Informatia Bucureştiului, august 1959 (Anul 7, nr. 1856-1885)

1959-07-28 / nr. 1856

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INNIŢI-VA ? INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti | ANUL VII­I Nr. 1856 | | PAGINI 20 BANI || MARȚI 28 IULIE 1959 | Oamenii muncii din Capitală răspund Hotărîrii plenarei C. C. al P. M. R. prin însemnate realizări La „Electroaparataj“ încă 270.000 lei economii Numărul sortimentelor executate la întreprinderea „Electroaparataj“ crește mereu. De curind a început construi­rea întrerupătorului automat de 25 amperi pentru răcire în aer. De ase­menea, au fost îmbunătăţite substan­ţial o serie de sortimente, ca : comu­tatorul stea-triunghi de 25 şi 60 am­peri, inversorul de sens de 25 am­peri, întrerupătorul pachet de 10 am­peri şi altele. La aceste sortimente s-au redus şi gabaritele. Prin aplicarea în procesul de pro­ducţie a 82 de inovaţii şi raţionalizări, s-au obţinut în primele şase luni ale anului, economii peste plan în va­loare de 367.000 lei. Hotărîţi să îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de recenta plenară a C. C. al partidului, colectivul între­prinderii „Electroaparataj“ și-a mă­rit angajamentul de economii peste plan, cu încă 270.000 lei Vor asigura bună deservire întreprinderea de transport comer­cial I.T.C. asigură deservirea unită­ţilor comerciale din Capitală. In cin­stea zilei de 23 August întreprinderea şi-a l­at angajamentul ca, prin intro­ducerea metodei redirijării zilnice a maşinilor, să obţină creşterea indice­lui de folosire a parcului de autovehi­cule ; de asemenea, atelierul de între­ţinere va executa reparaţii capitale la trei motoare rezervă, provenite de la autovehiculele casate, se va reduce cu 18 la sută timpul de imobilizare a rna­­■ şinilor la beneficiari. Pentru asigurarea unei mai bune a­­provizionări a unităţilor comerciale s-au înfiinţat brigăzile de noapte, care asi­gură transportul la timp al cărnii şi gheţii. Răspunzind măsurilor luate de ple­nara C.C. al P.M.R. din­ 13—14 iulie, colectivul întreprinderii s-a angajat ca, prin reducerea consumului de carbu­ranţi şi lubrifianţi, prin re­condiţionare­a de piese, eliminarea reparaţiilor perio­dice mijlocii etc., să realizeze economii­­le 530.000 lei. Studenţi la muncă patriotică Timp de 15 zile peste 700 studenţi şi 1­56 cadre didactice de la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucu­reşti, organizaţi în 15 brigăzi, au muncit voluntar la strîngerea recoltei în gospodăriile de stat din regiunile Bucureşti şi Piteşti, obţinînd însem­nate succese. Brigada de la GAS. Căzăneşti, de pildă, condusă de tov. dr. Gh. Gheor­­ghiu, a ajutat la recoltarea a 500 ha orz, a rărit porumbul pe 650 ha şi a strîns paiele pe 120 ha. In acelaşi timp, brigada a ajutat la acţiunile igienico-sanitare întreprinse în gospo­dărie, cît şi la acţiunile culturale. In procesul verbal încheiat de con­ducerea G.A.S. Băneasa, se arată că studenţii ce au lucrat la această gos­podărie, au recoltat 17.500 kg caise, peste 6000 kg zarzavaturi, au strîns paiele de pe 100 ha, au însilozat 56 tone grîu etc. La fel de bine au muncit şi bri­găzile de la G.A.S. Petreşti, Bucşani, Buciumeni şi celelalte. * Se îndeplinesc angajamentele Printre fruntaşii secţiei tinichigerie a uzinelor „Timpuri Noi“ se numără şi ştanţatorul Tudor Vintilă. El şi-a luat angajamentul ca, în cin­stea zilei de 23 August, să-şi îndeplinească planul pe primele opt luni ale anului cu mult înainte de termen. Un prim bilanţ al muncii de­puse arată că ştanţatorul ţine să-şi respecte angajamentul. El a terminat planul pe această lună la 25 iulie şi a economisit 113 kg tablă cupru şi 10 kg pîslă. In clişeu, ştanţatorul fruntaş Tudor Vintilă la maşina de ştanjat. La uzinele „Dealul Spirii“ Cinci din cele zece aparate carosabile de stropit, cît şi-au propus muncitorii uzinei metalurgice „Dealul Spirii" (I.C.A.R.) sa rea­lizeze în cinstea marii sărbători, vor ieşi­ zilele acestea pe poarta întreprinderii. • In curînd vor intra în funcţiune o masă cu role pentru avansul materialelor la fierăstrăul,, circular şi o macara pivotantă pentru de­pozitul de materiale, care, uşurînd efortul fizic al muncitorilor, vor contribui la creş­terea productivităţii muncii. După apariția documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959 colectivul uzinei şi-a reînnoit angajamentele. Astfel se vor întocmi noi fişe tehnologice pentru unele produse,­ ceea ce va duce la obţinerea de noi economii de metal. Pentru îndeplinirea planului de şco­larizare pe anul de invăţămint 1959/ 1960, a fost definitivată reţeaua şcolară a invăţămintului general — cursuri de zi — şi­ a invăţămintului seral şi rară frecvenţă. De asemenea s-au făcut din timp propuneri pentru înfiinţarea unor şcoli de meserii. Pentru a se realiza integral şcolarizarea tuturor copiilor de virstă şcolară, conducerile şcolilor cu sprijinul deputaţilor, au stabilit măsuri concrete. In acest scop, au fost folosite din plin sesiunile sfaturilor populare raionale, care in cursul lunii iunie şi iulie au analizat munca în sectorul invăţămintului. Pe baza îndrumărilor date de Mi­nisterul Invăţămintului şi Culturii, a­­plicind noile planuri de invăţămint, se definitivează lucrările de încadrare cu învăţători şi profesori a tuturor şcolilor din Capitală. O grijă deosebită am avut-o pentru încadrarea şcolilor serale muncitoreşti de pe lingă întreprinderi şi a secţiilor serale şi fără frecvenţă. In prezent se desfăşoară, in conti­nuare, cursurile de pregătire pentru cei care vor trece proba de verificare a cunoştinţelor la Invăţămintul seral şi fără frecvenţă. La aceste cursuri au fost repartizate cadre didactice bine calificate, pentru a ajuta la o te­meinică pregătire. Paralel cu pregăti­rea elevilor, au loc şi cursuri pentru cadrele didactice. Circa 300 de învă­ţători din şcolile din Capitală parti­cipă, in cursul acestei luni, la un curs de perfecţionare. Se ştie că, prin construirea de noi şcoli, se vor da in folosinţă, odată cu inceperea­ noului an şcolar, peste 300 de săli de clasă. Trebuie menţionat că un număr însemnat de părinţi şi de elevi şi-au adus contribuţia muncii volun­tare la aceste construcţii. Participa­rea directă, mai ales a elevilor, la lucrările de construcţii, de reparare a mobilierului şcolar, la colecţionarea materialului didactic şi la repararea celui existent, are o deosebită valoare educativă. Sub îndrumarea organiza­ţiilor U.T.M., elevii au prestat zeci de m­ii de ore de muncă voluntară. Prin aceste acţiuni, elevii sint legaţi şi mai strîns de şcoala in care învaţă Contribuţia comitetelor de părt­ţi care duc o intensă muncă de pregă­tire a localurilor de şcoli, in vede­rea deschiderii noului an, este sub­stanţială. Pînă in prezent, valoarea reparaţiilor, amenajărilor localurilor de şcoli prin contribuţia comitetelor de sprijin trece de 500.000 lei, in afa­ră de munca voluntară prestată. Pregătirile pentru deschiderea nou­lui an şcolar se fac sub semnul in­­timpinării măreţei sărbători a elibe­rării patriei noastre de sub jugul fas­cist. Organele de invăţămint, d­rec­torii şi cadrele didactice, elevii şi pă­rinţii, mobilizaţi de prevederile recen­tei Hotăriri a plenarei C.C. al P.M.R., muncesc cu însufleţire pentru ca des­chiderea noului an şcolar să se facă in cît mai bune condiţiuni. Studierea noului plan de învăţă­­mint, a manualelor şcolare, a progra­melor şcolare, a îndrumărilor şi in­strucţiunilor Ministerului Invăţămintu­­lui şi Culturii este o preocupare per­manentă a secţiilor de invăţămint, a directorilor de­ şcoli, a cadrelor di­dactice, in vederea muncii pentru noul an şcolar. Prin grija deosebită a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Ca­pitalei, cu sprijinul permanent al Comi­tetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., pregătirea deschiderii noului an Şco­lar este in plină desfăşurare. O ÎNTREBARE PE ZI Care este stadiul pregătirilor pentru asigurarea deschiderii în bune condiţiuni a noului an şcolar ?­ ­ NE RĂSPUNDE TOV. C. PETRICU, ŞEFUL SECŢIUNII INVATAMINT A SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI - 100 combine peste plan In primele şase luni ale anului, colectivul uzinei „Semănătoarea“ a dat peste plan 80 de combine pen­tru recoltat cereale, iar alte 20 com­bine, produse peste plan in cursul lunii iulie, vor lua drumul ogoarelor. Frumoase rezultate au fost obţinute în uzină şi în realizarea economiilor de materie primă şi materiale. Prin buna organizare a procesului de producţie, prin aplicarea unor pro­cese tehnologice avansate, s-a reuşit ca pînă la data de 30 iunie să se ob­ţină suma de 691.000 lei economii peste plan. Zilele acestea, răspunzind noilor măsuri luate de partid, colectivul u­­zinei s-a angajat, ca, în cursul se­mestrului II, să realizeze încă 831.000 lei economii peste plan. Toată atenţia va fi dată folosirii în mod cit mai raţional a materiilor prime şi a ma­terialelor. Pentru cucerirea insignei de brigadier In cinstea zilei de 23 August, nte­­miștii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej s-au angajat să colecteze în cartiere 100 de tone fier vechi. Pînă în pre­zent, ei au realizat 64 de tone. Pînă la cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei, mai mult de jumătate din tinerii încadraţi în brigăzile de muncă patriotică vor avea prestate, fiecare, peste 100 de ore muncă vo­luntară (pînă la sfîrşitul anului toţi tinerii vor presta 200 ore munca pa­triotică). Săptămîna aceasta utemiştii din ra­ion vor presta , peste 5000 de ore. Acestea vor fi efectuate pe şantierele şcolilor din Militari, Giuleşti-Sîrbi, cît şi la alte lucrări din cadrul raio­nului. • Tinerii desfăşoară intens întrecerea pentru cucerirea insignei de brigadier Intr-o modernă fabrică de tricotaje Ultima dintre vechile clădiri ale fabricii, „Bela Brainer" mai păstra, pînă nu de mult, o însemnare pe frontispiciu, 1912. Era anul In care o „socetate ano­nimă romînă“ vestea ţării că a pus in funcţiune „cea mai modernă“ fabrică de tricotaj, la toasturile închi­nate inaugurării, oaspeţii s-au jurat că n-au mai văzut o asemenea mindreţe de fabrică... Fabrica a­vea planşee de lemn şi era lipsită de instalaţii de aerisire; maşinile îi erau de la început vechi, cum­părate poate la kilogram. Inscripţia de pe frontispiciu a dispărut de curînd. Poate că în locul vechii inscripţii, constructorii vor împodobi clădirea cu una nouă , 1959. E anul în care din vechea fabrică n-a mai­­rămas decît adresa... A ÎNCEPUT cu vopsitoria Primul popas In fabrica „Bela Brai­­ner" constructorii l-au făcut in urmă cu ciţiva ani. Atunci, pe locul unui fost maidan din preajma întreprinderii, au pornit să înalţe o vopsitorie, care să fie cea mai moder­nă din ţară. A fost începutul unei lungi activităţi, ce a­­vea să dureze ani şi să transforme complet fabrica şi locurile dimprejur. Cu doi ani in urmă, am fost in­vitaţi la inaugura­rea vopsitoriei. Clă­direa ei impunătoa­re contrasta izbitor cu vechile hale. Înăuntru erau mon­tate utilaje din cele mai moderne. O maşină de uscat, adusă din R. D. Germană, ocupa o întreagă hală. Ur­mau apoi centrifugele, autoclavele cu preincălzitoare, uscatorul de fire, pom­pele antiacide, utilajul special de spar­gere a ceţei ele. ...Cu doi ani in urmă asistam la pri­ma inaugurare. De atunci, inaugurările s-au ţinut lanţ. Peste zece. Sunt numai citeva zile de cît­ 1 a avut loc o nouă inaugurare. Corpul ,,C“, care avea plan­şee de lemn şi etajul al doilea din pa­iantă, a fost complet reconstruit. In interiorul său a şi început amenajarea secţiei rundstuhl. 54 maşini de cea mai recentă fabricaţie sunt in curs de roda­­re. „Bela Brainer", dispune acum de una dintre cele mai moderne secţii de tricotat pe maşini circulare. JURNAL DE CONSTRUCŢIE ...Există in întreprindere un adevărat jurnal de construcţie. Rubrica „numă­rul curent" e completată pînă la 14. In dreptul fiecărei cifre s-au aşternut bogate însemnări despre diversele con­strucţii. Despre casa pompelor şi ba­zinul­ de acumulare, despre cele două centrale termice, despre noua secţie de calandrat şi pluşat, despre atelie­rele auxiliare, despre reamenajarea sec­ţiei „raschel", a cantinei, a blocului administrativ, despre corpul „F“. N-a mai rămas clădire in toată întreprin­derea care să nu fi fost supusă unor transformări radicale, unor moderni­zări REUTILARE Construcţiile noi reprezintă doar o parte a înnoirilor petrecute in fabrică. La fel de importantă este reutilarea Zeci şi zeci de maşini noi au fost in­stalate. De pe acum funcţionează noi maşini de tricotat cu mare­ze, urzitoare secţionate, cu o mare capacitate de producţie, maşini speciale pentru croit, maşini de confecţii. Secţia de calandraj şi pluşat a fost înzestrată cu o ma­şină specială de uscat stofe produse pe maşini „raschel", centralele termice au primit cazane noi de presiune, in atelierele auxiliare se lucrează acum ca strunguri, raboteze, freze şi maşini de găurit de cea mai modernă con­strucţie. Utilajul vechi e prezent in­tr-uri procent infim. Şi procentul a­­cesta scade cu fiecare zi MARCA DE GARANTIE - cu un an in urmă. In producţia fa­bricii, articolele fine au luat locul celor produse de ani şi ani. Acum întreprin­derea reprezintă o marcă de garanţie, cunoscută şi apreciată in mod­ deose­bit de cumpărători. Condiţiile noi crea­te in fabrică nu puteau să nu ducă şi la produse noi. Zeci de modele noi de treninguri, lenjerie de corp, bluze, au luat drumul magazinelor de desfacere. Zilele acestea, creatorii şi-au dove­dit din nou iscusinţa. Au fost făurite alte modele de tricotaje. Ele reprezintă aportul creatorilor la realizarea anga­jamentului întregului colectiv, iar an­gajamentul ii poate afla, din lectura unui panou, orice vizitator. Sunt cu­noscute două angajamente : cel iniţial, care prevedea obţinerea in acest an a unor economii, peste plan, in valoare de 600.000 lei. Al doilea, vine cu o corectare! nu 600.000 ci 800.000 lei vor fi economisiţi. Aşa a hotărit colec­tivul să răspundă recentelor măsuri adoptate de plenara, C.C. al P.M.R. ...O fabrică a renăscut in­­întregime. E numai una din zecile de fabrici de­venite de nerecunoscut. Una din miile și miile de mărturii ale suișului nos-­ tru continuu. I. MOSCU Prima inaugurare: noua vopsitorie „...Cînd te încolţesc necazurile, nu-ţi arde de rîs. Voi prin 1931, cînd m-am mutat în Militari, numai de ne­­cazuri nu duceam lipsă. La uzină te speteai o zi întreagă şi luai ciţiva lei. Acasă, alte buclucuri , nu e gaz în lampă, s-a isprăvit mălaiul... N-a­­veai nici măcar cu cine schimba o vorbă să te mai descarci. Doar d­l Miu și Zabloski. Dar și ei stăteau departe. Te și mirai cum au răsărit casele astea: una ici, alta dincolo. Parcă acu-acu o să le înghită mă­turoaiele de pe moșia lui Farkas. Stăteam singur-singurel in pustietatea asta. Să nu te apuce gîndurile ne­gre? Uitai să mai rîzi. Da’ntr-o zi tot am rîs. Cu hohote. Să vezi cum a fost. Vine primarele de sector. Zice că „s-a deplasat“ ca să boteze străzile. M-a pufnit rîsul. Da’ primarele su­părat : „Cetăţene, dumneata îţi rîzi de nomenclatură ?“. „Aş, cum vă gîndiţi la una ca asta ? Eu...“. „Hm. Stai colea în mijlocul naturii, respiri aer curat, nu ca în centru, şi vrei să nu ştie nimeni ? Uite, o să inviţi şi dumneata pe cineva în vizită. Ei ? Cum îi spui să te găsească?“. „Păi e simplu, zic. Taie, nene, de-a curmezişul cîmpul lui Fane ţiganu’, pe urmă pîrloaga lui Dumitrescu-Militari şi dai de mine“. Şi iar mă umflă rî­sul. Primarele lasă buza-n jos şi mă măsoară din cap pînă-n tălpi. „Uite ce e, zice, ăi fi dumneata ve­sel din fire. Da’ treaba e treabă , hai să botezăm străzile". Şi le-am botezat. Către Zabroski, văd că se ridică un stol de corbi. Pesemne găsiseră stîrv. „Corbilor — să-i zicem". „Aşa, ve­zi", mă aprobă primarele, şi trece numele în cataslit. Către Miu păştea o vacă muştuind prin bălării. „Păşunii" zic. Şi arăt cu mîna. „Întocmai". Şi iar scrie pri­marele. „Dar strada dumitale ?“. Aici m-am încurcat. Noroc de primar­­i.Uite, asfinţeşte soarele. Să-i zicem „Apusului“. Hai ?". La cîteva zile după aceea, vine unul cu o găleată cu catran şi zugrăveşte pe stîlpul porţii o cifră. Nevasta, su­părată loc, dă să şteargă catranul „Lasă bre, femeie. Nu te duce min­tea ? Avem stradă , Apusului. Şi nu­măr la casă , unu !“. Mă uitam peste băltoacele coclite, la măturoaiele lui Farkaş, la cifra dată cu catran. Şi rideam. Cu lacrimi, auzi ? ... Tot corbi, tot măturoaie!« lui Farkaş, tot bălţi coclite. Da’ se mai populase uliţa. Intr-o zi, mi-a schim­bat numărul la casă, l-a pus 29. Parei mai prindeai inimă că nu eşti singur. Tot oameni necăjiţi, care de la Arsenal, care de la Grivița. Se sculau cu noaptea-n cap să ajungă la timp la lucru. Seara, făceam şi noi planuri. Uite, au crescut copiii. S-au făcut de şcoală. Un' să-i tri­miţi ? Şcoala departe, copiii mărunţi... Ii duceau nevestele de mină pînă au învăţat drumul. Intr-o zi, vedem noi nişte oameni din oraş. Măsurau cu ruleta, se uitau cu teodolitul. Ia te uită! Cine şi-o fi adus aminte de noi ? „Primăria", zice unul. Aşa, va­­săzică ne găsise prin catastifuri. „Şi cam ce vrea primăria cu uliţa noas­tră ?“. „Uliţă ? Stradă, măi omule". „Măi, măi, ce onoare. Şi cu strada ce-o să fie?“ „A, o să fie bulevard. Grozav". Cit eram noi de necăjiţi, da’ ne-a apu­cat un ris de răsuna „strada". Ba Zabloski: „Constantine, zice. Vezi de adună bani să-ţi cumperi maşină. Pe bulevard, nu merge altfel. Te rid și măturoaiele lul Farkas". Zabloski ăsta rămăsese fără shijbă. De-aia A. SANDU (Continuare In pag. Il-a) : Cinci nu ești singur... Case noi pe str. Apusului Plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. R. In ziua de 27 iulie a. c. a avut loc plenara lărgită a Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Popu­lară Romînă. Ordinea de zi a plenarei a cuprins expunerea tovarășului Gheorghe Apos­tol, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman și președintele Con­siliului Central al Sindicatelor, asu­pra sarcinilor ce revin sindicatelor pen­tru înfăptuirea hotărîrilor plenarei C.G. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959. In urma dezbaterilor care au avut loc, plenara C.C.S. a aprobat în una­nimitate expunerea prezentată de to­varăşul Gheorghe Apostol şi a adoptat hotărîri corespunzătoare. In încheierea lucrărilor plenarei par­ticipanţii au adoptat textul unei tele­grame către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Simpozion In cadrul manifestărilor închinate ce­lei de-a 15-a aniversări a eliberării pa­triei noastre de sub jugul fascist, Uni­unea Artiştilor Plastici din R.P.R. — secţia de critică — organizează un ciclu de simpozioane pe tema „Arta plastică după 23 August". Primul simpozion va avea loc joi 30 iulie, ora 19, la sediul Uniunii din carea Victoriei 155. Cu acest prilej, criticii de artă Radu Bogdan, Petru Gomarnescu și Eugen Schileru vor vorbi despre „Pictura românească după 23 August“. Noutăţi de la Institutul de cercetări alimentare In afara oraşului, in mijlocul unui cîmp cultivat cu sute de plan­te de toate felurile, se ridică clădirea Institutului de cercetări ali­mentare. O vizită făcută acum ctte­va zile la prilej de a afla câteva noutăţi. „Lăptişorul de maică“ care se găseşte­­acum in unităţile „Apicola" din oraşul nostru este preparat şi ambalat la Institutul de cercetări alimentare. In fotografie — un aspect de la staţia pilot unde se face amestecul de miere şi lăptişor de matcă. UN NOU PRODUS CONSERVAT PRIN FRIG Este vorba de o nouă cremă de fructe congela­tă. Fructele — vişine, căpşuni, smeură etc. — sînt măcinate foarte fin, obţinîndu-se o pastă, că­reia i se adaugă o canti­tate apreciabilă de zahăr. Apoi, prin congelare, re­zultă un sortiment de cremă de o calitate su­perioară. Ambalată în va­se comestibile de 75 gr, ea va apare în scurt timp în reţeaua comercială. Crema poate fi folosită la prepa­rarea diferitelor prăjituri sau ca îngheţată. ŞI ALTE CITEVA SORTIMENTE NOI In urma cercetărilor fă­cute în institut, actuala gamă a produselor hidro­­lizate se va îmbogăţi cu cîteva sortimente noi. Dintre acestea fac parte: borşul cu carne, supa de tomate cu orez, o sup­ de paste făinoase şi o crema de ciuperci. In cursul lu­nilor următoare , aceste produse se vor vinde în magazinele de speciali­tate. CONSERVE DE MAZARE, NEAMIDONATE Se ştie că i­neori, fiind mult timp depozitate con­servele de mazăre devin tulburi. Institutul, cu spri­jinul fabricii „Buftea“, a stabilit un nou proce­deu tehnologic, cu aju­torul căruia se obţin con­serve de mazăre de o ca­litate superioară, elimi­­nîndu-se totodată şi pe­ricolul amidonării în tim­pul depozitării. APARATE RECENT REALIZATE Recent, cercetătorii in­stitutului au realizat cite­va aparate noi. Este vor­ba, de pildă, de un apa­rat cu ajutorul căruia se pot institui a constituit un detecta urmele de amo­niac din camerele frigori­fice şi din sala maşinilor (după cum se ştie amo­niacul are un efect nega­tiv asupra alimentelor şi un efect chimic de coro­­dare asupra aparatelor). De asemenea, s-a realizat un aparat pentru determi­­narea consumului specific de tutun la ţigarete. Cu ajutorul lui fabricile vor stabili exact cantităţile de­ tutun ce trebuiesc folosite la producerea unui tot de­terminat de ţigări. Tot pentru a veni în , sprijinul fabricilor de tutu­u­tun, în interiorul institui­tului s-a organizat un cîmp de experienţă şi un laborator denumit „Casa de vegetaţie“. Aci se stu­diază comportarea tutu­­nului în condiţii de sece­tă, de umiditate excesivă, influenţa îngrăşămintelor asupra plantei etc. LA CE SE LUCREAZĂ IN PREZENT Principala problemă care în momentul de faţă stă în atenţia colectivului de la Institutul de cer­­cetări alimentare este a­­ceea a prognozei, tehno­­­ogiei şi însilozării sfeclei de zahăr. Se cercetează creşterea şi felul cum e­­­voluează acumularea za­hărului pe regiuni de cul­tură, pentru a se putea cunoaşte care e momentul cel mai favorabil de rel­coltare. Este pentru pri­ma dată cînd în ţara noastră un colectiv de cercetători caută căile pentru rezolvarea acestei probleme. In această muncă, cercetătorii insti­tutului sunt sprijiniţi de tehnicienii din fabricile de zahăr şi din Direcţia ge­nerală a industriei zahă­rului. R. GR. e expoziţie a inovatorilor In vederea dezvoltării mişcării de inovaţii în întreprinderile de indus­trie locală şi gospodărie comunală din Capitală, C.C. al Sindicatului lu­crătorilor din sfaturile populare şi gospodării comunale. Consiliul Sin­dical Orăşenesc şi Sfatul Popular al Capitalei au organizat o expoziţie­­a inovaţiilor în sala clubului I.S.B. din str. Berzei nr. 21, ce se va deschide astăzi, 28 iulie 1959, orele 17. Odată cu deschiderea expoziţiei, se va organiza şi un schimb de expe­rienţă între cabinetele tehnice, colec­­tivele de inovaţii şi inovatori din în­treprinderile de industrie locală și gospodărie comunală. -4-4-4 4 4 4 4 4 4 4-4 4-4-4-4 4-4-4-4-4 4-4 4-4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Ieri au început la Viena, în cadrul Festivalului, jocurile de tenis de masă. Iată rezultatele sferturilor de finală la simplui bărbaţi : Miko (R. Cehoslovaca)-Bodea (R.P.R.) 3-2 , Ciuan Tze-tun (R.P. Chineză)-Maruska (Austria) 3-0 , Li Pu-lin (R.P. Chineza)-Engel (Austria) 3-0 ; Polakovic (R. Cehoslovacă)-Stoiber (Austria) 3-1. • După etapa a 4-a a Turului ciclist al Iugoslaviei clasamentul general individual este următorul : 1. Vandervecken 2. N. Hristov, la 4’26” ; 3. Zirovnic la 4'54” ; 4. Levacic la 5’26” ; 5. B. Kofev la 6’36’. Şelaru şi Cosma se află pe locurile 14 și 15 ambii la IVSZ”. In clasamentul general pe echipe conduce R.P. Bulgaria urmată la 2’45’’ de Iugoslavia, la 1’19” de Olanda, la 3T 58” de R.P. Romînă, la 1 h­­ 53' de Belgia. Echipa R.F. Germane se află pe locul 8 la 2 h 53’, Anglia pe locul 10, la 2 h 57\ Danemarca pe locul 11 la 3h 06’, iar R.A.U. pe locul 12 la 10 h 16’. • la Milano, în finala zonei europene Italiei a întrecut Spania, cu 4-1, a Cupei Davis, echipa • La Moscova, echipa Ankara, cu 4-1 de fotbal Lokomotiv a învins Gunes • Azi dimineața au plecat la Viena, sportivi: lolanda Balaş, Maria Difi, Al. Bizim, Tr. Sudrigean (atletism) şi M. Nicolau, I. Mihaiiu, N. Puiu (box) care vor lua parte la întrecerile inter­naţionale organizate în capitala Austriei între 30 iulie şi 2 august. Ne vizitează Răspunzind invitaţiei O.S.T.A., ur­mează să sosească zilele acestea în ţară Ansamblul de estradă din Repu­blica Cehoslovacă. Oaspeţii vor da o serie de reprezentaţii la Bucureşti şi în alte oraşe cu spectacolul­ elncert „Sa­lut din Praga“. Primul spectacol va avea loc sîmbătă 1 august (ora 20.30) la Teatrul de vară „23 August". Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­­MUNICA: Azi la ora S in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 22 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 28 grade, iar minima din cursul nopţii de 19 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine călduroasa cu cerul variabil temporar noros după-amiază. Vine slab pînă la potrivit din nord vest. Tempe­­ratura staționară noaptea va fi cu­prinsă între 18 și 20 grade. Iar ziua între 30—32 grade.

Next