Informatia Bucureştiului, mai 1959 (Anul 6, nr. 1782-1806)
1959-05-02 / nr. 1782
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VAI Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII Nr. 1782 4 PAGINI 20 BANI SIMBĂTĂ 2 MAI 1959 TELEGRAMA Primului secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consilolui de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc din inimă şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne pentru caldele felicitări şi urările trimise cu prilejul împlinirii a 15 de ani. . ................. Vă doresc din toată inima dv. şi întregului popor romín noi succese în construirea socialismului. Cu salutări tovărăşeşti T N. HRUŞCIOV MANIFESTIND ENTUZIAST PENTRU PACE $I SOCIALISM Bucureştenii au sărbătorit cu însufleţire Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 4 ş ş ş + ♦ + + + + + + + + + + + + + + ş 4 444-44~H~h-4-4-44~444-4 4-44-44-44-4-4-44-4-44-4-44-4 + 4 4 4444444444144444444444444444444444444444444444. MAREA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA A ÎNCEPUT FOTO AGERPRES 1 Mai 1959. Dimineaţă. Bălanul oraş ce-şi va serba curînd al cincilea secol, e mai tînăr, mai frumos ca orichid. S-au luat parcă la întrecere bucureştenii cu primăvara nn a-i croi straie sărbătoreşti. Şi cu greu s-ar putea răspunde cine a ciştigat întrecerea... încă din zori pe străzi e freamăt, veselie şi voie bună. O atmosferă sărbătorească pe care o întilneşti şi o simţi la tot pasul. Şiruri neîntrerupte de oameni cu sărbătoarea-n inimi şi-n port se îndreaptă spre piaţa demonstraţiei. Se grăbesc să ajungă acolo. Au şi de ce. Vor să-şi exprime bucuria vieţii noi pe care o trăiesc şi o făuresc. Vor să raporteze conducătorilor dragi ai partidului şi guvernului prinosul adus de ei marii sărbători. Roadele întrecerii deosebite pe care au desfăşurat-o in cinstea zilei de 1 Mai. S-au întrecut oţelarii şi strungarii, făuritorii de autobuse şi cei de combine, constructorii şi textiliştii. S-au întrecut gospodarii oraşului. „Am realizat primul automotor Diesel românesc cu transmisie electrică“, ain să raporteze metoolurgiştii de la 23 August . „Am realizat cel mai ridicat indice de folosire a maşinilor din ţesâtoriile de mătase“ vor raporta ţesătorii de la „Flamura Roşie". Nu se va lăsa mai prefă, nici colectivul întreprinderii A.R.U.C. El este doar realizatorul celui mai redus preţ de cost pe ţară la reparaţia, autocamioanelor. Şi nu-i colectiv de muncă al oraşului care să n-aibă cu ce se mîndri în această primă zi de mai. ...Căile de acces spre locul tradiţionalei demonstraţii devin tot mai aglomerate. Şuvoaie neîntrerupte de oameni, purtînd steaguri şi flori se îndreaptă spre Piaţa I. V. Stalin. Imensa piaţă are aspectul caracteristic marilor zile de sărbătoare. Steaguri purpurii şi tricolore flutură în bătaia viatului străjuind tribunele drapate sărbătoreşte. Intr-o parte portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial: Marx, Engels, Lenin. In cealaltă, un mare glob pămîntesc, cuprins intr-un briu de flori de primăvară pe care este înscrisă înflăcărată chemare de luptă a clasei muncitoare internaţionale: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!" De o parte şi de alta, deasupra tribunelor, panouri cu chemări închinate sărbătorii: „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc!"; „Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, forţa conducătoare in Republica Populară Romină!“; ,,Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă"; „Sfib, steagul marxism-leninismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte spre victoria socialismului in scumpa noastră patrie!", „Trăiască bastionul de neclintit al păcii şi socialismului, puternicul lagăr al socialismului, in frunte cu Uniunea Sovietică!“ ■ ...Cu mult Înainte de începerea mitingului, în Piaţa I. V. Stalin în rînduri compacte se află mii de oameni ai muncii din fabricile şi uzinele oraşului, activişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi, care vor participa la mitingul ■consacrat zilei de 1 Mai. Deasupra mulţimii se ridică pancarte pe care sunt scrise chemări in cinstea mariisărbători, portretele făuritorilor socialismului ştiinţific, Marx, Engels, Lenin, portretul lui I. V. Stalin, portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, frăţeşti. Intr-un entuziasm general, scandind lozinci, ovaţionind frenetic pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru Comitetul său Central in frunte cu tovarăşul Ch. Gheorghiu-Dej, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist in frunte cu Uniunea Sovietică, oamenii muncii adunaţi în Piaţa I. V. Stalin aşteaptă începerea mitingului. ...In tribune se află numeroşi invitaţi: membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor de masă şi instituţiilor centrale, fruntaşi în muncă din întreprinderile Capitalei, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. In tribuna special rezervată iau loc şefi ai misiunilor diplomatice, acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In tribune se află de asemenea numeroşi oaspeţi de peste notare veniţi să sărbătorească ziua de 1 Mai alături de poporul nostru, reprezentanţi ai sindicatelor din U.R.S.S., R.P. Chineză, R.P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.P. Ungară, R.F. Germană, Olanda şi alţi oaspeţi ai ţării noastre. La ora 8,30, sosirea in Piaţa Stalin a conducătorilor partidului şi guvernului este salutată cu îndelungi ovaţii. In tribuna centrală iau loc tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Idnos Fazekaş, Vladimir Gheorghiu, Alexandru Birlădeanu, Atancise Joja, Gherasim Popa, Florian Dănătache. Înainte de începerea mitingului, marea fanfară militară aliniată în piaţă intonează Imnul de Stat al R.P. Române. Mitingul este deschis de tov. Florian Dănătache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia apoi cuvintul tovarăşul Gheorghe Apostol, membru in Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care felicită călduros cu ocazia zilei de 1 Mai pe oamenii muncii şi pe oaspeţii de peste hotare, in numele C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, al guvernului Republicii Populare Romíne şi al Consiliului Central al Sindicatelor. Cuvîntarea este subliniată de urate şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Romin, conducătorul de nădejde al poporului nostru muncitor pe drumul luminos al socialismului, pentru puternicul lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru solidaritatea internaţională a oamenilor muncii din toate ţările lumii, pentru pace şi prietenie între popoare. M. MANEA Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE APOSTOL Dragi tovarăşi, Dragi oaspeţi de peste hotare, Oameni ai muncii din Capitala patriei noastre, Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în împrejurări cînd omenirea muncitoare de pe toată suprafaţa pămîntului îşi manifestă tot mai puternic hotărîrea de a lupta pentru pace trainică în lume, pentru democraţie şi socialism. În această frumoasă zi de primăvară, cînd întregul nostru popor muncitor îşi manifestă bucuria faţă de victoriile obţinute în construirea vieţii noi, socialiste, vă transmit din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Guvernului Republicii Populare Române şi a Consiliului Central al Sindicatelor un fierbinte salut şi vă felicit pentru succesele cu care aţi întimpinat 1-ul Mai. Cu prilejul acestei măreţe sărbători, adresăm un salut călduros oaspeţilor dragi din alte ţări, care împreună cu noi iau parte la această grandioasă manifestare. Tovarăşi, Ziia de 1 Mai ne aminteşte de marile tradiţii de luptă ale eroicei noastre clase muncitoare, de manifestaţiile şi demonstraţiile organizate de Partidul Comunist, de lupta maselor muncitoare, în frunte cu încercata sa avangardă, împotriva regimului burghezo-moşieresc, pentru pîine, pămînt, libertate şi pace. Poporul nostru muncitor, înfruntînd cu bărbăţie nenumărate greutăţi, a parcurs un drum glorios de luptă pentru instaurarea puterii populare, pentru întărirea regimului democratpopular şi pentru construirea socialismului. Oamenii muncii din Republica Populară Romînă sărbătoresc ziua de 1 Mai ca oameni liberi, stăpîni pe soarta lor, constructori harnici şi talentaţi ai socialismului. Sub steagul glorios al partidului s-au obţinut mari înfăptuiri în dezvoltarea economiei şi culturii. Oamenii muncii, dind dovadă de o înaltă conştiinţă socialistă, participă activ la conducerea vieţii de stat şi economice, punîndu-şi toată puterea şi toate capacităţile în slujba înfloririi patriei. Muncitorii, inginerii, tehnicienii muncesc neobosit pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei socialiste. An de an intră în funcţiune noi întreprinderi în industria constructoare de maşini, siderurgică, petroliferă, chimică, minieră, de prelucrare a lemnului, în industria producătoare de bunuri de larg consum. Mase tot mai largi de ţărani muncitori păşesc cu încredere pe drumul arătat de partid, drumul agriculturii socialiste. Poporul nostru a primit cu aprobare şi satisfacţie măsurile stabilite de partid şi de statul democrat-popular în vederea lichidării oricăror forme ale exploatării in mediul rural. Nu este departe ziua cînd va fi încheiată opera de transformare socialistă a agriculturii. Intelectualitatea ţării noastre, oamenii de ştiinţă şi cultură participă tot mai activ la opera de construire a societăţii noi, socialiste. Pe măsura dezvoltării economiei naţionale, a creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost al producţiei, creşte nivelul de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Anul acesta vom sărbători a 15-a aniversare a eliberării Patriei noastre. Cu acest prilej, poporul român va trece în revistă marile realizări pe care le-a obţinut în anii puterii populare, realizări ce deschid perspectiva înfăptuirii unor noi sarcini măreţe, in anii apropiaţi socialismul va fi construit în linii mari şi vom trece la o nouă etapă, etapa desăvîrşirii construcţiei socialismului în ţara noastră. In munca şi lupta pentru construirea socialismului s-a cimentat tot mai mult unitatea moral-politică a oamenilor muncii, strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului, se consolidează alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, frăţia de nezdruncinat dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. (Continuare in pag. 111-a) . O revărsare de bucurie şi entuziasm stingul a luat sfîrşit. Abia au contenit ovaţiile tumultuoase ale mulţimii şi viaţa. V. Stalin este inundată de acordurile maiestuoase ale Marşului Partizanilor, îşi fac apariţia gărzile muncitoreşti înarmate. Coloana lor se întinde departe, pînă dincolo de Statuia Aviatorilor. Intr-o aliniere perfectă, cu pas hotărît şi privire dîrză, trec prin faţa tribunei detaşamentele de muncitori. A tăcut pentru o clipă şi crainicul Radiodifuziunii. Cuvintele par de prisos. întreaga înfăţişare a celor ce defilează exprimă hotărîrea fermă a clasei muncitoare şi a întregului popor de a apăra puterea populară, măreţele sale cuceriri revoluţionare împotriva oricăror încercări ale elementelor duşmănoase, sprijinite de cercurile imperialiste agresive din afară, de a atenta la munca paşnică, constructivă a poporului nostru. Aplauzele din tribune nu mai contenesc. Gărzile muncitoreşti şi-au ciştigat dragostea întregului popor. La 23 August 1944, luptînd cu arma în mină — sub conducerea partidului — au apărat Capitala de furia hoardelor fasciste. Pentru bucuria vieţii libere de azi le datorăm şi lor recunoştinţă. ...S-au scurs ultimele detaşamente ale gărzilor muncitoreşti, începe defilarea pionierilor. Simbolică succesiune ! Ca în fiecare din cei 10 ani care au trecut de cînd, sub conducerea partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a organizat mişcarea largă a pionierilor din ţara noastră, şuvoiul miilor de cravate roşii deschide drumul coloanelor de demonstranţi, oamenilor muncii bucureşteni. Fanfara începe marşul. Răsună tobele şi goarnele pioniereşti. Din flancurile coloanei, un grup de pionieri aleargă spre tribuna centrală, urcă treptele, şi oferă conducătorilor partidului şi guvernului buchete de flori. Coloanele pionierilor îşi continuă drumul prin faţa tribunelor. Printre flori, eşarfe roşii, galbene şi albastre — culorile dragi ale drapelului patriei noastre, copiii înalţă, deasupra capetelor, cărţi, echere, compase, teuri, materiale sportive, simbolizînd activitatea multilaterală desfăşurată de ei în şcoli, în palatele şi casele pioniereşti. In bucuria pe care miile de pionieri şi-o manifestă trecînd prin faţa tribunelor, este exprimată recunoştinţa tinerelor vlăstare faţă de tot ceea ce partidul, guvernul, regimul democrat-popular a făcut şi face pentru a se asigura o copilărie şi o viaţă fericită, condiţii din cele mai bune ca să devină muncitori, tehnicieni şi ingineri de nădejde, oameni de ştiinţă şi cultură devotaţi ţării şi poporului. În nesfîrşit şuvoi, prin faţa tribunelor trec zeci de mii de demonstranţi. Ei îşi exprimă nestăvilitul entuziasm, bucuria izvorîtă din faptul că în acest an poporul nostru sărbătoreşte noi victorii importante pe drumul construirii socialismului, victorii care dovedesc odată mai mult marea forţă creatoare a oamenilor muncii, conduşi de partid, capacitatea lor de a infringe greutăţile inerente făuririi societăţii noi, socialiste, de a participa cu succes la conducerea ţării în care ei sînt singurii stăpîni. Demonstranţiiîşi exprimă, prin lozinci, aclamaţii, grafice, panouri, hotărîrea lor nestrămutată de a obţine noi şi noi succese, de a contribui astfel la apropierea momentului în care ţara noastră va terminaîn linii mari construirea socialismului şi va trece într-o nouă etapă de dezvoltare — etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste. Pe întreaga lăţime a străzii înaintează, purtată pe braţele demonstranţilor, o uriaşă lozincă „Trăiască 1 Mai!" Urarea unui oraş întreg. A întregii lumi muncitoare. Deasupra panoului se profilează silueta uriaşă a unui muncitor cu ciocanul pe umăr şi a unei ţărănci purtînd o seceră şi flori. Un simbol. Baza, trăinicia vieţii noi pe care o construim. Pe pancarte uriaşe, demonstranţii au în mîinile copiilor panourile par uriaşe. Dar şi mai uriaşe par realizările însemnate lapidar cu ajutorul cîtorva cifre. In cinstea acestei sărbători, pionierii din Bucureşti au prestat 480.000 ore de muncă voluntară, au sădit 12.450 pomi şi 44.000 flori. Prinosul lor adus înfrumuseţării primului oraş al ţării. Şi iarăşi cifre. 850.000 kg fier vechi colectat şi prelucrat la uzinele „23 August“, „Mao Tze-dun", „Timpuri Noi". Atît au colectat copiii aceştia zglobii pe care-i aplaudăm acum de la tribună, prins portretele marilor dascăli ai proletariatului din toată lumea: Marx- Engels—Lenin, portretele conducătorilor iubiţi ai partidului şi guvernului nostru. Pe o eşarfă de purpură desfăşurată o lozincă uriaşă ce exprimă dorinţele şi urările, noastre ale tuturor: „Trăiască bastionul invincibil al păcii şi securităţii popoarelor, puternicul lagăr socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică.“ Tribolurile, aplaudă frenetic. Trece un grup numeros îmbrăcat în costumele naţionale ale tuturor ţărilor lagărului socialist. Din coloana lor urcă spre înălţimi, zeci de baloane purtînd mesaje de pape. Un simbol al unităţii şi năzuinţelor comune. De-a lungul coloanelor nu contenesc uralele, ovaţiile entuziaste pentru Partidul Muncitoresc Român, inspiratorul şi organizatorul tuturor victoriilor poporului nostru, pentru Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Păşind în primele rînduri ale demonstranţilor, muncitorii întreprinderilor bucureştene vin să raporteze realizările dobîndite de ei în cinstea zilei de 1 Mai, să-şi manifeste adînca lor recunoştinţă faţă de partid sub a cărui conducere ei îşi făuresc o viaţă tot mai bună. Ei sînt mîndri că Bucureştiul lor, capitala ţării, a devenit în anii construcţiei socialiste cel mai important centru economic al patriei. Industria Capitalei a dat anul trecut peste 21 la sută din producţia globală a întregii ţări. Pe graficele purtate de demonstranţi sînt înscrise succesele obţinute în aplicarea hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, prin descoperirea de noi şi noi rezerve interne, prin valorificarea lor tot mai eficace, prin realizarea de economii şi reducerea preţului de cost. Răspunzînd chemării patriotice a celor opt întreprinderi din Capitală, întreprinderile bucureştene raportează că au realizat în primul trimestru al anului, peste plan, economii de 36.352.000 lei. Pătrund în piaţă coloanele oamenilor muncii din raioanele 23 August, Tudor Vladimirescu, Griviţa Roşie. In frunte, trei care alegorice care stîrnesc admiraţia tuturor. Primul can reprezintă un glob pămîntesc, în continuă rotire, purtînd pe el un steag roşu de luptă, cu urarea: „Trăiască 1 Mai"! Din faţa globului „ţîşneşte" sprinten, noul automotor „Diesel" romînesc cu transmisie electrică. In jurul automotorului un vagon-cisternă, unul de marfă, un dinam și un transformator electric. Produse realizate în întreprinderile raionului. II urmează cei ce au făurit aceste victorii, Iată-i pe metalurgiștii de la „23 August“, realizatorii primului automotor „Diesel" electric romînesc care aleargă astăzi pe drumurile de fier ale ţării. Tot ei sunt şi constructorii compresorului de înaltă presiune, ai automacaralelor pentru şantierele de construcţii. După cum mîinile lor harnice au făurit maşini pe care ţara noastră le exportă în U.R.S.S., R. P. Chineză, R. D. Germană, Grecia etc. Defilează acum harnicele filatoare de la F.R.B., întreprindere deţinătoare a drapelului de fruntaşă pe ramură. Cîntul, jocul şi voia bună, însoţesc întreaga coloană. Echipele de dansuri, îmbrăcate în frumoase costume naţionale, îşi arată măiestria, trecînd în ritmul jocului prin faţa tri-: (Continuare in pag. 11-a) Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală Trec gărzile muncitoreşti Intr-un şuvoi neîntrerupt oamenii muncii trec prin faţa tribunelor manifestindu şi dragostea faţă de conducătorii partidului şi guvernului.Defilează pionierii, primăvara patriei