Informatia Bucureştiului, august 1959 (Anul 7, nr. 1856-1885)
1959-07-28 / nr. 1856
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INNIŢI-VA ? INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti | ANUL VIII Nr. 1856 | | PAGINI 20 BANI || MARȚI 28 IULIE 1959 | Oamenii muncii din Capitală răspund Hotărîrii plenarei C. C. al P. M. R. prin însemnate realizări La „Electroaparataj“ încă 270.000 lei economii Numărul sortimentelor executate la întreprinderea „Electroaparataj“ crește mereu. De curind a început construirea întrerupătorului automat de 25 amperi pentru răcire în aer. De asemenea, au fost îmbunătăţite substanţial o serie de sortimente, ca : comutatorul stea-triunghi de 25 şi 60 amperi, inversorul de sens de 25 amperi, întrerupătorul pachet de 10 amperi şi altele. La aceste sortimente s-au redus şi gabaritele. Prin aplicarea în procesul de producţie a 82 de inovaţii şi raţionalizări, s-au obţinut în primele şase luni ale anului, economii peste plan în valoare de 367.000 lei. Hotărîţi să îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de recenta plenară a C. C. al partidului, colectivul întreprinderii „Electroaparataj“ și-a mărit angajamentul de economii peste plan, cu încă 270.000 lei Vor asigura bună deservire întreprinderea de transport comercial I.T.C. asigură deservirea unităţilor comerciale din Capitală. In cinstea zilei de 23 August întreprinderea şi-a lat angajamentul ca, prin introducerea metodei redirijării zilnice a maşinilor, să obţină creşterea indicelui de folosire a parcului de autovehicule ; de asemenea, atelierul de întreţinere va executa reparaţii capitale la trei motoare rezervă, provenite de la autovehiculele casate, se va reduce cu 18 la sută timpul de imobilizare a rna■ şinilor la beneficiari. Pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări a unităţilor comerciale s-au înfiinţat brigăzile de noapte, care asigură transportul la timp al cărnii şi gheţii. Răspunzind măsurilor luate de plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, colectivul întreprinderii s-a angajat ca, prin reducerea consumului de carburanţi şi lubrifianţi, prin recondiţionarea de piese, eliminarea reparaţiilor periodice mijlocii etc., să realizeze economiile 530.000 lei. Studenţi la muncă patriotică Timp de 15 zile peste 700 studenţi şi 156 cadre didactice de la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, organizaţi în 15 brigăzi, au muncit voluntar la strîngerea recoltei în gospodăriile de stat din regiunile Bucureşti şi Piteşti, obţinînd însemnate succese. Brigada de la GAS. Căzăneşti, de pildă, condusă de tov. dr. Gh. Gheorghiu, a ajutat la recoltarea a 500 ha orz, a rărit porumbul pe 650 ha şi a strîns paiele pe 120 ha. In acelaşi timp, brigada a ajutat la acţiunile igienico-sanitare întreprinse în gospodărie, cît şi la acţiunile culturale. In procesul verbal încheiat de conducerea G.A.S. Băneasa, se arată că studenţii ce au lucrat la această gospodărie, au recoltat 17.500 kg caise, peste 6000 kg zarzavaturi, au strîns paiele de pe 100 ha, au însilozat 56 tone grîu etc. La fel de bine au muncit şi brigăzile de la G.A.S. Petreşti, Bucşani, Buciumeni şi celelalte. * Se îndeplinesc angajamentele Printre fruntaşii secţiei tinichigerie a uzinelor „Timpuri Noi“ se numără şi ştanţatorul Tudor Vintilă. El şi-a luat angajamentul ca, în cinstea zilei de 23 August, să-şi îndeplinească planul pe primele opt luni ale anului cu mult înainte de termen. Un prim bilanţ al muncii depuse arată că ştanţatorul ţine să-şi respecte angajamentul. El a terminat planul pe această lună la 25 iulie şi a economisit 113 kg tablă cupru şi 10 kg pîslă. In clişeu, ştanţatorul fruntaş Tudor Vintilă la maşina de ştanjat. La uzinele „Dealul Spirii“ Cinci din cele zece aparate carosabile de stropit, cît şi-au propus muncitorii uzinei metalurgice „Dealul Spirii" (I.C.A.R.) sa realizeze în cinstea marii sărbători, vor ieşi zilele acestea pe poarta întreprinderii. • In curînd vor intra în funcţiune o masă cu role pentru avansul materialelor la fierăstrăul,, circular şi o macara pivotantă pentru depozitul de materiale, care, uşurînd efortul fizic al muncitorilor, vor contribui la creşterea productivităţii muncii. După apariția documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 colectivul uzinei şi-a reînnoit angajamentele. Astfel se vor întocmi noi fişe tehnologice pentru unele produse, ceea ce va duce la obţinerea de noi economii de metal. Pentru îndeplinirea planului de şcolarizare pe anul de invăţămint 1959/ 1960, a fost definitivată reţeaua şcolară a invăţămintului general — cursuri de zi — şi a invăţămintului seral şi rară frecvenţă. De asemenea s-au făcut din timp propuneri pentru înfiinţarea unor şcoli de meserii. Pentru a se realiza integral şcolarizarea tuturor copiilor de virstă şcolară, conducerile şcolilor cu sprijinul deputaţilor, au stabilit măsuri concrete. In acest scop, au fost folosite din plin sesiunile sfaturilor populare raionale, care in cursul lunii iunie şi iulie au analizat munca în sectorul invăţămintului. Pe baza îndrumărilor date de Ministerul Invăţămintului şi Culturii, aplicind noile planuri de invăţămint, se definitivează lucrările de încadrare cu învăţători şi profesori a tuturor şcolilor din Capitală. O grijă deosebită am avut-o pentru încadrarea şcolilor serale muncitoreşti de pe lingă întreprinderi şi a secţiilor serale şi fără frecvenţă. In prezent se desfăşoară, in continuare, cursurile de pregătire pentru cei care vor trece proba de verificare a cunoştinţelor la Invăţămintul seral şi fără frecvenţă. La aceste cursuri au fost repartizate cadre didactice bine calificate, pentru a ajuta la o temeinică pregătire. Paralel cu pregătirea elevilor, au loc şi cursuri pentru cadrele didactice. Circa 300 de învăţători din şcolile din Capitală participă, in cursul acestei luni, la un curs de perfecţionare. Se ştie că, prin construirea de noi şcoli, se vor da in folosinţă, odată cu inceperea noului an şcolar, peste 300 de săli de clasă. Trebuie menţionat că un număr însemnat de părinţi şi de elevi şi-au adus contribuţia muncii voluntare la aceste construcţii. Participarea directă, mai ales a elevilor, la lucrările de construcţii, de reparare a mobilierului şcolar, la colecţionarea materialului didactic şi la repararea celui existent, are o deosebită valoare educativă. Sub îndrumarea organizaţiilor U.T.M., elevii au prestat zeci de mii de ore de muncă voluntară. Prin aceste acţiuni, elevii sint legaţi şi mai strîns de şcoala in care învaţă Contribuţia comitetelor de părtţi care duc o intensă muncă de pregătire a localurilor de şcoli, in vederea deschiderii noului an, este substanţială. Pînă in prezent, valoarea reparaţiilor, amenajărilor localurilor de şcoli prin contribuţia comitetelor de sprijin trece de 500.000 lei, in afară de munca voluntară prestată. Pregătirile pentru deschiderea noului an şcolar se fac sub semnul intimpinării măreţei sărbători a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Organele de invăţămint, drectorii şi cadrele didactice, elevii şi părinţii, mobilizaţi de prevederile recentei Hotăriri a plenarei C.C. al P.M.R., muncesc cu însufleţire pentru ca deschiderea noului an şcolar să se facă in cît mai bune condiţiuni. Studierea noului plan de învăţămint, a manualelor şcolare, a programelor şcolare, a îndrumărilor şi instrucţiunilor Ministerului Invăţămintului şi Culturii este o preocupare permanentă a secţiilor de invăţămint, a directorilor de şcoli, a cadrelor didactice, in vederea muncii pentru noul an şcolar. Prin grija deosebită a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, cu sprijinul permanent al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., pregătirea deschiderii noului an Şcolar este in plină desfăşurare. O ÎNTREBARE PE ZI Care este stadiul pregătirilor pentru asigurarea deschiderii în bune condiţiuni a noului an şcolar ? NE RĂSPUNDE TOV. C. PETRICU, ŞEFUL SECŢIUNII INVATAMINT A SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI - 100 combine peste plan In primele şase luni ale anului, colectivul uzinei „Semănătoarea“ a dat peste plan 80 de combine pentru recoltat cereale, iar alte 20 combine, produse peste plan in cursul lunii iulie, vor lua drumul ogoarelor. Frumoase rezultate au fost obţinute în uzină şi în realizarea economiilor de materie primă şi materiale. Prin buna organizare a procesului de producţie, prin aplicarea unor procese tehnologice avansate, s-a reuşit ca pînă la data de 30 iunie să se obţină suma de 691.000 lei economii peste plan. Zilele acestea, răspunzind noilor măsuri luate de partid, colectivul uzinei s-a angajat, ca, în cursul semestrului II, să realizeze încă 831.000 lei economii peste plan. Toată atenţia va fi dată folosirii în mod cit mai raţional a materiilor prime şi a materialelor. Pentru cucerirea insignei de brigadier In cinstea zilei de 23 August, ntemiștii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej s-au angajat să colecteze în cartiere 100 de tone fier vechi. Pînă în prezent, ei au realizat 64 de tone. Pînă la cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei, mai mult de jumătate din tinerii încadraţi în brigăzile de muncă patriotică vor avea prestate, fiecare, peste 100 de ore muncă voluntară (pînă la sfîrşitul anului toţi tinerii vor presta 200 ore munca patriotică). Săptămîna aceasta utemiştii din raion vor presta , peste 5000 de ore. Acestea vor fi efectuate pe şantierele şcolilor din Militari, Giuleşti-Sîrbi, cît şi la alte lucrări din cadrul raionului. • Tinerii desfăşoară intens întrecerea pentru cucerirea insignei de brigadier Intr-o modernă fabrică de tricotaje Ultima dintre vechile clădiri ale fabricii, „Bela Brainer" mai păstra, pînă nu de mult, o însemnare pe frontispiciu, 1912. Era anul In care o „socetate anonimă romînă“ vestea ţării că a pus in funcţiune „cea mai modernă“ fabrică de tricotaj, la toasturile închinate inaugurării, oaspeţii s-au jurat că n-au mai văzut o asemenea mindreţe de fabrică... Fabrica avea planşee de lemn şi era lipsită de instalaţii de aerisire; maşinile îi erau de la început vechi, cumpărate poate la kilogram. Inscripţia de pe frontispiciu a dispărut de curînd. Poate că în locul vechii inscripţii, constructorii vor împodobi clădirea cu una nouă , 1959. E anul în care din vechea fabrică n-a mairămas decît adresa... A ÎNCEPUT cu vopsitoria Primul popas In fabrica „Bela Brainer" constructorii l-au făcut in urmă cu ciţiva ani. Atunci, pe locul unui fost maidan din preajma întreprinderii, au pornit să înalţe o vopsitorie, care să fie cea mai modernă din ţară. A fost începutul unei lungi activităţi, ce avea să dureze ani şi să transforme complet fabrica şi locurile dimprejur. Cu doi ani in urmă, am fost invitaţi la inaugurarea vopsitoriei. Clădirea ei impunătoare contrasta izbitor cu vechile hale. Înăuntru erau montate utilaje din cele mai moderne. O maşină de uscat, adusă din R. D. Germană, ocupa o întreagă hală. Urmau apoi centrifugele, autoclavele cu preincălzitoare, uscatorul de fire, pompele antiacide, utilajul special de spargere a ceţei ele. ...Cu doi ani in urmă asistam la prima inaugurare. De atunci, inaugurările s-au ţinut lanţ. Peste zece. Sunt numai citeva zile de cît 1 a avut loc o nouă inaugurare. Corpul ,,C“, care avea planşee de lemn şi etajul al doilea din paiantă, a fost complet reconstruit. In interiorul său a şi început amenajarea secţiei rundstuhl. 54 maşini de cea mai recentă fabricaţie sunt in curs de rodare. „Bela Brainer", dispune acum de una dintre cele mai moderne secţii de tricotat pe maşini circulare. JURNAL DE CONSTRUCŢIE ...Există in întreprindere un adevărat jurnal de construcţie. Rubrica „numărul curent" e completată pînă la 14. In dreptul fiecărei cifre s-au aşternut bogate însemnări despre diversele construcţii. Despre casa pompelor şi bazinul de acumulare, despre cele două centrale termice, despre noua secţie de calandrat şi pluşat, despre atelierele auxiliare, despre reamenajarea secţiei „raschel", a cantinei, a blocului administrativ, despre corpul „F“. N-a mai rămas clădire in toată întreprinderea care să nu fi fost supusă unor transformări radicale, unor modernizări REUTILARE Construcţiile noi reprezintă doar o parte a înnoirilor petrecute in fabrică. La fel de importantă este reutilarea Zeci şi zeci de maşini noi au fost instalate. De pe acum funcţionează noi maşini de tricotat cu mareze, urzitoare secţionate, cu o mare capacitate de producţie, maşini speciale pentru croit, maşini de confecţii. Secţia de calandraj şi pluşat a fost înzestrată cu o maşină specială de uscat stofe produse pe maşini „raschel", centralele termice au primit cazane noi de presiune, in atelierele auxiliare se lucrează acum ca strunguri, raboteze, freze şi maşini de găurit de cea mai modernă construcţie. Utilajul vechi e prezent intr-uri procent infim. Şi procentul acesta scade cu fiecare zi MARCA DE GARANTIE - cu un an in urmă. In producţia fabricii, articolele fine au luat locul celor produse de ani şi ani. Acum întreprinderea reprezintă o marcă de garanţie, cunoscută şi apreciată in mod deosebit de cumpărători. Condiţiile noi create in fabrică nu puteau să nu ducă şi la produse noi. Zeci de modele noi de treninguri, lenjerie de corp, bluze, au luat drumul magazinelor de desfacere. Zilele acestea, creatorii şi-au dovedit din nou iscusinţa. Au fost făurite alte modele de tricotaje. Ele reprezintă aportul creatorilor la realizarea angajamentului întregului colectiv, iar angajamentul ii poate afla, din lectura unui panou, orice vizitator. Sunt cunoscute două angajamente : cel iniţial, care prevedea obţinerea in acest an a unor economii, peste plan, in valoare de 600.000 lei. Al doilea, vine cu o corectare! nu 600.000 ci 800.000 lei vor fi economisiţi. Aşa a hotărit colectivul să răspundă recentelor măsuri adoptate de plenara, C.C. al P.M.R. ...O fabrică a renăscut inîntregime. E numai una din zecile de fabrici devenite de nerecunoscut. Una din miile și miile de mărturii ale suișului nos- tru continuu. I. MOSCU Prima inaugurare: noua vopsitorie „...Cînd te încolţesc necazurile, nu-ţi arde de rîs. Voi prin 1931, cînd m-am mutat în Militari, numai de necazuri nu duceam lipsă. La uzină te speteai o zi întreagă şi luai ciţiva lei. Acasă, alte buclucuri , nu e gaz în lampă, s-a isprăvit mălaiul... N-aveai nici măcar cu cine schimba o vorbă să te mai descarci. Doar dl Miu și Zabloski. Dar și ei stăteau departe. Te și mirai cum au răsărit casele astea: una ici, alta dincolo. Parcă acu-acu o să le înghită măturoaiele de pe moșia lui Farkas. Stăteam singur-singurel in pustietatea asta. Să nu te apuce gîndurile negre? Uitai să mai rîzi. Da’ntr-o zi tot am rîs. Cu hohote. Să vezi cum a fost. Vine primarele de sector. Zice că „s-a deplasat“ ca să boteze străzile. M-a pufnit rîsul. Da’ primarele supărat : „Cetăţene, dumneata îţi rîzi de nomenclatură ?“. „Aş, cum vă gîndiţi la una ca asta ? Eu...“. „Hm. Stai colea în mijlocul naturii, respiri aer curat, nu ca în centru, şi vrei să nu ştie nimeni ? Uite, o să inviţi şi dumneata pe cineva în vizită. Ei ? Cum îi spui să te găsească?“. „Păi e simplu, zic. Taie, nene, de-a curmezişul cîmpul lui Fane ţiganu’, pe urmă pîrloaga lui Dumitrescu-Militari şi dai de mine“. Şi iar mă umflă rîsul. Primarele lasă buza-n jos şi mă măsoară din cap pînă-n tălpi. „Uite ce e, zice, ăi fi dumneata vesel din fire. Da’ treaba e treabă , hai să botezăm străzile". Şi le-am botezat. Către Zabroski, văd că se ridică un stol de corbi. Pesemne găsiseră stîrv. „Corbilor — să-i zicem". „Aşa, vezi", mă aprobă primarele, şi trece numele în cataslit. Către Miu păştea o vacă muştuind prin bălării. „Păşunii" zic. Şi arăt cu mîna. „Întocmai". Şi iar scrie primarele. „Dar strada dumitale ?“. Aici m-am încurcat. Noroc de primari.Uite, asfinţeşte soarele. Să-i zicem „Apusului“. Hai ?". La cîteva zile după aceea, vine unul cu o găleată cu catran şi zugrăveşte pe stîlpul porţii o cifră. Nevasta, supărată loc, dă să şteargă catranul „Lasă bre, femeie. Nu te duce mintea ? Avem stradă , Apusului. Şi număr la casă , unu !“. Mă uitam peste băltoacele coclite, la măturoaiele lui Farkaş, la cifra dată cu catran. Şi rideam. Cu lacrimi, auzi ? ... Tot corbi, tot măturoaie!« lui Farkaş, tot bălţi coclite. Da’ se mai populase uliţa. Intr-o zi, mi-a schimbat numărul la casă, l-a pus 29. Parei mai prindeai inimă că nu eşti singur. Tot oameni necăjiţi, care de la Arsenal, care de la Grivița. Se sculau cu noaptea-n cap să ajungă la timp la lucru. Seara, făceam şi noi planuri. Uite, au crescut copiii. S-au făcut de şcoală. Un' să-i trimiţi ? Şcoala departe, copiii mărunţi... Ii duceau nevestele de mină pînă au învăţat drumul. Intr-o zi, vedem noi nişte oameni din oraş. Măsurau cu ruleta, se uitau cu teodolitul. Ia te uită! Cine şi-o fi adus aminte de noi ? „Primăria", zice unul. Aşa, vasăzică ne găsise prin catastifuri. „Şi cam ce vrea primăria cu uliţa noastră ?“. „Uliţă ? Stradă, măi omule". „Măi, măi, ce onoare. Şi cu strada ce-o să fie?“ „A, o să fie bulevard. Grozav". Cit eram noi de necăjiţi, da’ ne-a apucat un ris de răsuna „strada". Ba Zabloski: „Constantine, zice. Vezi de adună bani să-ţi cumperi maşină. Pe bulevard, nu merge altfel. Te rid și măturoaiele lul Farkas". Zabloski ăsta rămăsese fără shijbă. De-aia A. SANDU (Continuare In pag. Il-a) : Cinci nu ești singur... Case noi pe str. Apusului Plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. In ziua de 27 iulie a. c. a avut loc plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă. Ordinea de zi a plenarei a cuprins expunerea tovarășului Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman și președintele Consiliului Central al Sindicatelor, asupra sarcinilor ce revin sindicatelor pentru înfăptuirea hotărîrilor plenarei C.G. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. In urma dezbaterilor care au avut loc, plenara C.C.S. a aprobat în unanimitate expunerea prezentată de tovarăşul Gheorghe Apostol şi a adoptat hotărîri corespunzătoare. In încheierea lucrărilor plenarei participanţii au adoptat textul unei telegrame către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Simpozion In cadrul manifestărilor închinate celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, Uniunea Artiştilor Plastici din R.P.R. — secţia de critică — organizează un ciclu de simpozioane pe tema „Arta plastică după 23 August". Primul simpozion va avea loc joi 30 iulie, ora 19, la sediul Uniunii din carea Victoriei 155. Cu acest prilej, criticii de artă Radu Bogdan, Petru Gomarnescu și Eugen Schileru vor vorbi despre „Pictura românească după 23 August“. Noutăţi de la Institutul de cercetări alimentare In afara oraşului, in mijlocul unui cîmp cultivat cu sute de plante de toate felurile, se ridică clădirea Institutului de cercetări alimentare. O vizită făcută acum ctteva zile la prilej de a afla câteva noutăţi. „Lăptişorul de maică“ care se găseşteacum in unităţile „Apicola" din oraşul nostru este preparat şi ambalat la Institutul de cercetări alimentare. In fotografie — un aspect de la staţia pilot unde se face amestecul de miere şi lăptişor de matcă. UN NOU PRODUS CONSERVAT PRIN FRIG Este vorba de o nouă cremă de fructe congelată. Fructele — vişine, căpşuni, smeură etc. — sînt măcinate foarte fin, obţinîndu-se o pastă, căreia i se adaugă o cantitate apreciabilă de zahăr. Apoi, prin congelare, rezultă un sortiment de cremă de o calitate superioară. Ambalată în vase comestibile de 75 gr, ea va apare în scurt timp în reţeaua comercială. Crema poate fi folosită la prepararea diferitelor prăjituri sau ca îngheţată. ŞI ALTE CITEVA SORTIMENTE NOI In urma cercetărilor făcute în institut, actuala gamă a produselor hidrolizate se va îmbogăţi cu cîteva sortimente noi. Dintre acestea fac parte: borşul cu carne, supa de tomate cu orez, o sup de paste făinoase şi o crema de ciuperci. In cursul lunilor următoare , aceste produse se vor vinde în magazinele de specialitate. CONSERVE DE MAZARE, NEAMIDONATE Se ştie că ineori, fiind mult timp depozitate conservele de mazăre devin tulburi. Institutul, cu sprijinul fabricii „Buftea“, a stabilit un nou procedeu tehnologic, cu ajutorul căruia se obţin conserve de mazăre de o calitate superioară, eliminîndu-se totodată şi pericolul amidonării în timpul depozitării. APARATE RECENT REALIZATE Recent, cercetătorii institutului au realizat citeva aparate noi. Este vorba, de pildă, de un aparat cu ajutorul căruia se pot institui a constituit un detecta urmele de amoniac din camerele frigorifice şi din sala maşinilor (după cum se ştie amoniacul are un efect negativ asupra alimentelor şi un efect chimic de corodare asupra aparatelor). De asemenea, s-a realizat un aparat pentru determinarea consumului specific de tutun la ţigarete. Cu ajutorul lui fabricile vor stabili exact cantităţile de tutun ce trebuiesc folosite la producerea unui tot determinat de ţigări. Tot pentru a veni în , sprijinul fabricilor de tutuutun, în interiorul instituitului s-a organizat un cîmp de experienţă şi un laborator denumit „Casa de vegetaţie“. Aci se studiază comportarea tutunului în condiţii de secetă, de umiditate excesivă, influenţa îngrăşămintelor asupra plantei etc. LA CE SE LUCREAZĂ IN PREZENT Principala problemă care în momentul de faţă stă în atenţia colectivului de la Institutul de cercetări alimentare este aceea a prognozei, tehnoogiei şi însilozării sfeclei de zahăr. Se cercetează creşterea şi felul cum evoluează acumularea zahărului pe regiuni de cultură, pentru a se putea cunoaşte care e momentul cel mai favorabil de relcoltare. Este pentru prima dată cînd în ţara noastră un colectiv de cercetători caută căile pentru rezolvarea acestei probleme. In această muncă, cercetătorii institutului sunt sprijiniţi de tehnicienii din fabricile de zahăr şi din Direcţia generală a industriei zahărului. R. GR. e expoziţie a inovatorilor In vederea dezvoltării mişcării de inovaţii în întreprinderile de industrie locală şi gospodărie comunală din Capitală, C.C. al Sindicatului lucrătorilor din sfaturile populare şi gospodării comunale. Consiliul Sindical Orăşenesc şi Sfatul Popular al Capitalei au organizat o expoziţiea inovaţiilor în sala clubului I.S.B. din str. Berzei nr. 21, ce se va deschide astăzi, 28 iulie 1959, orele 17. Odată cu deschiderea expoziţiei, se va organiza şi un schimb de experienţă între cabinetele tehnice, colectivele de inovaţii şi inovatori din întreprinderile de industrie locală și gospodărie comunală. -4-4-4 4 4 4 4 4 4 4-4 4-4-4-4 4-4-4-4-4 4-4 4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Ieri au început la Viena, în cadrul Festivalului, jocurile de tenis de masă. Iată rezultatele sferturilor de finală la simplui bărbaţi : Miko (R. Cehoslovaca)-Bodea (R.P.R.) 3-2 , Ciuan Tze-tun (R.P. Chineză)-Maruska (Austria) 3-0 , Li Pu-lin (R.P. Chineza)-Engel (Austria) 3-0 ; Polakovic (R. Cehoslovacă)-Stoiber (Austria) 3-1. • După etapa a 4-a a Turului ciclist al Iugoslaviei clasamentul general individual este următorul : 1. Vandervecken 2. N. Hristov, la 4’26” ; 3. Zirovnic la 4'54” ; 4. Levacic la 5’26” ; 5. B. Kofev la 6’36’. Şelaru şi Cosma se află pe locurile 14 și 15 ambii la IVSZ”. In clasamentul general pe echipe conduce R.P. Bulgaria urmată la 2’45’’ de Iugoslavia, la 1’19” de Olanda, la 3T 58” de R.P. Romînă, la 1 h 53' de Belgia. Echipa R.F. Germane se află pe locul 8 la 2 h 53’, Anglia pe locul 10, la 2 h 57\ Danemarca pe locul 11 la 3h 06’, iar R.A.U. pe locul 12 la 10 h 16’. • la Milano, în finala zonei europene Italiei a întrecut Spania, cu 4-1, a Cupei Davis, echipa • La Moscova, echipa Ankara, cu 4-1 de fotbal Lokomotiv a învins Gunes • Azi dimineața au plecat la Viena, sportivi: lolanda Balaş, Maria Difi, Al. Bizim, Tr. Sudrigean (atletism) şi M. Nicolau, I. Mihaiiu, N. Puiu (box) care vor lua parte la întrecerile internaţionale organizate în capitala Austriei între 30 iulie şi 2 august. Ne vizitează Răspunzind invitaţiei O.S.T.A., urmează să sosească zilele acestea în ţară Ansamblul de estradă din Republica Cehoslovacă. Oaspeţii vor da o serie de reprezentaţii la Bucureşti şi în alte oraşe cu spectacolul elncert „Salut din Praga“. Primul spectacol va avea loc sîmbătă 1 august (ora 20.30) la Teatrul de vară „23 August". Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi la ora S in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 28 grade, iar minima din cursul nopţii de 19 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine călduroasa cu cerul variabil temporar noros după-amiază. Vine slab pînă la potrivit din nord vest. Temperatura staționară noaptea va fi cuprinsă între 18 și 20 grade. Iar ziua între 30—32 grade.