Informatia Bucureştiului, iunie 1959 (Anul 6, nr. 1807-1832)

1959-06-01 / nr. 1807

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN­IŢI-VA ! INFORMA­TIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII Nr. 1807 I 4 PAGINI 20 BANI LUNI 1 IUNIE 1959 Prin Capitală MICA MECANIZARE întreprinderea nr. 7 de materiale construcţii a pus in ultimul timp accent deosebit pe mica mecanizare. Printre alte măsuri luate pentru im­ul bunătăţirea procesului de producţie in unităţile sale, ea a comandat la Ate­­­­­lierele „9 Mai“ un lot de benzi transportoare. Sfi In clişeu : Montorii Constantin Neagu şi Gheorghe Marin din secţia­­III construcţii-montaj a Atelierelor „9 Mai", instalind tronsoanele la benzile In loc de buletin meteorologic ...Vitrinele magazinelor, năpădite de ma­teriale subţiri, înflorate, anunţa sosirea verii ; pe lacuri, ambarcaţiunile şi-au por­nit cursele de agrement­; ştrandurile şi-au deschis porţile ; iar în parcuri şi la şosea, aleile de tei înfloriţi te îndeamnă la nesfîrşite plimbări... Dar, parca în ciuda tuturor vestitorilor verii, vremea ne-a oferit surprize în ul­timul timp. După zile cu cer senin şi soare cald, au urmat brusc nopţi reci, cu ploi abundente. Luna aprilie, ca şi primele trei săptămîni din luna mai, au fost secetoase, mai ales în Cîmpia Dunării și Bărăgan, unde ploile au fost departe de a fi sufi­ciente pentru culturi. Intre 20 și 23 mai însă, s-a produs o puternică invazie de aer rece din regiunile polare. Aceasta, datorita unui centru de presiune ridicată, format în zona cuprinsă între nordul Peninsulei Scandinavice şi Austria, ca şi unei zone de depresiune scăzută, cuprinsă între Marea Neagra şi sudul Munţilor Urali. Depresiunea adîncă, formată în regiunea Franţei şi bazinul cen­tral al Mării Mediterane,s-a unit cu cea din cîmpia răsăriteană a Europei, dînd naştere unei zone compacte de perturbaţii atmosferice care a cuprins ţara noastră, ca şi întreg sud-estul Europei. Ca urmare, au început să cadă plei îmbelşugate, cu deosebire în sudul Ardea­­lului, sudul Moldovei şi sudul ţării. Canti­tăţile de apă căzute în 24 de ore pe metru pătrat au atins 118 litri la Cîmpulung- Muscel, 94 litri la Caransebeş, 65 litri la Curtea de Argeş. Vîntul a bătut puternic dinspre nord-est, mai ales în răsăritul şi sudul ţării, făcînd, pentru 12 ore, imposi­bilă decolarea uşoarelor avioane sanitare. Pentru recolte, însă, ploile au fost cît se poate de binevenite, mai ales ca au căzut tocmai în regiunile unde se simţea mai multa nevoie. Culturile care au avut de suferit de pe urma perioadei mai se­­cetoase și-au revenit complet, asigurînd, pîna acum, o recolta bogata. Iar faptul ca vîntul a scuturat pomii a fost, la fel, departe de a provoca vreo pagubă. Dim­potrivă, crengile supraîncărcate anul a­­cesta au fost astfel uşurate în mod natural de surplus, condiţie importanta pentru buna dezvoltare e fructelor. Datorită persistenţei invaziilor de aer rece din nord, luna mai a fost în conti­nuare răcoroasă, cu zile cu ploi însoţite de descărcări electrice şi vînturi de scurtă durată alternînd cu zile în care soarele şi-a arătat totuşi faţa... strălucitor. In următoarele zile, vremea se va a­­meliora treptat iar cerul va deveni va­­riabil, mai mult senin noaptea. Vor mai cădea ploi, însă mai rar şi izolat, iar tem­peratura va fi în creştere. Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ s-a înapoiat în Capitală Duminică dimineaţa s-a înapoiat în Capitală Orchestra simfonică a Filar­monicii de Stat „George Enescu“, care, sub conducerea dirijorilor Geor­ge Georgescu, artist al poporului din R.P. Romînă, şi Mircea Basarab, a întreprins un turneu în R.P. Polonă, R. Cehoslovacă şi R. P. Ungară. In cadrul turneului, care a durat aproape o lună, orchestra a repurtat un frumos succes, prezentînd 13 con­certe în principalele oraşe din cele trei ţări prietene. Totodată orchestra a luat parte la manifestările prilejui­te de Festivalul „Primăvara la Pra­­ga“. Alături de formaţii muzicale şi artişti de mare renume din diferite ţări, prima noastră orchestră simfo­nică a prezentat în cadrul festivalului două concerte, dirijate de maestrul George Georgescu, care s-au bucurat de o caldă primire din partea publi­cului. In urma succeselor obţinute, or­chestra a mai dat in R. Cehoslovacă un concert suplimentar Măsuri cu privire la încheierea anului şcolar şi activitatea practică a elevilor Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii a elaborat instrucţiuni privind unele măsuri în legătură cu încheie­rea anului şcolar şi cu activitatea practică a elevilor din şcolile de cul­tură generală şi a elevilor şcolilor pe­dagogice, care urmează să se desfă­şoare în luna iunie a. c. După ce precizează datele pentru încheierea anului şi pentru efectuarea lucrărilor practice, instrucţiunile arată că în scopul organizării activităţii, secţiile de învăţământ şi cultură vor so­licita sprijinul organelor locale, iar școlile vor lua legătură cu întreprin­derile pe lingă care au fost reparti­zate pentru munca practică. Noi premii la tragerea la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. de la 30 iunie La tragerea la sorţi lunară din 30 iunie 1959 a obligaţiunilor C.E.C., în afara celor 861 cîştiguri în valoare de 1.000.000 lei, se vor acorda în plus premii speciale: motocicletă, televi­zoare, frigidere, maşini de cusut, a­­parate de radio, biciclete, ceasuri de mînă, precum şi execursii în U.R.S.S., R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P. Bulgaria. Asemenea premii speciale în obiecte şi excursii în străinătate vor fi acor­date şi la tragerea la sorţi suplimen­tară din 31 decembrie 1959, în afara celor 519 cîştiguri între 800 şi 100.000 lei. Atît la tragerea la sorţi lunară din 30 iunie, cît şi la tragerea la sorţi suplimentară din 31 decembrie 1959, participă cu drept de a cîştig toate o­­bliga­ţiunile procurate pînă în prezent, precum şi cele care vor fi procurate pînă la data de 29 iunie 1959 inclu­siv. In primele 10 zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C. se pot procura fără diferenţă de preţ. Aproape in fiecare după-amiază, iar duminicile şi in cursul dimineţii, pe scenele­­ caselor de cultură, ale clu­burilor, ale căminelor culturale, se pe­rindă zeci de formaţii artistice. Faza raională a celui de al V-lea concurs al artiştilor amatori e in plină desfăşu­rare. Primul gong, prima ridicare a cor­tinei, prima replică sunt însoţite de e­­moţii fireşti. Artiştii de pe scenă şi-au părăsit doar cu citeva ore in urmă strungul sau forja, ciocanul sau foar­fecă, tocul sau sapa. Acum, in lumina reflectoarelor, cintă, dansează, spun cuplete sau interpretează, scenete ca nişte adevăraţi actori ce sunt... La Casa de cultură a tineretului din raionul Gh. Gheorghiu-Dej, s-au pre­zentat corul, echipa de dansuri şi or­chestra Fabricii de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej", echipa de dansuri a Atelierelor „9 Mai“­, orchestra şi echi­pa de dansuri a uzinelor „Clement Go­­twald". Cu mult înainte de sosirea juriului, in sală au răsunat primele acorduri ale pianului: in spatele cortinei diri­jorul Aurel Grigoraș face ultima ve­rificare a corului de la F. C. „Gh. Gheorghiu-Dej". In holul Casei de cultură si in celelalte săli, dansatorii „fac încălzirea", membrii orchestrelor isi controlează instrumentele, iar in­structorii dau ultimele indicaţii. ...Ora începerii concursului a sosit. Programul e deschis de corul Fabricii de confecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej". Cele 76 de persoane au interpretat cu vi­goare dar şi cu sensibilitate citeva piese muzicale din bogatul şi variatul lor repertoriu ...Pe scenă au apărut dansatorii Fa­bricii de confecţii. Cu eleganţă şi pre­cizie ei interpretează citeva dansuri foarte bine puse la punct sub îndruma­rea instructorului­­ Gheorghe Ilolova. Intre cei 18 dansatori sint mulţi frun­taşi in producţie. Călcătorul Petre Tir­­nă, croitorul Ion Cîrnu, croitoresele Mariana Petrov şi Maria Teodorescu sunt doar ciţiva dintre aceştia. Dans muntenesc, suită oltenească, dans din Romanaţi, tablou coregrafic „O seară in cort". Vioiciunea se împleteşte cu graţia, iar ansamblul omogen cu miş­cări sincronizate şi armonioase incintă ochiul stirnind aplauze bine meritate. E rindul dansatorilor de la Atelierele „9 Mai”. Oţelarul I. Preda, forjorul N. Pătrat, trezoarea Cristiana Stanciu, bobinatoarea Georgeta Ştefănescu şi toţi ceilalţi membri ai echipei au in­ceput o vioaie suită de dansuri mun­teneşti. Concursul continuă. Dansatorii echi­pei uzinelor „Clement Gottwald" se străduiesc să se prezinte cit mai accep­tabil. In culise orchestrele si soliştii isi aşteaptă rindul. Publicul, format in cea mai mare parte din tovarăşii de muncă ai mem­brilor echipelor de pe scenă aplaudă, încurajează, comentează juriul, impar­ţial, notează. Şi faza raională a con­cursului continuă... GABRIELA BUCUR CARNET DE CONCURS Pe scena Casei de cultură a tineretului din raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“ Echipa de jocuri populare a Fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ in­­terpretează un dans din Romanaţi O ÎNTREBARE PE ZI: De ce nu se termină lucrările privind nomenclatura străzilor oraşului? Ne răspunde tovarăşul arhitect Al. Iosif, şef adjunct al secţiunii de arhitectură şi sistematizare a Sfatului Popular al Capitalei In Capitală există cir­ca 6000 de străzi. După cum se ştie, nu toate au însă denumirile cele mai potrivite. Mai există ne­numărate străzi care poartă aceleaşi nume (u­­neori chiar şi în cuprin­sul aceluiaşi raion). De pildă, str. I. C. Frimu apare în evidenţele noa­stre de 12 ori,­­ str. Do­brogeanu Gherea de 8 ori. Asemenea stări de fapt provoacă fără în­doială destule neajunsuri, binecunoscute de altfel. Sunt apoi unele denumiri necorespunzătoare astăzi, nume de foşti mari pro­prietari de parcele etc. Sarcina de a rezolva problemele pe care le ri­dică nomenclatura străzi­lor oraşului îi revine sec­ţiunii de arhitectură şi sistematizare a S.P.C. Din capul locului trebuie să recunosc că această sarci­nă nu s-a realizat în bune condiţiuni. Lucrările de punere la punct a nomen­claturii străzilor oraşului au început în 1957 şi tre­buiau încheiate în acelaşi an. Ele nu sunt însă ter­minate nici acum. De ce ? Pentru că secţiunea noa­stră n-a procedat mai o­­perativ şi cu fermitatea cerută la soluţionarea u­­nor neînţelegeri ivite în­tre secţiune şi colabora­torii angajaţi să realizeze aceste lucrări. Abia acum listele cuprinzînd propu­nerile privind 948 de de­numiri noi ale unor străzi au fost definitiv încheia­te. Ele au fost discutate în prealabil de comisia de nomenclatură a orașu­lui, fiind supuse aprobă­rii comitetului executiv al Sfatului Popular al Capitalei. Cu aceasta nu se în­cheie totuși lucrările pri­vind nomenclatura străzi­lor, pentru că, pe par­curs, cu prilejul unor ve­rificări efectuate, s-au constatat alte 1050 de străzi care trebuie să ca­pete noi denumiri. Ne vom strădui să luăm măsurile cuvenite pentru ca în următoarele luni ale anului să în­cheiem — în sfîrșit — cu rezolvarea acestei proble­me, strîns legată și de întocmirea unui ghid cu­prinzător al Capitalei atît de necesar. S-a deschis expoziţia de desene a copiilor din Capitală Ieri la ora 12 a avut loc în Parcul de cultura şi odihnă „I. V. Stalin“, pavilionul C., Expoziţia de desene a copiilor din Capitală organizată în cinstea zilei de 1 Iunie de către Co­mitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Secţia de învăţămint a S.P.C., Comi­tetul orăşenesc al femeilor şi Casa de creaţie populară. Expoziţia cuprinde cele mai bune lucrări de desen ale copiilor, selecţio­nate cu prilejul fazei interraionale a concursului de desen. S­a crească mare! Am închis cartea tulburat, am în­chis-o răscolit de ginduri. Nu era un volum de versuri avîntate, nici un ro­man zugrăvind captivant povestea unei vieţi. Era un studiu, un studiu sta­tistic and, care istorisea In limbajul cifrelor o poveste, din fericire, de mult încheiată. Studiul de aşa-zisă „igienă socială şi statistică“ fusese publicat cu vreo douăzecişicinci de ani în urmă de un anume doctor Beim. „România — scria cu tristă emfază medicul statistician — face parte din primele trei state din Europa cu cea mai ridicată mortalitate infantilă". Au­torul arăta că cifra mortalităţii infan­tile depăşea jumătate din mortalitatea generală. 52 la sută din copii mureau pînă la virsta de un an. „Rominia — scria G. Baiui — pierde mai mult de o treime din băieţi pină la epoca recrutării“. Cifrele nu-s nume abstracte ci gene­ralizarea unor fapte de viată. In spa­tele fiecărui raport stau oamenii vii­­care s-au pierdut datorită unei nepă­­sări cu adevărat criminale a regimu­rilor trecute. Un ' m­artor ocular mi-a povestit un fapt petrecut prin 1935 în plină cale a Griviţei. O femeie în du­rerile facerii a bătut la poarta doc­torului Scupievski, medic al casei ve­r­gale. .A bătut in zadar căci nu i s-a I deschis. Biata femeie n-a putut pre-­ zent­a suma mare care i s-a cerut­­ pentru internare. Şi a născut in plină­­ stradă. Acest fapt, petrecut în 1335,­ e o fracţiune de procent, o fărimă din­­ cifra care făcea din ţara noastră, campioana mortalităţii infantile. Cîntînd în struna guvernanţilor, dr. Banu­ nu era alarmat de rezultatele cercetărilor sale. „Facultatea caracte­ristică a poporului român — scria el * cu cinism — e puterea sa de perpe-­­ tuare care împotriva tuturor scăderilor * de natură medico-socială asigură in permanentă un excedent al populaţiei... De altfel " proporţiile de mortalitate ge­nerală şi infantilă au rămas neschim­bate de patruzeci de ani încoace". Fatalitatea deci — părea să spună doctorul Bana — a înfierat acest po­por să-şi poarte tristul său renume de campion al mortalităţii infantile. Au fost suficienţi însă 15 ani de putere populară, pentru ca istoria să dove­dească sănătatea şi vitalitatea poporu­lui român, pus de astă dată in con­diţii omeneşti de viaţă. Unul din sutele de cazuri am fost nu demult la una din ma­ternităţile noastre, nu cea mai fru­moasă, nu cea mai mare. In sala de naşteri se anunţase tocmai un ima­tur. Un copil născut la mai puţin de şase luni, cîntărind şase sute de gra­me. Pe vremea doctorului Banu cui i-ar fi trecut prin cap că ghemotocul acesta în care viaţa abia de piloita imperceptibil, ar mai putea creşte om­! Dar în lumea noastră a fost dus în sala de reanimare şi acolo s-a făcut prima mare descoperire: pruncul res­pira încă. Pentru ca să-l ţii în viaţă, trebuia să-i dai condiţiile pe care le-a avut în corpul mamei. Medicii şi su­rorile trebuiau să înlocuiască tot ceea ce mama dădea pruncului ei in mod reflex substituindu-se astfel creierului, plămânilor, organelor de digestie ale pruncului, insuficient dezvoltate încă. Asta înseamnă că zile, ore, minute și clipe să nu te rupi de Ungă copil. Pruncul „uita" să respiri. Centrul ner­vos corespunzător aparatului respira­tor nu era încă dezvoltat şi intr-o clipă, fără respiraţie devenea vinăt, şi intr-o clipă se sufoca, şi într-o clipă iată-l pierdut. O,soră a stat de aceea de veghe la respiraţie. De îndată ce asfixia începea, centrul respirator era stimulat prin injecţii, se făceau băi calde, respiraţie artificială. Pruncului­­ lipseau însă şi alte re­flexe, ca cele de sugere. Alimentele se administrau prin sondă. A fost învelit în vată, instalat intr-un incubator e­­lectric, vegheat clipă de clipă. Nu o zi, nu două, nu o săptămînă, ci o lună încheiată. Dar moartea fusese în­vinsă. După o lună copilul cintărea două kg şi pornea in viaţă cu reflexe normale. Aşa se ciştigă procentele pe care le citim apoi in Anuarul Statis­tic. Nu este un caz izolat. La materni­tatea „Fol­zu", secţia imaturi numără zeci de pătucuri. Şi in fiecare un ghem în care abia pilpite viaţa, un T. CARANFTL (Continuare în pag. II-a) Ieri, la Palatul Pionierilor Palatul Pionierilor din Capitală, îm­brăcat în haine festive, a sărbătorit­ ieri două evenimente importante: Ziuai internaţională a copilului şi nouă ani de la inaugurarea Palatului. In sala de teatru a palatului, fru­mos pavoazată, a avut loc festivitatea­­ acestei duble sărbătoriri. In faţa su­telor de pionieri şi elevi care umplu-* seră sala pînă la refuz şi a numeroşi­ invitaţi, tovarăşa Elena Lascu-Iorda­­chescu, membru al CC. al P.M.R. şi­ secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a vorbit despre­ semnificaţia Zilei internaţionale a co­pilului, precum şi despre viaţa fericită­ a copiilor din patria noastră şi a celor din Capitală, despre lăcaşul lor mi-* nunat de cultură care a împlinit nouă ani de activitate şi despre condiţiile­ realizate prin grija, părintească a par-^ tidului. In încheierea festivităţii, pe scena­­ teatrului au prezentat un frumos şi reuşit program artistic muzical corul­­ de copii al Casei de cultură a tinere­tului din raionul Gh. Gheorghiu-Dej şi­ formaţiile artistice ale Palatului Pio­nierilor. In acelaşi timp în curtea pa-­­ latului alte sute de pionieri și elevi au asistat la diferite întreceri sportive. PE TOT GLOBUL O parte a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice care a vizitat R. P. Albania s-a Înapoiat la Moscova TIRANA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 mai au părăsit Tirana, plecînd la Moscova, o parte din membrii dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice: N. A. Muhitdinov, membru al Prezidiului C.G. al P.G.U.S., secretar al C.G. al P.G.U.S. ; N. P. Firiubin, locţiitor al ministrului Afa­cerilor Externe al U.R.S.S. ; A. A. Bulgakov, secretar al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din­­U.R.S.S.; F. D. Dumbadze, secretar al G.G. al P.G. din Gruzia; D. Rasulov, secretar al C.C. al P.C. din Tadjikistan; S. A. Vezirov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Azerbaidjene; I. T. Vinogradov, şef adjunct de secţie în C.C. al P.C.U.S. N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.G. al P.G.U.S. şi preşedinte al Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., şeful delegaţiei, şi R. I. Malinovski, minis­trul Apărării al U.R.­S.S., membru al delegaţiei, vor răm­îne încă cîteva zile în Albania. Pe aerodrom N. A. Muhitdino­v şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale au fost conduşi de către Enver Hodja, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncii din Albania; Mehmet Shehu, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Albania ; Hadji Lleshi, preşedintele Prezidiului Adună­­rii Populare, şi alte personalităţi ofi­ciale, precum şi de reprezentanţi ai oamenilor muncii din Tirana şi din sa­tele învecinate. In cursul aceleiaşi zile, membrii de­legaţiei au sosit la Moscova. In legătură cu situaţia din Laos Nota guvernului sovietic adresată guvernului englez MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 mai guvernul Uniunii Sovie­tice a adresat guvernului Marii Britanii o notă în care îşi exprimă convingerea că reluarea activităţii Comisiei interna­ţionale de supraveghere şi control în Laos ar fi una din măsurile cele mai eficiente care ar contribui la îndeplini­rea acordurilor de la Geneva cu privi­re la Laos. Guvernul U.R.S.S. declară că împăr­tăşeşte întrutotul punctul de vedere al guvernelor Republicii Democrate Viet­nam şi Republicii Populare Chineze în legătură cu primejdia gravă de ame­ninţare a păcii şi securităţii în Indo­china, primejdie generată de acţiunile guvernului din Laos, care încalcă acor­durile de la Geneva şi Vientiane. Guvernul sovietic propune ca cei doi preşedinţi ai conferinţei de la Geneva pentru Indochina să adreseze guver­nului Laosului un mesaj comun in care să-i ceară să respecte acordurile de la Geneva şi să reia colaborarea cu Co­misia internaţională­­pentru Laos, pen­tru ca această Comisie să-şi poată continua cît mai curînd activitatea. Anexînd la această no­tă proiectul ■mesajului celor doi preşedinţi, guver­nul sovietic îşi exprimă speranţa că el va fi acceptabil pentru guvernul Marii Britanii, de la care aşteaptă răspuns. D­upă cum se ştie, în Capitală şi în împreju­rimi se desfăşoară mari lucrări care vor duce — într-un viitor apropiat — la mărirea simţi­toare a volumului de apă potabilă din oraş, la rezolvarea deci a unei cerinţe cetăţeneşti ma­jore. Concomitent cu această adevărată bătălie des­făşurată pe şantierele apei — la Arcada, pe traseul apeductului III etc — se pune pro­blema micşorării la minimum a pierderilor de apă atît din reţeaua I.C.A.R. cît şi din instala­ţiile interioare ale locuinţelor. Pentru că, tre­buie recunoscut, aceste pierderi sunt încă mari, de domeniul milioanelor de litri zilnic. La I.C.A.R. există o preocupare permanentă pentru înlăturarea cauzelor care provoacă pier­deri de apă. Echipe speciale se deplasează în fiecare zi pe teren, pentru a repara ţevile sparte, gurile de apă defecte. Dar astăzi echipele nu pot face faţă tuturor solicitărilor, fiind nevoite să aleagă de pe listele de­ fiecare zi cazurile cele mai grave. Astfel că există totdeauna un număr de spargeri aşa-zise „mai mici“ lăsate la o parte... Faptele ne-au convins că numărul echipelor menite să stăvilească scurgerea inu­tilă a apei este încă prea mic. Pe de altă parte, aceste echipe au nevoie de cîteva aparate de detectat pierderile de apă care nu se pot sezisa de la suprafaţă. S-a vorbit şi într-o şedinţă a comitetului executiv al S.P.C. acum un an, des­pre acest fapt. Dar rezolvarea problemei întîr­­zie încă. Iată, aşadar, cum o cantitate de apă potabilă gata fabricată şi adusă la locul de dis­tribuţie, cu mari cheltuieli, se pierde. In legătură cu pierderile de apă interioare, din apartamentele abonaţilor I.C.A.R., se ridică alt gen de probleme. Recent a luat fiinţă o sec­ţie I.C.A.R. alcătuită din 26 controlori care vizi­tează locuinţele cetăţenilor spre a constata dacă nu cumva, din pricina unor mărunte defecţiuni la instalaţiile interioare (la robinete, baterii de baie etc.) rezultă pierderi de apă. Echipele au vizitat pînă acum 15.500 apartamente, găsind aproape 6.400 obiecte sanitare (robinete etc.) cu defecte. O cifră destul de­­îngrijorătoare, ţinînd seama de faptul că într-o singură locuinţă s-a înregistrat o pierdere de apă de 200 mc într-o In oraş se risipeşte incă multă apă­ lună, din pricina unui obiect sanitar defect. Pe bună dreptate echipele atrag atenţia cetăţenilor, îi somează să-şi repare în 5 zile instalaţiile şi în caz contrar îi amendează conform deciziei în vigoare a S.P.C. Cetăţenii au datoria însă să nu aştepte vizita echipelor, ci să repare la­ timp aceste mici de­fecţiuni cu urmări nefavorabile intereselor gene­rale, obşteşti, propriilor lor interese materiale — pentru că apa irosită se plăteşte... la acelaşi preţ ca şi cea consumată cu folos şi pentru că pe deasupra umezeala dăunează obiectelor din casă, stării locuinţei. Dar cine poate executa asemenea mici repa­raţii ? — se pune întrebarea. Există în Capitală zeci de ateliere de specialitate ale cooperative­lor meşteşugăreşti. Cooperativele din cadrul Uni­unii cooperativelor meşteşugăreşti de construcţii, instalaţii şi materiale de construcţie au 57 de centre­­răspîndite, e drept, nu destul de judicios din punct de vedere geografic) pe cuprinsul Capitalei. Este prilejul să spunem însă că multe centre ale co­operativelor sunt în general înfiinţate nu de prea multă vreme, nefiind suficient de cunoscute. Ele­­ţii s-au ridicat încă la nivelul cerinţelor. De pildă, centrul de deservire a populaţiei din str. Kuibîşev, al cooperativei­ meşteşugăreşti „Construcţia“ n-a realizat nici măcar o singură reparaţie la instalaţiile de apă din trimestrul IV al anului trecut (a făcut în­­schimb, desigur, alte lucrări). După datele pe care le avem la îndemînă rezultă că unităţile unor mari coope­rative printre care „Construcţia“, „instalaţii generale“ şi „Reconstrucţia“ au rămas mult în urmă cu planul în ce priveşte deservirea popu­laţiei. Şi-au îndeplinit însă planul în sectorul industrial în proporţie de... 744%. Dacă ar fi vrut cu tot dinadinsul să se ocupe in mai mare măsură de micile reparaţii de in­stalaţii din blocuri, aceste cooperative s-ar fi putut alia foarte bine la campania I.C.A.R. pen­tru înlăturarea pierderilor de apă. Cei 26 con­trolori ai I.C.A.R. ar fi putut avea la îndemînă adresele tuturor atelierelor cooperatiste şi le-ar fi pus la dispoziţia cetăţenilor. La ora actuală însă, controlorii I.C.A.R., care te somează să-ţi repari instalaţia defectă în cîteva zile, te amen­dează dacă nu te execuţi în termen, dar nu ştiu sa te îndrepte spre o cooperativă.­­Du­pă cum serviciul de informaţii sau de abonaţi al I.C.A.R. ştie să te îndrume spre lista particu­larilor autorizaţi a efectua lucrări de instalaţii de apă şi canal care se află la loc vizibil în holul întreprinderii, dar nu ştiu să-ţi indice măcar o singură adresă de cooperativă). Am vorbit numai despre un singur aspect al deservirii cetăţenilor de către centrele respec­tive ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Am putea adăuga şi alte cîteva probleme: felul cum se discută cu clienţii la aceste centre, uneori lipsa de grijă cu care se fixează preţurile etc. In actuala acţiune pentru micşorarea pierderi­lor de apă are mare importanţă şi felul cum sunt aprovizionate unităţile „Tehnometal“ cu piese de schimb, garnituri. In centrele mai mici ale Tehnometalului sunt de semnalat unele lacune. Din mai toate magazinele lipsesc încă sifoane de lavoar de bună calitate sau părţi componente ale unui robinet sau ale altei insta­laţii sanitare. Problema economiei de apă, a înlăturării risi­pei, a pierderilor de apă este o problemă cetă­ţenească importantă. Ea trebuie tratată de toţi factorii interesaţi ca atare. P. IRIMESCU [A luat sfîrșit evacuarea­­ fostei baze aeriene­­ engleze din Irak ! BAGDAD 31 (Agerpres) —­­ La 31 mai ultimul grup de 90 da ' ofițeri englezi de la fosta bază strană L de la Habbaniya, situată în Irak, a­­ plecat în Cipru. Odată, cu plecarea a-­­ cestui grup a fost terminată evacua­rea bazei engleze de la I Habbaniya,­­ creată în timpul cînd Irakul făcea I parte din Pactul de la Bagdad. Pos- I­­ul de radio Bagdad a anunţat că, la­­ 30 mai, unităţile forţelor aeriene ira­­­­kiene aflate la Habbaniya au sărbăto-'­­rit cu entuziasm evacuarea bazei de către englezi. Ultimele ştiri sportive @ In prima zi a turneului de floretă de la Como (Italia) reprezentantele noastre Maria Vicol şi Eugenia Ţărăngoiu s-au cla­sat pe primul loc în grupele eliminatorii II şi IV. Vicol a învins-o pe Gorillhe (Franța) iar Jarangoiu pe Colombetti (Ita­lia).­­ In turneul de şah de la Zürich, după 8 runde, conduc Tal (U.R.S.S.) și Fischer (S.U.A.) cu cîte 6­2 p. Pe locurile 2 și 3 se găsesc Keres (U.R.S.S.) și Gligorsci (R.P.F. Iugoslavia) cu cîte 6 p.­­ In cadrul pregătirilor pentru turneul olimpic de fotbal, selecționata U.R.S.S. va susține în prima jumătate a acestei luni două jocuri la Moscova, cu echipele Reims (Franţa) şi Tottenham (Anglia). In turneul preliminar al Jocurilor olimpice selecţio­nata U.R.S.S. va juca la 27 iunie cu echipa R.P. Bulgaria şi la 25 iulie, cu echipa R.P. Romíno.

Next