Informatia Bucureştiului, noiembrie 1959 (Anul 7, nr. 1941-1965)
1959-11-02 / nr. 1941
P •M PROLETAR! PIU TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII —Nr. 1941 4 PAGINI 20 BANI LUNI 2 NOIEMB. 1959 rin Capitală IMM Preocupări de Colectivul Institutului tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice — (I.T.C.M.E.) — acordă o deosebită atenţie introducerii pe scară industrială a unor procedee tehnologice şi creării unor maşini şi utilaje moderne, contribuind astfel la îmbunătăţirea procesului tehnologic de producţie în uzinele şi fabricile noastre. STUDII PENTRU SISTEMATIZAREA FABRICAŢIEI DE MAŞINI In urma indicaţiilor primite din partea Ministerului Industriei Grele, colectivul I.T.C.M.E. studiază posibilităţile de sistematizare a fabricaţiei unor tipuri de maşini-unelte. Se lucrează mai ales la stabilirea acelor tpuri de maşini-unelte pentru a căror execuţie există condiţii optime în ţara noastră. De asemenea, conducerea Institutului tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice studiaza şi posibilităţile de specializare a unor uzine pentru fabricarea numai a anumitor sortimente şi subansamble. Această măsură de specializare a înteprinderilor este deosebit de importantă şi ea va duce fără îndoiala la îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor noastre. UN NOU TIP DE TAMPOANE PENTRU VAGOANELE DE CALE FERATA In prezent, la institut se lucrează la proiectarea unui nou tip de taratoane pentru calea ferată. Este vorba de tampoanele tip inelar. Datorită noii tehnologii, după care se vor fabrica tampoanele inelare, coeficientul de amortizare a şocurilor va fi foarte mare. Odată cu trecerea la producţia de serie, importul acestui tip de tampoane va fi complet redus. LINII DE CIMENT CU O CAPACTATE DE 600 TONE PE ZI Ritmul de muncă intens pe şantierele de construcţii impune — tuţin altele — şi sporirea neîncetată a producţiei de ciment. De aceea,proiectanţii institutului s-au preocupat de realizarea unor noi linii de ciment cu o mai mare capacitate de producţie. Ca urmare, a fost proiectată o linie de ciment cu o capacitate de 600 tone pe zi. Construcţia acesteia va începe în curînd. SUPRAVEGHEREA PROCESULUI DE TURNARE DE LA UZINELE „SEMANATOAREA“ Cu cîteva săptămîni în urmă, la uzinele „Semănătoarea" a intrat parţial în funcţiune noua turnătorie. După cum se știe, atît halele cit şi utilajele au fost construite după proiectele Institutului tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice. Deşi practic tovarăşii de la I.T.C.M.E. şi-au terminat „misiunea“, totuşi ei continuă să vină în uzină pentru a supraveghea felul cum funcţionează utilajele proiectate de ei. Părerea unanimă a specialiştilor este că proiectele noii turnătorii de la uzinele „Semănătoarea,“ lucrate la Institutul tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice, au fost executate după toate cerinţele tehnicii moderne. P. TOACA actuale ale proiectanţilor la I. T. C. M. E. Unul din numeroşii fruntaşi ai institutului: inginerul proiectant Piculae Peligrad in faţa planşetei de lucru. Manifestări în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice a Azi la ora 18 în sala „Filimon Sîrbu“ a Teatrului Municipal, tov. Daniel Simion consilier la secretariatul general al Consiliului de Miniştri conferenţiază despre „15 ani de relaţii economice dintre R.P.R şi U.R.S.S.“. ■ La casa de cultură a studenţilor, tot la ora 18, solişti ai Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. prezintă un recital de muzică şi balet — selecţiuni din creaţiile artistice sovietice. a Un simpozion cu tema „Teatrul romînesc în U.RS.S.“ are loc la ora 18,20 la Casa prieteniei romîno-sovietce. Vor lua cuvîntul scriitorul Aurel Baranga, regizorul Sică Alexandrescu şi actriţa Irina Răchiţeanu. In continuare actori ai Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale,“ vor interpreta fragmente din piese româneşti şi sovietice. Şedinţa Comitetului executiv al statului popular raional I. V. Stalin In cadrul recentei şedinţe a comitetului executiv al statului popular raional I. V. Stalin s-au dezbătut planul economic şi de acţiuni social-culturale al comitetului executiv pe trimestrul IV al anului în curs, ca şi situaţia realizării obiectivelor sfatului popular raional în întrecerea patriotică dintre raioanele Capitalei. Din raportul prezentat de tov. Nicolae Topologeanu, şeful secţiunii planificării, a reieşit că planul prevede ca, în cursul trimestrului IV, să se realizeze reparaţii curente la pavaje pe o suprafaţă de 29.000 mp; reparaţii capitale la pavaje în suprafaţă de 11.700 mp, cuprinzînd străzile G-ral Cernat, VAlecsandri, Pietăţii, Clopotarii Vechi şi Maria Hagi-Moscu ; să se execute pavări prin muncă voluntară pe 3.000 mp (str. Primăverii) şi să se extindă canalizarea pe str. Cihoschi. Pentru buna întreţinere a fondului de locuinţe, s-au prevăzut reparaţii curente la locuinţe, în valoare de peste 1.800.000 lei, reparaţii curente la imobilele bugetare in valoare de circa 300.000 lei şi construcţii-montaj in valoare de circa 2.400.000 lei. Urmărind să îmbunătăţească , deservirea comercială a cetăţenilor, comitetul executiv a hotărît deschiderea, în trimestrul IV, a încă 4 unităţi comerciale şi înfiinţarea unui depozit de butelii de aragaz în şoseaua Nordului-In sectorul sanitar se prevede, între altele, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru din circumscripţiile sanitare, spitale şi policlinici prin noi dotări cu utilaje, instrumentar şi aparatură medicală. De asemenea, se vor amenaja cabinetele de radiologie şi stomatologie la policlinica specială din calea Griviţei şi se va termina amenajarea subsolului policlinicii „I. C. Ffimiu“ pentru amplasarea cabinetului de radiologie. O ÎNTREBARE PE ZI Care va fi profilul noului spital Fundeni ? — NE RĂSPUNDE DR SEVER ROCSIN, DIRECTOR GENERAL AL DIRECŢIEI ASISTENŢEI MEDICALE CURATIV- PROFILACTICE DIN MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR SOCIALE „Spitalul Fundeni — cea mai impunătoare instituţie spitalicească din ţara noastră, construită în anii puterii populare — a început să-şi primească locatarii : clinicii©, baze de învăţămînt ale Institutului pentru perfecţionarea şi specializarea medicilor. Deci, în scurt timp, noul spital clinic Fundeni, unitate de interes republican, îşi începe din plin activitatea. Vor fi mutate aici şi instalate în condiţii superioare: clinica de radiologie de la spitalul Colţea (sub conducerea prof. dr. Schmitzer), clinica chirurgicală de la spitalul Colţea (sub conducerea acad. prof. dr. Hortolomei), clinica de urologie da la spitalul „Dr. I. Cantacuzino" (sub conducerea prof. dr. Olănescu), clinica de boli interne de la spitalul Colţea (sub conducerea prof. dr. Bruckner), clinica de pediatrie I.P.S.M. de la Institutul de pediatrie „Emilia Irza" (sub conducerea acad. prof. dr. I. Nicolau) şi baza de cercetări clinice de fiziopatologie a catedrei de fizopatologie de la spitalul unificat nr. 9 (sub conducerea conf. dr. Saragea). Pe lîngă catedrele de învăţămînt I.P.S.M., vor funcţiona, de asemenea cadre de cercetare ştiinţifică. Trebuie menţionat, ca un aspect esenţial, faptul că noul spital oferă bolnavilor condiţii excepţionale de spializare (celor 626 paturi le este asigurat spaţiul corespunzător; spitalul este dotat cu cel mai modern utilaj medical etc.). Condiţii excepţionale sunt create de asemenea pentru activitatea şi instruirea medicilor O comasare a unităţilor clinice pentru perfecţionarea şi specalizarea medicilor într o singură unitate şi sub o singură conducere va oferi posibilitatea urmăririi mai atente a procesului de instruire a medicilor, va duce, în mod firesc, la obţinerea unor rezultate şi mai bune. Este incontestabil totodată că, prin darea în folosinţă a încă 626 paturi, condiţiile de internare a bolnavilor se îmbunătăţesc Simţitor. Noul spital Fundeni, ca unitate de interes republican, va interna, în afara bolnavilor din Capitală, şi bolnavi din provincie, ale căror cazuri nu pot fi rezolvate în localităţile respective. In plus, spitalul Fundeni va asigura, in cea mai mare măsură, pe întreaga ţară, asistenta chrurgicală a cardiacilor. Spaţiile libere din spitale, realizate prin mutarea clinicilor I.P.S.M. mai sus menţionate, vor fi folosite in chipul cel mai judicios. In acest sens, vom trece la reprofilarea unităţilor spitaliceşti de Capitală, la unificarea unor unităţi mici, in care se acordă de obicei o asistentă medicală sub nivelul posibilităţilor actuale, şi se vor crea, pe diferite specalităţi, unități puternice, bine utilate, bine încadrate". SIMPOZION Astăzi după-amiază, la orele 18, în sala din calea Victoriei 118, secţia de construcţii şi sectorul de geodezie al Asociaţiei ştiinţifice a inginerilor şi tehnicienilor din R.P.R., organizează un simpozion cu tema „Geodezia şi cartografia în U.R.S.S.“. Parcă nui-1 închipui In ziua aceea pe? Ancolae Militari După orele de muncă a zăbovit în atelier doar atît cit îi trebuia să mai rînduiască puţin pe masa de lucru şi să se schimbe. N-avea timp de pierdut. Ajuns acasă, şi-a luat hirtie, creion şi a plecat la şcoala din str. Bela Brainer. A rămas acolo mai bine de o oră, timp în care a stat de vorbă cu directorul şcolii, a cercetat cataloagele, şi-a făcut însemnări. Nicolae Militaru e cunoscut în întreaga ţară pentru rezultatele pe care le-a obţinut in acţiunea de economii în sectorul pielărieîncălţăminte. In ultima perioadă a preluat conducerea unei brigăzi codaşe, obţinind de pe acum succese cu ea. E comunist. Şi, pe lingă munca pe care o duce în producţie, pe lîngă activitatea de partid şi obştească, a hotărît să-şi mai ia o sarcină Despre ce e vorba ? Ne-o spune în corespondenţa scrisă în aceeaşi seară . „In fabrica unde lucrez — „Nicolae Bălcescu" — numeroşi muncitori tineri au început să înveţe. Ei s-au înscris in diferite clase — a 8-a, a 9-a, a 10-a şi a 11-a de la şcoala din str. Bela Brainer 6. 00 dintre aceştia sunt din sectorul Încalţe. Ia ultima vreme, auzindu-i discuţind despre şcoală, m-am întrebat : oare şi preocupi ei „Şcolarii din sectorul meu“ destul de învăţături sau ne fac de fie acolo unde i-ara trimis ? Am cerut organizaţiei de partid, comitetului de întreprindere şi am obţinut permisiunea de a mă interesa de studiile tinerilor din sectorul meu. Azi am fost la şcoală şi sunt mulţumit. Am vorbit despre ei cu directorul, m-am interesat cum învaţă, da notele lor şi am auzit multe lucruri bune. Elena Năstase, Anica Badea, Ştefan Secuianu, Gheorghe Benţeanu şi Vasile Betean sunt silitori. Învaţă foarte bine. Toţi au numai note de 8 şi 9. Pomenindu-vă despre ei, vreau să vă rog ceva : cind veţi scrie despre muncitorii care Învaţă in timpul liber, să amintiţi şi de tinerii din sectorul Încălţăminte al fabricii „Nicolae Bibcescu". Numai unul dintre ei mi-a făcut o surpriză neplăcută : Săceanu. Nu ştiu de ce a avut 9 absenţe... Mă angajez insă să vorbesc cu el şi am convingerea ca se va indrepta. Aşa că puteţi scrie fără grijă de toţi. Muncitorii noştri sunt şcolari de nădejde". Am primit corespondenţa lui Nicolae Militaru şi, fiindcă se încadrează în tematica rubricii de faţă, o publicăm Sunt rînduri şi ginduri fie unui om nou, despre oamenii noi. MODESTO FERARINI Premiere cinematografice in această săptămînâ, în cinstea celei de a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, va avea loc la mai multe cinematografe bucureştene premiera filmului „In zilele lui Octombrie". Prezentat o singură dată în cadrul Festivalului filmului sovietic la începutul lunii octombrie, filmul realizat de regizorul Dt. Vasiliev readuce pe ecran tumultuoasele evenimente revoluţionare din octombrie 1917. Incepînd de vineri 6 noiembrie filmul va putea fi văzut la cinematografele Republica şi Elena Pavel. S Importante lucrări energetice De curînd, in centrul Capitalei a fost terminată construcţia clădirii unei importante staţii de transformare de 110 kV. In prezent se lucrează intens la montarea utilajului. Staţia va fi racordată la sistemul energetic naţional. Darea in funcţiune a noii staţii va asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din centrul oraşului. Paralel cu aceste lucrări sunt în curs de construcţie numeroase posturi de transformare şi reţele electrice subterane pentru alimentarea unor blocuri, şcoli, întreprinderi, precum şi pentru modernizarea reţelei electrice de distribuţie a oraşului. In cursul acestui an au fost date în funcţiune 32 posturi de transformare, iar în prezent sunt in curs de construire alte 13. In total, pină la sfîrşitul anului se vor termina lucrările de montare la circa 100 posturi de transformare, dintre care 40 vor alimenta noile blocuri. Consfătuire pe tema reducerii greutăţii proprii a maşinilor Azi după-amiază, la ora 18, se va deschide în sala A.S.I.T. din str M. Eminescu nr. 8, consfătuirea: „Căi şi metode noi în construcţia de maşini pentru reducerea greutăţii proprii“, organizată de secţia construcţii de maşini a Consiliului central A.S.I.T. La consfătuire participă ingineri şi tehnicieni din principalele uzine constructoare de maşini, cadre de conducere din Ministerul Industriei Grele, cadre didactice din institutele politehnice etc. In cadrul consfătuirii, care va dura 2 zile, se va prezenta un referat general asupra căilor şi metodelor noi în construcţia de maşini pentru reducerea greutăţii proprii, o serie de referate pe categorii de maşini şi utilaje (maşini şi utilaje agricole, utilaje petrolifere, poduri rulante, motoare). De asemenea vor fi prezentate comunicări din partea cercurilor A.S I.T. din şase uzine constructoare de maşini cuprinzînd realizările colectivelor respective în direcţia reducerii greutăţii maşinilor sau utilajelor. De la I. T. B. Incepînd de mîine 3 noiembrie, ora 6, din cauza unor lucrări de pavaje care se execută pe strada Vatra Luminoasă, o parte din troleibusele liniei 84 vor circula între Facultatea de medicină — Vatra Luminoasă, iar celelalte între Facultatea de medicină—Școala lancului. Lucrările celui de al V-lea Congres al A. R. L. U. S. au luat sfîrşit Duminică au luat sfîrşit lucrările celui de al V-lea Congres al Asociaţiei române pentru legăturile de prietenie cu Uniunea Sovietică-A.R.L.U.S. In şedinţa de dimineaţă, condusă de tov. Marin Florea lonescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., au continuat discuţiile asupra dării de seamă. Au luat cuvîntul Elisabeta Lotter, ţesătoare la Industria linii din Timişoara, prof. univ. Dumitru Lazăr, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S.-Timişoara, Ludovic Takacs, consilier în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Niculi, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S.-laşi, acad. Mihail Ralea, Maria Rosetti, preşedinta Consiliului naţional al femeilor, Marin Aron, lăcătuş la hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, Rudolf Palocsay, directorul staţiunii experimentale hortiviticole-Cluj, Petre Despot, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Ion Mărdăşan, preşedintele comisiei A.R.L.U.S. de la întreprinderea „Flacăra Roşie“ din Capitală, Aurel Mihale, director general în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Cezar Petrescu, Ion Neleanu, directorul teatrului de Stat din Oraşul Stalin, dr. Ion Pop, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S.-Baia Mare, Eroul Muncii Socialiste Gheorghe Belu, maistru rafinar la Rafinăria nr. 1 Ploeşti, Gheorghe Filip, muncitor la uzinele „23 August“ din Capitală şi regizorul Sică Alexandrescu. După o scurtă pauză lucrările au fost reluate sub conducerea acad. I. S. Gheorghiu. Participanţii la congres au salutat cu căldură pe tovarăşii Emil Bodnăraş, Leonte Răutu şi Ion Gheorghe Maurer care au asistat la şedinţa de închidere. In sală erau prezenţi de asemenea membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Trecîndu-se la cel de al doilea punct al ordinei de zi, tov. C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele comisiei de propuneri, a prezentat propunerile comisiei pentru noul Consiliu General A.R.L.U.S. Congresul a ales cu unanimitate de voturi noul Consiliu General A.R.L.U.S. Tov. Marin Florea Ionescu a dat citire telegramei de salut adresată de congres Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín și Guvernului Republicii Populare Romíne. Telegrama a fost primită cu puternice aplauze de participanţii la congres, care şi-au exprimat profundul lor ataşament faţă de partid şi guvern. Artistul poporului Costache Antoniu a dat apoi citire telegramei de salut adresată de congres conducerii Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Cei prezenţi au manifestat călduros pentru marea prietenie romîno-sovietică. In continuare acad. Şt. Mihcu a citit proiectul de moţiune a celui de al V-lea Congres A.R.L.U.S., care a fost aprobat în unanimitate. Acad. I. S. Gheorghiu a rostit apoi cuvîntul de închidere a congresului. Lucrările celui de al V-lea Congres A.R.L.U.S. au luat sfîrşit într-o atmosferă de mare entuziasm. Delegaţii şi invitaţii la congres au manifestat îndelung pentru noi succese în activitatea A.R.L.U.S.-ului, pentru prietenia de nezdruncinat între poporul român şi marele popor sovietic, constructor al comunismului. (Agerpres) Intr-o pauză a lucrărilor. De la stingă la dreapta: E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., preşedintele Asociaţiei de prietenie sovieto-romină, Petru Doicean, miner, A. G. Tukanova, vicepreşedinte al Asociaţiei de prietene sovieto-română, Petru Hrăzdac, muncitor forestier şi N. K. Tiulenin, şeful unei brigăzi de muncă comunistă de la „Uralmaszavod“ din Sverdlovsk. Delegaţia Academiei R. P. R. s-a înapoiat din Anglia Ieri a sosit în Capitală delegaţia Academiei R. P. Române, formată din acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. Şt. S. Nicolau, acad. Horia Hulubei şi acad. Emil Pop, care timp de două săptămâni a vizitat Anglia, in urma invitaţiei primite din partea Societăţii Regale Britanice (Royal Society) şi British Council. Sărbătorirea academicianului WILHELM KNECHTEL Azi dimineaţă la orele 11 a avut loc, în aula Academiei R.P.R., sărbătorirea acad. Wilhelm Knechtel, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Centrului de Cercetări biologice din Bucureşti al Academiei R.P.R, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. I. S. Gheorghiu vicepreşe- dinte al Academiei R.P.R. In continuare acad- prof. G. Ionescu-Siseşti,preşedintele secţiei de biologie şi ştiinţe agricole a Academiei R.P.R., a subli- 1 niat valoarea cercetărilor ştiinţifice ale acad. Wilhelm Knechtel. Apoi prof. Mihai Ionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., a vorbit despre„Acad. Wilhelm Knechtel şi începutu- rile cercetării entomologice în facultatea de ştiinţe naturale din Bucureşti“,i prof. Constantin Manolache, membru corespondent al Academiei RP.R., aprezentat „Viaţa şi activitatea ştiinţifică a acad. Wilhelm Knechtel“, conf. N. Rotnariuc a vorbit despre„Activitatea ştiinţifică a acad. Wilhelm Knechtel în cadrul operei „Fauna R.P.R.“. Acad. Wilhelm Knechtel a mulţumit pentru sărbătorirea sa. La sărbătorire au participat academicieni şi membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţămîntul superior, studenţi. PRIETENIE , niccii pauză a lucrărilor Congresului, profesorul universitar Alexandru Roşea evoca umilito despre activitatea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S." din Cluj. Zilele cinci Journal de Atoscou" sosit cu mare greutate, se citea de la primul pină la ultimul rind... Discuţiile despre acest nou şi admirabil continent uman ce se chema Uniunea Sovietică... — Da, da, şi astăzi există in Cluj vechea casă a amicilor U.R.S.S. Şi adăuga profesorul că zilele acestea, pe faţada clădirii se va dezveli o placă memorială. O placă ce va aminti oricui intimplăn de acum un sfert de secol cind membrii asociaţiei făceau cunoscute marile realizări din ţara socialismului, in pofida împotrivirii autorităţilor burgheze. Am ascultat şi amintiri mai noi. Confesiuni pline de căldură făcute pe culoarele Palatului sau de la înălţimea tribunei Congresului. Fiecare avea ceva de povestit despre prietenia striusă cu poporul sovietic. Petru Doicean, de pildă, e miner. Aurar de la Săsar. In mina lui, cu ani in urmă, minereul se căra cu roaba, cu eforturi epuizante. Mesagerii prieteniei au fost pentru el mașinile sovietice care încarcă automat vagonetele cu minereu. („S-or dus roabele la muzău", zice Doicean, şi uude vesel). Mai povestea Doicean că n-o cunoaşte personal pe Valentina Gaganova. Dar, dacă o s-o intilnească, o să-l stringă mina „ca la noi, la mineri“. De ce ? Fiindcă Doicean a învăţat de la Gaganova un lucru însemnat: că „şade frumos să munceşti bine" (se şi vede: are ordinul Muncii clasa a Il-a şi a Ill-a, şi Medalia Muncii de două ori), dar tot aşa de frumos e să-i ajuţi şi pe „ortacii" tăi să facă la fel. Drept care Boicean a trecut şef al unei brigăzi codaşe pe care o ridică mereu în clasamentul brigăzilor de mineri. Aristiţa Raţuea, o femeie in virstă din comuna Pechea, stătea de vorbă intr-un grup. Actorul Jules Cazaban povestea despre oamenii sovietici pe care i-a întruchipat, pe scenă, un inginer de la uzinele „Semănătoarea" despre anii de studii la Kiev. Aristiţa Pafilea a povestit şi ca de vizita unor colhoznici din R.S.S. Moldovenească. — Unde, tovarăşă Paţilea? — La gospodăria noastră colectiva. L nue sa vina ? lui Aristiţa Paţilea părea mirată de întrebare. Ei i se pare absolut normal să le vină oaspeţi, nu e gospodăria agricolă colectivă „11 Iunie" milionară? Şi relata cu Lux de amănunte cum s-a plimbat cu colhoznicii sovietici prin gospodărie să le arate „averea", cum i-au oaspeţii ei, colectiviştii, după datină. Fiindcă prietenii sovietici i-au ajutat să trăiască altfel. Inginerul Ilie Trandafirescu, Erou al Muncii Socialiste, povestea uri fapt emoţionant. Inginerul sovietic Lunin a lucrat la uzina „Ernst Inalmann" ajutâudu-i pe metalurgişti să aplice metoda de călire a pieselor pentru tractoare prin curenţi de înaltă frecvenţă. Inginerul Lunin s-a întors in ţara lui. „Dar şi azi, in hala in care a lucrat cot la cot cu noi, se află la loc de cinste pometul lui“. Un gest mărturisind adinea recunoştinţă pentru un prieten de nădejde, a cărui amintire se păstrează neştirbită. „Se împlinesc in curînd zece ani de cind am fost in Uniunea Sovietică“, povestea Maria Zidaru. Erou al Muncii Socialiste, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin“ Ce a impresionat-o atunci pe Maria Zidaru? Patosul nou al muncii ţăranilor eliberaţi pentru totdeauna de exploatare. S-a gindit la satul ei unde am un şir trudiseră pe moşia grofului. S-a gindit la viitor. Şi astăzi, viitorul întrezărit atunci, a devenit prezent: gospodăria e milionară, lumina electrică arde în fiecare casă din sat, ţăranii se duc în mod obişnuit la cinematograful din comună. Şi mai relata Maria Zidaru un amănunt emoţionant: acum 15 ani. in comuna Păuleşti era o singură casă acoperită cu ţigle, restul cu paie. Şi azi, o singură casă mai are acoperiş de paie. „O păstram — spunea Mana Zidaru — ca pe o piesă de muzeu. Să ne aducem aminte noi şi urmaşii noştri de unde am pornit". Sînt numai citeva fapte ilustrind prietenia strinsă şi pentru totdeauna dintre poporul nostru şi poporul sovietic. Cine nil ar mai putea adăuga şi altele ? A. SANDU IERI, IN PIEŢE. Pregătirile pentru iarnă sunt în general terminate. In pieţe întîlneşti mai puţini cumpărători. Numărul sortimentelor s-a redus, au dispărut unele produse ca roşii, vinete, ardei etc. Unităţile „Aprozar" din piaţa Coşbuc sunt totuşi încă în plină activitate de sezon Vor să dovedească, cu orice chip, că timpul înaintat nu constituie o piedică in organizarea aprovizionăm, în aranjarea standurilor, în prezentarea cu gust a mărfurilor. Au expus tot felul de produse. Incepind cu cartofii, care tronează in mijlocul platoului, continuînd cu ceapa, varza, sfecla, albitura... şi terminînd cu fruntele. Grigore Biţa, responsabilul unităţii 401 spune: — E drept, pentru a organiza o asemenea expoziţie a trebuit mai multă pricepere ca astă vară. Dar, fără expoziţie nu se putea. Aşa s-au obişnuit cumpărătorii. Pe platoul din spate, unde de obicei e linişte,acum e o activitate intensă. Se încarcă cartofi pentru a fi trimişi la domiciliul cumpărătorilor. A plecat a cincea maşină şi nu este decit ora nouă. — Azi, majoritatea oamenilor muncii sînt acasă, de aceea dăm zor-In piaţa Ferentari situaţia era arta. In standuri erau expuse numai cîteva sortimente: varză, praz, ceapa, fructe şi... cam atit. Dar şi acestea erau expuse neglijent Că vînzătorii nu şi-au dat osteneala s-a putut vedea şi din felul cum vindeau cartofii. Deşi era aglomeraţie — peste 30 de cumpărători — se organizase doar uni singur punct de desfacere, unde un singur vînzător cîntărea, făcea socoteala şi primea banii Ştiind că pista Rahova este una din cele mai mari din oraş, ne aşteptam să găsim aici o activitate cel puţin la nivelul celei pe care am întîlnit-o cu o săptămînă în urmă. Se pare insă că vînzătorii s-au cam lăsat pe tînjală. Au adus puţine mărfuri. Printre alte produse lipseau şi cartofii. De aceea filiala „Aprozar“ din raionul V. I. Lenin şi secţiunea comercială a Sfatului popular al raionului V. I. Lenin trebuie să organizeze de urgenţă pe calea Rahovei, pe porţiunea dintre str. Sebastian şi capătul tramvaiului 7, un punct pentru des- facerea cartofilor. Şi în piaţa Ferentari şi în piaţa Rahova, întrebând de ce au fost aduse puţine sortimente, ni s-a răspuns că timpul este înaintat şi că de acum se poate trece la activitatea de iarnă. In piaţa Coşbuc, care depinde însă le filiala N. Bălcescu, nu s-a grăbit nimeni să afirme că toamna a trecut. Dar, unităţile „Aprozar“ din pieţele amintite, din cite am văzut, nu sînt pregătite nici măcar pentru a trece la activitatea de iarnă. Din unităţi lipsesc bulionul, castraveţii muraţi, varza acră etc. E drept că, deocamdată, numărul celor care solicită astfel de mărfuri este redus, dar filialele „Aprozar“ au datoria să ia măsuri din timp pentru aprovizionarea unităţilor cu astfel de produse semiindustrializate, care, după cum se ştie, au fost pregătite in cantităţi suficiente. In piaţa Dorobanţi Ultimele ştiri sportive ■ Probele de simplu din cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masa ale Austriei, ce se desfăşoară la Viena, au fost cîştigate de suedezul Larson, care a învins în finală pe Berezik (R. P. Ungară) cu 3—0 şi de Eva Koczian (R. P. Ungară), care a dispus cu acelaşi scor,, tot în finală, de compatrioata sa Mathe. . ■ In turneul preolimpic de fotbal : Malta — Tunisia 0—0. Meciul, disputat în oraşul La Valetta, a fost condus de arbitrul român. P.. Kroner. Mihai Tal, recentul cîştigător al turneului de şah al candidaţilor, s-a clasat pe primul loc şi în cadrul unui, turneu-fulger desfăşurat la Belgrad. Tal a acumulat W/7, urmat fiind de Petroskni cu 18s p. m Meciuri internaţionale de fotbal: la Beirut: Spartak Erevan — Holhennien 7—0 ; laErevan : Şirak — ..Paloseura (Finlanda) 2—1. Titlurile de campioni la cros, pe acest an, ai U.R.S.S., au fost cîştigate la bărbaţi de Artiniuk, care a parcurs 8 km în 24’Ofi", iar la femei de , Ermolaeva (6’5'6 pe 2000 mt* . La 14 noiembrie, în Capitală va avea loc meciul de box dintre echipele Cetatea Bucur şi Steagul Roşu-Oraşul Stalin. La 15 noiembrie, tot în Capitală, o întâlnire internațională de lupte clasice : Dinamo București—Lokomotiv Leipzig. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 14 grade, minima din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme schimbătoare, cu cer variabil, mai mult noros... Dimineaţa, ceaţă şi burniţă. Vînt slab din sectorul estic. Temperatura aerului în general staţionară. Minimele vor oscila între 7 şi 9 grade, iar maximele între 13 şi 16 grade. Pentru zilele de 4, 5 şi 6 noiembrie . Vreme schimbătoare, cerul temporar noros. Ploaie slabă. Vînt moderat din est. Temperatura aerului in scădere ușoară.