Informatia Bucureştiului, mai 1959 (Anul 6, nr. 1782-1806)

1959-05-02 / nr. 1782

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN­IŢI-VAI Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VI­I Nr. 1782 4 PAGINI 20 BANI SIMBĂTĂ 2 MAI 1959 T­ELE­GR­AMA Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consi­lolui de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc din inimă şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne pentru caldele felicitări şi urările trimise cu prilejul împlinirii a 15 de ani. . ................. Vă doresc din toată inima dv. şi întregului popor romín noi suc­cese în construirea socialismului. Cu salutări tovărăşeşti T­­ N. HRUŞCIOV MANIFESTIND ENTUZIAST PENTRU PACE $I SOCIALISM Bucureştenii au sărbătorit cu însufleţire Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 4 ş ş ş + ♦ + + + + + + + + + + + + + + ş 4 444-44~H~h­-4-4-44~444-4 4-44-44-44-4-4-44-4-44-4-44-4 + 4 4 44444444441­44444444444444444444444444444444444. MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA A ÎNCEPUT FOTO AGERPRES 1 Mai 1959. Dimineaţă. Bălanul oraş ce-şi va serba cu­­rînd al cincilea secol, e mai tînăr, mai frumos ca ori­­ch­id. S-au luat parcă la întrecere bucureştenii cu primă­vara nn a-i croi straie sărbătoreşti. Şi cu greu s-ar putea răspunde cine a ciştigat întrecerea... încă din zori pe străzi e freamăt, veselie şi voie bună. O atmosferă sărbătorească pe care o întilneşti şi o simţi la tot pasul. Şiruri neîntrerupte de oameni cu sărbătoarea-n inimi şi-n port se îndreaptă spre piaţa demonstraţiei. Se grăbesc să ajungă acolo. Au şi de ce. Vor să-şi exprime bucuria vieţii noi pe care o trăiesc şi o făuresc. Vor să raporteze conducătorilor dragi ai partidului şi guvernului prinosul adus de ei marii săr­bători. Roadele întrecerii deosebite pe care au desfăşurat-o in cinstea zilei de 1 Mai. S-au întrecut oţelarii şi strun­garii, făuritorii de autobuse şi cei de combine, construc­torii şi textiliştii. S-au întrecut gospodarii oraşului. „Am realizat primul automotor Diesel românesc cu transmisie electrică“, ain să raporteze metoolurgiştii de la 23 Au­gust . „Am realizat cel mai ridicat indice de folosire a maşinilor din ţesâtoriile de mătase“ vor raporta ţesătorii de la „Flamura Roşie". Nu se va lăsa mai prefă, nici colectivul întreprinderii A.R.U.C. El este doar realizatorul celui mai redus preţ de cost pe ţară la reparaţia, autocamioanelor. Şi nu-i colectiv de muncă al oraşului care să n-aibă cu ce se mîndri în această primă zi de mai. ...Căile de acces spre locul tradiţionalei demonstraţii devin tot mai aglomerate. Şuvoaie neîntrerupte de­ oameni, purtînd steaguri şi flori se îndreaptă spre Piaţa I. V. Stalin. Imensa piaţă are aspectul caracteristic marilor zile de sărbătoare. Steaguri purpurii şi tricolore flutură în bătaia via­tului străjuind tribunele drapate sărbătoreşte. Intr-o parte portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial: Marx, Engels, Lenin. In cealaltă, un mare glob pămîn­­tesc, cuprins intr-un briu de flori de primăvară pe care este înscrisă înflăcărată chemare de luptă a clasei mun­citoare internaţionale: „Proletari din toate ţările, uni­­ţi-vă!" De o parte şi de alta, deasupra tribunelor, panouri cu chemări închinate sărbătorii: „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc!"; „Tră­iască Partidul Muncitoresc Romín, forţa conducătoare in Republica Populară Romină!“; ,,Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă­"; „Sfib, steagul marxism-leninismului, sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român, înainte spre victoria socialis­mului in­ scumpa noastră patrie!", „Trăiască bastionul de­ neclintit al păcii şi socialismului, puternicul lagăr al socialismului, in frunte cu Uniunea Sovietică!“ ■ ...Cu mult Înainte de începerea mitingului, în Piaţa I. V. Stalin în rînduri compacte se află mii de oameni ai muncii din fabricile şi uzinele oraşului, activişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi, care vor participa la mitingul ■con­sacrat zilei de 1 Mai. Deasupra mulţimii se ridică pancarte pe care sunt scrise chemări in cinstea marii­­sărbători, portretele fău­ritorilor socialismului ştiinţific, Marx, Engels, Lenin, portretul lui I. V. Stalin,­ portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, frăţeşti. Intr-un entuziasm ge­neral, scandind lozinci, ovaţionind frenetic pentru Par­tidul Muncitoresc Român, pentru Comitetul său Central in frunte cu tovarăşul Ch. Gheorghiu-Dej, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist in frunte cu Uniu­nea Sovietică, oamenii muncii adunaţi în Piaţa I. V. Stalin aşteaptă începerea mitingului. ...In tribune se află numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor de masă şi instituţiilor centrale, fruntaşi în muncă din întreprin­derile Capitalei, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. In tribuna special rezervată iau loc şefi ai misiunilor diplomatice, acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai cor­pului diplomatic. In tribune se află de asemenea numeroşi oaspeţi de peste notare veniţi să sărbătorească ziua de 1 Mai ală­turi de poporul nostru, reprezentanţi ai sindicatelor din U.R.S.S., R.P. Chineză, R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană,­ R.P. Polonă, R.P. Ungară, R.F. Germană, Olanda şi alţi oaspeţi ai ţării noastre. La ora 8,30, sosirea in Piaţa Stalin a conducătorilor partidului şi guvernului este salutată cu îndelungi ovaţii. In tribuna centrală iau loc tovarăşii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Idnos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Atancise Joja, Gherasim Popa, Flo­rian Dănătache. Înainte de începerea mitingului, marea fanfară militară aliniată în piaţă intonează Imnul de Stat al R.P. Române. Mitingul este deschis de tov. Florian Dănătache, mem­bru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. Ia apoi cuvintul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consi­liului Central al Sindicatelor, care­­ felicită călduros cu ocazia zilei de 1 Mai pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare, in numele C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvîntarea este subliniată de urate şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Romin, conducătorul de nă­dejde al poporului nostru muncitor pe drumul luminos al socialismului, pentru puternicul­ lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru solidaritatea in­ternaţională a oamenilor muncii din toate ţările lumii, pentru pace şi prietenie între popoare. M. MANEA Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE APOSTOL Dragi tovarăşi, Dragi oaspeţi de peste hotare, Oameni ai muncii din Capitala pa­triei noastre, Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în împrejurări cînd ome­nirea muncitoare de pe toată supra­faţa pămîntului îşi manifestă tot mai puternic hotărîrea de a lupta pentru pace trainică în lume, pentru demo­craţie şi socialism. În această frumoasă zi de primă­vară, cînd întregul nostru popor mun­citor îşi manifestă bucuria faţă de victoriile obţinute în construirea vieţii noi, socialiste, vă transmit din însăr­cinarea Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, a Guvernu­lui Republicii Populare Române şi a Consiliului Centra­l al Sindicatelor un fierbinte salut şi vă felicit pentru suc­­cesele cu­ care aţi întimpinat 1-ul Mai. Cu prilejul acestei măreţe sărbă­tori, adresăm un salut călduros oas­peţilor dragi din alte ţări, care îm­preună cu noi iau parte la această grandioasă manifestare. Tovarăşi, Ziia de 1 Mai ne aminteşte de ma­rile tradiţii de luptă ale eroicei noa­stre clase muncitoare, de manifesta­­ţiile şi demonstraţiile organizate de Partidul Comunist,­ de lupta maselor muncitoare, în frunte cu încercata sa avangardă, împotriva regimului bur­­ghezo-moşieresc, pentru pîine, pămînt, libertate şi pace. Poporul nostru muncitor, înfruntînd cu bărbăţie nenumărate greutăţi, a parcurs un drum glorios de luptă pentru instaurarea puterii populare, pentru întărirea regimului democrat­­popular şi pentru construirea socialis­mului. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă sărbătoresc ziua de 1 Mai ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, constructori harnici şi ta­lentaţi ai socialismului. Sub steagul glorios al partidului s-au obţinut mari înfăptuiri în dezvoltarea economiei şi culturii. Oamenii muncii, dind dovadă de o înaltă conştiinţă socialistă, participă activ la conducerea vieţii de stat şi economice, punîndu-şi toată puterea şi toate capacităţile în slujba înfloririi patriei. Muncitorii, inginerii, tehnicienii muncesc neobosit pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei socia­liste. An de an intră în funcţiune noi întreprinderi în industria constructoare de maşini, siderurgică, petroliferă, chimică, minieră, de prelucrare a lemnului, în industria producătoare de bunuri de larg consum. Mase tot mai largi de ţărani mun­citori păşesc cu încredere pe drumul arătat de partid, drumul agriculturii socialiste. Poporul nostru a primit cu aprobare şi satisfacţie măsurile sta­bilite de partid şi de statul demo­crat-popular în vederea lichidării ori­căror forme ale exploatării in mediul rural. Nu este departe ziua cînd va fi încheiată opera de transformare so­cialistă a agriculturii. Intelectualitatea ţării noastre, oa­menii de ştiinţă şi cultură participă tot mai activ la opera de construire a societăţii noi, socialiste. Pe măsura dezvoltării economiei na­ţionale, a creşterii productivităţii mun­cii şi reducerii preţului de cost al producţiei, creşte nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Anul acesta vom sărbători a 15-a aniversare a eliberării Patriei noastre. Cu acest prilej, poporul român va trece în revistă marile realizări pe care le-a obţinut în anii puterii popu­lare, realizări ce deschid perspectiva înfăptuirii unor noi sarcini măreţe, in anii apropiaţi socialismul va fi con­struit în linii mari şi vom trece la o nouă etapă, etapa desăvîrşirii con­strucţiei socialismului în ţara noa­stră. In munca şi lupta pentru construi­rea socialismului s-a cimentat tot mai mult unitatea moral-politică a oame­nilor muncii, strîns uniţi în jurul par­tidului şi guvernului, se consolidează alianţa dintre clasa muncitoare şi ţă­rănimea muncitoare, frăţia de ne­zdruncinat dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocuitoare. (Continuare in pag. 111-a) . O revărsare de bucurie şi entuziasm stingul a luat sfîrşit. Abia au contenit ovaţiile tumultuoase ale mulţimii şi viaţa­­. V. Stalin este inundată de acordurile maies­tuoase ale Marşului Partizanilor, îşi fac apariţia gărzile muncitoreşti înar­mate. Coloana lor se întinde departe, pînă dincolo de Statuia Aviatorilor. Intr-o aliniere perfectă, cu pas hotă­­rît şi privire dîrză, trec prin faţa tri­bunei detaşamentele de muncitori. A tăcut pentru o clipă şi crainicul Ra­diodifuziunii. Cuvintele par de pri­sos. întreaga înfăţişare a celor ce defilează exprimă hotărîrea fermă a clasei muncitoare şi a întregului po­por de a apăra puterea populară, mă­reţele sale cuceriri revoluţionare îm­potriva oricăror încercări ale elemen­telor duşmănoase, sprijinite de cercu­rile imperialiste agresive din afară, de a atenta la munca paşnică, con­structivă a poporului nostru. Aplau­zele din tribune nu mai contenesc. Gărzile muncitoreşti şi-au ciştigat dragostea întregului popor. La 23 Au­gust 1944, luptînd cu arma în mină — sub conducerea partidului — au apărat Capitala de furia hoardelor fasciste. Pentru bucuria vieţii libere de azi le datorăm şi lor recunoştinţă. ...S-au scurs ultimele detaşamente ale gărzilor muncitoreşti, începe de­filarea pionierilor. Simbolică succe­siune ! Ca în fiecare din cei 10 ani care au trecut de cînd, sub conduce­rea partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a organizat mişcarea largă a pionierilor din ţara noastră, şu­voiul miilor de cravate roşii deschide drumul coloanelor de demonstranţi, oamenilor muncii bucureşteni. Fanfara începe marşul. Răsună to­bele şi goarnele pioniereşti. Din flancurile coloanei, un grup de pio­nieri aleargă spre tribuna centrală, urcă treptele, şi oferă conducătorilor partidului şi guvernului buchete de flori. Coloanele pionierilor îşi continuă drumul prin faţa tribunelor. Printre flori, eşarfe roşii, galbene şi albas­tre — culorile dragi ale drapelului patriei noastre, copiii înalţă, deasupra capetelor, cărţi, echere, compase, teuri, materiale sportive, simbolizînd activitatea multilaterală desfăşurată de ei în şcoli, în palatele şi casele pioniereşti. In bucuria pe care miile de pionieri şi-o manifestă trecînd prin faţa tribunelor, este exprimată recu­noştinţa tinerelor vlăstare faţă de tot ceea ce partidul, guvernul, regimul democrat-popular a făcut şi face pen­tru a se asigura o copilărie şi o viaţă fericită­, condiţii din cele mai bune ca să devină muncitori, tehnicieni şi ingineri de nădejde, oameni de ştiin­ţă şi cultură devotaţi ţării şi poporu­lui. În nesfîrşit şuvoi, prin faţa tribu­nelor trec zeci de mii de demonstranţi. Ei îşi exprimă nestăvilitul entuziasm, bucuria izvorîtă din faptul că în a­­cest an poporul nostru sărbătoreşte noi victorii importante pe drumul construirii socialismului, victorii care dovedesc odată mai mult marea for­ţă creatoare a oamenilor muncii, con­duşi de partid, capacitatea lor de a infringe greutăţile inerente făuririi so­cietăţii noi, socialiste, de a participa cu succes la conducerea ţării în care ei sînt­ singurii stăpîni. Demonstranţii­­îşi exprimă, prin lozinci, aclamaţii, grafice, panouri, hotărîrea lor nestră­mutată de a obţine noi şi noi suc­cese, de a contribui astfel la apro­pierea momentului în care ţara noas­tră va termina­­în linii mari construi­­­­rea socialismului şi va trece într-o nouă etapă de dezvoltare — etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Pe întreaga lăţime a străzii îna­intează, purtată pe braţele demonstran­ţilor, o uriaşă lozincă „Trăiască 1 Mai!" Urarea unui oraş întreg. A întregii lumi muncitoare. Deasupra panoului se profilează silueta uriaşă a unui muncitor cu ciocanul pe u­­măr şi a unei­ ţărănci purtînd o se­ceră şi flori. Un simbol. Baza, trăini­cia vieţii noi pe­ care o construim. Pe pancarte uriaşe, demonstranţii au în mîinile copiilor panourile par uriaşe. Dar şi mai uriaşe par reali­zările însemnate lapidar cu ajutorul cîtorva cifre. In cinstea acestei săr­bători, pionierii­ din Bucureşti au prestat 480.000 ore de muncă volun­tară, au sădit 12.450 pomi şi 44.000 flori. Prinosul lor adus înfrumuse­ţării primului oraş al ţării. Şi iarăşi cifre. 850.000 kg fier vechi colectat şi prelucrat la uzinele „23 August“, „Mao Tze-dun", „Timpuri Noi". Atît au colectat copiii aceştia zglobii pe care-i aplaudăm acum de la tribună, prins portretele marilor dascăli ai pro­letariatului din toată lumea: Marx- Engels—Lenin, portretele conducăto­rilor iubiţi ai partidului şi guvernu­lui nostru. Pe o eşarfă de purpură desfăşurată o lozincă uriaşă ce ex­primă dorinţele­­ şi urările, noastre ale tuturor: „Trăiască bastionul invincibil al păcii şi securităţii popoarelor, pu­ternicul lagăr socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică.“ Tribolurile, aplaudă frenetic. Trece un grup numeros îmbrăcat în costumele naţionale ale­ tuturor ţărilor lagărului socialist. Din coloana lor urcă spre înălţimi, zeci de baloane purtînd me­saje­ de pape. Un simbol al­­ unităţii şi năzuinţelor comune. De-a lungul coloanelor nu conte­nesc uralele, ovaţiile entuziaste pen­tru Partidul Muncitoresc Român, in­spiratorul­ şi organizatorul tuturor vic­toriilor poporului nostru, pentru Co­mitetul său Central, în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Păşind în primele rînduri ale de­monstranţilor, muncitorii întreprinde­rilor bucureştene vin să raporteze rea­lizările dobîndite de ei în cinstea zi­lei de 1 Mai, să-şi manifeste adînca lor recunoştinţă faţă de partid sub a cărui conducere ei îşi făuresc o viaţă tot mai bună. Ei sînt mîndri că Bucu­reştiul lor, capitala ţării, a devenit în anii construcţiei socialiste cel mai important centru economic al patriei. Industria Capitalei a dat anul trecut peste 21 la sută din producţia glo­bală a întregii ţări. Pe graficele pur­tate de demonstranţi sînt înscrise succesele obţinute în aplicarea hotărî­­rilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, prin descoperirea de noi şi noi rezerve interne, prin va­lorificarea lor tot mai eficace, prin realizarea de economii şi reducerea preţului de cost. Răspunzînd chemării patriotice a celor opt întreprinderi din Capitală, întreprinderile bucureştene raportează că au realizat în primul trimestru al anului, peste plan, eco­nomii de 36.352.000 lei. Pătrund în piaţă coloanele oame­nilor muncii din raioanele 23 August, Tudor Vladimirescu, Gri­viţa Roşie. In frunte, trei care alegorice care stîr­­nesc admiraţia tuturor. Primul can­ reprezintă un glob pămîntesc, în con­tinuă rotire, purtînd pe el un steag roşu de luptă, cu urarea: „Trăiască 1 Mai"! Din faţa globului „ţîşneşte" sprinten, noul automotor „Diesel" ro­mînesc cu transmisie electrică. In ju­rul automotorului un vagon-cisternă, unul de marfă, un dinam și un trans­formator electric. Produse realizate în întreprinderile raionului. II urmea­­ză cei ce au făurit aceste victorii, Iată-i pe metalurgiștii de la „23 Au­gust“, realizatorii primului automotor „Diesel" electric romînesc care alear­gă astăzi pe drumurile de fier ale ţării. Tot ei sunt şi constructorii com­presorului de înaltă presiune, ai auto­macaralelor pentru şantierele de con­strucţii. După cum mîinile lor har­nice au făurit maşini pe care ţara noastră le exportă în U.R.S.S., R. P. Chineză, R. D. Germană, Grecia etc. Defilează acum harnicele filatoare de la F.R.B., întreprindere deţinătoa­re a drapelului de fruntaşă pe ramu­ră. Cîntul, jocul şi voia bună, înso­ţesc întreaga coloană. Echipele de dansuri, îmbrăcate în frumoase costu­me naţionale, îşi arată măiestria, tre­cînd în ritmul jocului prin faţa tri-: (Continuare in pag. 11-a) Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală Trec gărzile muncitoreşti Intr-un şuvoi neîntrerupt oamenii muncii trec prin faţa tribunelor manifestindu şi dragostea faţă de conducătorii partidului şi guvernului.Defilează pionierii, primăvara patriei

Next