Informatia Bucureştiului, noiembrie 1959 (Anul 7, nr. 1941-1965)

1959-11-02 / nr. 1941

P •M PROLETAR! PIU TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti­­ ANUL VII —Nr. 1941 4 PAGINI 20 BANI LUNI 2 NOIEMB. 1959 rin Capitală I­MM Preocupări de Colectivul Institutului tehnologic pentru construcţii de maşini şi u­­tilaje electrotehnice — (I.T.C.M.E.) — acordă o deosebită atenţie in­troducerii pe scară industrială a unor procedee tehnologice şi cre­ării unor maşini şi utilaje moderne, contribuind astfel la îmbunătăţirea procesului tehnologic de producţie în uzinele şi fabricile noastre. STUDII PENTRU SISTEMATIZAREA FABRICAŢIEI DE MAŞINI In urma indicaţiilor primite din partea Ministerului Industriei Grel­e, colectivul I.T.C.M.E. studiază posibi­lităţile de sistematizare a fabricaţiei unor tipuri de maşini-unelte. Se lu­crează mai ales la stabilirea acelor t­puri de maşini-unelte pentru a căror execuţie există condiţii optime în ţara noastră. De asemenea, conducerea In­stitutului tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice stu­­diaza şi posibilităţile de specializare a unor uzine pentru fabricarea numai a anumitor sortimente şi subansamble. Această măsură de specializare­­ a în­teprinderilor este deosebit de impor­tantă şi ea va duce fără îndoiala la îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi u­­tilajelor noastre. UN NOU TIP DE TAMPOANE PENTRU VAGOANELE DE CALE FERATA In prezent, la institut se lucrează la proiectarea unui nou tip de tarat­­oane pentru calea ferată. Este vorba de tampoanele tip inelar. Datorită noii tehnologii, după care se­­ vor fabrica tampoanele inelare, coeficientul de a­­mortizare a şocurilor va fi foarte mare. Odată cu trecerea la producţia de serie, importul acestui tip de tampoa­ne va fi complet redus. LINII DE CIMENT CU O CAPAC­­­TATE DE 600 TONE PE ZI Ritmul de muncă intens pe şantie­rele de construcţii impune — tuţin altele — şi sporirea neîncetată a pro­ducţiei de ciment. De aceea,proiectan­ţii institutului s-au preocupat de rea­lizarea unor noi linii de ciment cu o mai mare capacitate de producţie. Ca ur­mare, a fost proiectată o linie de ci­ment cu o capacitate de 600 tone pe zi. Construcţia acesteia va începe în curînd. SUPRAVEGHEREA PROCESULUI DE TURNARE DE LA UZINELE „SEMANATOAREA“ Cu cîteva săptămîni în urmă, la u­­zinele „Semănătoarea" a intrat parţial în funcţiune noua turnătorie. După cum se știe, atît halele cit şi utilaje­le au fost construite după proiectele Institutului tehnologic pentru construc­ţii de maşini şi utilaje electrotehnice. Deşi practic tovarăşii de la I.T.C.M.E. şi-au terminat „misiunea“, totuşi ei continuă să vină în uzină pentru a supraveghea felul cum funcţionează utilajele proiectate de ei. Părerea unanimă a specialiştilor este că proiectele noii turnătorii de la uzinele „Semănătoarea,“ lucrate la Institutul tehnologic pentru construcţii de maşini şi utilaje electrotehnice, au fost executate după toate cerinţele teh­­nicii moderne. P. TOACA actuale ale proiectanţilor la I. T. C. M. E. Unul din numeroşii fruntaşi ai institutului: inginerul proiectant Piculae Peligrad in faţa planşetei de lucru. Manifestări în cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice a Azi la ora 18 în sala „Filimon Sîrbu“ a Teatrului Municipal, tov. Daniel Simion consilier la secretaria­tul general al Consiliului de Miniştri conferenţiază despre „15 ani de relaţii economice dintre R.P.R­ şi U.R.S.S.“. ■ La casa de cultură a studenţilor, tot la ora 18, solişti ai Teatrului de­ Operă şi Balet al R.P.R. prezintă un­ recital de muzică şi balet — selecţiuni din creaţiile artistice sovietice. a Un simpozion cu tema „Teatrul romînesc în U.RS.S.“ are loc la ora 18,20 la Casa prieteniei romîno-sovie­­t­ce. Vor lua cuvîntul scriitorul Aurel Baranga, regizorul Sică Alexandrescu şi actriţa Irina Răchiţeanu. In conti­nuare actori ai Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale,“ vor interpreta fragmente din piese român­eşti şi sovietice. Şedinţa Comitetului executiv al statului popular raional I. V. Stalin In cadrul recentei şedinţe a comite­tului executiv al statului popular ra­ional I. V. Stalin s-au dezbătut planul economic şi de acţiuni social-culturale al comitetului executiv pe trimestrul IV al anului în curs, ca şi situaţia rea­lizării obiectivelor sfatului popular raional în întrecerea patriotică dintre raioanele Capitalei. Din raportul prezentat de tov. Nico­­lae Topologeanu, şeful secţiunii plani­ficării, a reieşit că planul prevede ca, în cursul trimestrului IV, să se reali­zeze reparaţii curente la pavaje pe o suprafaţă de 29.000 m­p; reparaţii ca­pitale la pavaje în suprafaţă de 11.700 mp, cuprinzînd străzile G-ral Cernat, V­­Alecsandri, Pietăţii, Clopotarii Vechi şi Maria Hagi-Moscu ; să se execute pavări prin muncă voluntară pe 3.000 m­p (str. Primăverii) şi să se extindă canalizarea pe str. Cihoschi. Pentru buna întreţinere a fondului de locuinţe, s-au prevăzut reparaţii curente la locuinţe, în valoare de peste 1.800.000 lei, reparaţii curente la imo­bilele bugetare in valoare de circa 300.000 lei şi construcţii-montaj in valoare de circa 2.400.000 lei. Urmărind să îmbunătăţească , deser­virea comercială a cetăţenilor, comi­tetul executiv a hotărît deschiderea, în trimestrul IV, a încă 4 unităţi co­merciale şi înfiinţarea unui depozit de butelii de aragaz în şoseaua Nor­dului-In sectorul sanitar se prevede, între altele, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru din circumscripţiile sanitare, spi­tale şi policlinici prin noi dotări cu utilaje, instrumentar şi aparatură me­dicală. De asemenea, se vor amenaja cabinetele de radiologie şi stomatologie la policlinica specială din calea Gri­­viţei şi se va termina amenajarea sub­solului policlinicii „I. C. Ffimiu“ pentru amplasarea cabinetului de radiologie. O ÎNTREBARE PE ZI Care va fi profilul noului spital Fundeni ? — NE RĂSPUNDE DR SEVER ROCSIN, DIRECTOR GENERAL AL DIRECŢIEI ASISTENŢEI MEDICALE CURATIV- PROFILACTICE DIN MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR SOCIALE „Spitalul Fundeni — cea mai im­punătoare instituţie spitalicească din ţara noastră, construită în anii puterii populare — a început să-şi primească locatarii : clinicii©, baze de învăţămînt ale Institutului pen­tru perfecţionarea şi specializarea medicilor. Deci, în scurt timp, noul spital clinic Fundeni, unitate de in­teres republican, îşi începe din plin activitatea. Vor fi mutate aici şi instalate în condiţii superioare: clinica de ra­diologie de la spitalul Colţea (sub conducerea prof. dr. Schmitzer), cli­nica chirurgicală de la spitalul Col­­ţea (sub conducerea acad. prof. dr. Hortolomei), clinica de urologie da la spitalul „Dr. I. Cantacuzino" (sub conducerea prof. dr. Olănescu), cli­nica de boli interne de la spitalul Colţea (sub conducerea prof. dr. Bruckner), clinica de pediatrie I.P.S.M. de la Institutul de pediatrie „Emilia Irza" (sub conducerea acad. prof. dr. I. Nicolau) şi baza de cer­cetări clinice de fiziopatologie a catedrei de fizopatologie de la spitalul unificat nr. 9 (sub conduce­rea conf. dr. Saragea). Pe lîngă ca­tedrele de învăţămînt I.P.S.M., vor funcţiona, de asemenea cadre de cercetare ştiinţifică. Trebuie menţionat, ca un aspect esenţial, faptul că noul spital oferă bolnavilor condiţii excepţionale de sp­ializare (celor 626 paturi le este asigurat spaţiul corespunzător; spi­talul este dotat cu cel mai modern utilaj medical etc.). Condiţii ex­cepţionale sunt create de asemenea pentru activitatea şi instruirea me­dicilor O comasare a unităţilor clinice pentru perfecţionarea şi specali­­zarea medicilor într o singură uni­tate şi sub o singură conducere va oferi posibilitatea urmăririi mai a­­tente a procesului de instruire a medicilor, va duce, în mod firesc, la obţinerea unor rezultate şi mai bune. Este incontestabil totodată că, prin darea în folosinţă a încă 626 paturi, condiţiile de internare a bol­navilor se îmbunătăţesc Simţitor. Noul spital Fundeni, ca unitate de interes republican, va interna, în afara bolnavilor din Capitală, şi bolnavi din provincie, ale căror ca­zuri nu pot fi rezolvate în localităţi­le respective. In plus, spitalul Fun­deni va asigura, in cea mai mare măsură, pe întreaga ţară, asistenta ch­rurgicală a cardiacilor. Spaţiile libere din spitale, reali­zate prin mutarea clinicilor I.P.S.M. mai sus menţionate, vor fi folosite in chipul cel mai judicios. In acest sens, vom trece la reprofilarea uni­tăţilor spitaliceşti d­e Capitală, la unificarea unor unităţi mici, in care se acordă de obicei o asistentă me­dicală sub nivelul posibilităţilor ac­tuale, şi se vor crea, pe diferite spe­calităţi, unități puternice, bine uti­late, bine încadrate". SIMPOZION Astăzi după-amiază, la orele 18, în sala din calea Victoriei 118, secţia de construcţii şi sectorul de geodezie al Asociaţiei ştiinţifice a inginerilor şi tehnicienilor din R.P.R., organizează un simpozion cu tema „Geodezia şi car­tografia în U.R.S.S.“. Parcă nui-1 închipui In ziua aceea pe? An­­­colae Militari După orele de muncă a ză­bovit în atelier doar atît cit îi trebuia să mai rînduiască puţin pe masa de lucru şi să se schimbe. N-avea timp de pierdut. Ajuns acasă, şi-a luat hirtie, creion şi a plecat la şcoala din str. Bela Brainer. A rămas acolo mai bine de o oră, timp în care a stat de vorbă cu directorul şcolii, a cercetat cataloagele, şi-a făcut însemnări. Nicol­ae Militaru e cunoscut în întreaga ţară pentru rezultatele pe care le-a obţinut in acţiunea de economii în sectorul pielărie­­încălţăminte. In ultima perioadă a preluat conducerea unei brigăzi codaşe, obţinind de pe acum succese cu ea. E comunist. Şi, pe lingă munca pe care o duce în produc­ţie, pe lîngă activitatea de partid şi obştească, a hotărît să-şi mai ia o sarcină Despre ce e vorba ? Ne-o spune în cores­pondenţa scrisă în aceeaşi seară . „In fabrica unde lucrez — „Nicolae Băl­­cescu" — numeroşi muncitori tineri au în­ceput să înveţe. Ei s-au înscris in diferite clase — a 8-a, a 9-a, a 10-a şi a 11-a de la şcoala din str. Bela Brainer 6. 0­0 dintre aceştia sunt din sectorul Încal­ţe. Ia ultima vreme, auzindu-i discuţind despre şcoală, m-am întrebat : oare şi preocupi ei „Şcolarii din sectorul meu“ destul de învăţături sau ne fac de fie acolo unde i-ara trimis ? Am cerut organizaţiei de partid, comitetului de întreprindere şi am obţinut permisiunea de a mă interesa de studiile tinerilor din sectorul meu. Azi am fost la şcoală şi sunt mulţumit. Am vorbit despre ei cu directorul, m-am interesat cum învaţă, da notele lor şi am auzit multe lucruri bune. Elena Năs­­tase, Anica Badea, Ştefan Secuianu, Gheorghe Benţeanu şi Vasile Betean sunt silitori. În­vaţă foarte bine. Toţi au numai note de 8 şi 9. Pomenindu-vă despre ei, vreau să vă rog ceva : cind veţi scrie despre muncitorii care Învaţă in timpul liber, să amintiţi şi de tinerii din sectorul Încălţăminte al fa­bricii „Nicolae Bibcescu". Numai unul dintre ei mi-a făcut o sur­priză neplăcută : Săceanu. Nu ştiu de ce a avut 9 absenţe... Mă angajez insă să vor­besc cu el şi am convingerea ca se va indrepta. Aşa că puteţi scrie fără grijă de toţi. Muncitorii noştri sunt şcolari de nădejde". Am primit corespondenţa lui Nicolae Mi­­litaru şi, fiindcă se încadrează în tematica rubricii de faţă, o publicăm Sunt rînduri şi ginduri fie unui om nou, despre oamenii noi. MODESTO FERARINI Premiere cinematografice in această săptămînâ, în cinstea celei­ de a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, va avea loc la mai multe cinematografe bucureştene premiera filmului „In zi­lele lui Octombrie". Prezentat o sin­gură dată în cadrul Festivalului fil­mului sovietic la începutul lunii oc­tombrie, filmul realizat de regizorul Dt. Vasiliev readuce pe ecran tumul­tuoasele evenimente revoluţionare din octombrie 1917. Incepînd de vineri 6 noiembrie filmul va putea fi văzut la cinematografele Republica şi Elena­­ Pavel. S Importante lucrări energetice De curînd, in centrul Capitalei a fost terminată construcţia clădirii unei importante staţii de transformare de 110 kV. In prezent se lucrează intens la montarea utilajului. Staţia va fi racordată la sistemul energetic na­ţional. Darea in funcţiune a noii sta­ţii va asigura alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din centrul oraşului. Paralel cu aceste lucrări sunt în curs de construcţie numeroase posturi de transformare şi reţele electrice subterane pentru alimentarea unor blocuri, şcoli, întreprinderi, precum şi pentru modernizarea reţelei elec­trice de distribuţie a oraşului. In cursul acestui an au fost date în func­ţiune 32 posturi de transformare, iar în prezent sunt in curs de construire alte 13. In total, pină la sfîrşitul anu­­lui se vor termina lucrările de mon­tare la circa 100 posturi de transfor­mare, dintre care 40 vor alimenta noile blocuri. Consfătuire pe tema reducerii greutăţii proprii a maşinilor Azi după-amiază, la ora 18, se va deschide în sala A.S.I.T. din str­ M. Eminescu nr. 8, consfătuirea: „Căi şi metode noi în construcţia de maşini pentru reducerea greutăţii proprii“, or­ganizată de secţia construcţii de ma­şini a Consiliului central A.S.I.T. La consfătuire participă ingineri şi teh­nicieni din principalele uzine construc­toare de maşini, cadre de conducere din Ministerul Industriei Grele, cadre didactice din institutele politehnice etc. In cadrul consfătuirii, care va dura 2 zile, se va prezenta un referat ge­neral asupra căilor şi metodelor noi în construcţia de maşini pentru reduce­rea greutăţii proprii, o serie de refe­rate pe categorii de maşini şi utilaje (maşini şi utilaje agricole, utilaje pe­trolifere, poduri rulante, motoare). De asemenea vor fi prezentate comunicări din partea cercurilor A.S I.T. din şase uzine constructoare de maşini cuprin­­zînd realizările colectivelor respective în direcţia reducerii greutăţii maşini­lor sau utilajelor. De la I. T. B. Incepînd de mîine 3 noiembrie, ora 6, din cauza unor lucrări de pavaje care se execută pe strada Vatra Lumi­noasă, o parte din troleibusele liniei 84 vor circula între Facultatea de me­dicină — Vatra Luminoasă, iar celelalte între Facultatea de medicină—Școala lancului. Lucrările celui de al V-lea Congres al A. R. L. U. S. au luat sfîrşit Duminică au luat sfîrşit lucrările celui de al V-lea Congres al Asocia­ţiei române pentru legăturile de prie­tenie cu Uniunea Sovietică-A.R.L.U.S. In şedinţa de dimineaţă, condusă de tov. Marin Florea lonescu, vice­preşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., au continuat discuţiile a­­supra dării de seamă. Au luat cuvîn­­tul Elisabeta Lotter, ţesătoare la In­dustria linii din Timişoara, prof. univ. Dumitru Lazăr, preşedintele Consiliu­lui regional A.R.L.U.S.-Timişoara, Lu­dovic Takacs, consilier în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Ion Niculi, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S.-laşi, acad. Mihail Ralea, Maria Rosetti, preşedinta Consiliului naţional al femeilor, Marin Aron, lă­cătuş la hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Bicaz, Rudolf Palocsay, direc­torul staţiunii experimentale hortivi­­ticole-Cluj, Petre Despot, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, Ion Mărdăşan, preşedintele comisiei A.R.L.U.S. de la întreprinderea „Fla­­căra Roşie“ din Capitală, Aurel Mi­­hale, director general în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, acad. Ce­zar Petrescu, Ion Neleanu, directorul teatrului de Stat din Oraşul Stalin, dr. Ion Pop, preşedintele Consiliu­lui regional A.R.L.U.S.-Baia Mare, Eroul Muncii Socialiste Gheorghe Belu, maistru rafinar la Rafinăria nr. 1 Ploeşti, Gheorghe Filip, mun­citor la uzinele „23 August“ din Ca­pitală şi regizorul Sică Alexandrescu. După o scurtă pauză lucrările au fost reluate sub conducerea acad. I. S. Gheorghiu. Participanţii la congres au salutat cu căldură pe tovarăşii Emil Bodnăraş, Leonte Răutu şi Ion Gheorghe Maurer care au asistat la şedinţa de închi­dere. In sală erau prezenţi de asemenea membrii delegaţiei Asociaţiei de prie­tenie sovieto-romîne, în frunte cu E. I. Afanasenko, preşedintele Asociaţiei, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi A. A. Episev, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti şi membri ai ambasadei sovietice. Trecîndu-se la cel de al doilea punct al ordinei de zi, tov. C. Paraschi­­vescu-Bălăceanu, preşedintele comi­siei de propuneri, a prezentat propu­nerile comisiei pentru noul Consiliu General A.R.L.U.S. Congresul a ales cu unanimitate de voturi noul Consiliu General A.R.L.U.S. Tov. Marin Florea Ionescu a dat citire telegramei de salut adresată de congres Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Romín și Guver­nului Republicii Populare Romíne. Te­legrama a fost primită cu puternice aplauze de participanţii la congres, care şi-au exprimat profundul lor ataşament faţă de partid şi guvern. Artistul poporului Costache Antoniu a dat apoi citire telegramei de salut adresată de congres conducerii Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-romîne. Cei prezenţi au manifestat călduros pentru marea prietenie romîno-sovietică. In continuare acad. Şt. Mihcu a citit proiectul de moţiune a celui de al V-lea Congres A.R.L.U.S., care a fost aprobat în unanimitate. Acad. I. S. Gheorghiu a rostit apoi cuvîntul de închidere a congresului. Lucrările celui de al V-lea Con­gres A.R.L.U.S. au luat sfîrşit într-o atmosferă de mare entuziasm. Dele­gaţii şi invitaţii la congres au ma­nifestat îndelung pentru noi succese în activitatea A.R.L.U.S.-ului, pentru prietenia de nezdruncinat între poporul român şi marele popor sovietic, con­structor al comunismului. (Agerpres) Intr-o pauză a lucrărilor. De la stingă la dreapta: E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al R.S.F.S.R., preşedintele Asociaţiei de prietenie sovieto-romină, Petru Doicean, miner, A. G. Tukanova, vice­preşedinte al Asociaţiei de prietene sovieto-română, Petru Hrăzdac, mun­citor forestier şi N. K. Tiulenin, şeful unei brigăzi de muncă comunistă de la „Uralmaszavod“ din Sverdlovsk. Delegaţia Academiei R. P. R. s-a înapoiat din Anglia Ieri a sosit în Capitală delegaţia Academiei R. P. Române, formată din acad. Iorgu Iordan, vicepre­şedinte al Academiei R.P.R., acad. Şt. S. Nicolau, acad. Horia Hulubei şi acad. Emil Pop, care timp de două săptămâni a vizitat Anglia, in urma invitaţiei primite din partea Societăţii Regale Bri­tanice (Royal Society) şi British Council. Sărbătorirea academicianului WILHELM KNECHTEL­ ­ Azi dimineaţă la orele 11 a avut loc, în aula Academiei R.P.R., sărbă­torirea acad. Wilhelm Knechtel, pre­şedintele Consiliului Ştiinţific al Cen­trului de Cercetări biologice din Bucu­reşti al Academiei R.P.R­, cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 75 de ani. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. I. S. Gheorghiu vicepreşe-­­ dinte al Academiei R.P.R. In continu­are acad- prof. G. Ionescu-Siseşti,­­preşedintele secţiei de biologie şi ştiinţe agricole a Academiei R.P.R., a subli- 1 niat valoarea cercetărilor ştiinţifice ale acad. Wilhelm Knechtel. Apoi prof. Mi­­hai Ionescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., a vorbit despre­­„Acad. Wilhelm Knechtel şi începutu-­­ rile cercetării entomologi­ce în faculta­tea de ştiinţe naturale din Bucureşti“,­i prof. Constantin Manolache, membru corespondent al Academiei RP.R., a­­prezentat „Viaţa şi activitatea ştiinţifică a acad. Wilhelm Knechtel“, conf. N.­­ Rotnariuc a vorbit despre­„Activitatea ştiinţifică a acad. Wilhelm Knechtel­­ în cadrul ope­rei „Fauna R.P.R.“. Acad. Wilhelm Knechtel a mulţumit­­ pentru sărbătorirea sa.­­ La sărbătorire au participat acade­micieni şi membri corespondenţi ai­­ Academiei R.P.R., cercetători ştiinţifici, cadre didactice din învăţăm­întul su­perior, studenţi. PRIETENIE , niccii pauză a lucrărilor Con­gresului, profesorul universi­tar Alexandru Roşea evoca umilito­­ despre activitatea Asocia­ţiei „Amicii U.R.S.S." din­ Cluj. Zi­lele cinci Journal de Atoscou" sosit cu mare greutate, se citea de la pri­mul pină la ultimul rind... Discuţiile despre acest nou şi admirabil con­tinent uman ce se chema Uniunea Sovietică... — Da, da, şi astăzi există in Cluj vechea casă a amicilor U.R.S.S. Şi adăuga profesorul că zilele a­­cestea, pe faţada clădirii se va dez­veli o placă memorială. O placă ce va aminti oricui intimplăn de a­­cum un sfert de secol cind mem­brii asociaţiei făceau cunoscute ma­rile realizări din ţara socialismului, in pofida împotrivirii autorităţilor burgheze. Am ascultat şi amintiri mai noi. Confesiuni pline de căldură făcute pe culoarele Palatului sau de la înălţimea tribunei Congresului. Fie­care avea ceva de povestit despre prietenia striusă cu poporul sovietic. Petru Doicean, de pildă, e miner. Aurar de la Săsar. In mina lui, cu ani in urmă, minereul se căra cu roa­ba, cu eforturi epuizante. Mesagerii prieteniei au fost pentru el mașinile sovietice care încarcă automat va­­gonetele cu minereu. („S-or dus roa­bele la muzău", zice Doicean, şi uude vesel). Mai povestea Doicean că n-o cunoaşte personal pe Valentina Gaganova. Dar, dacă o s-o intilneas­­că, o să-l stringă mina „ca la noi, la mineri“. De ce ? Fiindcă Doi­cean a învăţat de la Gaganova un lucru însemnat: că „şade frumos să munceşti bine" (se şi vede: are or­dinul Muncii clasa a Il-a şi a Ill-a, şi Medalia Muncii de două ori), dar tot aşa de frumos e să-i ajuţi şi pe „ortacii" tăi să facă la fel. Drept care Boicean a trecut şef al unei brigăzi codaşe pe care o ridică me­reu în clasamentul brigăzilor de mineri. Ar­ist­iţa Raţu­­ea, o femeie in virstă din comuna Pechea, stă­­tea de vorbă intr-un grup. Actorul Jules Cazaban povestea despre oa­menii sovietici pe care i-a întruchi­pat, pe scenă, un inginer de la uzinele „Semănătoarea" despre anii de studii la Kiev. Aristiţa Pafilea a povestit şi ca de vizita unor col­hoznici din R.S.S. Moldovenească. — Unde, tovarăşă Paţilea? — La gospodăria noastră colec­tiva. L nue sa vina ? lui Aristiţa Paţilea părea mirată de întrebare. Ei i se pare absolut normal să le vină oaspeţi, nu e gos­podăria agricolă colectivă „11 Iunie" milionară? Şi relata cu Lux de a­­mănunte cum s-a plimbat cu colhoz­nicii sovietici prin gospodărie să le arate „averea", cum i-au oaspeţii ei, colectiviştii, după datină. Fiindcă prietenii sovietici i-au ajutat să trăiască altfel. Inginerul Ilie Tran­­dafirescu, Erou al Muncii Socialiste, povestea uri fapt emoţionant. Ingine­rul sovietic Lunin a lucrat la uzina „Ernst I­nalmann" ajutâudu-i pe me­­talurgişti să aplice metoda de călire a pieselor pentru tractoare prin cu­renţi de înaltă frecvenţă. Inginerul Lunin s-a întors in ţara lui. „Dar şi azi, in hala in care a lucrat cot la cot cu noi, se află la loc de cin­ste pom­etul lui“. Un gest mărturi­sind adinea recunoştinţă pentru un prieten de nădejde, a cărui aminti­re se păstrează neştirbită. „Se îm­plinesc in curînd zece ani de cind am­ fost in Uniunea Sovietică“, po­vestea Maria Zidaru. Erou al Muncii Socialiste, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lenin“ Ce a impresionat-o atunci pe Maria Zidaru? Patosul nou al muncii ţăra­nilor eliberaţi pentru totdeauna de exploatare. S-a gindit la satul ei unde am­ un şir trudiseră pe moşia grofului. S-a gindit la viitor. Şi astăzi, viitorul întrezărit atunci, a devenit prezent: gospodăria e mi­lionară, lumina electrică arde în fie­care casă din sat, ţăranii se duc în mod obişnuit la cinematograful din comună. Şi mai relata Maria Zida­ru un amănunt emoţionant: acum 15 ani. in comuna Păuleşti era o singură casă acoperită cu ţigle, res­tul cu paie. Şi azi, o singură casă mai are acoperiş de paie. „O păs­tram — spunea Mana Zidaru — ca pe o piesă de muzeu. Să ne adu­cem aminte noi şi urmaşii noştri de unde am pornit". Sînt numai citeva fapte ilustrind prietenia strinsă şi pentru totdeauna dintre poporul nostru şi poporul so­vietic. Cine nil ar mai putea adăuga şi altele ? A. SANDU IERI, IN PIEŢE. Pregătirile pentru iarnă sunt în ge­neral terminate. In pieţe întîlneşti mai puţini cumpărători. Numărul sor­timentelor s-a redus, au dispărut une­le produse ca roşii, vinete, ardei etc. Unităţile „Aprozar" din piaţa Coşbuc sunt totuşi încă în plină activitate de sezon­ Vor să dovedească, cu orice chip, că timpul înaintat nu constituie o piedică in organizarea aprovizio­năm, în aranjarea standurilor, în pre­zentarea cu gust a mărfurilor. Au ex­pus tot felul de produse. Incepind cu cartofii, care tronează in mijlocul pla­toului, continuînd cu ceapa, varza, sfecla, albitura... şi terminînd cu frun­­tele. Grigore Biţa, responsabilul uni­tăţii 401 spune: — E drept, pentru a organiza o a­­semenea expoziţie a trebuit mai mul­tă pricepere ca astă vară. Dar, fără expoziţie nu se putea. Aşa s-au obiş­nuit cumpărătorii. Pe platoul din spate, unde de obi­­cei e linişte,acum e o activitate inten­să. Se încarcă cartofi pentru a fi tri­mişi la domiciliul cumpărătorilor. A plecat a cincea maşină şi nu este de­cit ora nouă. — Azi, majoritatea oamenilor mun­cii sînt acasă, de aceea dăm zor-In piaţa Ferentari situaţia era arta. In standuri erau expuse numai cîte­­va sortimente: varză, praz, ceapa, fructe şi... cam atit. Dar şi acestea erau expuse neglijent Că vînzătorii nu şi-au dat osteneala s-a putut vedea şi din felul cum vindeau cartofii. Deşi era aglomeraţie — peste 30 de cum­părători — se organizase doar uni singur punct de desfacere, unde un singur vînzător cîntărea, făcea soco­teala şi primea banii Ştiind că pista Rahova este una din cele mai mari din oraş, ne aştep­tam să găsim aici o activitate cel puţin la nivelul celei pe care am în­­tîlnit-o cu o săptămînă în urmă. Se pare insă că vînzătorii s-au cam lă­sat pe tînjală. Au adus puţine măr­furi. Printre alte produse lipseau şi cartofii. De aceea filiala „Aprozar“ din raionul V. I. Lenin şi secţiunea co­mercială a Sfatului popular al raionu­lui V. I. Lenin trebuie să organizeze de urgenţă pe calea Rahovei, pe porţiu­nea dintre str. Sebastian şi capătul tramvaiului 7, un punct pentru des-­ facerea cartofilor. Şi în piaţa Ferentari şi în piaţa R­ahova, întrebând de ce au fost aduse puţine sortimente, ni s-a răspuns că timpul este înaintat şi că de acum se poate trece la activitatea de iarnă. In piaţa Coşbuc, care depinde însă le filiala N. Bălcescu, nu s-a grăbit ni­meni să afirme că toamna a trecut. Dar, unităţile „Aprozar“ din pieţele amintite, din cite am văzut, nu sînt pregătite nici măcar pentru a trece la activitatea de iarnă. Din unităţi lipsesc bulionul, castraveţii muraţi, varza acră etc. E drept că, deocam­dată, numărul celor care solicită ast­fel de mărfuri este redus, dar filialele „Aprozar“ au datoria să ia măsuri din timp pentru aprovizionarea unită­ţilor cu astfel de produse semiindus­­trializate, care, după cum se ştie, au fost pregătite in cantităţi suficiente. In piaţa Dorobanţi Ultimele ştiri sportive ■ Probele de simplu din cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masa ale Austriei, ce se desfăşoară­ la Viena, au fost cîştigate de sue­dezul Larson, care a învins în finală pe Berezik (R. P. Ungară) cu 3—0 şi de Eva Koczian (R. P. Ungară), care a dispus cu acelaşi scor,, tot în finală, de compatrioata sa Mathe. . ■ In t­urneul preolimpic de fotbal : Malta — Tunisia 0—0. Meciul, disputat în oraşul La Va­letta, a fost condus de arbitrul român. P.. Kroner.­­ Mihai Tal, recentul cîştigător al turneului de şah al candidaţilor, s-a clasat pe primul loc şi în cadrul unui, turneu-fulger desfăşurat la Belgrad. Tal a acumulat W/7, urmat fiind de Petros­kni cu 18s p. m Meciuri internaţionale de fotbal: la Beirut: Spartak Erevan — Holhennien 7—0 ; la­­Erevan : Şirak — ..Paloseura (Finlanda) 2—1.­­ Titlurile de campioni la cros, pe acest an, ai U.R.S.S., au fost cîştigate la bărbaţi de Ar­tiniuk, care a parcurs 8 km în 24’Ofi", iar la femei de , Ermolaeva (6’5'6 pe 2000 mt* . La 14 noiembrie,­­ în Capitală va avea loc meciul de­­ box­­ dintre echipele Cetatea Bucur şi Steagul Roşu-Oraşul Stalin. La 15 noiembrie, tot în Capitală, o întâlnire internațională de lupte clasice : Dinamo București—Lokomotiv Leipzig. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 14 grade, minima din cursul nopţii de 10 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme schimbătoare, cu cer variabil, mai mult noros... Dimineaţa, ceaţă şi bur­niţă. Vînt slab din sectorul estic. Temperatura­­ aerului în general sta­ţionară. Minimele vor oscila între 7 şi 9 grade, iar maximele între 13 şi 16 grade. Pentru zilele de 4, 5 şi 6 noiem­brie . Vreme schimbătoare, cerul tem­porar noros. Ploaie slabă. Vînt mo­derat din est. Temperatura aerului in scădere ușoară.

Next