Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-25 / nr. 1854

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ? INFORMA T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII Nr. 1854 4 PAGINI 20 BANI SIMBATA 25 IULIE 1959 Muncitori, ingineri şi tehnicieni, arhitecţi din construcţii şi industria materialelor de construcţii! Daţi patriei noi construcţii industriale, mai multe locuinţe ieftine şi con­fortabile*! Luptaţi pentru reducerea preţului de cost şi scurtarea termenului de dare în folosinţa a noilor construcţii! Măriţi producţia şi îmbunătăţiţi calitatea materialelor de construcții ! (Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). . Maniifestări ce vor avea loc în cadrul „Decadei culturii din R. P. Romînă“ In cinstea celei de-a 15-a aniversar a eliberării Romîniei de sub jugul fas­cist, între 13 şi 24 august se va des­faşura în ţara noastră „Decada cul­turii din R. P. Romînă“, prilej de tre­cere în revistă a celor mai de seamă realizări în domeniul artei şi culturii obţinute în anii de democraţie popu­lară. „Decada culturii din R. P. Romînă“ se va deschide cu un spectacol prezen­tat de ansamblul C.C­.S., oglindind momente din istoria de luptă a poporu­lui nostru şi marile succese obţinute de el în cei 15 ani de la eliberare. In zilele Decadei teatrele vor prezenta spectacole cu piese noi, cu cele mai bune piese originale create în ultimii 15 ani, precum şi lucrări cu caracter eroic, revoluţionar din dramaturgia sovietică. In Capitală, Teatrul Na­ţional „I. L. Garagiale“ va prezenta piesa „Surorile Boga“ de H. Lovi­­nescu, Teatrul Municipal piesa „Vlaicu şi feciorii săi“ de Lucia Demetrius, Teatrul Armatei piesa „Din noapte spre zori“ de M. Hulubaş, Teatrul Tineretului piesa „Din mers“ („Edi­ţie specială“) de Mariana Pîrvulescu. De asemenea vor prezenta piese ori­ginale Teatrul C.F.R. Giuleşti, Tea­trul „C. Nottara“ şi teatre din re­giuni. Concertele care vor avea loc în ca­drul Decadei vor permite marelui pu­blic să asculte în primă audiţie nume­roase creaţii simfonice şi vocal sim­fonice ale compozitorilor noştri. In cadrul decadei vor fi prezentate în premieră noi filme romîneşti. In sălile Muzeului de Artă al R. P. Române se va deschide în timpul de­cadei „Expoziţia anuală de stat a ar­telor plastice“ care va cuprinde cele mai reuşite lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă monumentală ilustrind momente şi aspecte din lupta poporu­lui nostru” pentru eliberare şi pentru construirea socialismului. Pregătirea şi înfăptuirea insurecţiei armate din august 1944 va fi oglindită într-o ex­poziţie la Muzeul de istorie a partidu­­lui. La Institutul de arhitectură „I. Mincu“ din Capitală se va deschide expoziţia „Realizările din arhitectură în cei 15 ani“, iar Uniunea Tinere­tului Muncitor va organiza Expozi­ţia „Viaţa tineretului R. P. Romíno“. In sala Dalles se va deschide în ace­laşi timp „Expoziţia de Artă Populară a artiştilor amatori“. La Librăria centrală din Capitală va fi amenajat „Bazarul cărţii“ unde vor fi expuse opere apărute în cinstea­ marii aniversări a poporului nostru,­ precum şi romane, nuvele, poezii şi­ alte lucrări editate în decursul celor 15 ani.­­ „Poeţii cîntă patria“ se va intitula„ Festivalul literar care va avea loc în­ sala Studio a Teatrului Naţional „I.­ L. Caragiale“. In preajma zilei de 23 August vor a-­­ vea loc în sala C.C.S. spectacole date­­ de formaţiile de amatori în cadrul fi-* naiei celui de-al 5-lea concurs care a­ antrenat pe cei aproape 700.000 de * artişti­ amatori de la sate, din între- J prinderi şi instituţii din ţara noastră. ’ Laureaţii concursului vor da un spec-­ tacol pe scena unuia dintre parcurile ’ Capitalei.­­ Decada se va încheia cu un mare J spectacol popular dat pe Stadionul Re- * publică de formaţiile reunite ale An- V­samblurilor din Capitală şi cu con-­ cursul celor mai talentaţi solişti ai­­ formaţiilor de amatori. Programul, la­­ care vor participa aproape 1.500 de­­ corişti şi 500 de dansatori, va fi bogat­ şi va consta din cîntece de masă, dan-­­suri populare, suite coregrafice, muzici­­ populară executată de solişti şi orches-t­­re, muzică uşoară. Intre 17 şi 22 august se vor desfă­ţ­­ura în Capitală şi în regiunile ţării , festivaluri ale tineretului. Numeroase manifestări artistico-cul-­ turale vor avea loc cu prilejul decadei­­ în toate regiunile ţării. ( (Agerpres). J Spectacole la aici Mîine dimineaţă un grup de ar­tişti ai Circului de Stat din Bucureşti vor pleca să prezinte un spectacol la aria gospodăriei agricole colective „Baba-Ana“ din comuna Băicoi, regiu­nea Ploeşti. Aceasta va fi prim­a de­plasare a Circului de Stat, care va fi urmată de o serie de spectacole pe care prestidigitatori şi acrobaţi din Bucureşti le vor da la aici şi la sediile gospodăriilor agricole colective şi gospodăriilor agricole de stat din re­giunile Bucureşti şi Ploeşti. s^·s!·s^'sf·six'·5 vX'·S'S v 5'6:v 5 s 5\5 vS^ PLIMBARE IN RAION O dimineaţa frumoasă te îmbie adesea la plimbare. Am pornit pe străzile raionu­lui Nicolae Bălcescu. Dar, de data acea­sta, nu le-am mai ales pe acelea care te atrag cu umbra frunzişului bogat al arbo­rilor sau cu parfumul florilor de pe pelu­ze. Ci cîteva din cele a căror frumuseţe de-abia acum se plămădeşte. Raionul a devenit o reţea de şantiere. In zilele acestea din preajma celei^ de-a cincisprezecea aniversări a eliberării^ pa­triei, pe fiecare din ele se lucrează in­tens. Numărul mare de cetăţeni^ care spri­jină voluntar lucrările, ritmul viu şi spor­nic al muncii îţi vestesc, la fel de neîn­doielnic ca şi filele calendarului, apropie­rea marii sărbători. Pe şoseaua Berceni, lîngă bucla de în­toarcere a tramvaiului 21, un grup de mun­citori lucrează la asfaltare. Aici, cetăţenii nu mai au cu ce să a­­jute pe pavatori. Tot aportul pe care l-au putut da la lucrările necalificate, l-au dă­ruit cu dragoste. Gardurile au fost retrase i­LUNA ÎNFRUMUSEŢĂRII CAPITALEI­ şi aliniate, şoseaua a cîştigat în lărgime şi a căpătat, în cea mai mare parte, as­pectul pe care trebuie sâ-l aibă o arteră de mare circulaţie. Lucrarea a început anul trecut şi, pînă acum, din suprafaţa totală de 8.800 metri pătraţi s-au asfaltat peste 8.500. Pe marginile trotuarelor au a­­pârut şiraguri de tei şi peluze cu flori. Cine ar mai recunoaşte vechea şosea ne­pavată, aşternută doar la mijloc, pe unde trece linia tramvaiului, cu bolovani de rîu ? Asfaltul proaspăt cucereşte metru cu me­tru din trupul şoselei. Muncitorii lucrează fără întrerupere. Angajamentul este ca lu­crarea să fie gata înainte de termen. Şi, după cum se poate vedea de pe acum, va fi fără îndoiala. Dar acesta nu e singurul şantier în car­tierul Apărătorii Patriei. Rîn­d pe rînd, stră­zile laterale şoselei - Voila, Ciochina, Muşeţelului şi altele - au fost pavată şi au cîştigat frumuseţe nouă. In momentul de faţă se pavează străzile Holuţ Emil, Tulnici şi Doctor Nazarie, care vor fi şi ele terminate în cinstea zilei de 23 August, iar la capătul şoselei, pe un platou se toarnă de asemenea asfalt. Aici construieşte un loc de popas pen­tru căruţele producătorilor, care pînă a­­cum staţionau pe şosea; încă un aspect necorespunzător va fi, deci, înlăturat în curînd, pentru ca nimic să nu mai dăuneze înfăţişării moderne şi îngrijite a şoselei. In apropiere, pe şoseaua Olteniţei, colţ cu strada Panselelor, în faţa întreprinderii ateliere, reparaţii auto, alt şantier , un teren^ viran^ de 7.000 metri pătraţi se trans­formă, râzînd cu ochii, într-un frumos spa­ţiu verde, cu peluze de iarbă, rondouri de flori şi alei aşternute cu pietriş. Drumul ne-a dus mai departe, pînă în cartierul Giurgiului. Pe strada Stolen Mi­­litaru, unde se construieşte o şcoală nouă, cu 24 de săi de clasă, activitate febrilă. Numeroşi cetăţeni îi ajută pe construc­tori. Clădirea e deja ridicată la roşu. Se lucrează la acoperiş şi instalaţii. Şcoala îşi va deschide porţile la 1 septembrie, dar, în cinstea sărbătorii eliberării, ea va fi terminată cu cîteva zile înainte de 23 August. In acelaşi cartier, se pavează străzile Plaiului, Preda Buzescu, Iacovache, lorda­­che Năstase, Muşatinilor, Bănişori şi O­­glinzi. Pe străzile lordache Năstase, Plaiu­lui şi Razachiei se extinde reţeaua de apă. Toate aceste lu­crări vor fi şi ele, fireşte, terminate pînă la 23 August. Ca şi multe altele din marea reţea de şantiere a raio­nului. Pe bulevardele Gheorghe Coşbuc şi Mă­­răşeşti, pe splaiul Independenţei şi şoseaua Olteniţei, am întîlnit şantiere de un fel deosebit : muncitorii aşează pe marginile trotuarelor peluze de iarbă proaspătă şi covoraşe de petunii şi flori de gheaţă. Pe strada 11 Iunie, cîteva gospodine au ieşit să planteze şi ele flori în faţa caselor. E şi acesta, în felul lui, un nuc şantier, ca şi celelalte : şanter al grijii pentru fru­museţea oraşului, al dragostei cu care lo­cuitorii lui se pregătesc să întîmpine ani­versarea marii zile a eliberării. E. B. întreprinderile bucureştene răspund prin realizări de seamă Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. Documenteie plenarei C. C. al P.M.R. din ÎS—14 iulie subliniază necesitatea valorificării rezervelor interne, care constituie una din căile principale de creştere a productivităţii muncii şi scădere a pre­ţului de cost. Răspunzind cu însufleţire sarcinilor trasate de plenară, colectivele Întreprinderilor din Capitală caută noi soluţii pentru valorifica­rea rezervelor interne. Cuvintul unui inovator Strungarul inovator Con­stantin Voiculescu este bine cunoscut In uzina „Grigore Preoteasa". El este mereu acolo unde se îmbunătăţesc utilaje şi procese de produc­ţie. Deseori îl găseşti la ca­binetul tehnic studiind cărţi, schiţe, planuri. — Sunt In curs de aplicare două inovaţii propuse de mine — ne spune inovatorul Una va permite o însemnată economie de oţel special pen­tru scule; a doua este ma­şina de îndreptat şi tăiat coarde de pian. In felul a­­cesta voi participa şi eu la realizarea angajam­umntu­lui luat de colectivul uzinei, care, răspunzind chemării plenarei Comitetului Central al P.M.R. din 13—14 iulie, a hotărit să realizeze peste plan economii de 1.000.000 Iei. De altfel, voi mai pro­pune cîteva inovaţii care sper că vor contribui de a­­semenea la valorificarea a noi rezerve interne din uzi­na noastră. In clișeu: Inovatorul Con­stantin Voiculescu (stînga) lucrind la un dispozitiv rea­lizat de el. Jurnalul construcţiilor Noi şantiere de locuinţe UN BLOC CU NOUA ETAJE IN PIAŢA M. EMINESCU In cursul anului 1960, în piaţa M. Eminescu, , intersecţia străzii M. Eminescu Magheru, se va înăl­ţa im bp^B^unător, cu 9 etaje şi trei fatţp^Hptncipale. La parter, vi­trinele A­pte a 5 magazine vor a­­trage ..olpile cetăţenilor în trecere ,pe trotuarul acoperit cu portice care vor înconjura pe trei laturi clădirea, prelungindu-se şi pe o porţiune a fa­ţadei clădirii vecine, azi înălţată de roşu pe bd. Magheru nr. 34—44. Pe înserate, luminile ferestrelor a 152 de apartamente, distribuite în cele 9 e­­taje, vor da un aspect feeric între­gului bloc. Noul bloc va cuprinde lo­cuinţe pe o suprafaţă totală desfăşu­rată de 10.704 mp. Apartamentele de aei şi cele din clădirea învecinată, de pe bd. Magheru 34—44, vor îmbogăţi dintr-odată cartierul cu încă 379 lo­cuinţe moderne şi confortabile. Pro­iectanţii viitorului bloc din piaţa M. Eminescu, a cărui construire a început zilele trecute (atelierul de proiectare prof. arh. O. Doicescu, şef de proiect arh. S. Ungureanu, proiectant de re­zistenţă ing. M. Radu din Institutul „Proiect-Bucureşti“) au asigurat clă­dirii o suprafaţă locuibilă de 57 la sută din suprafaţa construită, aparta­mentul de 2 camere, de 28 mp, lo­cuibili, revenind sub 40.000 lei. PE B-DUL N. BALCESCU Nr. 33 Pe bd. N. Bălcescu, la nr. 33, s-a deschis de cîteva zile un nou şantier. Este vorba de „plombarea" unui te­ren liber, lucrare prin care frontul bulevardului va fi completat cu o clă­dire lungă de 60 de metri. Viitorul bloc va cuprinde 178 de apartamente. Proiectul, executat în acelaşi atelier al Institutului „Proiect-Bucureşti", are ca autori pe arh. E. Cosmaru şi ing. Al. Cişmigiu BLOCUL „DALLES“ Aşa cum este aşezată astăzi con­strucţia „Dalles“, cu sălile de expo­ziţie şi sala de concerte, ea întrerupe inestetic lanţul clădirilor de pe porţi­unea respectivă a bd. N. Bălcescu, lăsînd la nr. 18 un gol între două blocuri mari, ceva mai vechi. In 1960, golul acesta nu va mai exista, in faţa sălii Dalles, a cărei clădire ră­­mîne neatinsă, începe, peste cîteva zi­le, construirea unui bloc, cu parter, mezanin şi şapte etaje de locuinţe. Parterul şi mezaninul vor fi rezer­vate dublării spaţiului actualelor săli de expoziţie. Etajele vor cuprinde 106 aparta­mente. Acestea vor fi astfel aşezate încît să se asigure luminatul de zi, corespunzător sălilor de expoziţie. A­­tunci cînd spaţiul de expunere vechi şi nou va fi utilizat pentru o singură expoziţie, intrarea publicului în sala „Dalles" se va face printr-un portic şi un vestibul amplu situate în partea dreaptă a blocului. Vor putea func­ţiona, însă, şi mai multe expoziţii si­multan, în aceste cazuri deservirea făcîndu-se prin trei intrări. Interesant este, desigur, faptul că în toată peri­oada execuţiei construcţiei, activitatea în clădirea „Dalles" va continua ne­stînjenită, accesul publicului făcîndu­­se prin str. Batiste. Proiectul de arhitectură cuprinde şi supraetajarea şi transformarea faţadei imobilului vecin, în care funcţionează Institutul de Petrol şi Gaze. Autorii proiectului noului bloc, executat în Institutul „Proiect­ Bucureşti“ sunt arh. P.­lubu , şef de proiect, şi ing. A. Fighel din atelierul prof. arh. O. Doicescu. Pe teren, constructorii au început amenajarea şantierului, ur­mînd a trece de îndată la execuţia lucrărilor O CLĂDIRE CU 218 APARTAMENTE PE B-DUL 1848 Pe bulevardul 1848 la nr. 42—44, se deschide șantierul pentru construi­rea unui nou bloc. Acesta va fi le­gat de blocul existent la întretăierea bulevardului cu strada Sepcari. Fațada viitoarei clădiri va avea o lungime de 100 metri, completînd alinierea ma­gistralei. La parter vor fi două ma­gazine mari, iar cele şapte etaje vor cuprinde 218 apartamente. Construc­ţia se încadrează în studiul de siste­matizare a Pieţei Unirii. Şi proiectul acestei clădiri a fost executat în Insti­tutul „Proiect-Bucureşti" (atelierul prof. arh. O. Doicescu, de arh. K Hacker şi ing. A. Fighel). Toate blocurile de care am vorbit mai sus vor fi prevăzute cu un deplin confort. Aproape toate apartamentele vor avea balcoane sau togii etc. Viitorul bloc a cărui construire a început in piaţa M. Eminescu PRÍNT CAPITA­L­A ­1­ii­ne, în parcuri şi la casele de cultură In întîmpinarea zilei de 23 August în Capitală se organizează numeroase manifestări cultural-artistice pe estra­dele din parcuri şi păduri şi pe sce­nele unor case de cultură. Duminică 20 iulie vor avea loc­ următoarele spectacole date de artişti amatori. • Pe estrada din pădurea Băneasa îşi vor da concursul o orchestră cu solişti, brigăzile artistice de agitaţie şi formaţiile de dansuri de la com­­binatul poligrafic „Casa Scînteii", Mi­nisterul Industriei Bunurilor de Con­sum si de la T.A.P.L. — raionul I. V. Stalin. In pădurea Andronache programul artistic va fi susţinut de orchestra cu solişti a fabricii „Glu­coza“, formaţia de dansuri de la moa­ra „13 Decembrie“, corul şi echipa de dansuri de la cooperativa „Electrobo­­binajul“ şi altele • Pe estrada din par­cul „8 Mai“ vor prezenta un program corul, orchestra cu solişti şi formaţia de dansuri de la întreprinderea „Ra­dio Popular“ şi formaţia de dan­suri a fabricii textile „13 De­cembrie“. Pe scena teatrului de vară din parcul Izvor vor putea fi văzute formaţiile artistice, (cor, dan­suri, brigăzi artistice de agitaţie şi solişti) de la ţesătoria „T. Vladimi­­rescu“, G.A.S. „Bragadiru“ şi „Victo­ria Cauciuc“. • In pădurea Copăceni Argeş îşi vor prezenta programul ar­tiştii amatori (orchestre de muzică populară şi uşoară, solişti ş.a.) de la clubul „Filaret“ şi întreprinderea „Pro­­gresul-Prefabricate“. • Un program de estradă va fi prezentat de forma­ţia artistică de amatori a Direcţiei Mi­liţiei Capitalei în parcul Vitan. * Coruri, orchestre şi solişti de la uzi­nele „Vasile Roaită“, „21 Decembrie“ şi „Ştefan Gheorghiu“ vor prezenta programe pe estrada din pădurea Pustnicul • Pe scena Casei de­ cul­tură a tineretului din raionul 23 Au­gust îşi vor da concursul formaţiile de cor, solişti, dansuri şi brigăzi ar­tistice de agitaţie de la întreprinde­rile „Electroaparataj“, „Industria Bum­bacului­­“ şi „Postăvăria Romina". • In pădurea Mogoşoaia programul artistic va fi susţinut de formaţiile de amatori de la Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor, T.A.P.L. Griviţa Roşie, G.A.S. Mogoşoaia, Fa­brica de medicamente şi o fanfară a M.F.A. • La Casa de cultură a ti­neretului „Vasile Roaită“ programul va fi prezentat de formaţiile casei de cultură. • Pe estrada din Parcul Co­pilului îşi vor da concursul corul, formaţia de dansuri şi orchestra de mandoline de la Direcţia regională C.F.R.-Gara de Nord. • Pe estrada din Militari programul va fi susţinut de formaţiile de artişti amatori ale Fabricii de ţigarete „București“. încă 160.000 lei economii In luna ianuarie, colectivul între­prinderii „Tînăra Gardă“ şi-a propus ca în acest an să economisească 150.000 lei. Pentru realizarea acestei­ sume, colectivul şi-a îndreptat atenţia spre aplicarea unor noi inovaţii. Ast­fel introducerea camelor duble la ma­şinile Raschel a făcut ca productivita­tea muncii sa crească cu 80 la sută. înlocuirea firelor de lină cu fire de bumbac la marginea tricoturilor a a­dus economii de 13.000 Iei. Numai economiile de materii prime realizate în primul semestru s-au ridicat la su­ma de 75.000 lei. Așa se face că an­gajamentul de­­150.000 lei a fost în­deplinit în șase luni. ■ Mobilizat de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, co­lectivul întreprinderii s-a angajat ca pînă la sfîrșitul anului să economi­sească încă 160.000 lei. — Măsurile pe care le vom lua — introducerea dispozitivului de rafinat la maşinile de depănat Kreutz, crearea a două contexturi noi la maşinile Ras­­chel, înfiinţarea unei secţii de prepa­rat la croit la unitatea nr. 2 — ne a relatat tov. director V. Badea — vor face ca întreprinderea noastră să-şi în­deplinească cu succes angajamentul luat. Ghişeu filatelic special Cu începere de mîine, 26 iulie, ziuai deschiderii la Viena a celui de al şaptelea Festival­ Mondial al Tineretu-u­lui şi Studenţilor pentru Pace şi Prie­tenie, voi funcţiona în holul Poştei Centrale din Capitală un ghişeu fila­telic unde corespondenţa poştală pre­zentată de cei interesaţi va fi ob­ste­­t­rată cu o ştampilă specială care re­produce insigna Festivalului. Ghişeul va funcţiona pe toată du­rata desfăşurării Festivalului, adică­ pînă la 4 august inclusiv. Ui. tot cursul zilei (inclusiv duminică). in curînd pe ecrane Cadru din filmul sovietic „Vremea ghioceilor“ (producţie a studioului din Sverdlovsk) care e programat in luna viitoare pe ecranele bucureştene Dau atenţie lucrurilor mărunte Descoperirea şi valorificarea resurselor in­­terne este o preocupare permanentă a co­lectivului fabricii ,­Bela Brainer". Prin schim­barea procesului tehnologic în sala de croit, prin confecţionarea şi montarea unor dispozitive­ la maşinile de confecţii, s-au realizat pîna acum, în acest an, economii în valoare de 312.000 lei. Raspunzînd hotârîri­lor plenarei C.C. al P.M.R., colectivul acestei uzine s-a angajat ca, prin aplicarea unor măsuri tehnico-organi­­zatorice, sa realizeze peste angajamentul luat pîna acum încă 200.000 lei. In acest scop, se va extinde noul proces tehnologic de croit şi folosirea dispozitivelor la ma­şinile de confectionat şi se va acorda mai multa atenţie economisirii elasticului şi a­­celor de tricotat. Angajamentele sporite ale colectivului Fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ AŞA VOM ECONOMISI 15.000.000 LEI PESTE PLAN­ otărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie privind aplicarea unor noi măsuri pentru ridicarea nivelu­lui de trai al poporului muncitor a a­­vut un larg răsunet în rîndurile mun­citorilor din întreprinderea noastră. Această nouă dovadă a grijii partidu­lui pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale oamenilor mun­cii constituie un imbold puternic în muncă. Colectivul nostru şi-a manifes­tat hotărîrea de a nu precupeţi nici un­ efort , pentru descoperirea cu stă­ruinţă, şi mai departe, a rezervelor existente ,în întreprinderea noastră, luîndu-şi a­ngajamentul, de a realiza economii peste plan, în anul 1­959, în valoare de lei 15.000.000, faţă de lei 11.500.800, cît prevedea angajamentul înainte. In luna februarie, ca răspuns la che­marea celor opt întreprinderi din Ca­pitală pentru realizarea în anul 1959 de economii peste plan, fabrica noastră şi-a luat angajamentul să obţină eco­nomii peste plan în sumă de lei 1.020.000. In urma definitivării con­tractelor pe semestrul întîi 1959 cu beneficiarii noştri, rezultînd profilul planului de producţie pe prima jumă­tate a anului, am ajuns la concluzia că avem noi posibilităţi şi ca atare ne-am angajat să mai realizăm încă 2.000. 000 lei economii peste sarcina planificată, adică în total lei 3.020.000. Ţinînd seama de realizările obţinute în trimestrul înu­i 1959 şi de condiţiile create prin aceste realizări, în cinstea zilei de 1 Mai, fabrica noastră şi-a mărit angajamentul la 7.000.000 lei economii în anul 1959, peste sarcina planificată. Suma aceasta a fost apoi, din nou, mărită. In preocuparea de a îndeplini şi de­păşi angajamentul ce ne-am luat pen­tru realizarea de economii peste plan, tehnicienii coordonatori ai producţiei, împreună cu tehnologii serviciului teh­nic au făcut pe scară largă revizuirea şi echilibrarea proceselor tehnologice, au introdus în procesul de fabricaţie peste 3.000 de dispozitive pentru me­canizarea muncitor manuale şi maşini speciale, executate în atelierele auxi­liare proprii, ca maşini pikir, pressin­­guri pneumatice pentru călcat, maşini de cusut cu turaţie mare şi altele. Bilanţul încheiat pe primul semes­tru al anului curent indică o depăşi­re a beneficiului planificat de lei 4.968.463 şi a rentabilităţii de 10,73% faţă de 8,11% cît era planificat. Pre­ţul de cost a fost redus cu 4,5 la sută faţă de 2,35 cît a fost planificat. In întreprinderea noastră se urmă­­reşte şi se iau măsuri sistematice pen­tru rentabilizarea produselor. In vede­rea elaborării de consumuri specifice raţionale, în care materia primă să fie folosită economicos, cu un indice de utilizare maxim a suprafeţei ţesăturilor şi cu un procent de deşeuri minim, s-a trecut la realizarea de mo­dele la care să se ţină seama de pro­centul de deşeuri chiar din faza de creaţie. La paltoane, pardesiuri, taioa­­re femei, prin crearea modelelor cu consum redus, încadrarea combinată a măsurilor şi procentajelor, s-au reali­zat economii de ţesătură faţă de pla­nul de costuri în valoare de 1.138 038 lei. La paltoane bărbaţi, sport şi clasic prin combinarea mai multor procenta­je, revizuirea consumurilor, vau obţi­nut economii de ţesături in­ valoare de 1.071.235 lei. La costume bărbaţi, prin revizuirea tiparelor la bizoţi şi încadrare mai ra­ţională, s-au realizat economii de ţe­sătură în valoare de 367.017 lei. Aplicarea principiilor de conducere planificată în baza hozrasciotului a de­venit o regulă în munca noastră, ast-­ fel noi asigurăm respectarea­ tdisef­i plinei de stat şi o grijă deosebită pen­­­tru paza şi apărarea avutului obştesc. Pentru aceasta noi respectăm şi apli­căm prevederile şi măsurile privind controlul preventiv şi în felul, acesta prevenim şi înlăturăm cheltuielile neo­­portune şi neeconomicoa­se. Revizuirea consumurilor specifice, care reprezintă o acţiune permanentă în întreprinderea noastră, a scos la iveală noi posibilităţi de realizare de economii, prin înlocuirea unor mate­riale auxiliare cu altele care au ace­leaşi proprietăţi, dar sunt mai puţin costisitoare. Introducerea, la o serie de produse cu pondere, a normelor de timp pe faze, a deschis în fabrica noastră pers­pectiva de a realiza însemnate econo­mii la costul manoperei, respectînd toate cerinţele calitative ale produc­ţiei. Astfel, s-au creat in fabrica noa­stră condiţiile pentru realizarea în acest an a unor economii peste plan în valoare de 15.000.000 lei. Manifestîndu-şi dragostea şi ata­şamentul faţă de partid şi guvern, colectivul fabricii noastre este ho­­tărît să răspundă prin fapte deosebite în producţie la recentele măsuri ale plenarei C.C. al P.M.R. privind conti­nua ridicare a nivelului de trai al po­porului muncitor. GH. STANESCU director tehnic I. MATHIAS șef contabil ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Ieri a început desfăşu­rarea Turului ciclist al Iugo­­­slaviei. La startul primei e­­tape s-au aliniat 72 concu­renţi din Anglia, Belgia, Danemarca, Olanda, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. F. Germană, R. Arabă Uni­tă, R. P. Română şi R. P. F. Iugoslavia Pe traseul de la Zagreb la Rijeka (198 km) s-au dat lupte dirze pentru î­ntîietate intre alergătorii bulgari, iugoslavi, olandezi, belgieni şi tinerii ciclişti ro­miul In urma acţiunilor în­treprinse, ■ un grup de 16 concurenţi, printre care şi cicliştii noştri Cosma, Şela­ri­ şi C Moiceanu a reuşit să evadeze din­­pluton cu circa 70 km înainte de so­sire. Evadarea a fost încu­nunată cu succes, grupul reuşind să sosească cu un mare avans asupra plutonu­lui. Etapa a fost ciştigată de iugoslavul Petrovici in 5 h 02’43", urmat de bel­gienii Claess şi V­ander­­­necken. Alergătorii noştri, Cosma şi Şelaru au sosit la 4" pe locurile 5 şi respectiv 10, iar C Moiceanu de lo­cul 16, la V21. Pe echipe conduce R. P. F. Iugoslavia, urmată la 6” de R. P. Hun­garia, la 18' de Olanda şi la 1’23’‘ de R. P. Romînă . Echipa de fotbal Dina­mo Bacău îşi începe mîine turneul în U.R.S.S., jucind la Stalino cu Şahtior. Dina­moviştii vor juca miercuri la Kiev, iar duminică, 2 au­gust, la Odesa . Proba de sabie a cam­pionatelor mondiale de scri­mă de la Budapesta a fost ciştigată de campionul olim­pic, trăgătorul maghiar Kar­pathi. Pe locurile 2 şi 3 s-au clasat Mendelenyi (R Ungară) și Pawlowski (R.­ Polonă). A început şi proba de sabie pe echipe. Formaţia ţării noastre, învinsă cu 9—7 de echipa R. P. Polone, n-a putut intra in semifinale. • Două meciuri din rela-1 Tul campionatului de fotbal al U.R.S.S. ■ Dinamo Mos- ^­cova — Zenit 4—1, Dinamo", Kiev - T.S.K.M.O. 200. " încă două întreprinderi de construcţii-montaj Pentru a se asigura execuţia în con­diţii corespunzătoare a volumului mare de construcţii de locuinţe şi social-cultu­­rale în cuprinsul oraşului, au fost în­fiinţate în cadrul Direcţiei generale de construcţii-montaj a S.P.C. * încă două întreprinderi de construcţii montai — nr 4 şi nr 5 D.G.C.M. dispune astfel de 6 între­prinderi de execuţie — 5 de construc­ţii montai şi una de instalaţii. gm Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA­­ ,i­ ora în Bucureşti temperatura ae­rului a fost de 24 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 33 grade, iar minima din cursul nopţii de 18 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea $e menjine frumoasă şi călduroasa cu cerul mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab. Temperatura aerului staţionară noaptete va oscila între 18-20 grade, iar­­ZÎU. Va urca între 31-34 grade.

Next