Informatia Bucureştiului, aprilie 1959 (Anul 6, nr. 1756-1781)

1959-04-01 / nr. 1756

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VI­I Nr. 1756 4 PAGINI 20 BANI | MIERCURI 1 APRILIE 1959 Un ajutor de preţ pe calea dezvoltării gospodăriilor agricole de stat In legătură cu Hotărîrea Comitetului Central al P.trtiR. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la unele măsfu­ri pentru Îmbunătăţirea conducerii şi controlului de partid şi a activităţii economice in gospodăriile agricole de stat, am pus ctteva Întrebări tovarăşului Constantin Durluţ directorul Trustului Gostat Bucureşti. — Cum va contribui la îmbunătăţi­rea activităţii înfiinţarea consiliilor de conducere in gospodăriile agricole de stat din preajma Capitalei ? — Hotărîrea reprezintă un document de cea mai mare însemnătate pentru îmbunătăţirea în general a activităţii gospodăriilor agricole de stat. Ea se va ajuta să-şi îndeplinească rolul de a deveni model de gospodărie socialistă asigurind o producţie în continuă creş­tere şi contribuind astfel intr-o măsură tot mai mare la alcătuirea fondului centralizat de produse­­agricole al sili­tului. Pentru gospodăriile agricole de stat din centura Capitalei, cea mai impor­tantă problemă ce se pune este profi­larea lor economică pe produsele de care are nevoie în primul rind oraşul: legume şi zarzavaturi, fructe, carne, lapte, ouă etc. Cu alte cuvinte, profilul economic cel mai bine orientat al aces­tor gospodării este cel zoolegumicol, dat fiind faptul că în imediata vecină­tate a Capitalei culturile mari cerealie­re nu sunt nici cele mai necesare, nici cele mai rentabile. Ori, in privinţa aceasta, au existat pină acum unele deficienţe, pe care conducerile gospodăriilor agricole de stat nu s-au preocupat suficient să le înlăture. G.A.S. Dudu, de pildă, dispune de mari posibilităţi de a-şi dezvolta sectorul zootehnic, îndeosebi creşterea taurinelor şi porcinelor. Totuşi, in anii precedenţi, gospodăria a avut o supra­faţă mare de teren cultivată cu griu, care — deşi a dat o producţie bună, — nu reprezintă totuşi forma econo­mică cea mai avantajoasă, ceea ce a fă­cut ca aici să nu se lucreze cu maximum de rentabilitate. Viitoarele consilii de conducere, conform Hotăririi, vor ela­bora proiectele planurilor de profilare şi dezvoltare în perspectivă a gospodă­riilor în aşa fel incit să asigure folosi­rea cu cea mai mare chibzuinţă a pă­­mîntului, maşinilor, instalaţiilor şi con­strucţiilor. Ele vor acorda toată aten­ţia problemei profilării economice juste şi totodată traducerii in viaţă a sar­cinii trasate de Consfătuirea de la Constanţa, care prevede să se asigure un număr corespunzător de vaci, porci şi păsări la fiecare sută de hectare de teren arabil. Din punct de vedere organizatoric, în acelaşi timp, înfiinţarea consiliilor de conducere este foarte binevenită, deoarece duce la întărirea rolului de conducător colectiv şi totodată la mă­rirea simţului de răspundere personală, prin faptul că problemele vor fi anali­zate in colectiv, iar munca fiecăruia va putea fi astfel urmărită mai îndea­proape. Vor fi evitate in felul acesta situaţii ca aceea care s-a creat, de pildă, la G.A.S. Bragadiru, unde n-a existat o perfectă înţelegere şi colaborare in conducere şi­ nu s-a analizat periodic, în colectiv, activitatea fiecărei secţii in parte, axată pe limitele de cheltuieli in procesul de producţie. Rezultatul a fost că gospodăria şi-a încheiat bilan­ţul pe anul trecut cu pierderi destul de însemnate. Cam La fel au stat lucrurile şi la G.A.S. Dudu. In genere, in anii trecuţi, anele gos­podării agricole de stat din jurul Capi­talei (Bragadiru, Roşim, Mogoşoaia, Dudu şi altele) nu au analizat suficient realizarea sarcinilor de plan lunar şi trimestrial şi nu au urmărit in proce­sul de producţie realizarea de economii pe baza limitelor de cheltuieli, ceea ce a dus la cheltuieli ridicate şi la pagu­be. Concret, pentru aprovizionarea Ca­pitalei, aceasta a avut urmarea că a­­ceste gospodării au livrat pieţelor bucureştene produse la un preţ mai ridicat. Hotărîrea, care prevede ca noile consilii de conducere, după ela­borarea judicioasă a planului anual de stat, să analizeze lunar şi trimestrial realizarea acestuia, adoptind de fiecare dată măsurile ce se impun, creează toate condiţiile pentru lichidarea pe viitor a unor asemenea stări de lu­c Ce perspective deschide întărirea controlului de partid în gospodărire a­­gricole de stat ? — întărirea controlului de partid, prin înfiinţarea in fiecare gospodărie a funcţiei de organizator de partid, ce va fi încredinţată unor activişti cu o bună pregătire politică şi a funcţiilor de mecanici şefi de secţii, încredinţate de asemenea unor activişti dintre cei m­ai entuziaşti, bine pregătiţi po­litic şi profesional, are un rol ho­­tăritor pentru îmbunătăţirea muncii în gospodăriile agricole de stat. Rolul organizatorului de partid — membru în consiliul de conducere — este de o mare însemnătate atât in a­­jutarea consiliului la îndeplinirea atri­buţiilor ce-i revin, cit şi in mobilizarea întregului colectiv al gospodăriei la în­făptuirea măsurilor adoptate de condu­cere. Ocupindu-se îndeaproape de îm­bunătăţirea organizării procesului de producţie, de introducerea celor mai­­înaintate metode de muncă, de folosi­rea la maximum a capacităţii tractoa­relor şi maşinilor agricole, extinderea brigăzilor de mecanizare completă şi alte probleme, organizatorul de partid va contribui activ la creşterea producti­vităţii muncii, reducerea preţului de cost şi dezvoltarea continuă a gospo­dăriei Antrenarea întregului colectiv la aceste acţiuni, intensificarea întrecerii socialiste şi întărirea disciplinei in muncă, vor ajuta la lichidarea mani­festărilor de indisciplină care au per­sistat pină acum la unele gospodării (ca, de pildă, la G.AS. Bragadiru, unde dispoziţiile date de director cu privire la mersul producţiei şi livrarea produselor nu erau întotdeauna respec­­tate, sau la G.A.S. Dudu unde, din aceleaşi motive, în anul trecut au fost schimbaţi doi ingineri şefi). De asemenea, cu ajutorul organiza­torului de partid şi al mecanicilor şefi de secţii, vor fi lichidate lipsurile din trecut în privinţa mecanizării unor lu­crări ca şi a întreţinerii şi folosirii ra­ţionale a utilajelor. De exemplu, la G.A.S. Dudu, Roşia, Mogoşoaia şi al­tele, o parte din lucrările care puteau, fi executate mecanic au fost executate manual, ceea ce a dus la producţii scă­zute şi fond de salarii irosit. Hotărirea Comitetului Central al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri creează toate condiţiile ca să putem nu numai să lichidăm asemenea lipsuri de pină acum, ci şi să ridicăm la un ni­vel înalt munca în toate sectoarele de activitate ale gospodăriilor agricole de stat. Iar rezultatul va fi: pentru locui­torii oraşului, piele aprovizionate cu cantităţi mai mari şi mereu sporite de produse agroastimebiliare, mct­. Mfnim­e şi de calitate superioară , pentru lu­crătorii gospodăriilor agricole de stat. — implicit, — ridicarea nivelului de trai, prin aplicarea regulamentului care prevede, in raport cu creşterea produc­ţiei, premieri individuale şi pe brigăzi. Gînduri sincere de recunoştinţă Mai sunt desigur proas­pete amintirile legate de epidemia de gripa din luna trecuta. Ceea ce a rămas insă pregnant in amintirea tuturor a fost grija impresionantă care s-a revărsat deopo­trivă asupra fiecărui om. Lupta cu boala s-a do­vedit destul de grea. Dar împotriva ei s-a ridicat cu pricepere şi pasiune întregul corp medico-sa­­nitar la dispoziţia că­ruia organele de partid şi de­­ stat au pus, fără rezervă, toate mijloacele necesare. Maşinilor Sal­vării insuficiente pentru a face faţă acestei si­tuaţii li s-au adăugat nu­meroase GETAXURI. Fa­bricile de medicamente au lucrat fără contenire - zi şi noapte - pentru a asi­gura consumul de medi­camente. Şi, ca o încu­nunare a acestor eforturi, medicii, surorile şi ală­turi de ei entuziaştii ac­tivişti sanitari au stat de veghe, ca nişte slujitori credincioşi, la posturile lor pe care adeseori nu le-au părăsit zi şi noapte. O asemenea acţiune sanitară impresionant or­ganizată n-a scăpat a­­tenţiei opiniei publice. Pentru oricine a fost lim­pede că dacă organele sanitare au putut inter­veni într-un tot comun, e­­nergic şi operativ, ime­diat ce s-a declanşat e­­pidemia, aceasta se da­­doreşte faptului că o re­ţea sanitară puternic or­ganizată a fost pusă la dispoziţia întregii populaţii. Aceste sentimente - de caldă şi sinceră recunoş­tinţă - aceste concluzii, le poţi afla cuprinse în nenumăratele scrisori tri­mise de oamenii muncii organelor de partid şi de stat.­­ „Scrisoare de mulţu­mire" - aşa şi-au intitu­lat scrisoarea cîţiva bol­navi de gripă internaţi la spi­talul unificat „Bucur". Simple, concise, sînt şi rîndurile ce se deapănă în urma titlului : „As­tăzi cînd ne întoarcem acasă, la familiile noas­tre dragi, şi la locul nos­tru de muncă ţinem să ne exprimăm mulţumirea şi recunoştinţa pentru per­sonalul medico-sanitar şi conducerea spitalului care ne-au îngrijit cu toată dragostea şi priceperea, ne-au salvat de încercă­rile şi complicaţiile gri­pei de care am suferit"... Semnează, pe aproape o foaie întreagă oameni de diverse ocupaţii : Vasile Buciu, laminorist, Gheor­ghe Teodor, cercetător meteorolog, Nicolae Boa­­riu, fochist, Radu Gheor­ghe, ţăran muncitor şi alţii. „Am fost bolnav în casă împreună cu soţia şi fetiţa noastră - scria Nicolae Neagu din str. Bereşti nr. 9. Fără să fie chemate, activistele sa­nitare ne-au făcut o vi-­zită la domiciliu, au aflat de boala noastră şi au anunţat imediat circum­scripţia sanitară 86. Me­dicul a răspuns prompt solicitării, tu, soţia şi tet.ţa mulţumim partidu­lui şi guvernului care poartă alt­a grijă sănă­tăţii oamenilor muncii". Această grijă a simţit-o din plin şi pensionarul Cristache Popescu din calea Griviţei 153 care, ca zîna bolnav de gripă în noaptea de 29 ianua­rie, a fost vizitat de un medic în numai 20 de mi­nute de la solicitare. Şi pînâ la vindecare, după cum menţionează în scri­soarea sa, medicul s-a în­grijit zilnic de starea să­nătăţii lui, consultîndu-l amănunţit şi aplicîndu-i un tratament eficient. „Cred că sim­t în asenti­mentul tuturor - încheie pensionarul Cristache Po­pescu - adresînd căldu­roase mulţumiri organelor de partid şi de stat pen­tru modul în care au or­ganizat acţiunea de de­pistare şi tratare a bol­,­navilor". A te referi la toate scrisorile pe această temă ar fi o imposibilitate. Oamenii muncii, în număr impresionant au ţinut să-şi aştearnă asemenea celor de mai sus gîndurile lor sincere pentru toţi cei care veghează cu atîta devotament şi dragoste la apărarea sănătăţii po­porului. : CORNELIA SIRBU O întrebare pe zi De ce lipsesc ceasurile regulatoare pentru buteliile aragaz? RĂSPUNDE TOV. TOMA DUMITRESCU, DIRECTORUL O.C.L. TEHNOMETAL „Faptul că in momentul de faţă lipsesc din magazine ceasurile regu­latoare pentru buteliile de aragaz este o consecinţă a transferării producţiei respectivului articol de la întreprin­derea „Metalica“ din Bucureşti­ la o altă întreprindere, unde pentru intro­ducerea lui în producţie a fost nece­sară o perioadă de timp. Noua în­treprindere a proiectat şi va produce (fiind de acum omologat) un tip de ceas regulator perfecţionat, mai mic şi de calitate îmbunătăţită. Pot să anunţ că furnizorii noştri s-au an­gajat ca pină la sfîrşitul primei de­cade a acestei luni să aprovizioneze magazinele cu cantităţi suficiente din acest produs". f Pe strada Brezoianu circulaţia vehiculelor se poate face în dublu sens După cum se ştie, pe strada Brezoia­­nu vehiculele circulau pe porţiunea dintre belul 6 Martie şi str. 13 Decem­brie intr-un singur sens Incepind de astăzi, circulaţia vehiculelor de orice fel se poate face pe strada Brezoianu în dublu sens, insă cu o­ viteză maxi­mă de 20 km pe oră. Staţionarea pe această stradă este interzisă pentru orice fel de vehicul (vehiculele pot staţiona pe străzile la­terale). Se reaminteşte conducătorilor de autovehicule că pe strada Brezoianu clacsonatul este interzis. Trecerea ve­hiculelor nu este permisă pe străzile 13 Decembrie și Luterană. S-A AMENAJAT IN­CA UN PARC Sâptămina aceasta, gospodinele din cartiere au muncit voluntar la îngrijirea parcurilor, amenajarea spaţiilor verzi şi curăţirea străzilor. In cartierul Crîngaşi, de pildă au ieşit la amenajarea parcului nu nu­mai gospodinele, ci şi bărbaţii, ti­nerii şi chiar copiii; în fotografie se văd o parte din cei peste 100 de cetăţeni care au participat într-o singură zi la această acţiune. Lucrînd la monografia raionului Elevii sînt în vacanţă. Totuşi în cancelaria Şcolii de 7 ani nr. 23 cinci membri ai corpului didactic au venit punctual, ca totdeauna, la ora 8 dimi­neaţa. Fiecare are în faţa sa un teanc, de mape şi dosare pe care le cerce­tează cu minuţiozitate şi apoi no­tează cîte ceva. Colectivul format din profesoarele Elena Constantinescu, Zoe Ştefu şi învăţătoarele Sofia Tobescu şi Silvia Cazagiiu, conduse de Minodora Bu­­joreanu, directoarea adjunctă, cerce­tează arhiva şcolii pentru interpreta­rea datelor existente în scopul alcă­tuirii unei monografii a şcolii. Arhiva este consistentă, deoarece la nouăzeci şi opt de ani, fie cînd fiinţează şcoa­la, s-au strîns nenumărate dosare, fişe, corespondenţe. Din cînd în cînd tă­cerea e întreruptă. — Foarte interesant. Se pare că înainte de 1870 nu exista o evidenţă a pregătirii şi capacităţii profesorilor şi învăţătorilor. Iată ce scrie un pro­ces verbal al Consiliului Permanent al Instrucţiunii Publice din ianuarie 1870: „Considerindu că deca in tate ramurile serviciei ori publice este ne­­cesariu a se cunosce situaţiunea de capacitate şi de conduită a fie­căruia funcţionarii acestă trebuinţă cu priso­sinţă se simte in cor­pută inceţătoru, care avendu cea mai înaltă misiune in societate fie­care membru trebuie să fie unu exemplu de esartitate de serviciu şi de moralitate“. — Ştiţi care erau obiectele de în­­văţăm­înt, la şcoala noastră în 1865? Iată-le : „citire, scriere, numerare, ru­­găciuni, pregătire pentru clasa urmă­toare, lucrul de mină, absinţa şi con­duita“. — Eu am găsit o însemnare prin care „instituţiicea superioară" se plîn­­ge primăriei că deşi în „arondismentul REPORTAJUL său sînt foarte multe copile in vîrsta şcolară (de la 8 la 11 ani), totuşi din lipsa spaţiului nu poate primi noi înscrieri, însemnările făcute sînt multe şi in­teresante. Ele vorbesc despre starea socială a locuitorilor cartierului, des­pre sistemul de învăţămînt, despre atitudinea nepăsătoare a statului bur­ghez faţă de şcoli etc. Dar pentru întocmirea monografiei, colectivul nu se va mărgini la arhiva şcolii. Vor fi cercetate publicaţiile vre­mii existente la Academie şi Arhivele Statului. Se va sta de vorbă cu bă­­trînii din cartier cu foştii elevi şi foştii profesori. C­ît mai multe izvoare, cît mai bogat material, aceasta este preocuparea celor ce vor alcătui mo­nografia şcolii. ★ Cu numai două săptămîni în urmă comitetul executiv al raionului 1 Mai şi-a propus să alcătuiască în cinstea celei de a 500-a aniversări a Bucu­­reştiului o monografie a raionului. Colaborarea dintre secţia de învăţă­­mînt şi cea culturală va rezolva pro­blema dificilă a stringerii şi selecţio­nării materialului. O comisie restrînsă va trece apoi la redactarea monogra­fiei. Pină atunci în unele unităţi ac­tivitatea în această direcţie a înce­put. Şcoala nr. 23 este una din ele. Monografia şcolii va servi la explica­rea condiţiilor sociale, economice şi culturale ale vremii, va oferi date de preţ necesare alcătuirii monografiei ra­ionului. O muncă dificilă şi migăloasă care va permite cunoaşterea unor oameni, fapte şi realităţi care au existat cu sute de ani în urmă. GABRIELA BUCUR I Lilu­ni de Trecînd pe lingă uzina „Clement Gottwald" la ora începerii lucrului or la terminarea sa, e greu să nu re­marci şuvoiul de tineri in uniforme şcolare ce intră sau ies pe poarta u­­zinei. Sint elevi ai şcolii profesionale de ucenici care învaţă aici meşteşugul , strungului, al ficătuşeriei, al con­­­strucţiilor de maşini şi transformatori electrici. Dar ei nu s-au limitat la aici. Imbinind teoria cu practica încă de pe băncile şcolii, munca Ier a de­­­­venit direct productivă. Vă prezentăm cîteva din realizările înfăptuite sub Îndrumarea şi cu sprijinul permanent al conducerii şcolii şi al cadrelor di­dactice. Prima fotografie înfăţişează un aspect din laboratorul de fizică teh­nică şi rezistenţă a materialelor, în­fiinţat în anu­l şcolar 1958—59. La început avea numai cîteva aparate (balanţa de precizie, pompa aspiro­­respingătoare, un hidrometru şi cîteva machete secţionate). Acum dispune de aproape 40 de aparate, executate de elevii fruntaşi în atelierele şcolii. Apa­ratul pentru demonstrarea fluxului magnetic a fost construit de Eracle Bonea din clasa a Il-a A.­­In foto­grafie, elevii clasei a Il-a A, strînşi în jurul aparatului, ascultă explicaţiile profesorului Sorin Gogonea). Panait Constantinescu, tot din clasa a 11-a, A, a realizat planşele exempli­ a­ur­ ­icînd montarea lămpilor electrice în stea şi triunghi, iar elevii Gheorghe Bălaşa din clasa a Ill-a şi Constantin Nedelcu din clasa a Il-a au executat baia de nichelat. In clișeul al doilea, fotoreporterul nostru a surprins elevii clasei l-a A în timpul efectuării unei lucrări de control sub supravegherea profeso­rului Iancu Gărdăreanu. Se poate vedea totodată cea mai nouă realizare din școală , cabinetul de desen tehnic. Cele 32 de planşete cu care e dotată sala cabinetului au fost executate de elevi după un model original, con­ceput aci. Planşetele sunt prevăzute cu dispozitive speciale care permit re­glarea lor în diferite poziţii după ne­voie, precum şi cu instalaţiile de lu­mină şi proiecţie. In sfîrşit, al treilea clişeu ne pre­zintă pe maistrul Constantin Negrea împreună cu grupa sa de elevi din clasa l-a B în timpul unei aplicaţii practice în atelierul de instructaj­­strungărie. Dar nu numai acestea sînt realiză­rile elevilor. Lor li se mai adaugă un laborator de maşini şi măsurători electrice conceput tot de ei, un atelier de lăcătuşerie şi ajustaj precum şi un atelier de tratamente termice, forjă şi sudură. Valoarea aparatelor şi uneltelor lucrate de elevi în ultimii doi ani se ridică la circa 180.000 lei. ★ Bogată este activitatea elevilor şi după terminarea orelor de studiu. Clubul şcolii Ie oferă o bibliotecă bine înzestrată, conţinînd 9000 vo­lume. Lucrările beletristice, politice sau tehnice, sunt foarte solicitate. Tot la club, elevii vizionează cu regulari­tate programele de televiziune, orga­nizează recenzii, participă la manifes­tările cercului artistic muzical, care cuprinde o echipă de teatru, orches­trele de mandoline şi balalaici precum şi un cor. De amintit totodată contribuţia la lucrările de pe şantierul conductei de aducţiune Arcada-Bucureşti a celor nouă brigăzi de muncă patriotică. Pe bună dreptate, elevi şi profesori se mîndresc cu rezultatele obţinute pină acum în şcoala lor. Text: M. GACIU Foto : D. LAZARESCU. CINECLUB PĂPUŞERESC Astăzi după-amiază, la ora 20, la Casa raională de cultură „Nicolae Băl­­cescu" se va deschide un cineclub. In cadrul şedinţelor ce se vor organiza aici vor fi tratate probleme ale filmelor de păpuşi. De asemenea se vor realiza filme de scurt metraj cu cercul de pă­puşari amatori al Casei de cultură, iar mai tirziu filme prezentind aspecte din activitatea Casei de cultură, şi basme pentru copii. La deschidere, va vorbi regizorul Bob Călinescu despre începuturile fil­mului de păpuşi la noi în ţară. Noi înlesniri pentru desfacerea în rate a unor mărfuri Incepînd de astăzi, Departamentul Comerţului Interior a prelungit ter­­­menul de vînzare cu piaţa în rate pen­tru aparatele de radio, maşinile de spălat rufe şi frigidere. Totodată, pen­tru a se veni în sprijinul salariaţilor a fost prelungit şi termenul de achi­tare a ratelor. Astfel, aparatele de radio vor fi achitate în 8 rate lu­nare, în loc de 6 rate, iar maşinile electrice de spălat rufe în 12 rate lunare în loc de 8 rate. Tot de astăzi s-a introdus vînzare­­ cu plata în rate la un nou produs romînesc şi anume la dulapurile răci­toare cu absorbție, care folosesc în locul energiei electrice gaze lichefiate. La cumpărare se plătește 25 la sută din valoarea obiectului iar restul în 12 rate lunare. De la I. T. B. Din cauza unor lucrări edilitare, in noaptea de 1 spre 2 aprilie, circulaţia vago­anelor liniei 13 va fi întreruptă între orele 22 şi 4 dimineaţa pe por­ţiunea Podul Grozăveşti — Cartierul Mi­litari. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi la ora 8 în București temperatura aerului a fost de 6 grade. Timpul probabil de mline. Vremea con­tinuă să se răcească. Ploaie temporară. Muzică romînească la concursul de creaţie muzicală al Festivalului de la Viena Zilele acestea vor fi trimise, la Viena, lucrările tinerilor noştri com­pozitori, care au fost alese spre a par­ticipa la concursul internaţional de creaţie muzicală din cadrul Festiva­lului Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor de la Viena. Din numărul mare de compoziţii vocal-simfonice, in­strumentale etc, au fost alese 17 piese, printre care se află creaţii ale compo­zitorilor Pascal Bentoiu, Dumitru Bu­ghici, Petru Carmen, Gh. Constanti­­nescu, Gh. Firea, Liviu Glodeanu, Şt. Mangoianu, Şt. Niculescu, Tiberiu Olah, Laurenţiu Profeta, Anatol Vieru, Adalbert Winkler ş.a. In curînd vor fi selecţionate spre a fi trimise, de asemenea, la­ Viena, cele mai bune lucrări ale compozitori­lor noştri, pentru concursul special consacrat „Cîntecului Festivalului". OASPEŢI DE PESTE HOTARE In cursul zilei de astăzi este aştep­tat să sosească pianistul american Julius Katchen. Oaspetele, unul din cei mai cunoscuţi pianişti din S.U.A., va întreprinde un turneu artistic în ţara noastră. Artistul va da o serie de recitaluri de pian la Cluj (3 apri­lie), Timişoara (6 aprilie) şi Arad (8 aprilie), după care va fi solistul con­certelor Fnarmonicii „George Enescu" din 11 şi 12 aprilie, cînd va interpreta Concertul nr. 1 în re minor pentru pian şi orchestră de Brahms. Julius Katchen îşi va încheia turneul cu un recital extraordinar la Ateneu, care va avea loc la 13 aprilie. IUILTHMIEILIE SITU­M SMDIIKTUWIE 0 Aseară tîrziu, au luat sfîrșit la Dort­mund întrecerile pe echipe din cadrul cam­pionatelor mondiale de tenis de masă. Ul­timele rezultate : masculin, semifinale : R. P. Ungară - R. P. Chineza 5-3; Japonia - Vietnamul de Sud 5-3 ; finala : Japonia - R. P. Ungară 5-1; feminin : Japonia - R. P. Chineză 3-0; Japonia - Coreea de Sud 3-2. In urma acestor rezultate, echi­pele Japoniei au cucerit cele două titluri de campioane mondiale.­­ Proba de sabie a „Criteriului mondial de scrimă a­ tineretului", încheiat ieri la Paris, a revenit polonezului Parolskî, iar cea de floretă băieţi luxemburghezului Link. După cum s-a anunţat, în celelalte două probe victoria a fost obţinută de sportivii sovietici Habarov (spadă) şi Pruds­­kovo (floretă fete).­­ Pentru a putea fi selecţionaţi în lotul reprezentativ, care va participa la Jocurile Olimpice de la Roma, atleţii sovietici vor trebui să obţină performanţe cel puţin egale cu cele prevăzute în tabelul-standard recent întocmit. Iată cîteva cifre din acest tabel : masculin : 100 m - 10,3; 200 m­ - 20,9; înălţime - 2,08; lungime - 7,70 ; disc - 56; suliţa - 80 ; feminin - 100 m - 11,5; 200 m - 23,5; înălțime - 1,75; lungim© - 6,20; disc 55 ; suliță - 55. Se cere o mai atentă coordonare şi organizare a muncii voluntare in ultimii ani, munca patriotică cetăţenească pentru buna gospodărire a cartierelor, pentru înfrumuseţarea străzilor a luat un mare avînt in Bucureşti. Planurile iniţiale ale sfaturilor populare raionale s-au dovedit a fi mult prea mici atunci cînd miile de cetăţeni, animaţi de o înaltă conştiinţă patriotică au venit să-şi aducă aportul concret la munca de pe şantiere. Astfel a fost posibil ca în scurt timp să se termine în linii generale electrificarea a nenumărate aşe­zări mărginaşe, vechi de cîteva decenii, ignorate odinioară de edilii regimului burghezo-moşieresc. Aşa s-a putut aşterne pavaj pe sute de străzi periferice, la preţuri uneori chiar şi de cîteva ori mai mici decit cele planificate. In anul 1958, Sfatul Popular al Capitalei, sfa­turile populare raionale au reuşit să-şi asigure un sprijin cetăţenesc care le-a permis realizarea unor economii la bugetul local în valoare de 54 milioane lei. Experienţa de pînă acum a arătat că în Capi­tală există condiţii pentru a antrena mase şi mai largi la munca voluntară, de a ridica această muncă la un nivel superior, de a-i da un carac­ter şi mai organizat. In anii trecuţi, de pildă, nu s-a apelat suficient la sprijinul tineretului. Tineretul Capitalei consti­tuie o rezervă uriaşă al cărei ajutor concret, prin muncă voluntară, poate să aducă în bugetul statului însemnate economii. La ora actuală, mii de tineri animaţi de spiritul patriotic lucrează cu un elan deosebit pe şantierele oraşului, or­ganizaţi într-o formă nouă : brigăzile utemiste de muncă patriotică. Obiectivele unde tinerii muncesc voluntar sînt stabilite în cadrul unui plan comun al Comitetului Orăşenesc U.T.M. şi al Comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. In timpul care a trecut din acest an, brigăzile de muncă patriotică au şi adus statului economii care se cifrează la aproape 1.000.000 lei Tinerii au colectat cîteva mii de tone de fier vechi, au muncit pe şantierele de construcţii de locuinţe, pe traseul noului apeduct Arcada-Bucu­reşti, la curăţenia parcurilor, la plantarea po­milor etc. Tinerii se pot mîndri că au făcut ordine în Parcul Tineretului, că au decopertat o nouă ca­rieră de nisip în raionul Tudor Vladimirescu, că au făcut umpluturi pe o importantă porţiune din canalul unde a fost construit de-acum­ apeductul 3, că au transportat zeci de tone de piatră nece­sară pavărilor pe şantierul din strada Gheorghe Ştefan şi alte multe, că au greblat nenumărate zone verzi etc. etc. S-a remarcat că sînt posibilităţi ca randa­mentul muncii voluntare a tineretului să fie şi mai mare, că energiei sale creatoare i se poate da o utilizare şi mai bună. Cum ? Printr-o mai atentă îndrumare tehnică a miilor de lucrători voluntari, prin crearea unor condiţii optime des­făşurării muncii, prin buna coordonare a acti­vităţii voluntare. Concret, s-a observat de pildă că, unele unităţi gospodăreşti, unele şantiere n-au fost pregătite suficient să facă faţă entuziastului sprijin al tinerilor. Sînt şantiere de muncă vo­luntară în raionul Gh. Gheorghiu-Dej, unde teh­nicienii care urmau să dea îndrumările necesare au venit uneori cu o întîrziere de cîteva ore, la datorie. In aşteptarea lor, sute de tineri au ră­mas inactivi, irosind ore preţioase (care înmul­ţite chiar cu sume mici, înseamnă ...sume mari). Tot în raionul Gh. Gheorghiu-Dej 400 de tineri veniţi deunăzi să sape gropi pentru plantaţii, n-au găsit la locul de muncă decit 150 de unelte. Pe un şantier din cartierul Militari ai sfatului popu­lar raional nu li s-au pregătit de loc unelte. Iar în comuna Pantelimon din raionul 23 August nici nu se ştia măcar că vine o brigadă de tineret la muncă voluntară. Ce motive birocratice au stat oare în calea luării unor măsuri operative care să asigure desfăşu­rarea normală a muncii voluntare, cu rezultatele dorite ? Trebuie subliniat că pe cîteva şantiere ale Di­recţiei generale de construcţii-montaj a S.P.C. s-au semnalat deficienţe asemănătoare. Pe şan­tierul spitalului Fundeni nu i-a întîmpinat nimeni pe cei 300 tineri veniţi la muncă, dintr-o eroare de ...coordonare a muncii. Şi pe şantierul Arcuda s-a simţit într-una din zile lipsa unor tehnicieni în stare să organizeze rapid activitatea sutelor de tineri. Tinerii sînt hotărîţi să muncească intens pe şantiere, să-şi aducă contribuţia patriotică la înfrumuseţarea Capitalei. Entuziasm există. El trebuie stimulat, canalizat spre efectuarea con­cretă a cît mai multor lucrări. Tineretul trebuie să fie întîmpinat pretutindeni cu grijă părinteas­că. E bine să i se spună la sfîrşitul orelor de lucru cum este apreciată chiar şi cifric, munca sa. Să ştie fiecare că munca lui are preţ, că ea se va oglindi în multiplele cifre bugetare, în realizările mai bogate ale acestui an. Deficienţele semnalate pe alocuri, aşa cum s-a arătat la recenta consfătuire care a avut loc la S.P.C. în legătură cu participarea voluntară a tinerilor la acţiunea de înfrumuseţare a Capitalei, pot fi uşor remediate. Tinerilor să li se dea po­sibilitatea să-şi desfăşoare din plin forţa crea­toare tinerească, dorinţa de afirmare. Trebuie ţinut seama că activitatea aceasta voluntară constituie o şcoală comunistă de educare patrio­tică a tinerilor, un contact direct cu practica. P. IRIMESCU

Next