Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)

1959-09-01 / nr. 1886

PROLETARI DIN toate tari ll, VN it I-vm INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orășenesc București al P.M.R. și al Sfatului Popular al Orașului București I ANUL VIII­ Nr. 1886 |­­~PAGINI 20 BANI | MARȚI 1 SEPT. 1959 | luminarea înaltelor distincţii acordate de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale Atelierelor C. F. R. Roşie Ieri după-am­iază, a avut loc festi­vitatea înfimnării Ordinului „23 Au­gust“ clasa I Atelierelor C.F.R. „Gri­viţa Roşie“. In sala noii cantine a atelierelor se aflau mii de muncitori, fruntaşi în pro­ducţie, ingineri, tehni­cieni şi funcţionări care prin munca lor plină de abnegaţie au făcut ca această importantă întreprindere să-şi aducă din plin contribuţia la construirea socialismului în patria noastră. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale, Florian Dănălache, prin-secretar al Comitetu­lui Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., Du­mitru Simulescu, ministrul Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor, Dumitru Diaconescu, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capi­talei. Tovarăşul Gheorghe Stoica, înmînînd înalta distincţie conducerii întreprin­derii, a feliciitat călduros pe harnicii ceferişti în numele C.C. al P.M.R., al Consiliului de Miniştri şi al Prezidiu­lui Marii Adunări Naţionale. A luat apoi­ cu­vîntul tovarăşul Du­mitru Simulescu, ministrul Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor. In con­tinuare a vorbit tovarăşul Dumitru Miron, directorul Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie". In încheierea festivităţii, maistrul cazangiu Alexandru Codescu, Erou­­al Muncii Socialiste, a dat citire unei telegrame adresate C­.C. al P.M.R., Consiliului de Miniştri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale de către co­lectivul Atelierelor „Griviţa Roşie" prin care acest­a ex­primindu-şi profunda recunoştinţă şi mulţumirea pentru în­alta distincţie acordată îşi reafirmă hotărîrea de a munci cu abnegaţie pentru dezvoltarea continuă a transpor­turilor şi a economiei ţării pe drumul socialismului. Cei prezenţi au aprobat prin puter­nice aplauze textul telegramei, mani­­festîndu-şi cu elan dragostea şi devo­tamentul lor faţă de partid şi guvern. In timpul festivităţii de la Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie" G. A. S. „Pa Un mare număr de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni de la­ gospodăria a­­gricolă de stat „Partizanul“ Draga­­lina, regiunea Bucureşti, au participat luni la amiază la festivitatea înmînării distincţiei Ordinul Muncii clasa l-a conferit acestei gospodării de stat pen­tru recolte ridicate de cereale obţinu­te la hectar an de an, pentru rezulta­tele deosebite obţinute în creşterea a­­nimalelor şi a productivităţii lor, pen­tru reducerea continuă a preţului de cost al producţiei. La festivitate au participat tov. Flo­rian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., membru în Prezidiul Marii A­­dunări Naţionale, Gh. Necula, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secre­­tar al Comitetului regional Bucureşti al P.M.R., Bucur Şchiopu, adjunct al mi­nistrului Agriculturii şi Silviculturii, Vasile Dan, vicepreşedinte al Comite­tului Executiv al Sfatului Popular Re­gional Bucureşti, muncitori şi mecani­zatori fruntaşi din G.A.S.-urile din re­giune. Tov. Bucur Şchiopu, adjunct al mi­nistrului Agriculturii şi Silviculturii, a vorbit despre realizările acestei unităţi.. Apoi, tov. Florian Dănălache, a în­­minat conducerii gospodăriei agricole de stat „Partizanul“ înalta distincţie şi a felicitat călduros în numele Com­i-­ tetului Central al P.M.R., Consiliului de Aminiştri şi Prezidiului Marii Adu-­ nări Naţionale colectivul acestei uni­tăţi pentru realizările sale, urîndu-i noi succese în muncă. In numele colectivului G.A.S. „Par­tizanul“, ing. Triţă Făniţă, directorul unităţii, a mulţumit călduros pentru înalta distincţie acordată. Totodată el a exprimat angajamentul muncitorilor de aici de a obţine producţii tot mai­ mari la hectar. Intr-o entuziastă atmosferă colecti­vul G.A.S. „Partizanul" a trimis o telegramă de mulţumire Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Consiliului de Miniştri şi Prezi­diului Marii Adunări Naţionale. Vă informăm despre: „Săptămina cărţii medicale**! Cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate, Editura Medicală organi­zează intre 4 şi 11 septembrie „Săp­­tămina cărţii medicale". In cadrul acestei săptămîni, vor avea loc in Capitală o seamă de manifestări me­nite să contribuie la răspindirea şi popularizarea mai largă a cărţii me­dicale.­­ La Librăria Academiei se va des­chide, vineri 4 septembrie, la ora 13, intr-un cadru festiv, Expoziţia cărţii medicale. " La Librăria Centrală, Librăria ,Cartea Rusă" şi unităţile Librăria Noastră nr. 1, 3, 4, 17 se vor amena­ja vitrine festive şi colturi speciale in care vor fi prezentate ultimele noutăţi ieşite de sub tipar la Editura Medicală. • La Institutul de pediatrie, spita-lul de copii Cotroceni, spitalul „Ber­nat Andrei", spitalul „Dr. Babes spitalul „Brincovenesc" şi in alte 29" de instituţii medicale se organizează*• standuri speciale ale cărţii medicale" unde vor fi expuse diverse materiale­­­de popularizare a lucrărilor de specia-" litate şi se vor pune in vinzare noi--, cărţi de medicină. Pe lingă aceste"­­ standuri, vor fi organizate discuţii cu" medici şi personalul sanitar pe mar­ginea lucrărilor expuse. ” • Pentru a face să pătrundă in-~ rindul cititorilor un sortiment cit mai" bogat de cărţi medicale, miercuri 2­­­septembrie, intre orele 17 şi 20,30, la­ sediul Editurii Medicale din str. Aris­-­­Ude Briand, se va organiza un tirg" de mostre al cărţii medicale. La acest" tirg vor lua parte librari, difuzări de" carte din spitale şi instituţii medicale," delegaţi ai spitalelor şi instituţiilor- - medicale. " + Vernisajul expoziţiei de artă decorativă din R. D. Vietnam Mîine va ave­a loc la pavilionul B al Parcului de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ vernisajul expoziţiei de artă decorativă din R. D. Vietnam. Expoziţia cuprinde peste 80 de obiec­te (broderii, împletituri, sculptură în lemn, argintărie etc.)­ Alte şcoli de meserii în Capitală Incepînd de la ÎS septembrie 1959, vor funcţiona in Capitală noi şcoli de meserii. Astfel, în bd. Muncii nr. 160, se va des­chide o şcoală de meserii - confecţii, pentru specialităţile croitorie femei, croitorie copii şi lenjerie. Durata şcolarizării este de 4 ani. Se primesc absolvente ale şcolilor de 7 ani, care să aibă­­la 15 septembrie vîrsta de 14-16 ani împliniţi. In bd. Gh. Dimitrov nr. 87 va lua fiinţă o şcoală de meserii cu profil gospodăresc,­­laboranţi bucătari, laboranţi cofetari etc.). Durata de şcolarizare­­ este de 3 ani. Se pri­mesc absolvenţi şi absolvente ale şcolilor de 7 ani, în vîrsta de 14-18 ani împliniţi la ÎS septembrie 1959. înscrierile la şcolile de meserii sus-amin­­tite se fac în fiecare zi între orele 9-13 şi 16-19, la sediul şcolilor respective, pe baza unei cereri însoţite de copia legalizată a certificatului de naştere, certificatul de 7 clase, certificat de e­nitate - în care te vor specifica rezultatele analizei erigelui şi e radioscopiei pulmonare - precum şi e declaraţia-tip, din care să rezulte starea ma­terială a părinţilor sau a susţinătorului. Vizita fruntaşilor laburişti H. Gaitskell şi A. Bevan la Moscova MOSCOVA­­ (Agerpres) TASS transmite : In după-amiaza zilei de luni Hugh Gaitskell, liderul partidului laburist, Aneurin Bevan, trezorier şi membru al Comitetului Executiv al partidului, şii persoanele care îi însoţesc care se află la Moscova la invitaţia grupului parlamentar al U.R.S.S., au vizitat Universitatea de stat „Lomonosov“ din Moscova de pe colinele Lenin. Ei au fost primiţi cu căldură de Grigori Vovcenko, rector ad interim al Univer­sităţii, vicepreşedinte al Asociaţiei „U.R.S.S. — Marea Britanie“. După ce a aflat că în acest an de învăţămînt la Universitate vor studia pentru prima oară studenţi din An­glia, Gaitskell şi-a exprimat speranţa că în viitor schimbul de studenţi so­vietici şi englezi va căpăta un caracter de masă. Laburiştii englezi au vizitat univer­sitatea, au stat de vorbă cu studenţi şi cadre didactice. Hugh Gaitskell a promis că va reveni după începerea anului universitar şi va organiza o reuniune în cursul căreia va răspunde la întrebări. ------C­a­pi­ta­la, a­zi- Pe bulevardul N. Bălcescu Pictorul a­meric­an Rockwell Kent a părăsit ţara Azi dimineaţă a părăsit Capitala pictorul american Rockwell Kent şi soţia, care la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinatatea, ne-a vizitat ţara. In timpul şederii în ţară, oaspetele a vizitat muzee, instituţii de artă şi cultură, întreprinderi,­ cartiere munci­toreşti şi au avut întrevederi cu pictori români. Pe aeroport, oaspeţi, au fost salutaţi de tov. Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.G.S. şi I. Irimescu, secretar al Uniunii Artiştilor Plastici. 20 autoturisme pentru sectorul sanitar Cele 20 autoturisme — tip Skoda şi Warburg — repartizate Secţiunii sanitare şi de prevederi sociale a S.P.C., au fost puse în circulaţie. 12 din a­­ceste maşini au fost puse la dispozi­ţia Staţiei de salvare a Capitalei, iar restul de 8 maşini la dispoziţia policli­nicilor: I.C. Frimu, Maşina de Pline, Pantelimon, V. Roaită, G. Goşbuc, Bucur, Rahova şi Basarab. Oaspeţi de peste hotare Ieri, a sosit în Capitală, la invita­ţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, graficianul elveţian, Aldo Patocchi împreună cu soţia. In timpul şederii sale în ţară oas­petele va lua contact cu artiştii plas­tici români şi va prezenta o expoziție a lucrărilor sale. Pregătiri pentru desfacerea mustului Odată cu venirea lunii septembrie, trusturile de alimentaţie publică din Capitală au început pregătirile în vede­­rea tradiţionalei desfaceri a mustului. In acest scop se organizează mai multe mustării care vor fi deschise în a doua jumătate a lunii. *2 Anul acesta, în luna septembrie, sărbătorim aniversarea a 500 de ani de la cea mai veche menţiune __________________________________ _ documentară despre existenţa oraşului Bucureşti. Hrisovul lui Vlad Ţepeş din 20 septembrie 1459 şi începuturile oraşului Bucureşti Anul acesta, în luna septembrie, se săr­bătoreşte împlinirea a 500 de ani de la cea mai veche menţiune documentară despre existenţa oraşului Bucureşti. Este vorba de un hrisov slavon­esc dat de Vlad Ţepeş, domnul Ţarii Român­eşti *(1456-1462) la 20 sep­tembrie luat 6968 de la facerea lumii (adi­că anul 1459 al­ erei noastre), din „cetatea Bucureşti" (la grad Bucureşti). Prin acest hrisov, Vlad Vodă întărea unor boieri olteni anume Andrei, Iova şi Drag, satele Poiana lui Stevu şi Ponor din Mehedinţi, scutindu-le de or­ şi ce dări. Documentul, scris pe pergament de un lo­gofăt de cancelarie necunoscut, cu cer­neală neagră, doar cu litera iniţială şi monograma voievodului în roşu, s-a păs­trat pînă în zilele noastre, însă într-o stare de înaintată degradare, rupt în două frag­mente şi avînd conţinutul truncheat; de ase­menea îi lipseşte pecetea afirmată în ceară roşie care va fi fost prinsă de el odată, rămînînd numai şnurul împletit din fire de mătase de culoare roşie şi albastră. Di­mensiunile hrisovului sînt de 48 cm. lungi­me pe 30 cm. lăţime. El a aparţinut învă­ţătorului Alexandru Bunceanu din comuna Buşeşti (raionul Baia de Aramă, reg. Craio­va), a fost expus la Bucureşti în cadrul ex­poziţiei din 1905, fără însă a i se cunoaşte valoarea şi în urmă achiziţionat de biblio­teca Academiei Române, în a cărei colecţie figura la 1908. Astăzi, preţiosul hrisov se păstrează în secţia de manuscrise a biblio­tecii Academiei R.P.R. O copie în facsimil, foarte izbutită, da­torită talentatei graficiene Irina Rişleakov, se află expusă pentru marele public în să­lile de expoziţie ale Muzeului de istoria a oraşului Bucureşti. In ceea ce priveşte începuturile Capitalei noastre, cercetările ştiinţifice recente au spulberat legenda întemeierii oraşului de către un presupus cioban Bucur, care şi-ar fi avut biserica pe colina din faţa mănăs­tirii Radu Vodă. De fapt s-a dovedit că a­­cest lăcaş este un modest paradis de cimi­tir datînd din prima jumătate a veacului al XVIIl-lea şi n­ cro­n.,cu o legătură cu pretin­sul întemeietor al Bucureştiului. Părerea şti­inţifică cea mai autorizată aşează nucleul iniţial al oraşului în regiunea Curţii Vechi, pe locul Pieţii de Flori de astăzi, ipoteză ce pare a se confirma şi prin săpăturile ar­heologice începute încă din 1953, din iniţi­ativa Academiei R.P.R., colaborînd în ulti­mii ani cu Muzeul de Istoria a oraşului Bucureşti. Unii istorici - mai ales din trecut - au încercat să identifice Bucureştiul cu vechea cetate a Dîmboviţei, întîlnită în cronicile ardeleneşti, încă din veacul al XlV-lea. Ana­­lizînd însă aceste izvoare cu toată scrupu­­lozitatea ştiinţifică, se poate uşor constata că ele se referă de fapt la o cetate care se afla pe cursul superior al Dîmboviţei, într-o regiune muntoasă, poate în apropie­rea Rucărului. Pe de altă parte însă, izvoarele străine şi unele scrisori latineşti adresate braşove­nilor de către Vlad Ţepeş, amintesc de o cetate a Dîmboviţei şi în veacul al X XV-lea care în mod sigur,­­se poate identifica , de data aceasta cu Bucureştiul. De aceea, ipot­teza cea mai logică susţine existenţa a două cetăţi cu acelaşi nume, vina mai veche: Dîmboviţa „de sus", aşezată probabil în re­giunea Rucărului, care a dispărut în primea jumătate a veacului al XV-lea şi alta mai nouă, Dîmboviţa „de jos", pe locul Bucu­­reştiului de astăzi, ce s-a dezvoltat după 1459. Numele Bucureştiului este legat în primul rînd de Vlad Vodă Ţepeş. Intr-adevăr acest voievod a trebuit să înceapă aici constru­irea unei cetăţi pe Dîmboviţa, în vara anu­lui 1458, cînd o scrisoare latinească adre­sată de dînsul braşovenilor la 13 iunie îl arată poposind ,,lîngâ rîul apei Dîmboviţa" (juxta fluvium aquae Domboviche); în toam­na anului următor, construcţia era terminată de vreme ce hrisovul slavonesc al domnului din 20 septembrie este alcătuit In cetatea Bucureşti; pe de alta parte, în 1460, Vlad Vodă se adresează din nou braşovenilor în latineşte la 4 iunie şi 10 august, de data aceasta din cetatea Dîmboviţei (ex castro fluvii Dombovicha), pentru ca un alt hrisov slavonesc al său din 10 februarie 1461 să fie iarăşi scris din Bucureşti. In sfîrşit cro­nicile moldoveneşti amintesc despre cuceri­rea oraşului de scaun al lui Radu Vodă cel Frumos, fratele şi urmaşul în domnie al lui Vlad Ţepeş, plecat turcilor, de către mol­dovenii lui Ştefan cel Mare, în noiembrie 1473, numindu-l „cetatea Dîmboviţei", cînd ştiut este din hrisoavele sale că Radu şi-a avut reşedinţa aproape numai la Bucureşti. Această alternanţă de nume se menţine pînă la sfîrşitul veacului al XV-lea, cînd acel de Bucureşti - întrebuinţat întotdeauna de izvoarele interne - triumfă definitiv, iar celălalt de cetate a Dîmboviţei - folosit mai albi da străini - este dat uitării. Este 19­8­c să presupunem că cetatea lui Vlad Ţe­­peţ de pe Dîmboviţa şi-a luat numele da la aşezarea rurală locală, înfiripată în a­­propierea ei, purtînd numele unui Bucur oa­recare (în acea vreme se mai întîlnesc multe sate cu numele de Bucureşti, în Rîmnicul Să­rat, Teleorman şi Vîlcea), care s-a dezvoltat foarte repede, de vreme ce numai la cîțiva ani, ajunge „cetatea de scaun“ (adică capi­tala) a lui Radu cel Frumos, la 14 octom­brie 1465. Ridicarea unei cetăţi de către Vlad Ţepeș în cîmpia munteană se datorează în primul rînd încercărilor acestui domn de a rezista cotropirii otomane, ce stînjenea dezvoltarea statului feudal muntean, prin organizarea unui sistem de puncte fortificate din care mai făceau parte şi mănăstirile întărite de la Comana, Bolintin şi Snagov. Paralel însă cu interesele militare, Vlad Ţepeş s-a lăsat condus şi de anumite considerente de ordin economic. Astfel concentrarea comerţului în direcţia Dunării şi a imperiului turcesc, a determinat pe voievod să construiască ceta­tea sa într-o poziţie geografică pr­ielnică, ca popas al caravanelor de neguţători cu mărfuri d­intre Ardeal şi Balcani. PAUL I. CERNOVODEANU muzeograf principal la Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti Hrisovul lui Vlad Ţepeş dat la 20 septembrie 1459. (Reproducere a originalului păs­trat în secţia de manuscrise a bi­bliotecii Acade­miei R.P.R.) S-au deschis noi perspective pentru pace în — a declarat PALMIRO TOGLIATTI - ROMA­­ (Agerpres) TASS Rostind o cuvîntare la festivitatea în cinstea ziarului „Unita“, Palmiro­dului Comunist Italian, a subliniat slăbirea încordării internaţionale. Menţionînd că răspunderea pentru dezlănţuirea „războiului rece“ revine puterilor occidentale, Togliatti a de­clarat că, în prezent, lumea întreagă îşi dă seama că nu se mai poate merge pe această cale. Conducătorii statelor imperialiste, a continuat Togliatti, s-au convins acum de forţa ţărilor lagărului socialist, care, obţinând superioritatea în dome­niul ştiinţei şi tehnicii, vor obţine foarte curind şi superioritatea economică. Astăzi imperialiştii ştiu că dacă ei ar încerca să atragă lumea într-un nou conflict, cel mai mult vor avea de suferit ei înşişi. Iată de ce, a declarat Togliatti, s-au deschis noi perspective pentru pace în întreaga lume. Astăzi noi culegem roadele politicii echilibrate, rezonabile şi paşnice duse de conducătorii Uniunii Sovietice, care şi-au a­­tras prin aceasta adînca noastră recunoştinţă. In acelaşi timp, noi culegem roadele realizărilor obţi­nute de noi înşine împreună cu toate partidele comuniste din Europa occi­ transmite, care a avut loc în oraşul Alessandria Togliatti, secretarul general al Parti­­importanţa luptei pentru pace, pentru dentară, atunci cînd am chemat masele să-şi declare voinţa de pace, cînd am apărat cuceririle democraţiei, am dez­voltat mişcarea muncitorească, popu­lară şi democratică. De aceea, a continuat Togliatti, noi ne bucurăm de aceste roade şi salutăm ca un fapt pozitiv întîlnirea dintre tovarăşul Hruşciov şi preşedintele Eisenhower. Aceasta ne dă speranţe şi încredere, de­şi ştim că mai avem de făcut multe. Caracterizînd poziţia actuală a gu­vernului italian, Togliatti a arătat că cercurile conducătoare ale Italiei do­resc să continue „războiul rece“ şi împiedică slăbirea încordării interna­ţionale. Comuniştii, a declarat Togliatti, tre­buie să aducă un aport şi mai în­semnat la lupta pentru slăbirea încordării şi pentru pace, trebuie să lupte pentru formarea unui nou gu­vern, care să ducă o politică cu totul nouă , o politică de slăbire a în­cordării în relaţiile internaţionale, o politică de progres economic şi social în interiorul ţării La Veneţia Succesul filmului sovietic SOARTA UNUI OM έN­ VENEŢIA­­ (Agerpres) TASS transmite: La Veneţia continuă cel de-al XX­­Iea Festival internaţional al filmului. In afara programului festivalului, a fost prezentat filmul sovietic „Soarta unui om”, distins cu „Marele premiu de aur(­ la Festivalul filmului de la Moscova. Filmul s-a bucurat de un mare succes. Spectatorii au aplaudat îndelung pe S. F. Bondar­cink, regizo­rul și interpretul rolului principal al­ filmului, care se găsea in sală. In cadrul programului festivalului a­­fost prezentat filmul italian „Genera­lul Della Rover­e“, regizat de Rosselini.* In film sunt prezentate în mod realist* atrocităţile săvirşite de hitlerişti lui Genua, la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Rolul principal este­ interpretat de cunoscutul artist şi re­gizor italian Vittorio de Sica. Ultimele știri sportive • In turneul final de volei din ca­drul Jocurilor mondiale universitare de la Torino, s-a­u înregistrat rezul­tatele : R. P. Bulgaria — Franţa 0—0 R. P. F. Iugoslavia — Brazilia 3—0. La A polo, în semifinală R. P. F.­ Iugosla­via a dispus cu scorul de 5—3 de Italia şi via Intîlni în final, echipa R. P. Ungare. • Atletul polonez Piatkowski a rea­lizat, într-un concurs desfăşurat la Bratislava, 56,29 m la aruncarea discului. • Meciul de hochei pe iarbă dintre selecţionatele R. D. Germane şi R. P. Polone, disputat în oraşul Jena, s-a­ încheiat cu victoria primei for­maţii : 1-0. • La Budapesta va avea loc sîmbătă, şi duminică întîlnirea de nataţie şi­­ polo dintre formaţiile R. P. Ungare şi ■ R. F. Germane. • In capitala R. P. Ungare şi-au­­disputat întîietatea echipele reprezen- ‘ tative masculine şi feminine de gim­nastică ale R. P. Ungare şi R. P. Po­lone. Victoria a revenit oaspeţilor, la ■ limită: 356,60—356,05. i Comitetul Executiv al S.P.C. a aprobat planul de măsuri pentru sărbătorirea a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti Ieri după amiază comitetul executiv al Sfatului Popular al Capi­talei a discutat şi aprobat planul de măsuri pentru sărbătorirea a 500 de ani de existenţă a oraşului Bucureşti. La şedinţă au mai participat deputaţi din Bucureşti în Marea Adu­nare Naţională şi preşedinţi şi vicepreşedinţi ai comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare raionale. Cetăţenii Capitalei sunt chemaţi să participe la acţiunile patrio­tice iniţiate de sfaturile populare raionale pentru înfrumusețarea orașului. Produse în cinstea aniversării a 500 de ani de existenţă a Bucureştiului Cu prilejul aniversării a 500 de ani de existenţă a Bucureştiului, între­prinderile aparţinind industriei uşoare au pregătit o serie de ţesături, arti­cole din pielărie, precum şi din cera­mică cu motive, reprezentind diferite aspecte ale dezvoltării Capitalei Astfel, articolele ceramice da pic­tate pe ele „Casa Scinteii", „Ateneul", „Cişmigiul“, „Cetatea lui Bucur", etc Baticurile din surah vegetal şi din mătase naturală au de asemenea, di­ferite motive prezentind „Teatrul de Operă şi Balet”, „Casa Scinteii", „­A­­teneul" şi altele. Foarte rezişit este articolul „Rădu­­ca", realizat de creatoarele fabricii „Ţesătoriile Reunite". Pe ţesătură, in medalioane, apare Bucureştiul secolu­lui nostru, iar in restul ţesăturii sunt imprimate diferite imagini ca: „Tur­nul Colţ­ei", „Hanul lui Manuc", „Ce­tatea Bucur", „Podul Calicilor", etc. Unele din aceste produse au şi fost contractate cu organele comerțului. Spectacolele baletului maghiar Peste cîteva zile va sosi în Capi­tală Ansamblul de balet al Operei de Stat din Budapesta. Oaspeţii vor da, pe scena Teatrului de Operă şi Ba­let al R. P. R., cinci spectacole. Pro­gramul lor cuprinde spectacolul cu „O seară de balet­ maghiar“ („Prinţul cioplit în lemn“ de Béla Bartók, „Stu­denţii veseli“ de Ferenc Farkas şi „Mandarinul miraculos“ de Bela Bar­tók), care va fi prezentat în 6, 7 şi 10 septembrie, precum şi spectacolul cu „Giselle“ de Adolphe Adam, care va fi prezentat în 8 şi 9 septembrie. Partea muzicală a spectacolelor va fi susţinu­tă de orchestrul Teatrului de Operă şi Balet al R. P.R. Biletele au fost puse în vinzare la casa O.S.T.A. din calea Victoriei 68—70. De două zile plouă în­­tr-una. Cerul e înnorat ca în plină toamnă. S-a ter­minat oare vara? şi să fie acesta preluatul anotim­pului rece? Pentru răspuns, me-am adresat secţiei de pre­vedere a timpului pe lungă durată din Institutul Meteorologic Central.­­ Dacă a început toam­na? Nu, cîtuşi de puţin) am fost asiguraţi. Vin­a suferă acum doar o mică­, întrerupere. In ultimele două zile, vremea s-a ră­cit în toată ţara. Această situaţie se datoreşte for­mării unui cî­np de mare presiune atmosferică peste mările pol­re şi a unor nuclee depresionare în Mediterana şi Europa de răsărit. In urma acestei confi­guraţii a reliefului baric, masele de aer de origină oceanică au putut pătrun­de şi străbate în toate regiunile ţării noastre. Ploi intermitente şi, local, sub trau­mă ,de 9 averse, au căzut în cea mai mare parte a ţării. Iar vin­­ul a suflat temporar tare, din­spre răsărit. Dealtfel, în aceste ulti­me două zile, vremea s-a răcit în toată Europa, in ziua de 31 august, la o­­rele 02, temperatura aeru­lui pe continentul nos­tru se afla cuprinsă intra 2 grade in sudul regiunii Arhanghielsk şi 27 grade în Sicilia. In ţara noastră, temperatura minimă din dimineaţa zilei de 31 au­gust era cuprinsă între 4 grade la Miercurea Ciuc şi 18 grade la Constanţa, pe litoral. Azi la ora 8, In Bucu­­resti, temperatura aerului a fost de 3 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 15 grade, iar minima din cursul nopţii de 11 grade. In următoarele zile, (2, 3 şi 4 septembrie), vremea se va ameliora, treptat, dar va rămîne răcoroasă. Ce­rul va fi schimbător, mai mult senin noaptea şi di­mineaţa. Ploi lacrîs vor cădea în prima parte a intervalului, mai ales in regiunea muntoasă şi in sud-estul ţării. Vîntul va sufla cu intensitate potri­­vită, dinspre răsărit, iar pe litoral, pînă la tare. Temperatura va fi staţio­­nară la început, apoi în creştere uşoară şi treptată. Minimu­m vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximile între 14 şi 24 grade. După aceea, insă, timpul va fi din nou frumos, cu car senin, cu soare cald. In loc de buletin meteorologic S-a terminat vara ?

Next