Informatia Bucureştiului, octombrie 1959 (Anul 7, nr. 1913-1940)

1959-10-01 / nr. 1913

Pag­­a 2-­ 5 X Artişti epre­ne, vor vizita in Luna prieteniei romîno-sovietice Emil Ghilele la Bucureşti a Moscova. In­­primăvara,­ anului 1933, s-a detlamarat primul con­curs unional de interpretare mu­zicală. Pe estradă se perindau­ zeci de concurenţi, unii dintr­e ei fiind nume deja cunoscute, alţii , talente aflate, la debutul public. Cum se întimplă tot­deauna in asemenea ipiprejurări, lunga­­ paradă a participanţilor a obosit, trep­tat pe ascultători, şi at­unci cind jeraini­cul a anunţat numele ultimului­­­concu­rent , Emil Ghilels, din Odesa„ născut . in 1916 — nimeni, nu a acordat o a­­tenţie specială tinărului robust, cu faţa , calmă, care fără nici o urmă­ de nervo­­­­zitate se îndrepta spre pian. Ce s-a intim­plat după ce­ Ghilele s-a­­ ridicat din faţa pianului ? Ne-o poves­­­­teşte criticul sovietic. D. Rabinovici,­­ prezent in sală: „Publicul a sărit de , pe locuri şi a venit in faţa estradei pen­tru a vedea pe pianist. Chiar şi mem­­­­brii juriului, care, după situaţia lor, ar fii trebuit să rămiîftă imparţiali, au ova­ţionat pe Ghilele“. .A fost prima afirmare a pianistului de 17 ani, care avea să meargă apoi din succes in succes. In 1936 participă la concursul, inter­naţional de pian de la Viena. Obţine premiul al doilea, deşi marele pianist Emil von Sauer, fostul elev al, lui Liszt, ', declară că nu mai intilnise in ultimii 50 de ani un talent atit de sclipitor ca al lui Ghilels. Trei ani mai tirziu, do­­bindeste la Bruxelles premiul I, in ca­drul concursului „Eugene Ysaye". Anii războiului abătut asupra Uniunii Sovietice restring vremelnic activitatea­ marelui pianist. După 1945, paralel cu activitatea pedagogică In cadrul con­servatorului din Moscova (unde este titularul unei catedre de pian, încă din 1938, fiind coleg de cancelarie cu fos­tul său profesor, em­inentul pedagog ■sovietic G. G. Ndgauz), Ghilels se a­­firmă in calitate de concertist atit in Uniunea Sovietică, cit și dincolo de ho­tarele ei. El este pretutindeni recunos­cut ca una din cele mai puternice şi mai definite personalităţi ale pianisticei contemporane. Austria, Polonia, An­glia, R. D. Germană, S.U.A., Franţa (unde a obţinut premiul discului­ pentru înregistrarea concertului in sol minor de Saint-Saëns) sunt numai citeva din ţările in care acest pianist a apărut ca un ambasador strălucit al culturii so­vietice. Emil Ghilelş este intr-adevăr o crea­ţie profund caracteristică vieţii artistice din­ Uniunea Sovietică. Natura dinami­­ţi­c ■şi- viguroasă a interpretărilor sale, seriozitatea concepţiei, supunerea vir­­ţi Jup­ţăi­ absolute ,ideilor esenţate .gla­s­ operei prezentate, conferă execuţiilr . Ghilels un caracter de autenticitate şi realism cu totul propriu, şi dotat cu o mare forţă de captare a auditoriului­ de stiluri a lui Emil Ghilels, nu pot să nu adere la aprecierea lui Eugine Or­­­mandy, dirijorul Filarmonicii din Phila­delphia, care, du­pă ce-l acompaniase pe Emil Ghilels, a declarat: „Emil Ghilels este unul dintre cei mai mari pianişti pe care an­ avut cindva ocazia să-i as­cult şi la ale căror concerte am avut ocazia să dirijez". Prezenţa lui Emil Ghilels in ţara noastră, cu prilejul Lunii prieteniei ro­­ndno-sovieti­ce este un mare eveniment al vieţii artistice româneşti. După atiţia alţi pianişti sovietici care ne-au vizitat, in frunte cu marele Sviatoslav Richter — pe cit de egal in valoare lui Ghilels, pe, atit de deosebit ca temperament in­terpretativ — oaspetele nostru din a­­cest început de stagiune vine să com­pleteze pentru publicul nostru imaginea bogată a şcolii pianistice din marea ţară vecină şi prietenă, care se află fără îndoială pe primul plan al mişcării mu­zicale internaţionale, prin marele număr de talente pe care l-a dat iu numai două generaţii. Bach, Schubert, Ceaikovski, Kabalev­sky, Debussy şi Scriabin sunt autorii pe care li vom asculta răsunind sub mina măiastră a lui Ghilels. De data aceasta, cntecul poate anticipa fără teama de a greşi asupra valorii concertului. Re­­numele interpretului o garantează. RADU GHECIU Cei ce cunosc din înregistrările pe discuri ale concertelor de Beethoven, Ceaikovski, Rahmaninov sau Saint- Saëns, bogăţia de mijloace şi varietatea i­ " PE SCURT • Astăzi are loc deschiderea ofici­ală a­ stagiunii Teatrului .Țăndărică“, p­e anul 1959—1960.­­ Repertoriul noii stagiuni cuprinde alaturi de premierele „Isprăvile vitea­zului Heracle“, „Ala-bala portocala“­ și „Păcală“, o serie de reluări din spectacolele stagiunii trecute. In pri­ma jumătate a lunii octombrie va a­­vea loc premiera nou­lui spectacol „Punguţa cu doi bani" după piesa iVioricăi Filipoiu, cu versuri de Vero­­■ nica Porumbacu. Pentru adulţi, Teatrul „Ţăndărică“ va juca în continuare „Mina cu cinci degete“ de Mircea Grişati şi Alexandru Andy.­­ Concertul simfonic anunţat de Casa Artiştilor pentru duminică 4 oc­tombrie, orele 11, în sala Ateneului R. P. R., se amină pentru data de 18 noiembrie, orele 20, în aceeaşi sală. Biletele rămîn valabile. Academician profesor ANDREI RADULESCU ‘ Prezidiul Academiei R. P. Române şi Asociaţia Juriştilor din R. P. Ro­mina anunţă cu profundă durere în­cetarea din viaţă a academicianului profesor Andrei­­ Rădulescu, şeful co­lectivului de vechi drept românesc al Academiei R.P.R. Două programe pe teme economice Ultimele emisiuni economice au abordat probleme esen­ţiale : Cronica economică s-a ocupat de consfătuirile de producţie ca mijloc de partici­pare a maselor la organiza­rea producţiei, iar Revista e­­conomică a prezentat conclu­ziile trase pe marginea unui raid efectuat prin cîteva­ fa­­brici­ de ciment. Ele s-au menținut pe linia preocupării permanenta a emisiunilor eco­nomice, pentru popularizarea unor exemple pozitive în sco­pul unui util schimb de ex­periența. Se­ pare, de asemenea, ca emisiunile au un rol comple­mentar, cronica fiind desti­nata dezbaterilor de ordin general. Poate şi de aceea optează pentru echivalentul radiofonic al editorialului, conferinţa. Cea pe care am ascultat-o noi, destinata consfătuirilor de productis, n-a găsit raportul cel mai judicios între teoretizarea problemei și exemplele ilustrative, acestea fiind insuficiente. Prin aceasta prizma, tema care cu osebire oferea exemplificări, a fost sărăcită. Revista economică și-a tri­mis reporterii prin cîteva fa­brici de ciment din ,țara pen­tru a prezenta ascultătorilor aspecte ale luptei pentru re­ducerea preţului de cost în aceasta ramura importantă a sectorului de construcţii. Con­fuziile raidului au subliniat că muncitorii, fie că e vorba de ce£ din tînăra şi moderna fabrică de la Bicaz, sau de cei de la bâtrîna fabrică brăi­­leană care la 70 de ani de existența îşi trăieşte a doua tinereţe, caută cu perseverenţa şi găsesc noi căi pentru re­ducerea preţului de cost şi mărirea productivităţii muncii, urm­ind indicaţiile plenarelor C.C. al P.M.R. Concluziile bo­gate ale raidului, desigur parte folositoare propriilor colective de unde au fost trase cît şi celorlalte u­milire sau cu legaturi de producţie cu fabricile de ciment,, n-au avut însă corespondent in tra­­tarea radiofonică. De asta data emisiunea a neglijat re­­portajul colorat şi interviul o-,­­erativ în favoarea simplei relatări fi declaraţiei stereo­­tipe. Credem ca varietatea ra­diofonică este un atribut in­dispensabil Revistei EConom­ce, pe care de altfel singură și l-a însumat de la început. L. SI. Concursul organizat de zbctrul nostru „ CUMSTEff B7CIESSnini ! • In fotografia noastră, prima lo­­comotivă de tren care a circulat în Romînia pe linia Bucureşti-Giurgiu. Unde se află astăzi ? Cunoaşte)­ cea mai veche şi cea mai nouă gară bucureşteană ? (10 puncte) . In ce an şi unde a fost sărbă­torită pentru prima oară In Bucu­reşti Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — 1 Mai ? (10 puncte) INFORMATIA Afilierea mai multor întreprinderi la un club duce la îmbunătăţirea muncii culturale La clubul „Morgetar’a Statului* s-au afi­liat următoarele fabrici şi întreprinderi din împrejurimi Fabrica­ de timbre, Fabrica, de chibrituri, fabrica „Flora", întreprinderile „Metalica", „Utilaj chimic", „Cicoarea", „Ţesătoriile Reunite* şi „Butoiul". Afilierea a avut loc la începutul acestui an, iar rezultatele s-au văzut imediat. Strînsa colaborare între club şi comisiile munc­i culturale , din comitetele de între­­prindere, sprijinul permanent, pe care or­ganizaţiile de partid şi U.T.M. din între­prinderile-/ -­afiniate- l-au- dat - ,clubului,s -au­­făcut ca munca culturală sa fie simţitor îmbunătăţită. De pildă, fabrica „Butoiul", care înainte nu avea nici Un fel de acti­vitate cultural-artistica, are în prezent o brigadă artistică de agitaţie care a şi pre­zentat primul său program. Clubul organzează ,lunar, în fiecare din întreprinderile afiliate, cite o conferinţă. La Fabrica de timbre şi l­a „Utilaj chimic", cu sprijinul cercurilor A.S.I.T. şi al cabinetelor tehnice, s-au organizat sesiuni ştiinţifice pe teme de producţie, ca.: etanşeitatea utila­jelor chimice, folosirea ra­ională a maşi­nilor etc. La fabrica „Flora" s-au ţinut con­ferinţele : „Despre productivitatea muncii şi reefucerea..preţului de cost", ,„Despre e­conomii de materiale şi materii prime r ele. La „Monetaria Ştaifului" au avut loc con­ferinţe despre importan a fabricării în ţara noastră a cuzineţilor pentru tractoare, pro­dus­ pe care altă dată îl importam. Clubul a organizat, de asemenea, un­ ci­clu de conferinţe pe tema „Pagini­­din isto­ria oraşului Bucureşti", precum şi vizite la muzeele şi expoziţiile din Capitala ale muri­citărilor din întreprinderile afiliate. In cele nouă întreprinderi afiliate clu­bului există opt brigăzi art­istice de agita­­re, însumînd 75 de membri, şapte echipe de dansuri cu un număr de 65 dansatori, un cor de aproximativ 60 de­ persoam­e, o echipă de teatru cu zece membri şi o or­chestră cu sol­işti. In urma afi­li­er­ii,, echi­pele artistice au la dispoziţie sălile de re­petiţie ale clubului, sala de spectacole, pre­­­cum şi instructorii­ salariaţi ai clubului In ce priveşte aspectul financiar al afi­lierii, el a fost soluţionat prin­­ contribuţia bănească pe care comitetele de întreprin­dere o varsă­ pentru bugetul clubului, con­­tribu­ie ce este în funcţie de pos­bilităţile din fiecare întreprindere. Clubul „Monetariei Statului" îşi­ propune sa-şi intensifice activitatea. Astfel, vor fi iniţiate mai multe acţiuni la locul de mun­că. Cu sprijinul cercurilor A.S.I.T., al cabi­netelor tehnice şi al comisiei muncii, cul­turale din fiecare, comitet de întreprindere se vor organiza diverse manifestări­­pentru popularizarea metodelor înaintate de­ muncă, a succeselor obţinute de muncitori în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, pentru îmbunătăţirea calită ii pro­duselor şi scăderea preţului de cost. Expoziţie a Teatrului Naţional prezentată în diferite întreprinderi Pentru a face cit mai larg cunoscuta în mase activitatea artistică a primei noastre icene, conducerea Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale“ a decis să organizeze pe lină în mai multe intre­prinderi bucureştene expe­­ziţia consacrată realizărilor teatrului în cei l6 ani de la eliberare. Astfel, panourile in­­ fotografii, grafite, jfife, reproduceri, facsimile , fi documente, care în­făţişează dezvoltarea Teatrului• Naţional in anii puterii populare, pot fi expuse in zilele ,c urmează ca uzinele ,,23 August". In con­tinuare, expoziţia va fi prezentată ,­ in alte mari întreprinderi, ca de pilda u­zinele :■ Re­publica“, ,, Semănătoarea“, Atelierele C.F.R. ,,Griviţa Roşie“ , altele. la uzinele „Timpuri Noi“ procentul de rebuturi­­ poate şi trebuie să scadă. In planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice al uzinelor „Timpuri Noi" problema lichidării rebuturilor ocupă un loc de frunte. In acest sens, au fost pornite numeroase acţiuni menite să ridice nivelul tehnic a­l producţiei. Printre cele mai importante sunt cursu­rile de minim tehnic organizate pe în­treaga uzină, introducerea unor me­tode noi­ de muncă, aplicarea celor mai raţionale tehnologii, extinderea norme­lor cu motivare tehnică etc. Roadele acestor măsuri se oglindesc în rezul­tatele obţinute anul acesta de colec­tivul uzinei. Planul de producţie pe primele opt luni ale anului, a­­­ost terminat cu opt zile mai devreme, iar procentul de rebuturi este în scădere faţă de 1958. Dacă urmărim situaţia rebuturilor de la secţia turnătorie­­rotită, constatăm că ele au scăzut cu peste 27 la sută faţă de decembrie 1958, ca urmare a măsurilor luate de conducerea uzinei şi serviciul metalur­­gului-şef. Cu toate rezultatele pozitive obţinu­te pină acum, problema rebuturilor a rămas totuşi deschisă. Procentele mari înregistrate la unele piese arată că în organizarea procesului de turnare se mai manifestă serioase deficienţe să ne oprim la citeva din ele. E vorba, în primul rind, de lipsa de preocupare pentru introducerea unor metode noi. Elocvent in această pri­vinţă este faptul că singurele metode noi de turnare aplicate in prezent sunt doar turnarea în ciorchine şi in co­­chili, şi aceasta numai la citeva re­pere. O situaţie cu totul nesatisfăcă­toare, care va trebui să formeze obiec- ■ tul preocupărilor viitoare. O altă problemă care nu trebuie trecută cu vederea este cea a morilor pentru prepararea pământurilor. Ele nu asigură, de pildă, un amestec cores­punzător şi nici umiditatea indicată. Asemenea utilaje nu-şi mai justifică astăzi cu nimic prezenţa, ele aducind chiar prejudicii bunei desfăşurări a proceselor de producţie. Rebuturile sunt determinate şi de lipsa la turnătoria de fontă a unui control organizat şi a unei opinii de masă pentru respectarea cu stricteţe a prescripţiunilor procesului tehnolo­gic. Sunt turnători, ca de pildă tudor Joiţoiu şi Constantin Căuţiş sau cei din brigada lui Gheorghe Iliescu, pe fişele cărora figurează multe rebuturi datorate faptului că nu respectă tot­deauna procesul tehnologic sau lu­crează neatent. Asemenea atitudini trebuie combătute mai ales prin intro­ducerea unei discipline și a unui con­trol riguros din partea maiștrilor in respectarea tehnologiei de turnare. Re­zultatele bune obţinute de brigăzile lui Vasile Alexandru, Iacob Dumitru şi alţii, dovedesc că există însemnate posibilităţi interne c­a rebutul să fie învins. Recentele măsuri luate de serviciul metalurgului şef, ca: repartizarea unui muncitor cu înaltă calificare la fie­care brigadă şi numirea unui maistru la cubilouri, care să urmărească doza­rea foniei vechi şi noi după prescrip­ţiile stabilite, sint cît se poate de bi­nevenite. Ele nu sint Insă suficiente. Paralel cu acestea se impun şi unele acţiuni îndreptate spre ridicarea cali­ficării profesionale a turnătorilor Trebuie arătat că lupta hotărită con­tra rebuturilor se impune şi in alte secţii ale uzinelor „Timpuri Noi", ca, de exemplu in atelierul de­ forjă. Aici, datorită neatenţiei inginerului Ion Flo­­rea, şeful atelierului şi maistrului Nicolae Butucaru, a fost rebutat un mare număr de piese deoarece s-a întrebuinţat o matriţă neomologată. O asemenea scăpare este cu atit mai de neînţeles, cu cit nu este prima de acest fel, în luna iulie, lucrindu-se cu o matriţă degradată, s-au rebutat un însemnat număr de arbori cotiţi. Se înţelege de la sine că de pe urma superficialităţii de care a dat dovadă conducerea atelierului de forjă, au su­ferit şi celelalte sectoare ale uzinei, care au primit piesele cu mari intir­­zieri. Deşi cauzele care determină rebutu­rile diferă, in general, de la secţie la secţie, una ni se pare comună tu­turor. Este vorba de nerespectarea procesului tehnologic. Un rol impor­tant în lichidarea acestei de­cienţe revine în general tehnicienilor din sec­toare şi in deosebi maiştrilor. Urmă­rirea mai atentă din partea lor a res­pectării cu stricteţe a proceselor teh­nologice şi iniţierea unor forme locale de ridicare a calificării unor munci­tori sunt măsuri care vor contribui în mare măsură la înlăturarea rebuturi­lor. In acelaşi timp, conducerea uzinei trebuie să ia măsuri pentru asigurarea întreţinerii unor utilaje şi chiar de în­locuire a acelora necorespunzătoare (e vorba în primul rind de morire pentru prepararea păminturilor). Pe linia întăririi disciplinei in mun­că şi, mai ales, pentru crearea unei opinii de masă împotriva neglijenţei şi a altor cauze care determină rebu­turi, un rol important revine organi­zaţiei de partid, care are datoria să analizeze temeinic această situaţie şi să antreneze întregul colectiv in frun­­te,cu comuniştii, la înlăturarea defi­cienţelor semnalate. D. LAZARESCU Ce măsuri aţi luat în ultima vreme pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei ? (Urmare din pag. 1­ a) Activitatea de încăpuţare a fost ex­tinsă, astfel incit în momentul de faţă toate centrele de reparaţii sunt obli­gate să primească, spre executare, asemenea , lucrări, atit cu talpa din piele, cît şi cu talpa din crep şi mi- a croporos. In centrele­­de comandă ara orga­nizat un concurs de creare a unor noi modele de încălţăminte pentru toamnă. Ele au şi fost prezentate în cadrul unei expoziţii, iar acum sunt puse la dispoziţia clienţilor. Pentru cei ce doresc să-şi execute încălţă­minte după modelele proprii, vom des­chide încă un centru de comandă după modelul celui existent." Tovarăşul DUMITRU IOSIF preşedintele Uniunii Prestări Servicii „Măsurile luate de uniunea noastră au mers în primul rind pe linia mă­ririi numărului de unităţi, astfel ca pină la sfîrşitul anului să ajungem să avem 514 centre de prestări servicii pentru populaţie In afara acestei preocupări, am cău­tat să introducem unele activităţi noi, solicitate de populaţie. S-a deschis, astfel o unitate de frizerie-model pen­tru copii, s-au Introdus, in cadrul u­­nităţilor, unele activităţi noi, ca re­paraţii de rigle de calcul, ascuţit la­me de ras meditaţii depanări ra­dio etc. De asemenea, aş vrea să arăt tot ca o măsură îndreptată spre îmbună­tăţirea deservirii populaţiei, faptul că în ultima vreme ne-am mărit exigenţa faţa de comportarea cooperatorilor în relaţiile cu cetăţenii. Constatînd că unii cooperatori de la unitatea nr. 66 a cooperativei „Higiena“, de la uni­tatea nr. 1 a cooperativei „Dentara", nu au avut o comportare civilizată faţă de unii clienţi, au fost aspru sancţionaţi.“ Tovarăşul MIHU MARTIN preşedintele Uniunii Metal-Chimie „Una din preocupările actuale ale uniunii noastre este amplasarea cît mai judicioasă a unităţilor in scopul organizării unei deserviri corespunză­toare a cetăţenilor din întregul oraş. O primă măsură pe care am lu­at-o a fost aceea ca noile unităţi să fie des­chise în cartierele muncitoreşti Astfel, au fost înfiinţate şase centre de ceasornicărie în cartierele Bucureştii Noi, Ferentari, Crîngaşi etc. Am acor­dat o atenţie deosebită şi introducerii unor noi activităţi de deservire solici­tate de populaţie. Astfel, în ultimul timp am început să ne ocupăm de în­treţinerea frigiderelor produse de uzi­na „Clement Gottwald“, activitate pe care o exercităm atit în unităţile noas­tre, cît şi la domiciliul clienţilor." Papă mai Ini 8.8. HRUSCIDII in 8. 11. Opinia publică şi presa americană continuă să comenteze cu viu interes rezultatele vizitei WASHINGTON 1 (Agerpres). — TASS transmite: De la plecarea preşedintelui­ Consi­liului de Miniştri al I­.R.S.S. din Washington au trecut trei zile, insă interesul opiniei publice americane faţă de tot ce este legat de această vizită n-a slăbit cituşi de puţin. In­­formaţiile despre cuvântarea rostită de N. S. Hruşciov la mitingul oame­nilor muncii din Moscova, despre con­ferinţa de presă, a preşedintelui Ei­senhower, care a avut loc lunea tre­cută, ecourile presei mondiale în le­gătură cu comunicatul privitor la con­vorbirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower de la Camp David, con­tinuă să ocupe un loc de frunte în paginile presei americane şi in pro­gramele radioului şi televiziunii ame­ricane. „Ceea ce au simţit majoritatea ame­ricanilor in cursul ultimei săptămîni şi ceea ce a simţit cea mai mare par­te a omenirii, — este sentimentul de speranţă şi sentimentul de uşurare“ , scrie revista „Newsweek" comen­tînd rezultatele schimbului de păreri dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisen­hower. Aprecierea pozitivă a rezultatelor vizitei lui N. S. Hruşciov în America şi aprobarea cu care poporul ameri­can a primit propunerile U.R.S.S. pri­vitoare la reglementarea paşnică a tuturor problemelor litigioase şi la normalizarea relaţiilor sovieto-amneri­­cane, au stîrnit o serioasă nelinişte în rindul acelor cercuri din S.U.A. care continuă să militeze pentru con­tinuarea „războiului rece" şi a cursei înarmărilor, împotriva trecerii la po­litica de coexistenţă paşnică a ţărilor socialiste şi capitaliste. Aceste cercuri depun o deosebită energie în încercările lor de a atenua influenţa pe care vizita lui N.­­S. Hruşciov o are asupra opiniei publice americane. Ele au pus acum în cir­culaţie „teza“ că rezultatele favora­bile ale acestei vizite vor dura tot atât de puţin ca şi rezultatele întilnirii de la Geneva a şefi­lor guvernelor marilor puteri din vara anului 1955. Acest argument tras în mod vădit de păr nu are succes. Un bun răspuns la acest ar­gument l-a dat ziarul „Christian Science Monitor“ care scrie intr-un articol de fond că în comparaţie cu anul 1955, astăzi există mult mai multe temeiuri pentru cele mai bune speranţe. „Climatul se schimbă, scrie ziarul. El însă nu se poate schimba peste noapte, lucru pe care l-au afir­mat preşedintele Eisenhower şi pre­mierul Hruşciov. Vizita a făcut să fie mai clară conştiinţa necesităţii şi po­sibilităţii coexistenţei paşnice, ceea ce poate deveni un început încurajator al eforturilor de a permanentiza schim­barea deja existentă a climatului". „Politica de pe poziţii de forţă şi politica războiului rece au intrat în impas“ — Scrie „TRYBUNA LUDU" — VARŞOVIA­­ (Agerpres). — Într-un articol intitulat „Începutul“ ziarul „Trybuna Ludu“ comentează rezultatele vizitei lui N. S. Hruşciov în S.U.A. ......... 1 însăşi realizarea acestei vizite, serul , ziarul,­­şi desfăşurarea ei, au, consti­tuit o mărturie grăitoare a faptului­­că politica­­de pe poziţii de forţă îşi politica războiului rece au intrat în impas, că a început şi continuă un proces excepţional de favorabil păcii generale, procesul unor schimbări pe­ plan internaţional. Această vi­zită a creat posibilitatea unei cotituri care poate şi trebuie să se înfăptu­iască treptat, încet, în cadrul acestei atmosfere noi, mai bune, pline de oxi­genul înţelegerii reciproce. In Italia o mm pentru sistu­lffa de Mit­tiliMalice cu n­. r. chineza RO.-II.4­1 (Agerpres). La Roma a avut loc şedinţa anuală a Comitetului de conducere al Centru­lui naţional pentru­ dezvoltarea legătu­­rlor cu China, la care au participat reprezentanţi de frunte ai opiniei p­ublice italiene printre care fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri Parr­, senato­rul comunist Terracini, senatorul inde­pendent Parai­ore şi alţii în declaraţia adoptată la încheierea şedinţei se arată că in prezent este po­sibilă stabilirea grabnică de relaţii di­plomatice intre Italia şi R.P. Chineză, ceea ce constituie o condiţie pentru întărirea relaţiilor economice reciproce dintre aceste două ţâri. Centrul na­ţional a adresat guvernului, parlamen­­tului şi opiniei publice chemarea de a contribui la stabilirea de relaţii di­plomatice cu Republica Populară Chi­neză. Declaraţiile unor personalităţi vest-germane OLLENHAUER , R. F. Germană să-şi aducă contribuţia la viitoarele tra­tative în legătură cu dezarmarea BONN­­ (Agerpres). Luînd cuvîntul la 30 septembrie la Bonn, preşedintele partidului social­­democrat, Ollenhauer, a cerut ca R.F. Germană , să-şi aducă contribuţia în cadrul viitoarelor tratative în legătură cu dezarmarea. Ollenhauer a declarat că R.F. Germană nu trebuie să se mulţumească cu rolul de „spectator dezinteresat". Vorbind despre problema Berlinului, Ollenhauer a declarat că „dacă se va ajunge la o înţelegere, şi se va pro­gresa in domeniul dezarmării va fi foarte uşor să se reglementeze proble­mele politice". MENDE: Intîlnirea dintre N. S. Hrujciov şi D. Eisenhower — o ex­perienţă reuşită BONN 1 (Agerpres). După cum transmite agenţia, D.P.A., preşedintele fracţiunii parlamentare a partidului, liber-democrat din R.F. Ger­mană, Mende, a declarat marţi că in­­tilnirea dintre N.S. Hruşciov, şi D. Eisenhower constituie o „experienţă reuşită“ care a arătat că nu au avut dreptate cei care de ani de zile se opun oricăror reinnnoiri in relaţiile­ in­ternaţionale. Comunicatul cu privire la întrevederile dintre Eisenhower şi Segni WASHINGTON­­ (Agerpres). După cum relatează agenţia France Presse, la 1 octombrie a fost dat pu­blicităţii la Washington comunicatul cu privire la întrevederile care au avut loc intre preşedintele S.U.A., Eisenho­wer, şi primul ministru al Italiei, An­tonio Segni. In acest comunicat se men­ţionează că preşedintele S.U.A. şi pri­mul ministru al Italiei au căzut de a­­cord asupra faptului că schimburile de vederi care au avut loc săptămîna tre­cută la Camp David intre preşedintele Eisenhower şi primul ministru al Uniu­nii Sovietice, N. S. Hruşciov, „s-au do­vedit utile cauzei păcii". Comunicatul menţionează de aseme­nea că atit premierul italian şi preşe­dintele S.U.A., cît şi miniştrii lor de Externe, „şi-au reafirmat convingerea că trebuie depuse toate eforturile posi­bile pentru a se ajunge la o reducere a armamentelor in întreaga lutrie, in cadrul unui control si al u­nor garanții adecvate". In comunicat se arată că Eisenhower si Segni au afirmat din nou că „N.A.T.O. va rămine piatra unghiulară a politicii lor externe". In legătură cu apropiatele alegeri din statul Kerala DELHI 1 (Agerpres). — TASS transmite : După cum anunţă ziarul „Times of India“, la sesiunea Comitetului naţio­nal al partidului Congresul Naţio­nal Indian, care a avut loc la Chandigarh, s-a discutat neoficial si­tuaţia în statul Kerala, în legătură cu apropiatele alegeri. După cum se ştie, preşedintele Re­publicii India a dat publicităţii la 31 iulie o proclamaţie cu privire la des­tituirea guvernului condus de comu­nişti în statul Kerala şi introducerea guvernării prezidenţiale. Tulburările provocate de către partidele de opo­ziţie au constituit pretextul pentru destituirea guvernului. Participanţii la sesiunea Comitetu­lui naţional al partidului Congresul Naţional Indian, arată „Times of In­dia“, au aprobat „colaborarea" stabi­lită în statul Kerala între organiza­ţiile locale ale partidului Congresul Naţional Indian, Partidului popular­­socialist şi Ligii musulmane in sco­pul „luptei împotriva influenţei co­muniste în stat“, in vederea apro­piatelor alegeri pentru adunarea le­gislativă a statului Kerala. Telegramă Tovarăşului CEN 1 Vicepremier al Consiliului de Stat şi Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, cele mai calde felicitări. Poporul român socoteşte un­ bun de mare preţ prietenia veşnică care-l leagă de poporul chinez şi întîmpină cu sincere sentimente frăţeşti succesele obţinute în construcţia socialismului în cei 10 ani care au trecut de la­ pro­clamarea Republicii Populare Chineze. Urez poporului chinez şi dv. personal, tovarăşe ministru, noi succese­ în aplicarea politicii R. P. Chineze de promovare a colaborării internaţionale şi apărare a păcii între popoare. avram Kunaciu Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române In citeva rînduri ,lin citeva rinduri* ÎN Cl­TEVA RÎNDURi La 30 septembrie, N. S. Hruşciov, prim* secretar al C.C. al P.C.U.S, şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şeful delegaţiei de partid şi guverna­mentale a U.R.S.S. care c­ sosit la Pe­kin soveronităţile consacrate împlinirii a zece ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, s-a întîlnît cu Mao Tze-dun, preşedintele C.C. al Partidului Comunist Chinez. Ei au avut o convor­bire cordiala, prietenească. (Din presa de dimineaţa). LA 29 SEPTEMBRIE Ivan Bardin, vicepreşedinte al Academiei de Ştiin­ţe a U.R.S.S., a părăsit Moscova pe calea aerului, plecind la Stockholm, pentru a primi medalia de aur care i-a fost decernată de Academia de Ştiinţe tehnice din Suedia. Această medalie, care poartă numele savantului suedez Johann August Brimell, va fi înmuiată eminentului specialist sovietic in meta­lurgie in cadrul unei adunări festive a Academiei, Acad. Bardin, urmează■ să prezinte in faţa mentorilor Academiei de Ştiinţe tehnice din Suedia un referat cu privire la organizarea activităţii de cercetări orgi ştiinţifice in Uniunea Sovietică. Comitetul nr. 3 al Adunării Generala a O.N.U., pentru problemele sociale, culturale și umanitare, și-a început ac­tivitatea, cu examinarea proiectului de declarație cu privire la drepturile co­pilului. Luînd cuvîntul în ședința de luni, re­prezentantul român, Mircea Malița, a subliniat marele interes pe care îl a­­cordă delegația Republicii Populare Ro­mâne problemei în discute şi adoptării declaraţiei cu privire la drepturile co­­p­ilului. El a cerut, între altele, să se includă în declaraţie problema interzi­cerii vinzării copiilor, vînzare care se mai practică in unele tari capitaliste si coloniale. (Din presa de dimineaţă). CONSILIUL DE SOLIDARITATE AL TARILOR AFRO ASIATICE A CERUT INCLUDEREA PROBLEMEI AFRICII E­­CUATORIALE PE ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE A O.N.U CAIRO­­ (Agerpres). TASS trans­mite : Cu prilejul Zilei Africii Ecuatoriale, care s-a sărbătorit la 30 septembrie, secretariatul permanent , al Consiliului de solidaritate al ţărilor Asiei şi Afri­cii a trimis secretarului general al O.N.U. Hammarskjoeld, o telegramă în care, în, numele celor două conti­nente, cere includerea problemei Afri­cii Ecuatoriale pe ordinea de zi a actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. La 30 septembrie ambasada sovietică din Ottciia a dat publicitatii o decl­ercția în care se spune ca în noaptea de 24 septembrie un grup de huligani au în­cercat să incendieze clădirea ambasadei U.R.S.S. din Ottawa. Acest fapt, se spune în declara ie, nu poate fi apreciat altfel decît ca o provocare mişeleasca, urmărind să strice rela­iile normale existente între Uniunea Sovietica și Ca­nada. (Din presa de dimineaţă). APELUL ADRESAT POPULAŢIEI VEST­­GERMANE DE PARTIDUL COMUNIST DIN GERMANIA BERLIN­­ (Agerpres). — Interzicerea Partidului Comunist din Germania trebuie să fie anulată în interesul păcii şi democraţiei, declară Partidul Comunist din Germania în apelul adresat populaţiei Germaniei occidentale. După cum transmite din Düsseldorf agenţia A.D.N., apelul cere să fie sprijinită lupta dreaptă a Partidului Comunist din Germania pentru res­tabilirea legalităţii lui şi se sublinia­ză că, cu toate persecuţiile, comu­niştii vestgermani se află în primele rinduri ale luptătorilor pentru inte­resele vitale ale populaţiei R.F.G. έ­n dimineaţa zilei de 30 septembrie s-a deschis la Berlin şedinţa Camerei Popu­lare a R.D.G. (Din presa de dimineaţă). IN CUBA SE VA DESCHIDE O AN­­CHETA IN LEGĂTURĂ CU OPERAŢIU­NILE UNOR SOCIETĂŢI NORDAMERI­­CANE HAVANA­­ (Agerpres). Primul ministru al Cubei, Fidel Cas­tro, a anunţat că guvernul cuban va începe o anchetă în legătură cu opera­ţiunile a două societăţi nordam­ericane din Cuba „Nicaro Nickel Company" şi „Moa Bay Mining Company“. El a spus că în ce priveşte subsolul, mine­ralele şi bogăţiile naturale ale Cubei, „se va merge spre recuperarea acestor bogăţii". Ziarul „Hoy“ publică un articol în care arată că din 1953, ca urmare­ a­ încălcării de către S.U.A. a principiu­lui reciprocității, ex­porturile de­­ zahăr cuban în S.U.A. au scăzut cu peste 3.700.000 tone (385.000.000 de dolari), in perioada 1948—1958 Cuba a pierdut peste 950.000.000 dolari în comerțul său cu Statele Unite. După cum relatează agenţia United Press Internaţional, la 29 septembrie, în localitatea Suburban Mariano din Cuba a fost descoperit un complot îndreptat împotriva lui Fidel Castro. Potrivit unui comunicat al autorităţilor de poliţie din Cuba, au­ fost arestata peste 20 de per­soane.­­Din presei­ de dimineaț).

Next