Informatia Bucureştiului, noiembrie 1959 (Anul 7, nr. 1941-1965)
1959-11-02 / nr. 1941
Pag. a 2-as Pianista Annie Fischer, solistă a concertului Filarmonicii Abia începută, stagiunea de concerte 1050/1960 ne-a şi prilejuit cîteva seri memorabile, datorită prezenţei pe podiumul Ateneului a unor artişti de talia lui Emil Ghilels, Leonid Kukan sau Mstislav Rostropovich O nani asemenea seară s-a adăugat sîmbătă, cînd clapele clavirului au început să răsune sub degetele pianistei maghiare Annie Fischer, solista concertului simfonic al orchestrei Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Artistă cu un renume bine stabilit pe plan internaţional, Annie Fischer se numără aui printre cei mai remarcabili pianişti din lume, realizările sale fiind discutate la acel înalt nivel de exigenţă, pe care îl impune comparaţia cu marii virtuozi ai instrumentului. Ascultînd în interpretarea ei Concertul de pian nr 4, în, sal major, de Beethoven, — lucrare cunoscută de cele mai largi cercuri de iubitori ai muzicii în numeroase versiuni celebre, popularizate prin radio şi discuri —, am fost îndemnaţi să reflectăm la asemenea comparaţii. Se ştie că in creaţia concertantă a lui Beethoven, Concertul nr. 4 ocupă un joc aparte prin aceea că, potrivit caracterizării date de unul din biografii compozitorului, aci „se înfruntă durerea şi forţa într-o viguroasă dramă lirică“. Păstrarea intactă a gîndirii beethoveniene ridică grele probleme în acest concert; nu o dată, chiar unii mari pianişti au dat greş insistînd excesiv asupra aspectelor de virtuozitate şi pierzînd din vedere latura romantico-visătoare sau rătăcindu-se în finisarea unor detalii, fără a ţine seama de arhitectura complexă a ansamblului. Cu atît mai meritorie pare de aceea realizarea pianistei Annie Fischer, care înţelege să împace in mod magistral virtuozitatea şi poezia într-o concepţie artistică de înaltă ţinută, lipsită de orice artificii, de orice efecte exterioare. Discursul muzical este enunţat în mod lapidar, concentrat, cu o emoţie aparent reţinută, dar care porneşte din adîncurile simţirii umane şi se transmite direct asupra ascultătorului. Aşteptăm cu un deosebit interes recitalul pianistei, pentru a putea contura integral portretul acestei dăruite artiste. Festival lterar-artistic la Teatrul „Ţăndărică“ Astăzi la ora 18 (în sala din str. Academiei), Teatrul „Ţăndărică“ orgaiiÎZiaza un festival literar-artistic pentru pionieri şi şcolari închinatutui prieteniei româno-sovietice, în afara prilejului de a se întîlni cu o serie de scriitori pentru copii, ca I de pi.da Nina Cassian, Viorica Hiler şi Mircea Sîntimbreanu, micii spectatori vor asista şi la un vaiat program artistic. Se vor prezeita lecturi şi recitări din creaţiile polfilor r romîni şi sovietici, un dans, popular rusesc interpretat de marionett şi un fragment din spectacolul cu piesa „Căluţul cocoşat“. In restul concertului dirijat de Mircea Basarab, programul a cuprins o execuţie plină de vioiciune şi de antreu a uverturii „Rusian şi Ludmila" de Glinka, poemul coregrafic „Valsul“ de Ravel, într-o interpretare în care victojul irezistibil al dansului nu ne-a cuprins decit cu intermitenţe şi „Simfonietta" tînărului compozitor român Sergiu Sarchizov, o lucrare interesantă care, în ciuda unui stil oarecum eclectic, dezvăluie totuşi un indiscutabil talent şi o stăpînire fermă a măiestriei componistice şi a tehnicii orchestraţiei. E. F.I.IAN Annie Fischer In timpul concertului Cercuri de fotoamatori Fotografia, deşi este una din cele mai tinere ramuri ale artei, se bucură de o foarte mare popularitate, cîştigînd pe zi ce trece noi şi noi adepţi care-şi însuşesc meşteşugul dalerotipiei, năzuind să-şi exprime prin ei ideile, sentimentele, impresiile izvorîte din contactul cu mulţimea imaginilor oferite de realitatea înconjurătoare. Practic vorbind, artistul fotograf nu trebuie să absolve vreun „institut superior de artă fotografică“ spre a se califica. Aceasta însă, nu înseamnă în acelaşi timp că, pentru însuşirea meşteşugului, nu e necesară instruirea metodică şi organizată. Există numeroşi amatori care doresc să se manifeste în acest domeniu. Şi cînd facem această constatare nu ne referim la medicii fotografi a căror activitate e bine cunoscută, prin expoziţiile lor de fotografii, de un nivel artistic remarcabil. Nu ne referim nici la cercetătorii institutelor Academiei, care, de asemenea, sunt cunoscuţi prin lucrări prezentate la expoziţii. Ne gîndim la numeroşi tineri din fabrici, uzine, şcoli, universităţi, din diferite instituţii, care ar dorisă fotografieze şi să înveţe a fotografia. Cînd Casa creaţiei populare a Capitalei a organizat expoziţia de fotografii consacrată aniversării Bucureştiului, a strîns la un loc aproape 400 de lucrări, prezentate de peste 50 de foto-amatori. Multe din fotografiile expuse s-au arătat a fi remarcabile. Toate acestea mărturisesc că există o mişcare artistică de amatori, nu numai în domeniul plasticei, dar şi în cel al fotografiei. S-au format chiar unele cercuri de fotoamatori, cu o activitate, din păcate, sporadică. Pe asemenea cercuri ar trebui să se bazeze mişcarea artistică de fotoamatori. Cercul e, poate, cea mai indicată grupare, în cadrul căreia amatorii îşi pot însuşi meşteşugul şi pot activa. Casa creaţiei populare a Capitalei, după ce a reuşit să organizeze o primă expoziţie a fotoamatorilor, ar putea să treacă la înfiinţarea cîtorva cercuri pe lingă unele cluburi sau case de cultură care au posibilităţi şi condiţii tehnice şi materiale de organizare. Ar trebui apoi să se ocupe de îndrumarea cercurilor şi să urmărească activitatea lor. Cercul poate constitui nu numai o şcoală a măiestriei fotografului, dar, în acelaşi timp, şi un mijloc de educaţie cetăţenească şi patriotică. Prin organizarea cercurilor de fotoamatori, Casa creaţiei populare a Capitalei, ar contribui siuţitor la dezvoltarea mişcării artistice de amatori, care a luat o amploare bine cunoscută, mai ales, în domeniul muzicii şi a teatrului. Şi experienţa a dovedit că acele formaţii de amatori s-au remarcat, care au avut o activitate continuă şi bine îndrumată. H. H. Noutăţi de la Editura muzicală • In cinstea zilei de 7 Noiembrie, Editura muzicală a scos recent de sub tipar, sub îngrijirea prof. Alexandru Pleşca, o culegere intitulată „Coruri ruse şi sovietice". Volumul cuprinde lucrări valoroase de Glazunov, Arenski, Ceaikovski, Cestiokot, Şostakovski, Muradévi etc. Lucrarea se adresează In aceeaşi măsură compozitorilor, corurilor de profesionişti şi formaţiilor de amatori. • In condiţii grafice deosebite, a apărut de curînd manualul de vioară de I. Geantă şi O. Manoliu, profesori la conservatorul „Ciprian Porumbescu".Manualul se adresează învăţâmintului elementar şi cuprinde 92 de lecţii, o îmbinare metodică de material teoretic şi exerciţii tehnice necesare formării treptate a violonistului. Tot in deprentul lucrărilor didactice vor apare: ,,Metodă de flaut" de Dumitru Pop şi „Metodă de chitară" de Maria Boem. • In curînd, vor vedea lumina tiparului Simfonia în Do major op. 17 de Mihail Lora, Suita a II-a — partitură de orchestră, format de buzunar — de Ion Dumitrescu şi Simfonia I in Rector de Sigismund Toduţă. 9 Făcînd parte dintr-o colecţie intitulată „Viaţa compozitorilor d in imagini“" pînă la Sfîrşitul acestui an vor apare o serie de monografii, printre care o nouă ediţie „Enescu" de Andrei Tudor precum şi ,,Antonin Dvorak“ de Igor Briza. De asemenea, vor fi editate şi monografiile ,,Corelli" de Kaznelov şi Janipolski, „Haendel" de Mircea Nicolescu şi „Ion Chirescu" de Liviu Rusu. Creşte parcul de avioane sanitare româneşti I.A.R. 817 Pentru îmbunătăţirea transportării în condiţii operative a bolnavilor ce necesită urgenţă medicală, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale continuă acţiunea de dotare cu avioane sanitare româneşti I.A.R. 817 a staţiilor Aviasan din ţară. Astfel, la începutul lunii noiembrie vor fi dotate cu noi avioane sanitare I.A.R. 817 secţiunile sanitare şi de prevederi sociale ale regiunilor Bacău şi Galaţi. Pînă la sfîrşitul anului vor mai primi avioane sanitare de fabricaţie romînească şi secţiunile sanitare şi de prevederi sociale ale regiunilor Arad, Baia Mare, Oradea,Suceava, Iaşi, Constanţa, Piteşti şi Craiova Pe ecranele Capitalei „ANI DE ZBUCIUM“ Publicul cinefil de la noi a reţinut încă din anii trecuţi numele regizorului Máriássy Félix. Pe ecranele noastre — în afara filmului său „Contrabandiştii“, prezentat relativ recent — au mai rulat şi alte realizări ale sale. Vom aminti, spre exemplu, filmul „Anna Szabó", una dintre primele creaţii cinematografice ale studiourilor din R. P. Ungară, consacrate figurii noi a muncitorului eliberat de exploatare, făuritor al vieţii noi, socialiste, ,„ini de zbucium“, noua operă a regizorului Máriássy Félix, prezentată în acest an la Festivalul internaţional al filmului de la Veneţia, vine Să con, firrite Încă o dată interesul pe care cineastul îl poartă temelor legate de viaţa clasei muncitoare, intr-adevăr, filrtiul se înfăţişează ca o cronică a existentei, frămîntărilor, năzuinţelor şi luptei dîrze a oamenilor din renumitul centru muncitoresc al Budapestei, Csepel, de-a lungul a mai bine de25 de ani. Acţiunea se încheagă dintr-o suită de cinci nuvele cinematografice, fixind, fiecare, cite un moment din zbuciumata istorie a muncitorilor din Csepel. Spiritul de luptă care animă generaţie după generaţie pe muncitori, solidaritatea lor neabătută, sunt reliefate pregnant de către regie, a cărei preocupare pentru autenticitatea reconstituirii mediului muncitoresc e evistentă în multe episoade. Asistăm, de pildă, în prima povestire, la revolta spontană a femeilor muncitoare, împotriva mizeriei şi a războiului, sau — la cea de a doua povestire — la avîntul maselor în zilele luminoase ale revoluţiei proletare din Ungaria (1910) sau simţim, în ultimele două nuvele, atmosfera apăsătoare din vremea fascismului, împotriva căruia acţionează energic din ilegalitate luptătorii comunişti. Ceia cinci nuvele se disting prin conciziunea expunerii, prin concentrarea conflictelor, prin reliefarea unor caractere memorabile, ca vesela muncitoare Vilma, care trăieşte o dureroasă experienţă şi se maturizează la şcoala aspră a luptei de clasă, sau ca revoluţionarul comunist Toth Midloş, luptător antifascist curajos, neclintit , în convingerile sale. Fără a se suda , unitar, într-o frescă de proporţii amy ple, (povestirea treia are chiar altă factură), întîmplările dramatice poves- t tie în „Am de zbucium“ trasează un întreg drum de luptă. Iar finalul, re- luînd cu prospeţime un motiv din prima povestire, subliniază clar că acum cadrul este radical schimbat: în locul vechilor uzine militare ale patronului capitalist, se înalţă semeţe marile uzine metalurgice de stat Cse-pel, simbol al forţei industriei socia-iste din R.P. Ungară. Bizuindu-se pe o valoroasă echipă de interpreţi, cum ar fi Ruttkai Eva (Vilma), Agárdi Gabor (Toth), Vassa Eva, Zenthe Ferenc, Törőcsik Atari, cu toţii cunoscuţi din alte producţii ale studiourilor „Ultima film“, regizo- ml Máriássy Félix a realizat momente cinematografice emoţionante, care conferă filmului caracterul unui cald - omagiu adus tradiţiilor de luptă ale clasei muncitoare din Ungaria. ( MIHAIL LUPU ) .Cadru din film Publicaţii cu caracter educativ-sanitar ale organizaţiei Crucii Roşii a R. P. R. C.C. al Crucii Roşii a R.P.R. tipăreşte în fiecare an, în limbile romînă şi maghiară, numeroase materiale de agitaţie vizuală şi propagandă educativ-sanitară pentru populaţia de la oraşe şi sate, precum şi material special pentru tineretul din şcoli. In acest an, Crucea Roşie a R.P.R. a tipărit peste 1 milion de broşuri, afişe, pliante, tracte, fotogazete, lozinci cu caracter educativ-sanitar, care au fost difuzate prin comitetele regionale şi raionale de Cruce Roşie în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Printre acestea se numără broşurile: „Primul ajutor şi îngrijirea bolnavului", „Sfaturi pentru infirmierele de Cruce Roşie", „Sîngele — darul minunat“, „Cunoştinţe pentru activiştii de Cruce Roşie privind prevenirea bolilor infectocontagioase şi parazitare", pliantele: „Donatorii de singe“, „Băile de soare şi de mare", tractul „Reguli de sănătate“ etc. In cadrul schimbului de publicaţii cu organizaţiile similare din alte ţări, multe dintre aceste materiale de agitaţie virtuală şi propagandă educativ-sanitară, precum şi o serie de materiale documentare şi sanitare de specialitate au fost traduse în limbile franceza, germană, engleză etc. şi trimise celor 76 de societăţi naţionale de Cruce Roşie cu care Crucea Roşie Romînă are legături de colaborare. De asemenea, au fost confecţionate 70 de albume filatelice cu emisiuni de timbre de Cruce Roşie, care au fost trimise la 65 societăţi naţionale de Cruce Roşie. De la adunări de dări de seamă şi alegeri CONTROLUL ÎNDEPLINIRII SARCINILOR Dezbaterile de la adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la întreprinderea „Radio-Popular“ au relevat competenţa cu care organizaţia de partid a controlat şi sprijinit activitatea de producţie. In cursul acestui an, biroul organizaţiei de bază a constituit colective care au studiat cum se desfăşoară producţia în diferite secţii ale fabricii. Concluziile acestor colective au fost dezbătute cu membrii de partid şi cu activul fără partid, iar măsurile luate au contribuit la îmbunătăţirea activităţii de producţie. Periodic biroul organizaţiei de bază a pus în discuţia adunării generale diverse probleme de producţie şi a luat măsuri corespunzătoare. Biroul organizaţiei de bază a îndrumat comitetul sindical pentru extinderea întrecerii socialiste, pentru organizarea cu sprijinul cabinetului tehnic şi al cercului A.S.I.T., a unor concursuri de inovaţii pe teme. In acest an s-au înregistrat 197 de propuneri de inovaţii, care au adus o economie de 1.553.803 lei. In anul 1938 s-au economisit prin aplicarea inovaţiilor 440.184 de lei. Prin îndrumarea comisiilor constituite în spiritul Hotărîrii plenarei C.C al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu privire la descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne şi prin mobilizarea tuturor muncitorilor la folosirea mai deplină a capacităţii de producţie, colectivul întreprinderii a realizat pînă acum economii in valoare de 3.500.000 lei faţa de 4.000.000 lei angajament anual. Analizînd posibilităţile interne, la propunerea organizaţiei de partid, muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi şi-au mai sporit angajamentul cu încă 600.000 lei. Hotărîrea adoptată de către adunarea de alegeri are în vedere intensificarea muncii politico-organizatorice pentru obţinerea de troi succese pe linia creşterii producţiei şi productivităţii muncii precum şi a reducerii preţului de cost. COMUNIŞTII IN LUPTA PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE CIRCULAŢIE Membrii şi candidaţii de partid de la O.C.L. Produse Industriale din raionul V. I. Lenin au analizat, în adunarea de alegeri, printre altele şi felul cum a contribuit activitatea comuniştilor la realizarea sarcinilor de aprovizionare şi desfacere şi pentru reducerea cheltuielilor de circulaţie. In şedinţe de birou şi în adunări generale ale organizaţiei de bază membrii de partid din conducerea administrativă au prezentat rapoarte prin care au arătat cum se ocupă de aprovizionarea unităţilor comerciale din raion, de reducerea cheltuielilor de circulaţie şi de alte probleme legate de realizarea planului de desfacere. Analizînduse, de pildă, într-o adunare generală, îndeplinirea angajamentelor privind reducerea cheltuielilor de circulaţie, s-a hotărît ca aceste angajamente să fie defalcate pe unităţi comerciale, iar comitetul de întreprindere să le prelucreze în consfătuiri de producţie pentru ca ele să fie cunoscute de către toţi lucrătorii din unităţi. In felul acesta întreg colectivul a fost antrenat în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor, reuşindu-se ca pînă la 1 octombrie, să se realizeze economii şi valoare de 377.000 lei. Biroul organizaţiei de bază a repartizat membrilor de partid sarcini concrete pentru sprijinirea conducerii administrative în organizarea unor, cx poziţii, prin care să se stimuleze îndeplinirea planurilor de vînzare. De asemenea, comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă au fost ajutate să organizeze întreceri între lucrătorii din magazine. Aceste întreceri au dus la creşterea numărului vînzâtorilor fruntaşi, asigurîndu-se astfel o mai bună deservire a consumatorilor. Biroul organizaţiei de bază a acordat o mare atenţie educării candidaţilor şi a membrilor de partid de curînd intraţi în partid. Periodic, s-a analizat în adunări generale ale organizaţiei de bază cum candidaţii de partid se pregătesc pentru a deveni membri de partid. Tovarăşii Hogea Vasile şi Silvestru Marin, care subapreciau necesitatea pregătirii politice, au primit cu acest prilej un ajutor însemnat. Intensificînd munca de educare a tuturor lucrătorilor din unităţile ce aparţin acestei întreprinderi comerciale, biroul organizaţiei de bază a întărit colectivul de agitatori cu tovarăşi bine pregătiţi din punct de vedere politic, care au organizat convorbiri pe teme de politică internă şi internaţională ca şi pe teme privind dezvoltarea atitudinii socialiste faţă de muncă. MEMBRII DE PARTID IN FRUNTEA ACŢIUNII PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PRODUCŢIE Principala problemă care a stat în atenţia adunării de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la secţia ţesătorie a fabricii „Dacia“ a fost activitatea membrilor de partid pentru îndeplinirea sarcinilor de pros Dezbaterile au relevat faptul că biroul organizaţiei de bază a repartizat membrilor de partid asemenea sarcini, care să ajute la îndeplinirea planurilor de producţie. Comuniştii Gluţescu Ana şi Sofia Cornea au avut sarcini să sprijine brigăzile de tineret. Ca rezultat, aceste brigăzi şi-au depăşit planurile cu 6—14 la sută. Cei mai mulţi membri şi candidaţi de partid au primi, sarcina sâ desfăşoare o larga muncă politică în vederea extinderii iniţiativei privind creşterea indicilor de utilizare a maşinilor. Au fost organizate convorbiri, demonstraţii practice etc. Ininele cazuri, membrii de partid au ajutat direct la maşini pe nimicitorii mai tineri să-şi însuşească metodele înaintate de muncă. Biroul organizaţiei de bază a reorganizat colectivul de agitatori pe care l-a repartizat pe grupe de maşini. Instruiţi la intervale scurte, agitatorii au explicat muncitorilor avantajele economice in urma folosirii mai depline a capacităţii de producţie. Datorită acestui fapt a crescut turaţia la războaie cu 3,5%, înregistrîndu-se pînă la 7852 bătăi oră. Planul producţiei globale a fost realizat pe cele trei trimestre în proporţie de 102,8%. Depăşirea echivalează cu 61.000 metri ţesături peste plan, mai mult cu 31.000 de metri faţă de angajamentul luat la începutul anului. Din angajamentul de a da economii peste plan pînă la sfîrşitul tnului în valoare de 221.000 lei s-au realizat 175.400. Printre cei ce au obţinut realizări mai importante în producţie au fost date ca exemplu tovarăşele Stoica Cecilia, Sorescu Vasilica, Neagoe Filateia. Fier vechi pentru noua cetate a oţelului ■ Gara Filavet, sîmbătă 31 octombrie, orele 15. Locomotiva se apropie încet, cu precauţie, de o garnitură cu vagoane de marfă. O uşoară izbitură, roţile scrişnesc intre şine, locomotiva pufneşte sacadat improşcind aburi şi stropi şi iată, garnitura e acum gata de plecare. Ciţiva tineri o împodobesc cu lozinci şi panouri. E doar trenul care poartă încă cinci sute de tone de fier vechi colectat de tineretul Capitalei pentru oţelarii Hunedoarei. Cinci sute de tone de fier vechi. Nu e o glumă! Vagoanele încărcate vîrf se întind lanţ cale lungă. Şi, n-a fost deloc uşor să se colecteze o asemenea cantitate de metale vechi. Să ne întoarcem cu cîteva zile în urmă. „ZĂCĂMINTELE" UZINEI Cînd, la uzinele „MaoTze-dun" a sosit îa vestea că tineretul bucureştean va trimite un nou tren „marşrut" încărcat cu fier vechi către cetatea oţelului huunedorean, ea a ridicat probleme nu tocmai uşoare. Utemiştii uzinei contribuiseră din plin şi in trecut la acţiunile de recuperare a metalelor vechi. In interiorul uzinei, exista o tranşele rămasă din timpul războiului, in care, apoi, s-au aruncat tot felul de fiare. Luni de zile tineretul a cărat, sortat şi încărcat metalul. Variată — „tezaurul“ se sfirşi. Pe locul fostei tranşei se întindeaicam un frumos parc. O altă sursă erau deşeurile nerecuperabile din ateliere. Stringind cu grijă asemenea materiale, utemiştii celor patru organizaţii de bază din secţia mecanică reductoare au izbutit să colectezi In acest an 40.000 kg. metale vechii" Slut cantităţi, considerabile, desigur, totuşi neîndestulătoare faţă de amploarea sarcinei actuale. Şi apoi nu poţi trimite tot fierul vechi la Hunedoara, mai trebuie păstrat şi pentru necesităţile propriei turnătorii. Dar nici nu se cuvenea ca la un asemenea transport, tinerii metalurgişti de la uzinele „Mao Tzedtin" să nu fie in „fruntea clasamentului" de colectare. A sa ilicit a început mare fierbere între utemiştî, mare căutare de resurse de fier vechi. Unii auzesc pierd noi „zăcaminte“ neexploatate în uzină. La marginea ei exista o groapă în care se arunca zgura de la turnătorie. Dar împreună cu zgura se arunca și scursura de material metalic care ar fi putut fi retopită. Citeva brigăzi de muncă patriotică şi-au asumat sarcina de a alege din zgură metalul şi, citeva ore după lucru, puteau fi văzuţi la treabă... In altă parte, de sub un morman de pămint, au ieşit la iveală, rind pe fbid, dar, o claie peste grămadă, o caroserie de automobil model aproximativ 1900, o alta de camion, apoi, rămăşiţele unui cabilou vechi, o ţeava şi încă multe tururi despre care nimeni nu-şi mai amintea cum au ajuns acolo Electricianul Ghiţă Marin şi prietenii din brigada sa au întreprins rodnice investigaţii in afara întreprinderii. Pe o stradă mărginaşe au descoperit o întreagă mină de fier vechi: o forje veche, bucăţi masive de fier brut etc. rămăşiţele unui atelier părăsit cu ani în urmă. Sudorul Constantin Mirea a luat-o de-a dreptul pe cîmp şi a găsit aproape de Măgurele bucăţi masive de fontă rămase de pe vremea războiului, brigada de muncă patriotică a lui Mirea a poposit In acel loc intr o dupămasă. Pirul seara tîrziu, a izbutit să adură în oraș două camioane încărcate. Pentru ultima garnitură care a luat drumul Hunedoarei, tinerii metalurgiști de la uzinele „Mao Tzedim" au dat peste 26.000 kg, din care 22.000 erau din afara uzinei. „ADEVERINŢA DE PRIMIRE" „S-a primit de la şcoala medie nr. 22 „Gh. Lazăr“ oraşul Bucureşti, organizaţia U.T.M. 8450 kg. fontă comercială B 1—30...“. Petecul de libile mi-a fost prezentat cu inândrie la sediul organizaţiei U.T.M. a Şcolii Medii nr. 22 de către Rusu Octavian, membru In comitetul U.T.M al şcolii. — La noi, se spunea că elevii, şcoala fiind situată intr-un cartier central nu au de unde să colecteze fier vechi. — Imni povesteşte el. Pasă-mi-te se descoperiseră „condiţii specifice" care ne scuteau de această sarcină de onoare pentru orice ulemist. Dar noi n-am vrut să fim lipsiţi de dreptul de a contribui după puterile noastre la înflorirea economiei patriei. Am dovedit, cu alte ocazii, că putem şi noi să colectăm metale vechi. In prima jumătate a anului, elevii şcolii noastre au dus la I.C.M. peste 50.000 kg. Aşa că nu puteam lăsa să plece un tren la Ilufiedoara fără să ne dăm şi noi aportul. Duminică dimineaţă, de la ora 7, in curtea şcolii a inceput să sosească fierul. O să mă intrebaţi de unde l-am adus? Popescu Tudor din a X-a F a găsit pe un teren viran, de prin spatele cinematografului Drumul Serii, nişte şine ruginite. Ne-au agitat tovarăşii de la I.C.A.R. cu un sudor le-am tăiat şi cărat bucată cu bucată la şcoală. Aura Pasculescu, o fată dintr-a X-a a venit intr-o mină cu doi drugi iar In cealaltă cu o sacoşe plină de cutii de conserve. Trei puşti dintr-a opta au adus intii nişte bucăţi dintr-un bloc de canal spart, s-au intors înapoi şi au mai găsit, nu ştiu pe unde, o şină ruginită. Eu am descoperit nişte fiare pe şoseaua Cringaşi. Fiecare a adus ce a putut. Era o zarvă şi o veselie, de fierbea curtea şcolii. Dar Şi melaiul se aduna. La noi, anul ăsta s-a înlocuit instalaţia de gaze. Am găsit in subsolul şcolii vechiul boiler scos din funcţiune. După ce am cerut încuviinţarea, l-am adăugat la trofeul nostru. Rezultatul ? Aţi văzut chitanţa de 8130 kg., iat-o şi pe aceasta de 2000. Total aproape 10.500 kg. fier vechi. E ceva, nu ? — a încheiat cu obrajii împurpuraţi de mindrie interlocutorul meu. Desigur că... e ceva ! Din gara Filaret a plecat alaltăieri încă un tren încărcat cu metale vechi pentru oţelarii Hunedoarei. Din nou Vor străluci In cuptoare şarjele tineretului bucureştean. Muncitori, funcţionari, plivi şi studenţi, însufleţiţi de aceeaşi năzuinţă de a contribui la această acţiune de colectare att de însemnată pentru economia patriei, continuă să sprijine cu elan, avintul tovarăşilor lor din cetatea oţelului. T. CARANFIL hidc / m * Vr? O acţiune educativă şi utilă Organizaţiile U.T.M. din numeroase întreprinderi ale Capitalei, au luat de citva timp iniţiativa de a înfiinţa cercuri de prieteni ai teatrului, muzicii şi filmului. Crearea acestor cercuri constituie o preţioasă contribuţie pe linia educaţiei tinerilor din fabrici şi uzine. Se pot da numeroase exemple de cercuri de prieteni ai artelor, care în cîteva luni de activitate au obţinut realizări însemnate. Iată, de pildă, cercul de prieteni ai muzicii înfiinţat la uzinele „Vasile Roaită“. Existenţa în această întreprindere a unui mare ansamblu coral, a unor brigăzi artistice şi a unei formaţii muzicale au fost factori importanţi care au creat o atmosferă favorabilă activităţii cercului. S-a mers aci pe linia expunerii, într-o formă cît mai accesibilă, a unor teme de cultură muzicală, urmate de exemplificări cu ajutorul unui magnetofon. Au loc, de asemenea, lecţii practice de muzică la instrumente. Cercul de prieteni ai teatrului de la întreprinderea „Energo-Aparataj“ a crescut de la 15 la 40 de tineri. M membrii cercului înainte de a viziona un spectacol, se întrunesc pentru a afla unele date despre personalitatea dramaturgului, construcţia piesei, caracteristicile personajelor etc. După această „prefaţă“ la spectacolul teatral şi după vizionarea spectacolului au loc discuţiile propriu-zise, care se referă atît la opera dramatică cît şi la montarea respectivă. De asemenea în cadrul şedinţelor cercului se ţin din timp în timp conferinţe cu caractermai general, cum au fost, de pildă, „Aspecte din dramaturgia lui I. L. Caragiale“ sau „Teatrid rus după Marea Revoluţiei Socialistă din Octombrie“. O interesantă activitate a dus şi cercul de prieteni ai filmului de la fabrica „Efror“. Tinerii cinefili vizionează în colectiv un film pe lună şi apoi discută în cerc despre conţi, mitul şi realizarea sa. In alegerea filmului vizionat în colectiv ei se ghidează şi după cronicile care apar în presă, astfel ca tematica cercurilor să fie legată de preocupările membrilor cercurilor. Iniţiativa de a organiza asemenea cercuri a fost primită cu interes de tinerii muncitori bucureşteni. Intr-un singur an au fost organizate peste 270 de asemenea cercuri. Trebuie însă spus ca o parte dintre acestea nu au reuşit să ducă activitatea pe care tyzimzcu şiAcdis și-au propus-o, unele activînd destul de sporadic. Principală cauză a delăsării unor cercuri de prieteni ai artelor o constituie lipsa de sprijin din partea comitetelor U.T.M., care nu le-au îndrumat şi nici nu au controlat cum îşi desfăşoară activitatea. Comitetul Orăşenesc Bucureşti al U.T.M., dorul atenţie organizării de noi cercuri, a pierdut din vedere pe cele vechi, aşa încât aceste interesante forme de activitate tinerească s-au găsit lipsite uneori niimutici de propagandişti instruiţi dar şi de un plan tematic de activitate. In ultimul timp, sub conducerea Comitetului Orăşenesc al U.T.M., s-a pornit hotărît la activizarea tuturor cercurilor de prieteni ai artelor. Conducătorii acestor forme de activitate s-au întîlnit recent în cadrul unei consfătuiri, unde au discutat măsurile ce trebuie luate. Cu acelaşi prilej au fost prezentate participanţilor planurile tematice ale expunerilor, alcătuite prin grija secţiei de propagandă şi agitaţie a C.O.R. al U.T.M. In discuţiile desfăşurate numeroşi tineri au propus ca munca de instructori ai cercurilor să fie încredinţată unor studenţi din institutele de specialitate. S-a subliniat că o asemenea măsură ar fi folositoare nu numai tinerilor muncitori, membri ai cercurilor de educaţie estetică, ci şi tineretului studenţesc. Contactul sistematic cu tineretul din uzină, cu viaţa tinerilor muncitori este necesar formării unui adevărat om de cultură şi artă. Participanţii la consfătuire au subliniat în intervenţiile lor că aceste cercuri trebuie să antreneze în jurul lor cît mai mulţi prieteni ai artei, să popularizeze cele mai reuşite creaţii artistice. De aceea s-a recomandat ca fiecare cerc să găsească cele mai bune mijloace de popularizare a filmelor, spectacolelor, concertelor vizionate, să redacteze articole în care prietenii artelor să-şi expună opiniile. Ar fi de asemenea de dorit să aibă loc periodic întîlniri cu oameni de artă şi cultură. De altfel această idee a şi fost pusă în practică, urmînd că în aceste săptamîni întîlniirile să aibă loc după un program întocmit de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al U.T.M. în colaborare cu uniunile de creaţie Tinerii prieteni ai artelor au pornit cu forţe noi la muncă. Pentru ca această frumoasă acţiune să-şi atingă scopul este de dorit ca în întreprinderi comitetele U.T.M să le acorde toată atenţia iar organizaţiile de partid să le îndrumeze cu grijă activitatea. C. TOADER O nouă unitate „Alimentara" — ~I‘aw,mm—— «■ I» mi ■ ■. Cu cîtva timp în urmă, cetăţenii cartierului Orzari au propus desfiinţarea bufetului din strada Orzari al T.A.P.L din raionul „23 August“ şi înfiinţarea unei unităţi „Alimentara“. Considerând justă propunerea cetăţenilor, sfatul popular raional a desfiinţat bufetul amintit. Localul a fost renovat şi înzestrat cu utilajul necesar funcţionării unităţii „Alimentara“, unitate care şi-a început activitatea zilele trecute. ŞTEFAN MARINESCU Pierdere de timp In piaţa „23 August“ funcţionează două centre: unul de distribuit petrol şi altul de preschimbat buteliile da aragaz. In general, cetăţenii sunt mulţumiţi de aceste unităţi, fiindu-le foarte utile. Ei sînt însă nemulţumiţi de felul cum sînt deserviţi. Cele două centre au un singur vînzător. Acesta îşi împarte munca in aşa fel îneît să împace şi nevoile unui centru şi al celuilalt. Mai îtţtîi deserveşte 10—15 cumpărători cu butelii, apoi, închide şi trece la petrol. Intre._timp la aragaz se formează rînd, închide centrul de petrol şi treere la butelii şi aşa, alergînd de la 0 unitate la alta trece ziua. Prin acest sistem de deservire nu se poate aproviziona în bune condiţiuni decît o mică parte din numărul cetăţenilor. Situaţia aceasta dăinuie de multă vreme. Direcţia generală de desfacere din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei ar trebui să înţeleagă că un singur vînzător nu poate face faţă la doua unităţi şi să ia măsurile necesare pentru a asigura o bună desenvire a cetăţenilor. ŞTEFAN SPIRIDON EconomisescuI 2.100 lei Locuitorii de pe strada Stînjeneilor din raionul N. Bălcescu au pornit la îndeplinirea angajamentului pe care şi l-au luat de a partcipa în mod voluntar la astuparea şanţului de canalizare de pe strada lor. În fruntea cetăţenilor care sunt antrenaţi în această întrecere patriotică, se găsesc comuniştii Nicolae Scobergea, Vasile Cezar, Constantin Croitoru şi alţii. Locuitorii de pe str. Stînjeneilor vor realiza, prin munca lor patriotică, o economie de 12.500 lei. ANGHIEL D. IOAN Sistem de plata detectuei Gospodinele care tirguiesc carne din hala din Piaţa Unirii, sunt mulţumite de calitatea ei. Nu acelaşi, lucru îl pot spune eie de greutăţile pe care le întimplnă atunci cind trebuie să achite costul cumpărăturilor la casă. Numărul caselor este insuficient şi şiruri lungi de cetăţeni aşteaptă la plată. Pentru suprimarea aglomeraţiei gospodinele propun fie mărirea numărului de case, fie efectuarea plăţii chiar la vînzător. IOANA BAURCA ORIZONTAL: 1) Maestru al prozei romîneşti, autorul volumului „Cocostricul albastru“ — Coadă de melci 2) Poet clasic român, care a scris, printre altele, poezia „Somnoroase păsărele“ — Autorul „Cărăbuşului de aur“. 3) Zeul păstorilor, reprezentat cu coarne şi picioare de ţap—Cît ai zice „peşte“. 4) Animal fabulos cu corp de cal, cap de Cerb şi corn în frunte — A dârăci cil coarda un material textil. 5) Peşte ...muzicali — Prepoziţie — Porţiune determinată în spaţiu. 6) Referitoare la rinichi — Primul cuvînt al unei inscripţii legendare (......Leket, lares“). 7) Titlu nobilar englez — Conjuncție latină („Cogito, ...sum“). 8) Diminutiv feminin — Mamifer carnivor. 9) Oscoare — Poet romín clasic, autorul poeziei „Șarpele-n inimă“* 10) Pînză fabricată în Langtted'oc. *— Romancier romín contemporan,, a scris „Grafiil Ursul polar“. b) Vas de lut — Pui de ierbivorie... la poarta nouă! 12) Ingrijitor, păzitor ('• vie — Povestitorul „Caprei cu belezi“ VERTICAL: 1) Moluscă marină — Scriitor sovietic, autorul „Bursucilor“. 2) Pictor român, de la care ne-a rămas un „Peisaj cu rațe“ — Literă grecească — A forja. 3) Mamifer uriaș, cu fildeși la falca inferioară, din miocet. „ZOOLOGIE" 4) Literă slavonă — Strat rotnd cu „gura leului“ și „ochiul bmilin" — Vere! 5) Pictor robin, autorul tabloului „Ursarii“ — Pavăza aricludii. b) S. — Mamifere carn vore Etericia* 7) Acum (pop.) — Trăsătură distinctivă. 8) Mamifer cu bană semn ii — Plasă de prins peşte. 9) Nota pîsteil — Atamifere acvatici. 10) Bijuteria scoicii — .Dramaturg noi\e * a , autorul „Raţei subítoe". II) Ser. 'or progress! america i, .inte al ■ ulm .r „Colț alb“, „Lup !.ars-n“ etc. - Rum» tură. 12) Ordin de mamifere dein rime considerabilă care e o încrețitură. 1. CARAIMa,a