Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-01 / nr. 1833

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti * ANUL VII Nr. 1833 || 4 PAGINI 20 BANI || MIERCURI 1 IULIE 1959 PRIN CAPITALA Faza orăşenească a celui de al V-lea concurs al artiştilor amatori Din nou spectacole, din nou juriul, din nou emoţii. In sala Teatrului de estradă s-a dat ieri... startul in faza orăşenească a celui, de al V-lea con­­cu­rs al artiştilor amatori. Prima zi a concursului a adus pe scenă nu­mai cîteva din cele 125 de formaţii (foruri, brigăzi artistice de agitaţie, echipe de dansuri, orchestre) promo­vate în această fază. Reprezentaţii speciale pentru oamenii muncii cu filmele documentare: despre Karl Marx şi V. I. Lenin Consiliul sindical orăşenesc îm­preună cu Întreprinderea cinema­tografică de stat a oraşului Bucu­reşti au luat iniţiativa de a orga­niza o importantă acţiune politi­­­co-educativă cu filmele documen­tare „Paginile unei vieţi mari" (de­dicat lui Karl Marx) şi „Vladimir Ulei Lenin". Pînă în prezent, în a­­fara miilor de spectatori care au vizionat aceste filme la cinemato­grafele unde au rulat, peste 60.000 de oameni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii bucureştene au putut vedea filmul în cadrul re­prezentaţiilor speciale organizate la locul de muncă, în cluburile fa­bricilor, uzinelor, instituţiilor. In acelaşi cadru, azi după amia­ză filmele „Paginile unei vieţi mari“ şi „Vladimir Ilici Lenin“ vor fi prezentate pentru muncitorii Complexului C­FR, „Griviţa Ro-~ Şie“, la sediul clubului Griviţa Ro-­­şie. Canicula Bucureştiului a pătruns şi in sala de spectacole, dar artiştii amatori nu se tem de ea. Dovadă „zelul“ cu care Grigore Huţuleac (absolvent al clasei a VII-a)­ din e­­chipa de dansuri a copiilor de la că­minul cultural „Băneasa" frămintă scena şi fluieră voiniceşte. A îndră­git atît de mult să se înscrie la dansul incit doreşte Şcoala populară de artă. Suntem­ siguri că va reuşi şi că va obţine in con­tinuare aplauze la scena deschisă pen­tru măiestria jocu­lui său. Cit de frumos, de impresionant şi de convingător poate fi dansul cu temă au dovedit-o membrii echipei de jocuri a întreprinderii Kirov. Succint, dar emo­ţionant şi cu reuşi­te mijloace artistice, dansatorii au evo­cat in „Poemul eli­berării" momente din viaţa şi lupta poporului nostru in­­cepind dinaintea ce­lui de al doilea război mondial şi pînă astăzi. Dansul cu temă prezentat de echipa de jocuri a întreprinderii Kirov (scenariu şi core­grafia G. Avgherino, muzică V. Naţi şi C. Arginte) constituie o splen­didă evocare coregrafică a eliberării. Corul I.R.T.A. (dirijor Emanuel Marango) este la concursuri un par­tener de temut. E totdeauna bine pregătit cu un repertoriu bogat şi bine ales. Din cor fac parte munci­tori, tehnicieni, ingineri şi unii mem­bri din conducerea întreprinderii. In prima zi a fazei orăşeneşti s-au mai prezentat corul întreprinderii Electroaparataj, echipa de fluieraşi a Direcţiei orăşeneşti P.T.T.R., echipa de dansuri a uzinelor „Mao Tzs-dun“ şi brigada artistică de agitaţie a Fa­bricii de ţigarete Bucureşti. G. B. Moment din dansul cu temă „Poemul eliberării“ prezentat de echipa întreprinderii Kirov Carnet turistic ; •' Simbata 4 iulie se formează un tren.. spe-Lal spre litoralul Mării Negre. El va - - pleca din Gara de Nord sîmbătă noaptea - - ia turul orei 24 și va reveni în București. - * a doua zi, în jurul orei 23, înscrieri se"' primesc la O.N.T. „Carpafi", agenția București. De asemenea,­ pleacă un tren special în,, Valea Prahovei. ^ • Se organizează o interesantă excursie -­­la Snegov. Plecarea are loc duminică 5" iulie dimineaţa, iar întoarcerea în aceeaşi"' zi, seara. Participanţii la excursie vor fi '" aşteptaţi de vaporaşe cu care vor face o plimbare de două ore pe lac, apoi vor­ ’ vizita împrejurimile şi mînăstirea Snagov.­­ Ghizi speciali ai agenţiei vor da pârtiei­.. ponţilor explicaţii legate de importanţa­­­­istorică a locurilor vizitate şi amănunte - - interesante în legătură cu fauna şi flora - - respectivă. In preţ este inclus transportul cu trenul,., plimbarea cu vaporul, intrarea la ștrand - - fi rezervarea cabinelor. „• O-N.T. „Carpaţi" organizează săptă-' * mîni turistice în ÎS direcţii, in cadrul a- * * cestora, participanţilor îi se oferă un pro- ' gram complex de excursii, ascensiuni, vi- ] ’ zitarea unor monumente ale naturii, seri., culturale şi distractive, focuri de tabără, .. od­ină, sport, dans, jocuri recreative ş. a. In general, „SâptămTniie turistice" asi- ^ flură 7-8 zile de recreaţie plăcuţi şi In­struct vă în unui din masivele Carpaţilor, ,. pensiune completă la cabane și hoteluri. .. înlesniri privind transportul în zona turis-.. liea respectivă și un ghidaj competent pe cele mai interesante trasee ale masivului. Azi au început examenele de maturitate Absolvenţii şcolilor medii din Capitală ca şi cei din restul ţării au în­ceput azi dimineaţă examenul de maturitate. IN CLIŞEU, intr-una din sălile şcolii medii nr. 22 „Gh. Lazăr", lucrare scrisă de limba romînă, i „Luna inovaţiilor“ pitală „Luna inovaţiilor“, organizată de Consiliul sindical orăşenesc în co­laborare cu Filiala regională A.S.l.T. Bucureşti şi cu Institutul de documen­tare tehnică. In cadrul acestei ac­ţiuni, din rol de seamă îl vor avea cercurile A.S.l.T. şi cabinetele tehnice din întreprinderi, cărora le revin sar­cini deosebite în propagarea noului in tehnică. Cu prilejul „Lunii inovaţiilor", în întreprinderi se vor organiza schim­buri de experienţă şi consfătuiri cu inovatorii, concursuri locale de inova­ţii pe baza tematicelor lansate de cercurile A.S.I.T. şi de cabinetele teh­nice, se vor organiza expoziţii de inovaţii în care vor fi prezentate ma­chete, grafice, fotografii etc. Mariajul Intre două trenuri ! DIMINEŢII In _ Gara de Nord a sosit expresul de Timişoara; oamenii­­se împrăştie în toate direcţiile. Pentru unii, gara e punctul terminus al călătoriei şi de aceea inundă holurile, grăbind către tramvaie. Pentru alţii, gara e numai un punct de schimbare a trenului. Cîteva ore de aşteptare şi din nou la drum. Ce să faci între două tre­nuri? Cu ce să umpli două sau trei ore de aşteptare ca să eviţi plicti­seala? Soluţiile sunt variate. Unil ia în exclusivitate telefonul public şi vorbeşte cu toţi cunoscuţii sau prie­tenii, prelungind cît mai mult durata convorbirilor. Altul ia tramvaiul să facă o vizită matinală unei rude pe care n-a mai văzut-o de mult. Cîţiva rămîn în restaurant,­ prelungind plă­cerea dejunului cît pot mai mult. Alţii se cufundă în lectura unei cărţi, cîţiva explorează gara, să vadă ce mai e nou... Mă rog, după preferinţe şi inventivitate. Doar doi călători re­fuză toate tentaţiile. Puştiul — un băiat ca de unsprezece ani, cu pan­talonii tiviţi cu horbotă ca în Ţara Oaşului — se ţine scai de taică-său. — Hai, tată, du-mă la librărie. Taică-său — ţăran la prima vizită în Bucureşti — e în derută: nu vrea nici să pară necunoscător, dar nici să se aventureze aşa... — Măi, ficior, da’ tu crezi că aici e ca la Lipova? — Lasă, tată, că nimerim noi. — Măi, să fie, ce ţi-a mai trăznit şi ţie prin cap. Dar n-are încotro şi ies din gară, îr­trebînd din om în om cum se a­­junge la „Librăria Noastră“ — Car­tea prin poştă. De cînd se gîndeşte puştiul la vi­zita asta! De mai bine de un an. A aflat într-o zi de la un băiat din Timişoara că de la Bucureşti se trimit cărţi prin poştă. A făcut rost de adresă, a expediat o scrisoare. A primit cataloagele de unde să-şi a­­leagă ce cărţi o pofti, şi de atunci n-a mai avut pace din pricina celor­lalţi copii. — Măi Gheorghiţă, înscrie-mă şi pe mine. — Da’ pe mine, poţi? Scurt: Gheorghiţă a devenit un fel de difuzor de carte în lumea celor mici. Băiatul şi-a propus ca la proxima ocazie să vadă la faţa locului li­brăria. Şi iat-o, „proxima ocazie“, în trecere prin Bucureşti, între două trenuri. Au ajuns pe strada Biserica Enei. Tatăl a băgat timid capul pe uşă. — Aici e „Cartea prin poştă?“ — Aici. — Ştiţi... Nu pentru mine... Fe­­cioru-meu... Feciorul, curios nevoie mare, a in­trat în depozit ca,, într-un palat de basm. Uite cartoteca lui, cu numele scris citeţ, cu adresa. Pe urmă căr­ţile. Atîtea cărţi... Cînd o să le poţi citi pe toate? Şi ca să nu piardă timpul, îşi alege de pe acum: „Prinţ şi cerşetor“, „Robinson Crusoe“. Se­parat notează pe o bucată de hîrtie, un fel de listă bibliografică: „Poves­tiri adeleneşti“ de Ion Pop-Reteganul, „Basme, povestiri şi snoave“ de Ne­gruzzi... Gheorghiţă Lăzărescu s-a lu­minat. Ce-o să le mai povestească abonaţilor din Lipova cînd s-o în­toarce... — Gheorghiţă, gata. Hai, că scă­păm trenul. Au plecat. In trenul care porneşte cine e mai fericit ca Gheorghiţă? A. SANDU Buletin meteorologic . INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi la ora 8 în Bucureşti temperatura aerului a fost de 20 grade. Timpul probabil de mîine. Vremea se menţine schimbătoare, cu cerul temporar noros, cînd devine favorabilă averselor de ploaie. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura aerului în scădere uşoară, noaptea va fi cu­prinsă între 13 şi 15 grade, iar ziua va urca între 26 şi 29 grade. Secţia de seleniu Cu un an în urmă, la Institutul de cercetări electr­o­tehnice, un colectiv de cercetători a început să studieze posibilităţile de realizare a elemente­lor de seleniu. Drum­­freu, de pionie­rat, plin de suişuri şi obstacole, stu­­dii, cercetări, experienţe. Faminile la­boratorului ardeau pînă noaptea tîr­ziu. Atunci se verificau rezultatele ob­ţinute şi se analizau fenomenele înre­gistrate. Prima realizare obţinută a fost a­­ceea a purificării seleniului. Princi­palele probleme chimice erau rezol­vate. De aici la fabricarea plăcilor redresoare cu seleniu, n-a fost decit un pas. Şi într-o dimineaţă în biroul tov. Vasile Schönberger, directorul uzinelor „Grigore Preoteasa“,, telefonul aduse vestea. — Problema elementelor de sele­niu de care aţi cerut să ne ocupăm, a fost rezolvată. ...De atunci au trecut cîteva luni. Documentaţia adunată de­ cercetătorii institutului a fost transferată uzine­lor din bariera Rahovei. Şi cum tre­cerea la producţia de serie a plăcu­ţelor de seleniu implica amenajări speciale, procurare de utilaj etc., de comun acord cu I.C.E.T.-ul, laborato­rul de seleniu al institutului a fost preluat de uzinele „Grigore Preotea­sa”. Aşa s-a născut atelierul pilot pentru fabricarea plăcilor redresoare cu seleniu, iar cercetătoarea Lidia A­­rabian a devenit şefa lui. CEA DE A DOUA SURPRIZA Proporţia minusculă a unei plăci re­­dresoare cu seleniu cu greu ar pu­tea convinge pe un necunoscător că joacă un rol principal în transforma-­ rea curentului alternativ în curent continuu. Şi totuşi, prin intermediul acestei minuscule plăcuţe care nu de­păşeşte suprafaţa cîtorva centimetri pătraţi se obţine curentul necesar funcţionării telefoanelor, instalaţiilor de semnalizare automată de cale fe­rată etc... Pînă acum plăcuţele erau aduse din import. C­rteodată sosirea lor întîrzia. Atunci secţia telefonie, marea consumatoare a acestor piese, era pusă în situaţii dificile. Pe la în­ceputul acestui an şeful secţiei toc­mai fusese .^avertizat“ că sosirea plă­cuţelor redresoare va întîrzia. Vestea era îngrijorătoare. Un şir de comenzi urgente erau aşteptate de beneficiari. In plină frămîntare, veni însă­ prima surpriză. Atelierul-pilot îşi începea producţia. Primele plăcuţe au fost li­vrate imediat. Ca orice produs nou, la început şi plăcuţele tînărului atelier au fost primite cu un semn de înb­îCJ bare. — Vor corespunde/________________ După primele zile lucrurile se lămu­riră. — Sínt la fel de bune ca cel» din import- Fapt care pentru secţia telefonic constituia cea de a doua surpriză... plăcută. DOAR 2O DE ZILE Atît va mai exista atelierul-pilot. La 1 august, in clădirea construită recent în incinta uzinelor, o nouă sec­ţie işi va începe activitatea: secţia seleniu. Cea mai mare parte a utila­jului este construit chiar de secţiil» uzinelor.­­ — Pistolul de metalizare este a­­proape gata, ne încunoştinţează in­ginerul Lidia Arabian. Panourile de formare se află şi ele in stadiul de finisare. Aşa că vom putea să ne în­deplinim angajamentul pe a începe activitatea noii secţii la începutul lunii august. Intre timp, în laboratorul atelieru­lui pilot se fac lucrările pregătitoare. Tehniciană Elisabeta Popescu pune la punct ultimele amănunte la un lot de plăcuţe ajunse­­la operaţia de control electric. Muncă migăloasă. Plăcuţă cu plăcuţă trebuie să treacă prin mina ei. In noua secţie, multe din opera­ţiile care acum sînt executate ma­nual, vor fi mecanizate. Cu cît se a­­propie ziua intrării în funcţiune a sec­ţiei, colectivul atelierului este nerăb­dător. Şi e foarte normal. Secţia în care va lucra de la 1 august va produce de 200 ori mai mult decît actualul atelier. Ce înseamnă aceasta cifră ? Să o întrebăm pe tovarăşa in­giner Lidia Arabian : — Va acoperi toate cerinţele uzi­nelor „Grigore Preoteasa“ şi vom pu­­tea furniza şi altor întreprinderi. DINU LAZARESCU Una din noile construcţii ale uzinelor" „Grigore Preoteasa" şi noua secţie de seleniu în care va funcţiona Reporterul întreabă, bucureşteanul răspunde... Interlocutorul nostru venea de pe şantier,­­fi dădeai seama de aceasta, după pan­tofii prafuiţi şi cele cîteva pete mărunte de ulei de pe braţ. S-a scuzat, pentru tîrziere, apoi s-a aşezat în faţa biroului aşteptind întrebările. Stăteam de vorbă ct. tovarăşul Mircea Chiţu, directorul Intre­prinderii şantier Bucureşti din cadrul Trus­tului I Construcţii. Cu alte cuvinte, cu conducătorul lucrărilor de construcţii a modernelor blocuri din spatele Palatulu Republicii. Ceva deosebit la blocuri? R.­­ Depinde cum o iei. Munca de constructor e in fiecare clipa plină de ne­șantier. Spun „excursie", pentru ca șantie­rul are o lungime de aproximativ 1 km. I. — Care este scopul acestei „ex­cursii" zilnice? K. - Unul foarte precis : de a afla, de la o zi la alta, cum avansează lucrările. Ce spun : de la o zi la alta... De la ceas la ceas ! Uitaţi, eu am pretenţia ca, întoreîndu-ma de la „Athenée Palace", unde se afla marginea şantierului nostru sa întîlnesc lucruri pe care nu le văzusem la ducere. Un stîlp sau o betonieră în plus, măcar. Şi intr-adevăr, ritmul lucră­rilor este atît da viu, oamenii lucrează cu atîta avînt - se află în întrecere so­cialistâ - îneît nu se poate să nu surprind ch­ar transformări mai însemnate petre*­cute In cîteva ceasuri. Mă opresc în fața lor. Stau de vorbă cu muncitorii ; ne sfă­tuim asupra cutărei sau cutărei noi pro­bleme ivite... Este o muncă pasionantă, cu atît mai mult, cu cît sînt cele mai inte­­resante lucrări pe care le-am condus vreo­dată. Vă daţi seama ? Construim în inima Capitalei socialiste a Romîniei ! Poate fi o mai mare bucurie pentru mine ? Uneori, îmi închipui cum va arăta această parte a Bucureştiului, cînd schelele se vor fi co­borit şi noi vom fi plecaţi... Dar ce să vă spun ? Cunoaştem­ doar macheta publicată în toate ziarele ! După părerea mea, coi­ful acesta de oraş va fi cel mai frumos d­e tot Bucureştiul : magazine spaţioase, cofetăria cu pereţii din sticlă, apartamente construite după cele mai moderne princi­pii de construcţie... Ţin să vă spun că unul din d­ocurile noi pe care le con­struim, va fi unul dintre cele mai înalte din ţară : 15 etaje.... Cu alte cuvinte, Bucureştiul maturităţii mele seamănă din ce in­m,e mai puţin cu cel al copilăriei mele... I. — Sirtteţi bucure­şt­ean? R. - Da, din vestita „mahala a Vese­liei", a „domnişoarei Nastasia". N-a tre­cut prea mult timp de cînd m-am născut­­ am 36 de ani­­ şi ştiu toţi cum şî-a schimbat faţa cartierul acela, pe care îl dominăm acum blocurile Ferentarilor. Nu spun ca nu mai sint si colţuri mai puţin aspectuoase în oraş. De pildâ, calea Gri­­viţei, cu casele ei vechi, unele părţi ale bulevardului 1 Mai, sau chiar unele clă­diri din apropierea căii Victoriei. Dar şi acestea îşi vor schimba cu timpul faţa, pentru că Bucureştiul e în plină trans­formare. I. — Cum vedeţi chipul oraşului nostru peste cîţiva ani? R.­­ Am să fac o paranteză. Zilele tre­cute am fost la Eforie, într-un schimb de experienţă. M-au uluit, pur şi simplu, schimbările de acolo. Nu poţi intra în­­tr-o nouă clădre din această staţiune de pe litoral, fără să te bucuri din toată inima : mobilă din material plastic, covoa­re, iluminaţie cu neon... Străzile sînt inun­date de verdeaţă... Ei bine, cred că Bucu­reştiul va fi mult mai minunat în viitorii ani. Ce ni se părea altădată o culme, nu constituie azi decît o treaptă în con­struirea unui oraş modern, socialist. I. — Vorbeaţi de luminile de neon ale Eforiei; ce părere aveţi despre ilu­minarea oraşului nostru? R. - Hotărît, cea mai frumoasă arteră bucureşteană rămîne bulevardul 6 Martie, cu lămpile sale de neon. Cred că pe vii­tor, Capitala va trebui să Le inundată de lumină fluorescentă. Un domeniu în care nu s-a făcut încă prea mare lucru e cel al reclamelor luminoase. Şi e pă­cat, căci avem unele produse - şi mai ales din industria textilă - care ar­­e-Interviu luat de G. VINTU (Continuare In pag. II-a) 1, prevăzut pentru noi. Pentru alţii, însă... Nu, nu s-a întîmplat nimic neobișnuit. Mă intorc din cotidiana mea „excursie" de pe Soluţii economice pentru locuinţe confortabile Institutul de proiectare a construcţiilor tip a întocmit noi serii de sec­ţiuni tip asamblabile pentru construirea blocurilor de dimensiuni variabile. Noile tipuri de locuinţe prezintă un confort sporit şi o distribuţie mai raţio­nală a spaţiilor. A fost mult îmbunătăţit şi raportul dintre suprafaţa locui­bilă şi cea construită. In ce priveşte preţul de cost al locuinţelor,­ soluţiile elaborate in institut se înscriu pe linia directivelor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. Astfel, costul unor locuinţe compuse din două camere şi dependinţe, cu o suprafaţă locuibilă de 28—30 mp, situate in clădiri ,ru parter şi două etaje şi încălzite cu sobe este de 34.000—36.000 lei aparta­mentul. Costul apartamentelor situate in clădiri cu parter si 3—4 etaje, dotate cu încălzire centrală, este prevăzut intre 34.000—39.000 tei. Noile secţiuni urmează să fie puse la indemiia institutelor centrale şi regionale de proiectări sub formă de proiecte directive pentru a fi utilizate la construcţiile de locuinţe din 1960 830.000 lei economii Colectivul fabricii de medicamente „Tableta“ desfăşoară cu succes în­trecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August. Datorită acestui fapt, pla­nul de producţie pe primul semestru a fost îndeplinit cu cinci zile îna­inte de termen. Un alt succes al co­lectivului îl constituie faptul că în primele luni ale anului, prin reduce­rea consumurilor specifice la materii prime şi prin revalorificarea deşeu­rilor de ambalaje, au fost obţinute economii in valoare de 830.000 lei, cu 530.000 lei mai mult decît preve­dea angajamentul luat la începutul anului. are-am intilnit la ca­­­Pătul străzii Maior * Ion Coravu cu o veche cunoştinţă. Era toc­mai ceasul acela plin de farmec, care te pred spu­ne la reverie, cind ziua s-a terminat şi totuşi i­.că nu e seară. Mergeam împreună pe trotuarul larg, asfaltat, umbrit de copaci rămu­­roşi. Oamenii ieşiseră pe la porţi. Treceau perechi de tineri spre parcul „23 August". l­a un moment dat, în­soţitorul nostru s-a oprit. — Uite, aici a fost casa in care m-am năs­cut. Şi cam pe aici a fost gardul, cu tufa de liliac... Am privit locul. Nume din toate acestea. In faţa noastră se înalţă un bloc masiv, modern, cu fațada galbenă-aurie in lumina apusului. — Ei, da. Casa aceea n-am s-o mai văd. Și, de altfel, de aici înainte nu mai recunosc nimic din Ce am lăsat. Dar e tot strada mea. îmi place să mă plimb pe aici. .. ajuns una din cele mai frumoase din oraș ! Strada e, intr-adevăr foarte fru­moasă, cu aspect de bulevard. Veci­năt­atea cu parcul „23 August", şirul lung de blocuri moderne, trotuarele străjuite de arţari, ulmi şi fagi, pe­luzele din mijloc invadate de tran­dafiri de toate nuanţele, de la roşul cel mai aprins pină la albul imacu­lat — toate au transformat-o intr-un minunat loc de plimbare. Dar e posibil oare ca, de la un punct înainte, să nu mai recunoști nimic din strada care însemna odată, pentru tine, lumea întreagă ? — Absolut posibil .— ne-a asigurat interlocutorul nostru. De la blocul acesta, înainte n-a mai rămas nici un­­ colţ neschimbat . Aceasta înseamnă, deci, aproape toată strada. Ne-am oprit, la o poartă, apoi la alta. In ceasul acesta, din prag de seară, cind contururile lucrurilor se topesc in lumina albăstrie, amintirile devin parcă mai limpezi. Aşa se­ face că discuţia cu locuitorii ne-a adus In faţa,, ochilor imagini din istoria tre­cută a străzii, ...Lingă casa măruntă, cu­­ gardul albit de soare şi tufa de liliac, erau alte citeva, aidoma. Muncitorii plecau de cu noapte la lucru. Aproape toţi, la uzinele lui Mataxa, Sare lungă. De la bariera Vergului, la­­uzină, singu­rul mijloc de locomoţie, un tractor cu remorci, care venea şi el, pe apu­cate. In urma lor, de acasă plecau, co­piii. La şcoală?. Nu. Cu caprele, la păscut. Nu departe. Pină peste drum, in uriaşa groapă aşternută cu bălării. Strada noastră iarbă, ochiuri de baltă şi mormane de gunoi. Pavaj, lumină electrică, apă potabi­lă, canalizare ? Nu existau nici măcar la capătul străzii dinspre linia tram­vaiului 26, unde se inălţaseră case mai răsărite. Distracţii­? Peste săptămină, cin­­tecul broaştelor din baltă. Iar dumi­nicile, — de necrezut şi, totuşi, ade­vărat : în imensa groapă, in imediata vecinătate a grămezilor de gunoaie, se încingeau hore! Oamenii simţeau nevoia de destindere. Or,­ era singu­rul loc■ de care puteau dispune. Aici,, lingă bălăriile bălţii, s-a organizat intr-o vreme şi „Tirgul Moşilor". Şi mai poposea, din cînd in cind, cite o trupă de circ... ...Amintiri, întimplări mai apropiate şi îndepărtate, frinturi de imagini. Cine le-ar putea ţine minte pe toate? Strada a trăit atîtea, in şiragul mono­ton al zilelor I, Pină cind a sosit o zi care a rămas neuitată In amintirea fiecăruia: 23 August 1944. Strada a trăit evenimentele eliberării patriei. Fiecare zi, fiecare ceas din acea pe­rioadă tulburătoare ţi le pot relata locuitorii in cele mai mici amănunte, cu toate că au trecut, de atunci, cinci­sprezece ani. Ele au marcat pragul dintre trecutul și prezentul străzii. ...Dar inserarea a coborit de tot. Ne-am întrerupt discuţia. Am revenit insă pe stradă a doua zi, la lumina zilei Am intrat, la intimplare, intr-unui din blocurile ce se înşiruie peste drum de gardul de plasă al parcului „23 August". Am sunat la prima uşă. Pe ea, o tăbliţă de metal: „Du­mitru Nicolae, strungar". Ne-a deschis gospodina. Erau aca­să şi strungarul Nicolae Dumitru şi Vali, cea mai mică membră a fa­­miliei. Discuţia a pornit simplu, ca şi In ajun. Cei de aici sint totdeauna bu­curoşi să vorbească de viaţa lor nouă. — Cind ne-am mutat aici, acum zece ani — ne spune gospodina — am rămas de-a dreptul înfricoşată. Cu ce să umplu încăperile astea mari?/ Dar acum, uitaţi-vă... Intr-adevăr, nu mai e nevoie de cuvinte. Locuinţa strungarului o îm­podobeşte mobila frumoasă * de dor• E. BODNARIUC (Continuare în pag. II-a) 50 desene noi Recent, la întreprinderea „Ilie Pin­­tilie“ a avut loc o adunare generală. S-a discutat despre organizarea în­trecerii în cinstea marii sărbători. Cu acest prilej, colectivul s-a angajat să realizeze o creştere a productivităţii muncii cu 0,8 la sută faţă de ni­velul planificat. In sectorul ţesătorie indicele de utilizare al războaielor va creşte la 5.900 bătăi, mărindu-se tu­raţia medie la 136 ture pe minut. Creatorii de modele îşi aduc şi ei aportul la realizarea obiectivelor în­trecerii. Ei vor crea 30 noi desene imprimeuri pentru ţesături, şi alte 20 desene pentru cravate. Ultimele ştiri sportive • Azi la ora prînzului a sosit al doilea eşalon al selecţionatei R.P. Chineze de fotbal, în total 24 jucători. Dimineaţa pe Stadionul Republicii, fotbaliştii chinezi sosiţi ieri au făcut un antrenament. • Echipa poloneză Gwordia se află de mărfi în Capitală, la invitația clubului Dinamo București. Fotbaliştii polonezi au făcut azi- dimineață un antrenament pe sta­dionul Dinamo, iar la ora 13.30 au plecat la Oraşul Stalin unde li se vor alătură cei 5 componenţi ai echipei sosiri azi de la Varşovia unde au rămas pentru jocul R.P. Polonă-Spania, disputat la 28 iunie. Oaspeții vor susține mîine primul lor joc la Orașul Stalin, cu echipa Dinamo Bacău, în cadrul festivităţilor ce au loc cu prilejul împlinirii a 10­ ani de existenţă a clubului Dinamo Oraşul­­Stalin. • A doua probă a concursului interna­tional de pentatlon modern ce se dispută la Moscova, scrima, a fost cîștigată de campionul olimpic Deriughin (R.S.F.S.R.), urmat de Tuliakov (R.S.F.S.R.) și Puciujkin (R.S.S. Ucraineană). După două zile, în cla­samentul general individual conduce Tu­­liakov cu 2070 puncte, urmat de Puciujkin (2017 p), Deriughin (1996 p), Dumitru Ţintea (1973 p). Pe echipe, conduce R.P.R. cu 5697 p, înaintea formaţiilor R.S.F.S. Ruse (5662 p), R.S.S. Ucrainene (5449 p) şi R.D.G. (5229 p). • In cadrul unui concurs atletic desfăşu­rat la Tbilisi, studentul Robert Sablakadze a realizat la săritura în înălţime o perfor­manță excelentă : .2,13 m,­ cel mai bun re­­zultat obţinut în acest an în Europa şi al doilea din lume. • A şasea etapă a Turului Franţei, dis­putată­­ contra cronometrului (45,330 km) a fost cîştigată de francezul Riviere în 56'46”. L-au­­urmat Baldini (Italia) la 21” și Anquetil (Franța) la 58”. Primul în cla­samentul general continuă să fie Cazala (Franța) cu 33 ’ 59’ 45”, cu T 17” înaintea celui mai aprop­at urmăritor al său , Gauthier (Franța). Dintre favoriți, primul G . Riviéra, aflat pe locul 11 la 8'01" ,

Next