pronosport — ORIZONTAL: 1) Prolix — A — O. 2) Pixuri — Cu. 3) Taxi — Ea. 4) T — L — Maxim. 5) Eli­xir — Si. 6) Nuc — Cadix. 7) Oxid — Me — T. 8) Ra —Exista. 9) Tamarix. 10) Fixa —Er —A. 11) Ie — Re — Aix — 12) U — Baoxită. La intersecţia artelor Arlhitectului tot­deauna ii va fi de folos fotografia,­­ desenul, acuarela auxiliare exer-­­ citării propriei sale meserii, propriei sale arte. Şi, artist I fiind, nu-i vom so­coti amator atunci I cînd ia penelul in mină ori cînd fixea­ză in cărbune şi tuş un detaliu arhitec­tonic pe planşa albă, că unei cinci * cuprinde cu obiecti­vul aparatului de fotografiat, nn cit ! mai potrivită orîn­­duire, un coif de­­ stradă, un oraş în­treg sau un singur ornament. Toate acestea le face cu i priceperea construc­­ionului­, oarei cu- i noaşte armonia construcţiilor, sub toate aspectele lor. Totuşi, in gene­ral, nu-l vom so­coti pe arhitect nici­­pictor nici fotograf. Arta lui plastică sau fotografică este de un anumit ca­racter, urmăreşte un anumit scop: prezentarea docu-­­ mentarului arhitectonic fratr-o for­mă artistică. De aceea, In expoziţia de plastică şi fotografie a arhitecţilor, deschisă anual (Casa arhitectului, str.­­ Episcopiei 9), nu-şi au loc proiectele, perspectivele şi desenele tehnice, de aceea nu-şi au loc ună portretele, com­poziţiile cu diverse scene, naturile moarte. Aici sunt expuse acuarele, de-­­­sene şi fotografii, realizate din ex­cursiile de documentare ale unui an întreg şi reprezentând arhitectură­ — de la detaliul izolat la priveliştea de ansamblu. Ce s-ar putea spune, in citeva rin­­duri, despre sutele de lucrări expuse (200 desene şi acuarele, aproximativ 140 fotografii) ? In general, plastica e mai bine prezentată şi mai unitar (ca tematică) decit in anii precedenţi. Arhitecţii au căutat să surprindă şi să redea, in acelaşi timp, atmosfera loca­lă — fie că e vorba de marile bule­varde ale Capitalei, fie că e vorba de specificul unor oraşe ardelene cunoscu­te pentru personalitatea lor (Sibiu, Sighişoara, Oraşul Slatin), fie că e vorba de noi şi vechi aşezări de pe li­toral (Eforie, Cost­ine­şti). Un interes deosebit il reprezintă studiul monu­mentelor vechi de arhitectură româ­­nească — furie, biserici, minăstiri. Fotografia urmează acelaşi itinerar al excursiilor, îmbogăţit cu multe ima­gini de peste hotare. Dar, cu toate că e reprezentată prin numeroase lucrări bune. In ansamblu, nu se situează, mai ales in ceea ce priveşte tehnica, la nivelul plasticei. Toată această activitate a arhitecţi­lor a fost răsplătită, juriul acordind numeroase premii şi menţiuni pentru Lucrările cele mai bune. Iar manifesta­rea este meritorie prin însăşi organi­zarea ei devenită tradiţională, meri­torie prin ţinuta sa artistică, an de an, mai remarcabilă. O expoziţie la in­tersecţia artelor. HORilA HOiRŞiA Desen din Sibiu realizat de arhitectul Mircea Anania Rezultate preţioase ale cercetărilor ştiinţifice in agriculturi Anul acesta s-au organizat pentru prima oară sesiuni comu­ne de referate şi comunicări ştiinţifice ale institutelor de cer­cetări şi învăţămînt din agricul­tură, pe zone mari naturale pe­doclimatice. In actuala sesiune, unde s-au întrunit toate institu­tele şi staţiunile experimentale din regiunile Bucureşti, Piteşti şi Piteşti, s-au prezentat referate şi comunicări privitoare la cele mai importante aspecte ale agri­culturii acestor regiuni. Raportorii, călăuzindu-se de documentele Plenarei C.C al P.M.R. din noiem­brie 1958, au insistat îndeosebi a­­supra măsurilor care asigură creşterea producţiei la hectar la cereale, păioase şi porumb, sfe­clă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, legume, viţă de vie, pomi fructiferi etc. Institutele participante au prezentat în ca­drul sesiunii 178 referate şi co­municări ştiinţifice, care au scos în evidenţă rezultate preţioase ale cercetărilor • IN LEGĂTURĂ CU SPORIREA PRODUC­­ţiier LA CEREALE, cele 24 referate prezen­­tate au tratat probleme referitoare la crea­rea de noi soiuri, îmbunătăţirea agrotehni­­cii, combaterea dăunătorilor, bolilor şi bu­ruienilor, mecanizarea lucrărilor, regimul de irigaţie etc. S-au scos în evidenţă recoltele mari obţinute prin cultivarea porumbului hibrid. Valoroase sînt rezultatele obţinute la mecanizarea lucrărilor în cultura porumbului, combaterea buruienilor, dăunătorilor şi bo­lilor acestuia. O contribuţie deosebit de importantă o constituie crearea primilor hibrizi dubli româneşti, obţinuţi de un co­lectiv de cercetători ai I.C.A.R. • REZULTATELE PRIVITOARE LA PRODUC­TIVI­TATEA ORZULUI DE TOAMNĂ în com­paraţie cu cel de primăvară au dovedit că, faţă de sporurile mari şi asigurate pe care le dă orzul de toamnă în comparaţie cu orzoaica, chiar în zonele cu ierni mai aspre, rezultă necesitatea extinderii cultu­rii lui şi cultivarea orzoaicei numai în re­giunile mai umede din Transilvania. • ŞASE REPERATE AU ARĂTAT MIJLOA­CELE PRIN CARE SE POATE SPORI SIM­ŢITOR PRODUCţIA LA SFECLA DE ZAHĂR, pentru a îndeplini sarcina trasată de Ple­nara CC al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 cu privire la sporirea producţiei sfe­clei de zahăr, astfel încât să se ajungă în curînd la peste 5 milioane tone anual. S-a arătat că prin irigare, în condiţiile actuale, producţia sfeclei de zahăr se poate ridica la 65-70.000 kg. la hectar. De asemenea, unele soiuri create la noi au dat rezultate bune, depăşind soiurile im­portate.­­ DIN REFERATELE PRIVITOARE LA COMPORTAREA SOIURILOR DE FLOAREA SOARELUI la centrele experimentale ale Comisiei de stat pentru încercarea soiuri­lor şi staţiunile I.C.A.R., reiese net supe­rioritatea soiurilor sovietice care se re­marcă îndeosebi prin producţia mare de ulei la hectar, cum sunt soiurile VMIMR. 8931 şi Armavir 3497. Preţioase pentru pro­ducţie sînt şi rezultatele privitoare la a­­grotehnica florii-soarelui. Din aceste date rezultă că se poate realiza şi depăşi pro­ducţia de 1500-2000 kg. la hectar, între­­cîndu-se astfel producţiile prevăzute în do­cumentele Plenarei. In condiţiile de iriga­ţie, applicînd o agrotehnică corespunzătoa­re, producţia poate depăşi 3000 kg. la hectar. • IN DOMENIUL HORTIVITICOL, proble­mele agrotehnice au reprezentat circa 60 la sută din totalul referatelor, ceea ce subliniază importanţa acordată de cerce­tători acestui sector. O contribuţie valo­roasă la rezolvarea problemelor, practica a fost adusa în privinţa sistemului de a­menajare a terenurilor în pantă pentru plantaţiile de vii, a influenţei complexului de măsuri agrotehnice asupra rodirii pru­nului în silvostepă, a comportării în pe­piniera a principalelor soiuri de pruni al­toiţi pe diferiţi port-altoi, ca şi a stabili­rii celor mai indicate soiuri de legume pentru fiecare regiune şi a regimului de irigaţie corespunzător (soluţiile indicate de referenţi putînd fi recomandare în practi­că). Meritoriu este rezultatul obţinut în privinţa ridicării economice a regiunilor premontane prin cultura pomilor pe tere­nurile terasate în asociaţie cu alte culturi­­ agricole. Producţiile de peste 20.000 kg. cartofi la hectar şi 40-50.000 kg. roşii tim­purii obţinute pe aceste terenuri sunt de­osebit de frumoase, metodele aplicate pu­tînd fi extinse în producţie. • IN SECTORUL MECANIZĂRII, refera­, tete au cuprins problemele cele mai im­portante privind mecanizarea culturilor pa­­recise, porumbului, sfeclei de zahăr, viti­culturii, pomiculturii şi zootehniei. Cerce­tările au urmărit găsirea unor soluţii legate de ultimele cerinţe privind introducerea tehnicii noi care să asigure indicii de pro­ductivitate şi consum optim, ca introduce-­ rea maşinilor purtate, sporirea vitezelor de lucru, introducere® unor maşini noi cu in­dici tehnico-economici superiori, folosirea resurselor hidroenergetice locale etc. Lu­crările au reflectat preocupări privind in­troducerea unor soluţii noi care n-au fost încă folosite la noi în ţara, ca, de exem­plu , tractorul cu patru roţi motrice, sa­siul autopropulsat etc. PROBLEMELOR DE PROTECŢIA MUNCII, TOATA ATENŢI­A! Pentru organizarea şi îndrumarea activităţii de protecţie a muncii s-au creat organe speciale, pe linie administrativă şi sindicală, care se ocupă de această problemă. Zeci de milioane de lei au fost alocate de către stat pentru îmbunătăţirea continuă a protecţiei muncii prin introducerea mecanizării, a micii mecanizări, adaptarea diferitelor dispozitive de tehnica securităţii în procesul de producţie etc. In anul 1952 s-a creat Institutul de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii în scopul studierii problemelor ridicate de nevoile practice ale între­prinderilor. Dar la rezolvarea diferitelor sarcini privind protecţia muncii sînt che­mate să colaboreze toate organele, toate întreprinderile şi instituţiile. Se mai intîlnesc însă atitudini inadmisibile faţă de sarcinile protecţiei muncii ma­nifestate de către conducerile unor întreprinderi care nu înţeleg să acorde şi să sprijine acest important sector de activitate. Să insă acest lucru, traiind sarcinile de propagandă in sectorul protecţiei muncii ca pe un copil vitreg. Pentru ilustrarea concretă a acestei atitudini necorespunzătoare, cităm cazul pe care ni l-au oferit recent cele patru filme de protecţia muncii sosite din U.R.S.S., încă din luna noiembrie d­ar nelivrate nici pină in prezent, pentru că Direcţia reţelei cinematografice şi a difuzării­ filmelor nu s-a preocupat să le traducă. Aceste filme, deosebit de interesante, extrem de utile prin conţinutul lor, traiind teme despre : tehnică securităţii la încărcări şi descărcări, tehnica secu­rităţii în construcţii, protecţia muncii pr­in agricultură şi­­ventilarea galeriilor­ subterane au fost solicitate in nenu-­­ mărate rinduri de către muncitorii prin întreprinderi şi de pe şantiere Dar Direcţia reţelei cinematografice şi a difuzării filmelor, ignorind aceste ce­rinţe, continuă să amine de pe o lună pe alta traducerea filmelor. Ultimul răspuns aparţinind tov. Nicolae Bădră­­geanu, şeful laboratorului, anunţă că „in cel mai fericit caz" filmele vor pu­tea fi livrate Institutului de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii la sfirşitul lunii aprilie. PENTRU NIŞTE SIMPLE CATARAMI Vechiul tip al centurilor de salvare pentru pescari dovedindu-se incomod, Institutul de cercetări ştiinţifice pentru protecţia muncii a creat un nou model cu mult mai uşor de purtat. Supus consultului muncitorilor pescari şi în­treprinderilor de resort, noul model a fost unanim acceptat. Ca şi in anii precedenţi, întreprin­derea „Izolatorul" a fost solicitată să execute aceste centuri. Aici la ve­chiul, cit şi la noul model, materia pri- , mă de confecţionare era aceeaşi, cu sin-­ gura deosebire că la ultimul au apă-­­ rut in plus nişte catarame, nepreten­ţioase, din sîrmă. Acest amănunt s-a dovedit a fi un pretext pentru conducerea întreprinderii GREUTAJI IN MUNCA DE POPULARIZARE Muncii de propagandă in domeniul instruirii muncitorilor, ii revine un rol de căpetenie în asigurarea protec­ţiei muncii. Direcţia reţelei cinematografice şi a difuzării filmelor n-a reuşit să înţelea­„Izolatorul" care, sub pavăza lui, se­­ eschivează de la sarcina executării ce-­­ lor 600 centuri de protecţie care i-au­­ fost comandate. Lipsa catarămilor nu­­ poate fi nici pe departe un motiv, de- ?­oarece întreprinderii în cauză i-a fost­­ indicată concret cooperativa care le­­ poate executa. ( ANGAJAMENTE NERESPECTATE ) Pe baza sezisărilor muncitorilor care­­ lucrează în întreprinderi şi secţii chim­­­mice, în legătură cu calitatea slabă­­ a cizmelor antiacide, Uzinele Chimice­­ Române au produs anul trecut un nou­­ sortiment de cizme de protecţie. Ex-­­­perimentate la uzinele chimice „Petre I Poni" din Valea Călugărească, aceste­­ cizme s-au dovedit a fi de foarte bună­­ calitate.­­ O primă comandă de 100 perechi , făcută de uzinele textile „Gh. Doja" din­­ Sf. Gheorghe, a fost acceptată de Uzi- C nele Chimice Romíne care s-au­ anga- \ jat să le livreze pină la sfirșitul lui \ 1958. Sintem­ acum în 1955 și realiza- | rea cizmelor a rămas tot în stadiul de C promisiune. Cînd se vor hotărî oare­­ Uzinele Chimice Romíne să-și respecte­­ propriile angajamente 1 J C. SIRBU \ CONFERINŢĂ----­ Astă-seară, la ora 20, in sala Ma­­gheru a Teatrului Armatei, are loc o nouă manifestare în ciclul de conferinţe experimentale „Istoria teatrului româ­ne­sc". Tov. Silvian Iosilesc­u va con­ferenţia despre I. L. Caragiale. In con­tinuare, vor fi prezentate piesele „Conu Leonida faţă cu reacţiunea" şi „O noapte furtunoasă“, in interpretarea studenţilor Institutului de teatru „I. L. Caragiale", clasa prof Alexandru Finii, lector George Rafael. f HilitiiHtlhiiilIiilÎliiil lUÉlíliilitr iConcert simfonic în memorial lui Alfred Alessandrescu Dispariţia neaşteptată şi putem spune prematură a muzicianului Alfred Alessandrescu este dureros resimţită de toţi cei ce i-au cu­noscut talentul şi i-au urmărit rea­lizările, realizări care au purtat totdeauna pecetea modestiei şi a unui pilduitor spirit de dăruire. Animator preţios, vreme de de­cenii, al vieţii noastre muzicale, unul dintre cei mai apropiaţi cola­boratori ai lui George Enescu, Al­fred Alessandrescu a desfăşurat, cu deosebire după eliberarea patriei noastre, o intensă şi rodnică mun­că artistică de promovare a muzi­cii simfonice romîneşti, de popu­larizare a acesteia în rîndurile largi ale publicului. Creaţia sa, deşi de proporţii res­­trînse, ocupă totuşi un loc impor­tant în acţiunea de afirmare a sim­fonismului romînesc, în epoca de pionierat a acestuia, o creaţie mu­zicală care are in acelaşi timp o reală şi durabilă valoare. Comitetul de radiodifuziune şi televiziune a cinstit memoria lui Alfred Alessandrescu printr-un con­cert al orchestrei simfonice, în care sub conducerea dirijorului Iosif Conta, a fost interpretată o bună parte din lucrările compozitorului. Am ascultat cu acest prilej cu­noscutele sale poeme simfonice „Didona“ şi „Acteon“ grăitoare pentru talentul ca şi pentru con­cepţia creatoare a compozitorului. Intr-o vreme in care curentele de­cadente prindeau să bîntuie în mu­zica apuseană, Alfred Alessan­drescu are meritul de a fi scris o muzică net programatică, animată de un puternic suflu lizico-dram­a­­tic şi vădind un meşteşug strălu­cit. Inspirate din mitologie, lucră­rile impresionează prin puternicul lor fond emoţional. Redate de diri­jorul Conta cu un deosebit finisaj artistic, ne-au evocat cu putere ta­blourile şi scenele înscrise în pro­gramul poemelor, zbuciumul dra­matic al eroilor respectivi. Am ascultat apoi interpretate de Teodora Lucaciu trei poeme pentru soprană şi orchestră scrise de com­pozitor pe versuri de Elena Văcă­­rescu : „De vînt eşti purtată“, „Vi­ziune de toamnă“ şi „Idilă tristă". Sînt lucrări care vădesc sensibili­tatea lui Alfred Alessandrescu, ca­pacitatea sa de a înmuia linia me­lodică după mişcarea şi spiritul textului poetic, încredinţînd tot­odată şi orchestrei un rol de o mare putere expresivă. Cîntăreaţa, a cărei voce de so­prană lirică are un colorit egal, foarte plăcut şi o intensitate re­marcabilă, cu deosebire în regis­trul acut, a redat poemele cu o pasionată trăire a sensului lor dramatic. Participant neobosit la viaţa noastră muzicali, Alfred Alessan­drescu are de asemenea meritul de a fi orchestrat nenumărate lucrări care au intrat altfel în circuitul concertelor simfonice. Printre aces­tea este şi Concertul în do major transcris de la 2 viori şi pian la două violoncele şi orchestră. Orchestraţia măiestrit realizată de muzician şi interpretarea de elevată artă a violonceliştilor Radu Aldulescu şi Vladimir Orlov ne-au redat cu fidelitate conţinutul emo­ţional al muzicii haendeliene. Dirijorul Iosif Conta a pus mult suflet la pregătirea acestui con­cert Facilitatea sa de a asimila într-un timp scurt o partitură, si­guranţa şi elanul cu care a con­dus, au dus la buna prezentare a muzicii, cinstind astfel memoria re­­gretatului Alfred Alessandrescu. J.-V. PANDELESCU ALFRED ALESSANDRESCU O reuşită aplicaţie practică Deşi în sala ticsită toţi cetăţenii din cartier erau numai ochi şi urechi la „minunile“ ce se petreceau înaintea privirii lor, atenţia ne-a fost atrasă de figurile cîtorva bătrîni. Adevărate „minuni“. Să vezi cum­ apa limpede se făcea cînd albastră, cînd curată ca la început, cînd galbenă şi iarăşi albastră sau limpede. Ba chiar în rrivnile tînărului de pe scenă violetele îşi schimbau culoarea cind în vişiniu, cind în alb, cînd un verde de ziceai că sînt panseluţe, toporaşi, căr­­ţunaşi sau alte asemenea flori. — Să juri că sînt „minuni“ — zicea Constantin Badea, în vîrstă de 75 ani, către vecina sa şi ea cam de aceeaşi vîrstă. Dacă nu l-am şti noi pe Mih­ai Naum... că doar a mai fost pr­intre noi. — „Da, da, aşa e, adăuga vecinul din stingă. Şi cînd te gîndeşti că cu ani în urmă venea un şarlatan de ne lua banii cu scamatorii. Zicea că sirut „minuni“, făcute numai de el. De unde ! Chimie, asta e! Acestea sînt numai citeva din aspectele aplicaţiei practice care a avut loc în sala căminului cultural „23 August“ din raionul 1 Mai. Era ora 17,30 cînd în sala căminului se adunaseră numeroşi cetăţeni din cartier şi activişti culturali din Capitală pentru a asista la aplicaţia practică model pentru combaterea superstiţiilor pregătită cu prilejul seminarului lunar. După conferinţa documentată şi convingătoare „Superstiţiile şi cauzele lor“ ţinută de bibliotecarul Vasile Boroş au urmat mai multe experienţe — reacţii chimice. Cetăţenii din cartier au fost încintaţi de succesul acestei seri de expe­rienţe ştiinţifico-distractive. Bătrîn­ul Constantin Badea, casnica Niculina Sîrbu şi alţii şi-au exprimat mulţumirea pentru acţiunea deosebit de frumoasă ce ie-a fost dat s-o vadă. „Atît experienţele cit şi explicaţiile au fost foarte bune, necesare şi interesante, ne-au stirnit pe deplin interesul şi ne-au pus lumină in multe lucruri ce mai dăinuiau nelăm­­uri­te în mintea noastră“ — spunea pensionarul Ion Andreescu, în vîrstă de 60 de ani. In timpul pauzei, cei veniţi la căminul cultural au cercetat cu atenţie şi cărţile expuse în expoziţia „Să cunoaştem lumea şi viaţa cu ajutorul cărţii de ştiinţă". In încheierea aplicaţiei practice brigada artistică de agitaţie a Casei ra­ionale de cultură 1 Mai, a prezentat un reuşit program pe tem­a superstiţiilor şi combaterea lor. „O seară foarte plăcută dar prea rară“ , ne spune bătrîn­ul Ion Cos­tea din str. Caşin 28. De asemenea, am dori ca şi pe străzile mai depărtate pe unde locuim, să se mai facă afişaje sau prin staţia de radioficare şi delegaţii de stradă să fie popularizate asemenea acţiuni“. M. GAGIU ★ Artiştii amatori pe scena Colectivul uzinelor „Semănătoarea" primeşte cu deosebit interes fiecare spectacol al echipei sale de teatru. Clişeul nostru ii prezintă pe artiştii amatori intr-o scenă din piesa lui­­, Rozov ,i­ntr-un ceas bun“, ( Vitrina cu cărţi NOI volume ale scriitorilor NOŞTRI Din ediţia de Opere ale maestrului Mihail Sadoveanu, Editura de stat pen­tru Literatura şi Artă a publicat recent volumul ÎS cuprinzînd lucrările „Ochi de un”, „Morminte” „vechime”, „Divanul persi­an“. In acelaşi timp, tot din opera scriitorului, în colecţia , Bi­blioteca pentru toţi" au apărut cea d­e-a 7-a ediţie a cunoscutului roman „Mitrea Cocor” şi ediţia a 2-a a romanului „Ve­nea o moară pe Siret“. Pe de altă parte, Editura Tineretului a publicat volumul pentru tineret „Ce­tatea de pe stinca veche“ de Dumitru Almaş şi o serie de volume pentru copii cuprinzînd pagini din operele scriito­rilor clasici şi noi lucrări originale. Aşa, de pildă, au apărut , Nunta zamfirei“ de George Coşbuc (ediţie ilustrată de Florica Cordescu), „cotoiul şi caşul“ de Anton Pann (cu Ilustraţii de Irene Rîş­­leacov) şi „Bunicul“ de Ba­rbu ştefă­­nescu-Delavrancea (ediţia a 2-a ilustrată de C. Ceptureanu-Marinescu). Printre lucrările noi pentru cei mici se numără „Capra cu clopoţel” de Al. Amzuiescu (volum ilustrat de Ioana Constantinescu), „Copiii zăvoiului“ de Olga Monta (cu ilustraţii de Elisabeta Manea) şi ,Cum învăţam să desenăm“ de Hie I. Mirea (desene de George Gottwahlt). TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALA Noua colecţie a Editurii Academiei R. P.R. Intitulată „Scriitori greci şi la­tini” şi-a început şirul apariţiilor la volumul „Metamorfoze" de Ovidiu, re­unind o cuprinzătoare traducere a cele­brelor versuri ale poetului latin. „Cartea Rusă”, continuînd tipărirea ediţiilor de opere ale unor mari scrii­tori clasici ruşi şi sovietici, a publicat recent al 10-lea volum din „Opere“ de Mlaxim Gorki (basme, povestiri şi schiţe scrise între anii 1910—1917), precum şi volumul trei din „Opere“ de N. Salti­­kov-Scedrin. De asemenea, a apărut o nouă ediţie a romanului „Mama“ da Gorki. După „Cartea de poeme“, E . P.L A. a scos de sub tipar un nou volum din opera, scriitorului spaniol pederico Gar­cia Lorca. Intitulat „Patru piese de teatru“, volumul reuneşte cîteva lucrări dramatice reprezentative ale lui Lorca: „Mariana Pineda“, „pantofăreasa năz­drăvană“, „Nunta însîngerată“ şi „Casa Bernard el Alba“. Cuvîntul înainte care însoţeşte volumul, este semnat de Mih­­r­ea Gheorgh­iu. LUCRĂRI DE SPORT Redacţia de cultură fizică şi sport a Editurii Tineretului a scos de sub tipar două noi lucrări metodice interesante. Este vorb­a, în primul rind, de traduce­­rea lucrării sovietice „Gimnastica zilnică pentru bărbaţi“ de E. P. Juravliov şi S. V. Iananis, precum­ și de volumul „Alergarea de fond” de C. Iovănescu. pe temele cuLTVRii de masă. Reorganizare instructoarea Maria Grecescu, care în cursul a doi ani a prezentat cu echipa de teatru a cooperativei ,,Răj dio-progres“ doar schiţa dramatizată a lui I. L. Caragiale „Justiţia“ şi comedia­­lui George R­anetti „Romeo şi Julietta -la Mieil“ sau Podlixenia Caramici care a repetat cu artiştii a­­matori ai cooperativei „Electrica“ timp de un ani piesa „...eseu“ de Tudor Muşatescu şi nici măcar n-a prezen­tat-o în faţa publicului. Trei formaţii orchestrale (deci trei instructaje) ale cooperativelor „Cairosierilor“, „Alecano­­precizia“ şi „Mecanica­ Nouă“ au fost „instruite“ de un anav­e N. UhloV care pe lî­ngă că a dovedit o sfralbă pregătire profesională, nu prezenta nici o garanţie. Mai pot fi date şi alte exemple, toate la un joc dovedind lipsa de control şi uşurinţa cu care fondurile culturale au fost consumate fără a aduce rezultate pozitive. — Pină La reorganizare, activitatea cultura­l­artistică la noi era aproape inexistentă — ne-a spus tov. Ma­ria Latkiulic din comitetul de între­prindere al cooperativei Carosierilor. Astăzi însă, noul instructor, tov. I. Brandea, actor la Teatrul satiric­­t muzical „C. Tănase“ este solicitat de artiştii noştri amatori să vină la repetiţiile brigăzii artistice şi în alte zile pe lingă cele în care este progra­mat. Spectacolul pe care brigada co­operativei l-a pregătit în cinstea adu­nării generale, cuprind: „o ascensiu­ne pe 1959“. In el sînt menţionate atît unele lipsuri cit şi realizările ob­ţinute pînă în prezent, dar mai ales angajamentele pe care şi le-au propus muncitorii din cele şapte unităţii ale cooperativei pentru anul în curs. Clubul Uniunii din str. Enăchiţă Lipsa de activitate a majorităţii ce­lor 45 de echipe cultura­l-artistice de amatori existente în cooperative­ meş­teşugăreşti din sectorul metal-chimie din Capitală, a determinat conducerile UGEGOM-ului şi Uniunii Metal-Chi­­mie să treacă la aplicarea unor mă­suri menite să ducă neîntîrziat la ob­ţinerea unor rezultate concrete. In urma analizei pe care serviciul cultural al uniunii, cu concursul Ca­sei de creaţie a Capitalei a făcut-o in luna octom­brie 1958, s-au selec­ţionat elementele talentate, formîn­du-se echipe omogene. Totodată s-a procedat şi la înlocuirea unor aş3- zişi instructori artistici a căror acti­vitate n-a dat rezultate, cum era binevenită Văcărescu 40 desfăşoară o activitate intensă. In afara bibliotecii cu cele peste 25.000 de volume, clubul mai are sală de fe­stivităţi, o sală de re­petiţii pentru cor şi dansuri, săli pen­tru tenis de masă, biliard, şah etc. S­ub îndrumarea instructorului de dansuri Mureş Rădăşanu­ se pregăteşte un dans romînesc de către aproximai­­tiv 20 de perechi de dansatori. Din sala de festivităţi situată la primul etaj, corul format din peste 80 de muncitorii din cooperativeile­ „Presajul“ şi „Tehnomecanica“ execută su­b­ con­­ducerea dirijorului, bucata „O seară în port“. Totodată, dirijorul de cor Savel Sachelarie (la „Electrobobinaj“) şi Cezar Mărculescu (fia „COPRO. CRIM“) predau lecţii teoretice în­ră­­ţân­d notele pe coriştii amatori. Fără îndoială, că aceştia, cît şi instructorii de teatru şi de brigăzi artistice ca Bogdan Căuş, Mircea Maximilian, I. Anastasia, de la Teatrul Naţional „I. L. Caraigiafle“, Marius Popescu de la Teatrul „G. Novana“ şi ceilalţi vor imprima activităţii cultural-artis­­tice din cooperativele meşteşugăreşti Metal-C­him­ie aflate în cuprinsul Ca­pitalei, un ritm nou. Directorul alu­nului, tov. Miihai Strausser, are da­toria ca, folosiind sprijinul efectiv al serviciului cultural din Uniunea Me­­tal-Chimie să îmbunătăţească această activitate. In ce priveşte calitatea pro­gramelor în curs de pregătire, spec­tacolul cooperativei „Carosierilor“, ce a fost prezentat la 28 februarie a.c. în sala casei de cultură a sindicate­lor, îndreptăţeşte optimismul cu care formaţiile cu­ltural-artistice din coope­rative întîmpină cel de-al V-lea con­curs. MARIN GRIGORESCU

Next