Informatia Bucureştiului, noiembrie 1959 (Anul 7, nr. 1941-1965)

1959-11-02 / nr. 1941

Pag. a 2-as Pianista Annie Fischer, solistă a concertului Filarmonicii Abia începută, stagiunea de con­certe 1050/1960 ne-a şi prilejuit cîteva seri memorabile, datorită prezenţei pe pod­iu­­mul Ateneului a unor artişti de talia lui Emil Ghilels, Leonid Ku­kan sau Mstislav Rostropovich O nani asemenea seară s-a adăugat sî­mbătă, cînd clapele clavirului­ au în­ceput să răsune sub degetele piani­stei maghiare Annie Fischer, solista concertului simfonic al orchestrei Fi­larmonicii de Stat „George Enescu“. Artistă cu un renume bine stabilit pe plan internaţional, Annie Fischer se numără aui printre cei mai remar­cabili pianişti din lume, realizările sale fiind discutate la acel înalt nivel de exigenţă, pe care îl impune com­paraţia cu marii virtuozi ai instru­mentului. Ascultînd în interpretarea ei Concertul de pian nr­ 4, în­, sal major, de Beethoven, — lucrare cu­noscută de cele mai­ largi cercuri de iubitori ai muzicii în numeroase ver­siuni celebre, popularizate prin radio şi discuri —, am fost îndemnaţi să reflectăm la asemenea comparaţii. Se­ ştie că in creaţia concertantă a lui Beethoven, Concertul nr. 4 ocu­­pă un joc aparte prin aceea că, potri­vit caracterizării date de unul din bio­grafii compozitorului, aci „se înfruntă durerea şi forţa într-o viguroasă dra­mă lirică“. Păstrarea intactă a gîndi­­rii beethoveniene ridică grele probleme în acest concert; nu o dată, chiar unii mari pianişti au dat greş insis­­tînd excesiv asupra aspectelor de vir­­tuozitate şi pierzînd din vedere latura romantico-visătoare sau rătăcindu-se în finisarea unor detalii, fără a ţine seama de arhitectura complexă a an­samblului. Cu atît mai meritorie pare de aceea realizarea pianistei Annie Fischer, care înţelege să împace in mod magistral virtuozitatea şi poezia într-o concepţie artistică de înaltă ţi­nută, lipsită de orice artificii, de orice efecte exterioare. Discursul muzical este enunţat în mod lapidar, concen­trat, cu o emoţie aparent reţinută, dar care porneşte din adîncurile simţirii umane şi se transmite direct asupra ascultătorului. Aşteptăm cu un deose­bit interes recitalul pianistei, pentru a putea contura integral portretul ace­stei dăruite artiste. Festival lterar-artistic la Teatrul „Ţăndărică“ Astăzi la ora 18 (în sala din str. Academiei), Teatrul „Ţăndărică“ or­­gaiiÎZiaza un festival literar-artistic pentru pionieri şi şcolari închinat­­utu­i prieteniei româno-sovietice, în afara prilejului de a se întîlni cu­­ o serie de scriitori pentru copii, ca I de pi.da Nina Cassian, Viorica Hi­ler şi Mircea Sîntimbreanu, mi­cii­ spectatori vor asista şi la un vai­at program artistic. Se vor pre­­zei­ta lecturi şi recitări din creaţiile polfilor r romîni şi sovietici, un dans, popular­ rusesc interpretat de mario­nett şi­ un fragment din spectacolul cu­­ piesa „Căluţul cocoşat“. In restul concertului dirijat de Mir­­cea Basarab, programul a cuprins o execuţie plină de vioiciune şi de an­treu a uverturii „Rusian şi Ludmila" de Glinka, poemul coregrafic „Valsul“ de Ravel, într-o interpretare în care victojul irezistibil al dansului nu ne-a cuprins decit cu intermitenţe şi „Sim­fonietta" tînărului compozitor român Sergiu Sarchizov, o lucrare interesan­tă care, în ciuda unui stil oarecum eclectic, dezvăluie totuşi un indiscuta­bil talent şi o stăpînire fermă a măie­striei componistice şi a tehnicii or­chestraţiei. E. F.I.IAN Annie Fischer In timpul concertului Cercuri de fotoamatori Fotografia, deşi este una din cele mai tinere ramuri ale artei, se bucură de o foarte mare popularitate, cîşti­­gînd pe zi ce trece noi şi noi adepţi care-şi însuşesc meşteşugul dalero­­tipiei, năzuind să-şi exprime prin ei ideile, sentimentele, impresiile izvo­­rîte din contactul cu mulţimea ima­ginilor oferite de realitatea înconju­rătoare. Practic vorbind, artistul fo­tograf nu trebuie să absolve vreun „institut superior de artă fotografi­că“ spre a se califica. Aceasta însă, nu înseamnă în acelaşi timp că, pentru însuşirea meşteşugului, nu e necesară instruirea metodică şi orga­nizată. Există numeroşi amatori care doresc să se manifeste în acest domeniu. Şi cînd facem această con­statare nu ne referim la medicii fo­tografi a căror activitate e bine cu­noscută, prin expoziţiile lor de foto­grafii, de un nivel artistic remarca­bil. Nu ne referim nici la cercetăto­rii institutelor Academiei, care, de asemenea, sunt cunoscuţi prin lucrări prezentate la expoziţii. Ne gîndim la numeroşi tineri din fabrici, uzine, şcoli, universităţi, din diferite insti­tuţii, care ar dori­­să fotografieze şi să înveţe a fotografia. Cînd Casa creaţiei populare a Ca­pitalei a organizat expoziţia de foto­grafii consacrată aniversării Bucu­reştiului, a strîns la un loc aproape 400 de lucrări, prezentate de peste 50 de foto-amatori. Multe din fotogra­fiile expuse s-au arătat a fi remar­cabile. Toate acestea mărturisesc că e­­xistă o mişcare artistică de amatori, nu numai în domeniul plasticei, dar şi în cel al fotografiei. S-au format chiar unele cercuri de fotoamatori, cu o activitate, din păcate, sporadică. Pe asemenea cercuri ar trebui să se bazeze mişcarea artistică de foto­amatori. Cercul e, poate, cea mai in­dicată grupare, în cadrul căreia ama­torii îşi pot însuşi meşteşugul şi pot activa. Casa creaţiei populare a Ca­pitalei, după ce a reuşit să organi­zeze o primă expoziţie a fotoamato­­rilor, ar putea să treacă la înfiinţa­rea cîtorva cercuri pe lingă unele cluburi sau case de cultură care au posibilităţi şi condiţii tehnice şi ma­teriale de organizare. Ar trebui apoi să se ocupe de îndrumarea cercuri­lor şi să urmărească activitatea lor. Cercul poate constitui nu numai o şcoală a măiestriei fotografului, dar, în acelaşi timp, şi un mijloc de edu­caţie cetăţenească şi patriotică. Prin organizarea cercurilor de fotoamatori, Casa creaţiei populare a Capitalei, ar contribui siuţitor la dezvoltarea miş­cării artistice de amatori, care a luat o amploare bine cunoscută, mai ales, în domeniul muzicii şi a teatrului. Şi experienţa a dovedit că acele forma­ţii de amatori s-au remarcat, care au avut o activitate continuă şi bine îndrumată. H. H. Noutăţi de la Editura muzicală • In cinstea zilei de 7 Noiembrie, Editura muzicală a scos recent de sub tipar, sub îngrijirea prof. Alexandru Pleşca, o culegere intitulată „Coruri ruse şi sovietice". Volumul cuprinde lu­crări­ valoroase de Glazunov, Arenski, Ceaikovski, Cestiokot­, Şostakovski, Mu­radévi etc. Lucrarea se adresează In aceeaşi măsură compozitorilor, coru­rilor de profesionişti şi formaţiilor de amatori. • In condiţii grafice deosebite, a apărut de curînd manualul de vioară de I. Geantă şi O. Manoliu, profesori la conservatorul „Ciprian Porumbescu".­­Manualul se adresează învăţâmintului elementar şi cuprinde 92 de lecţii, o îmbinare­­ metodică de material teoretic şi exerciţii tehnice necesare formării treptate a violonistului.­­ Tot in deprentul lucrărilor didac­tice vor apare: ,,Metodă de flaut" de Dumitru Pop şi „Metodă de chitară" de Maria Boem. • In curînd, vor vedea lumina tipa­rului Simfonia în Do major op. 17 de Mihail Lora, Suita a II-a — partitură de orchestră, format de buzunar — de Ion Dumitrescu şi Simfonia I in Re­­­ctor de Sigismund Tod­uţă. 9 Făcînd parte dintr-o colecţie intitu­lată „Viaţa compozitorilor d in­ imagini“" pînă la Sfîrşitul acestui an vor apare o serie de monografii, printre care o nouă ediţie „Enescu" de Andrei Tudor pre­cum şi ,,Antonin Dvorak“ de Igor Briza. De asemenea, vor fi editate şi mo­nografiile ,,Corelli" de Kaznelov şi Janipolski, „Haendel" de Mircea Nico­le­scu şi „Ion Chirescu" de Liviu Rusu. Creşte parcul de avioane sanitare româneşti I.A.R. 817 Pentru îmbunătăţirea transportării în condiţii operative a bolnavilor ce necesită urgenţă medicală, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale con­tinuă acţiunea de dotare cu avioane sanitare româneşti I.A.R. 817 a staţii­lor Aviasan din ţară. Astfel, la începutul lunii noiembrie vor fi dotate cu noi avioane sanitare I.A.R. 817 secţiunile sanitare şi de prevederi sociale ale regiunilor Bacău şi Galaţi. Pînă la sfîrşitul anului vor mai primi avioane sanitare de fabricaţie­­ romînească şi secţiunile sanitare şi de prevederi sociale ale regiunilor Arad, Baia Mare, Oradea,­­Suceava, Iaşi, Constanţa, Piteşti şi Craiova Pe ecranele Capitalei „ANI DE ZBUCIUM“ Publicul cinefil de la noi a reţinut încă din anii trecuţi numele regizo­rului Máriássy Félix. Pe ecranele noastre — în afara filmului său „Contrabandiştii“, prezentat relativ recent — au mai rulat şi alte realizări ale sale. Vom aminti, spre exemplu, filmul „Anna Szabó", una dintre pri­­mele creaţii cinematografice ale stu­diourilor din R. P. Ungară, consacrate figurii noi a muncitorului eliberat de exploatare, făuritor al vieţii noi, so­cialiste, ,„­ini de zbucium“, noua operă a re­gizorului Máriássy Félix, prezentată în acest an la Festivalul internaţional al filmului de la Veneţia, vine Să con­, firrite Încă o dată interesul pe care cineastul îl poartă temelor legate de via­ţa clasei muncitoare, intr-adevăr, filrtiul se înfăţişează ca o cronică a existentei, frămîntărilor, năzuinţelor şi luptei dîrze a oamenilor din renu­mitul centru muncitoresc al Budapes­tei, Csepel, de-a lungul a mai bine de­­25 de ani. Acţiunea se încheagă dintr-o suită de cinci nuvele cinemato­grafice, fixin­d, fiecare, cite un mo­ment din zbuciumata istorie a munci­torilor din Csepel. Spiritul de luptă care anim­ă gene­raţie după generaţie pe muncitori, so­lidaritatea lor neabătută, sunt reliefate pregnant de către regie, a cărei pre­ocupare pentru autenticitatea recon­stituirii mediului muncitoresc e evis­­tentă în multe episoade. Asistăm, de pildă, în prima povestire, la revolta spontană a femeilor muncitoare, îm­potriva mizeriei şi a războiului, sau — la cea de a doua povestire — la avîntul maselor în zilele luminoase ale revoluţiei proletare din Ungaria (1910) sau simţim, în ultimele două nuvele, atmosfera apăsătoare din vremea fascismului, împotriva căruia acţio­nează energic din ilegalitate luptă­torii comunişti. Ceia cinci nuvele se disting prin conciziunea expunerii, prin concentra­rea conflictelor, prin reliefarea unor caractere memorabile, ca vesela mun­citoare Vilma, care trăieşte o dure­roasă experienţă şi se maturizează la­­ şcoala aspră a luptei de clasă, sau ca­­ revoluţionarul comunist Toth Midloş,­­ luptător antifascist curajos, neclintit , în convingerile sale. Fără a se suda , unitar, într-o frescă de proporţii am­­y ple, (povestirea treia are chiar altă­­ factură), întîmplările dramatice poves- t tie în „Am de zbucium“ trasează un­­ întreg drum de luptă. Iar finalul, re-­­ luînd cu prospeţime un motiv din­­ prima povestire, subliniază clar că­­ acum cadrul este radical schimbat:­­ în locul vechilor uzine militare ale­­ patronului capitalist, se înalţă semeţe­­ marile uzine metalurgice de stat Cse-­­­pel, simbol al forţei industriei socia-­­­­iste din R.P. Ungară.­­ Bizuindu-se pe o valoroasă echipă de­­ interpreţi, cum ar fi Ruttkai Eva­­ (Vilma), Agárdi Gabor (Toth), Vass­a Eva, Zenthe Ferenc, Törőcsik Atari,­­ cu toţii cunoscuţi din alte producţii­­ ale studiourilor „Ultim­a film“, regizo-­­ ml Máriássy Félix a realizat momente­­ cinematografice emoţionante, care­­ conferă filmului caracterul unui cald - omagiu adus tradiţiilor de luptă ale­­ clasei muncitoare din Ungaria. ( MIHAIL LUPU ) .Cadru din film ­ Publicaţii cu caracter educativ-sanitar ale organizaţiei Crucii Roşii a R. P. R. C.C. al Crucii Roşii a R.P.R. tipă­reşte în fiecare an, în limbile romînă şi maghiară, numeroase materiale de agitaţie vizuală şi propagandă educa­­tiv-sanitară pentru populaţia de la o­­raşe şi sate, precum şi material spe­cial pentru tineretul din şcoli. In acest an, Crucea Roşie a R.P.R. a tipărit peste 1 milion de broşuri, a­­fişe, pliante, tracte, fotogazete, lozinci cu caracter educativ-sanitar, care au fost difuzate prin comitetele regionale şi raionale de Cruce Roşie în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Printre acestea se numără broşurile: „Primul ajutor­ şi îngrijirea bolnavului", „Sfa­turi pentru infirmierele de Cruce Ro­şie", „Sîngele — darul minunat“, „Cu­noştinţe pentru activiştii de Cruce Ro­şie privind prevenirea bolilor infecto­contagioase şi parazitare", pliantele: „Donatorii de singe“, „Băile de soare şi de mare", tractul „Reguli de sănă­tate“ etc. In cadrul schimbului de publicaţii cu organizaţiile similare din alte ţări, multe dintre aceste materiale de agita­ţie­­ virtuală şi propagandă educativ-sa­­nitară, precum şi o serie de materiale documentare şi sanitare de specialitate au fost traduse în limbile franceza, germană, engleză etc. şi trimise celor 76 de societăţi naţionale de Cruce Ro­şie cu care Crucea Roşie Romînă are legături de colaborare. De asemenea, au fost confecţionate 70 de albume fi­latelice cu emisiuni de timbre de Cruce Roşie, care au fost trimise la 65 so­cietăţi naţionale de Cruce Roşie. De la adunări de dări de seamă şi alegeri CONTROLUL ÎNDEPLINIRII SARCI­NILOR Dezbaterile de la adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la întreprinderea „Radio-Popu­­lar“ au relevat competenţa cu care organizaţia de partid a controlat şi sprijinit activitatea de producţie. In cursul acestui an, biroul organi­zaţiei de bază a constituit colective care au studiat cum se desfăşoară pro­ducţia în diferite secţii ale fabricii. Concluziile acestor colective au fost dezbătute cu membrii de partid şi cu activul fără partid, iar măsurile luate au contribuit la îmbunătăţirea activi­tăţii de producţie. Periodic biroul or­ganizaţiei de bază a pus în discuţia adunării generale diverse probleme de producţie şi a luat măsuri corespun­zătoare. Biroul organizaţiei de bază a îndru­mat comitetul sindical pentru extinde­rea întrecerii socialiste, pentru orga­nizarea cu sprijinul cabinetului tehnic şi al cercului A.S.I.T., a unor con­cursuri de inovaţii pe teme. In acest an s-au înregistrat 197 de propuneri de inovaţii, care au adus o economie de 1.553.803 lei. In anul 1938 s-au economisit prin aplicarea inovaţiilor 440.184 de lei. Prin îndrumarea comisiilor consti­tuite în spiritul Hotărîrii plenarei C.C al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu pri­vire la descoperirea şi punerea în va­loare a rezervelor interne şi prin mo­bilizarea tuturor muncitorilor la folo­sirea mai deplină a capacităţii de pro­ducţie, colectivul întreprinderii a rea­lizat pînă acum economii in valoare de 3.500.000 lei faţa de 4.000.000 lei anga­jament anual. Analizînd posibilităţile interne, la propunerea organizaţiei de partid, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii acestei întreprinderi şi-au mai sporit angajamentul cu încă 600.000 lei. Hotărîrea adoptată de către aduna­rea de alegeri are în vedere intensi­ficarea muncii politico-organizatorice pentru obţinerea de troi succese pe li­nia creşterii producţiei şi productivită­ţii muncii precum şi a reducerii pre­ţului de cost. COMUNIŞTII IN LUPTA PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE CIRCULAŢIE Membrii şi candidaţii de partid de la O.C.L. Produse Industriale din ra­ionul V. I. Lenin au analizat, în adu­narea de alegeri, printre altele şi felul cum a contribuit activitatea comuniş­tilor la realizarea sarcinilor de aprovi­zionare şi desfacere şi pentru reduce­rea cheltuielilor de circulaţie. In şedinţe de birou şi în adunări ge­nerale ale organizaţiei de bază mem­brii de partid din conducerea adminis­trativă au prezentat rapoarte prin care au arătat cum se ocupă de aprovizio­narea unităţilor comerciale din raion, de reducerea cheltuielilor de circulaţie şi de alte probleme legate de realiza­rea planului de desfacere. Analizîndu­­­se, de pildă, într-o adunare generală, îndeplinirea angajamentelor privind re­ducerea cheltuielilor de circulaţie, s-a hotărît ca aceste angajamente să fie defalcate pe unităţi comerciale, iar comitetul de întreprindere să le pre­lucreze în consfătuiri de producţie pen­tru ca ele să fie cunoscute de către toţi lucrătorii din unităţi. In felul a­­cesta întreg colectivul a fost antrenat în lupta pentru îndeplinirea angaja­mentelor, reuşin­du-se ca pînă la 1 oc­tombrie, să se realizeze economii şi valoare de 377.000 lei. Biroul organizaţiei de bază a re­partizat membrilor de partid sarcini concrete pentru sprijinirea conducerii administrative în organizarea unor, cx­­ ­ poziţii, prin care să se stimuleze în­deplinirea planurilor de vînzare. De asemenea, comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă au fost aju­tate să organizeze întreceri între lu­crătorii din magazine. Aceste întreceri au dus la creşterea numărului vînzâ­­torilor fruntaşi, asigurîndu-se astfel o mai bună deservire a consumatorilor. Biroul organizaţiei de bază a acordat o mare atenţie educării candidaţilor şi a membrilor de partid de curînd in­traţi în partid. Periodic, s-a analizat în adunări generale ale organizaţiei de bază cum candidaţii de partid se pregătesc pentru a deveni membri de partid. Tovarăşii Hogea Vasile şi Sil­vestru Marin, care subapreciau nece­sitatea pregătirii politice, au primit cu acest prilej un ajutor însemnat. Intensificînd munca de educare a tuturor lucrătorilor din unităţile ce aparţin acestei întreprinderi comerciale, biroul organizaţiei de bază a întărit colectivul de agitatori cu tovarăşi bine pregătiţi din punct de vedere politic, care au organizat convorbiri pe teme de politică internă şi internaţională ca şi pe teme privind dezvoltarea atitu­dinii socialiste faţă de muncă. MEMBRII DE PARTID IN FRUNTEA ACŢIUNII PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PRODUCŢIE Principala problemă care a stat în atenţia adunării de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la secţia ţesătorie a fabricii „Dacia“ a fost activitatea membrilor de partid pentru îndeplinirea sarcinilor de pros Dezbaterile au relevat faptul că bi­roul organizaţiei de bază a repartizat membrilor de partid asemenea sarcini, care să ajute la îndeplinirea planuri­lor de producţie. Comuniştii Gluţescu­ Ana şi Sofia Cornea au avut sarcini să sprijine brigăzile de tineret. Ca re­zultat, aceste brigăzi şi-au depăşit pla­nurile cu 6—14 la sută. Cei mai mulţi membri şi candidaţi de partid au pri­­m­i, sarcina s­â desfăşoare o larga muncă politică în vederea extinderii iniţiativei privind creşterea indicilor de utilizare a maşinilor. Au fost organi­zate convorbiri, demonstraţii practice etc. In­­inele cazuri, membrii de par­tid au ajutat direct la maşini pe nimi­citorii mai tineri să-şi însuşească me­todele înaintate de muncă. Biroul or­ganizaţiei de bază a reorganizat co­lectivul de agitatori pe care l-a repar­tizat pe grupe de maşini. Instruiţi la intervale scurte, agitatorii au explicat muncitorilor avantajele economice in urma folosirii mai depline a capaci­tăţii de producţie. Datorită acestui fapt a crescut turaţia la războaie cu 3,5%, înregistrîndu-se pînă la 7852 bătăi oră. Planul producţiei globale a fost rea­­lizat pe cele trei trimestre în proporţie de 102,8%. Depăşirea echivalează cu 61.000 metri ţesături peste plan, mai mult cu 31.000 de metri faţă de anga­jamentul luat la începutul anului. Din angajamentul de a da economii peste plan pînă la sfîrşitul tnului în va­loare de 221.000 lei s-au realizat 175.400. Printre cei ce au obţinut realizări mai importante în producţie au fost date ca exemplu tovarăşele Stoica Ce­cilia, Sorescu Vasilica, Neagoe Fila­­teia. Fier vechi pentru noua cetate a oţelului ■ Gara Filavet, sîmbătă 31 octombrie, orele 15. Locomotiva se apropie încet, cu precauţie, de o garnitură cu vagoa­ne de marfă. O uşoară izbitură, roţile scrişnesc intre şine, locomotiva pufneşte sacadat im­proşcind aburi şi­ stropi şi iată, garnitura e acum gata de pleca­re. Ciţiva tineri o împodobesc cu lo­zinci şi panouri. E doar trenul care poartă încă cinci sute de tone de fier vechi colectat de tineretul Capitalei pentru oţelarii Hunedoarei. Cinci sute de tone de fier vechi. Nu e o glumă! Vagoanele încărcate vîrf se întind lanţ cale lungă. Şi, n-a fost deloc uşor să se colecteze o asemenea cantitate de metale vechi. Să ne în­toarcem cu cîteva zile în urmă. „ZĂCĂMINTELE" UZINEI Cînd, la uzinele „MaoTze-dun" a sosit îa vestea că tineretul bucureştean va tri­mite un nou tren „marşrut" încărcat cu fier vechi către cetatea oţelului huune­­dorean, ea a ridicat probleme nu toc­mai uşoare. Utemiştii uzinei contribui­seră din plin şi in trecut la acţiunile de recuperare a metalelor vechi. In in­teriorul uzinei, exista o tranşele răma­să din timpul războiului, in care, apoi, s-au aruncat tot felul de fiare. Luni de zile tineretul a cărat, sortat şi încărcat metalul. Var­iată — „tezaurul“ se sfir­­şi. Pe locul fostei tranşei se întinde­a­­i­cam un frumos parc. O altă sursă erau deşeurile nerecuperabile din ateliere. Stringind cu grijă asemenea materiale, utemiştii celor patru organizaţii de bază din secţia mecanică reductoare au izbu­tit să colectezi In acest­ an 40.000 kg. metale vechii" Slut cantităţi, considera­bile, desigur, totuşi neîndestulătoare faţă de amploarea sarcinei actuale. Şi a­poi nu poţi trimite tot fierul vechi la Hunedoara, mai trebuie păstrat şi pen­tru necesităţile propriei turnătorii. Dar nici nu­ se cuvenea ca la un ase­menea transport, tinerii metalurgişti de la uzinele „Mao Tze­dtin" să nu fie in „fruntea clasamentului" de colectare. A sa ilicit a început mare fierbere între utemiştî, mare căutare de resurse de fier vechi. Unii au­zesc pierd noi „ză­caminte“ neexploatate în uzină. La mar­ginea ei exista o groapă în care se a­­runca zgura de la turnătorie. Dar îm­preună cu zgura se arunca și scursura de material metalic care ar fi putut fi retopită. Citeva brigăzi de muncă pa­triotică şi-au asumat sarcina de a a­­lege din zgură metalul şi, citeva ore după lucru, puteau fi văzuţi la treabă... In altă parte, de sub un morman de păm­int, au ieşit la iveală, rind pe fb­id, dar, o claie peste grămadă, o caroserie de automobil model aproximativ 1900, o alta de camion, apoi, rămăşiţele unui cabilou vechi, o ţeava şi încă multe tururi despre care nimeni nu-şi mai amintea cum au ajuns acolo Electricianul Ghiţă Marin şi priete­­nii din brigada sa au întreprins rodnice investigaţii in afara întreprinderii. Pe o stradă mărginaşe au descoperit o întreagă mină de fier vechi: o forje veche, bucăţi masive de fier brut etc. rămăşiţele unui atelier părăsit cu ani în urmă. Sudorul Constantin Mirea a luat-o de-a­ dreptul pe cîm­p şi a găsit aproape de Măgurele bucăţi masive de fontă rămase de pe vremea războiului, brigada de muncă patriotică a lui Mi­rea a poposit In acel loc intr­ o după­­m­asă. Pirul seara tîrziu, a izbutit să a­­d­u­ră în oraș dou­ă camioane încărcate. Pentru ultima garnitură care a luat drumul Hunedoarei, tinerii metalurgiști de la uzinele „Mao Tze­dim" au dat peste 26.000 kg, din care 22.000 erau din afara uzinei. „ADEVERINŢA DE PRIMIRE" „S-a primit de la şcoala medie nr. 22 „Gh­. Lazăr“ oraşul Bucureşti, organi­zaţia U.T.M. 8450 kg. fontă comer­cială B 1—30...“. Petecul de lib­ile mi-a fost prezentat cu inândrie la sediul organizaţiei U.T.M. a Şcolii Medii nr. 22 de către Rusu­ Octavian, membru In comitetul U.T.M al şcolii. — La noi, se spunea că elevii, şcoala fiind situată intr-un cartier central nu au de unde să colecteze fier vechi. — Imni povesteşte el. Pasă-mi-te se de­sco­periseră „condiţii specifice" care ne scuteau de această sarcină de onoare pentru orice ulemist. Dar noi n-am vrut să fim lipsiţi de dreptul de a contribui după puterile noastre la înflorirea eco­nomiei patriei. Am dovedit, cu alte ocazii, că putem şi noi să colectăm metale vechi. In prima jumătate a anului, elevii şcolii noastre au dus la I.C.M. peste 50.000 kg. Aşa că nu puteam lăsa să plece un tren la Ilufiedoara fără să ne dăm şi noi aportul. Duminică dimineaţă, de la ora 7, in curtea şcolii a incepu­t să so­sească fierul. O să mă intrebaţi de unde l-am a­dus? Popescu Tudor din a X-a F a găsit pe un teren viran, de prin spa­tele cinematografului Drumul Serii, nişte şine ruginite. Ne-au agitat tovară­şii de la I.C.A.R. cu un sudor le-am tăiat şi cărat bucată cu bucată la şcoa­lă. Aura Pasculescu, o fată dintr-a X-a a venit intr-o mină cu doi drugi iar In cealaltă cu o sacoşe plină de cutii de conserve. Trei­ puşti dintr-a opta au adus intii nişte bucăţi dintr-un bloc de canal spart, s-au in­tors înapoi şi au mai găsit, nu ştiu pe unde, o şină ru­ginită. Eu am descoperit nişte fiare pe şoseaua Cringaşi. Fiecare a adus ce a putut. Era o zarvă şi o veselie, de fierbea curtea şcolii. Dar Şi melaiul se aduna. La noi, anul ăsta s-a înlocuit instala­ţia de gaze. Am găsit in subsolul şco­lii vechiul boiler scos din funcţiune. După ce am cerut încuviinţarea, l-am adăugat la trofeul nostru. Rezultatul ? Aţi­ văzut chitanţa de 8130 kg., iat-o şi pe aceasta de 2000. Total aproape 10.500 kg. fier vechi. E ceva, nu ? — a încheiat cu obrajii împurpuraţi de mindrie interlocutorul meu. Desigur că... e ceva ! Din gara Filaret a plecat alaltăieri încă un tren încărcat cu metale vechi pentru oţelarii Hunedoarei. Din nou Vor străluci In cuptoare şarjele tinere­tului bucureştean. Muncitori, funcţionari, plivi şi studenţi, însufleţiţi de aceeaşi năzuinţă de a contribui la această ac­ţiune de colectare att de însemnată pentru economia patriei, continuă să sprijine cu elan, avintul tovarăşilor lor din cetatea oţelului. T. CARANFIL­ ­ hi­­­dc / m * Vr? O acţiune educativă şi utilă Organizaţiile U.T.M. din numeroase întreprinderi ale Capitalei, au luat de citva timp iniţiativa de a înfiinţa cercuri de prieteni ai teatrului, muzi­cii şi filmului. Crearea acestor cercuri constituie o preţioasă contribuţie pe linia educaţiei tinerilor din fabrici şi uzine. Se pot da numeroase exemple de cercuri de prieteni ai artelor, care în cîteva luni de activitate au obţinut realizări însemnate. Iată, de pildă, cercul de prieteni ai muzicii înfiinţat la uzinele „Vasile Roaită“. Existenţa în această întreprindere a unui mare ansamblu coral, a unor brigăzi ar­tistice şi a unei formaţii muzicale au fost factori importanţi care au creat o atmosferă favorabilă activităţii cer­cului. S-a mers aci pe linia expunerii, într-o formă cît mai accesibilă, a unor teme de cultură muzicală, ur­mate de exemplificări cu ajutorul unui magnetofon. Au loc, de asemenea, lecţii practice de muzică la instru­mente. Cercul de prieteni ai teatrului de la întreprinderea „Energo-Aparataj“ a crescut de la 15 la 40 de tineri. M membrii cercului înainte de a vizio­na un spectacol, se întrunesc pentru a afla unele date despre persona­litatea dramaturgului, construcţia piesei, caracteristicile personaje­lor etc. După această „prefaţă“ la spectacolul teatral şi după vi­zionarea spectacolului au loc dis­cuţiile propriu-zise, care se referă atît­ la opera dramatică cît şi la mon­tarea respectivă. De asemenea în cadrul şedinţelor cercului se ţin din timp în timp conferinţe cu carac­ter­­mai general, cum­ au fost, de pildă, „Aspecte din dramaturgia lui I. L. Caragiale“ sau „Teatrid rus după Marea Revoluţiei Socialistă din Oc­tombrie“. O interesantă activitate a dus şi cercul de prieteni ai filmului de la fabrica „Efror“. Tinerii cinefili vizio­nează în colectiv un film pe lună şi apoi discută în cerc despre conţi­, mitul şi realizarea sa. In alege­rea filmului vizionat în colectiv ei se ghidează şi după cronicile care apar în presă, astfel ca tematica cercurilor să fie legată de preocupările mem­brilor cercurilor. Iniţiativa de a organiza asemenea cercuri a fost primită cu interes de tinerii muncitori bucureşteni. Intr-un singur an au fost organizate­ peste 270 de asemenea cercuri. Trebuie însă spus ca o parte dintre acestea nu au reuşit să ducă activitatea pe care tyzimzcu şiAcdis și-au propus-o, unele activînd destul de sporadic. Principală cauză a delăsării unor cercuri de prieteni ai artelor o con­stituie lipsa de sprijin din partea co­mitetelor U.T.M., care nu le-au îndru­mat şi nici nu au controlat cum îşi desfăşoară activitatea. Comitetul O­­răşenesc Bucureşti al U.T.M., dorul atenţie organizării de noi cercuri, a pierdut din vedere pe cele vechi, aşa încât aceste interesante forme de activitate tinerească s-au găsit lip­site uneori nii­mutici de propagan­dişti instruiţi dar şi de un plan te­matic de activitate. In ultimul timp, sub conducerea Comitetului Orăşenesc al U.T.M., s-a pornit hotărît la activizarea tu­turor­ cercurilor de prieteni ai arte­lor. Conducătorii acestor forme de activitate s-au întîlnit recent în ca­drul unei consfătuiri, unde au discu­tat măsurile ce trebuie luate. Cu acelaşi prilej au fost prezentate par­ticipanţilor planurile tematice ale ex­punerilor, alcătuite prin grija secţiei de propagandă şi agitaţie a C.O.R. al U.T.M. In discuţiile desfăşurate numeroşi tineri au propus ca munca de instructori ai cercurilor să fie în­credinţată unor studenţi din institu­tele de specialitate. S-a subliniat că o asemenea măsură ar fi folositoare nu numai tinerilor muncitori, mem­bri ai cercurilor de educaţie estetică, ci şi tineretului studenţesc. Contactul sistematic cu tineretul din uzină, cu viaţa tinerilor muncitori este necesar formării unui adevărat om de cultură şi artă. Participanţii la consfătuire au su­bliniat în intervenţiile lor că aceste cercuri trebuie să antreneze în jurul lor cît mai mulţi prieteni ai artei, să popularizeze cele mai reuşite creaţii ar­tistice. De aceea s-a recomandat ca fiecare cerc să găsească cele mai bune mijloace de popularizare a fil­melor, spectacolelor, concertelor vizio­nate, să redacteze articole în care prietenii artelor să-şi expună opini­ile. Ar fi de asemenea de dorit să aibă loc periodic întîlniri cu oameni de artă şi cultură. De altfel această idee a şi fost pusă în practică, u­rmînd că în aceste săptamîni întîlniirile să aibă loc după un program întocmit de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al U.T.M. în colaborare cu uniunile de creaţie Tinerii prieteni ai artelor au pornit cu forţe noi la muncă. Pentru ca a­­ceastă frumoasă acţiune să-şi atingă scopul este de dorit ca în întreprin­deri comitetele U.T.M să le acorde toată atenţia iar organizaţiile de par­tid să le îndrumeze cu grijă activi­tatea. C. TOAD­ER O nouă unitate „Alimentara" — ~I‘aw,mm—— «■ I» m­­i ■ ■. Cu cîtva timp în urmă, cetăţenii cartierului Orzari au propus desfiin­ţarea bufetului din strada Orzari al T.A.P.L­ din raionul „23 August“ şi înfiinţarea unei unităţi „Alimen­tara“. Considerând justă propunerea cetăţenilor, sfatul popular raional a desfiinţat bufetul amintit. Localul a fost renovat şi înzestrat cu utilajul necesar funcţionării unităţii „Alimen­tara“, unitate care şi-a început ac­tivitatea zilele trecute. ŞTEFAN MARINESCU Pierdere de timp In piaţa „23 August“ funcţionează două centre: unul de distribuit petrol şi altul de preschimbat buteliile da aragaz. In general, cetăţenii sunt mul­ţumiţi de aceste unităţi, fiindu-le foar­te utile. Ei sînt însă nemulţumiţi de felul cum sînt deserviţi. Cele două centre au un singur vîn­­zător. Acesta îşi împarte munca in aşa fel îneît să împace şi nevoile unui centru şi al celuilalt. Mai îtţtîi deserveşte 10—15 cumpărători cu bu­telii, apoi, închide şi trece la petrol. Intre._timp la aragaz se formează rînd, închide centrul de petrol şi treere la butelii şi aşa, alergînd de la 0 unitate la alta trece ziua. Prin acest sistem de deservire nu se poate a­­proviziona în bune condiţiuni decît o mică parte din numărul cetăţenilor. Situaţia aceasta dăinuie de multă vreme. Direcţia generală de desfacere din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei ar trebui să înţeleagă că un singur vînzător nu poate face faţă la doua unităţi şi să ia măsurile ne­cesare pentru a asigura o bună desen­vire a cetăţenilor. ŞTEFAN SPIRIDON EconomisescuI 2.100 lei Locuitorii de pe strada Stînjeneilor din raionul N. Bălcescu au pornit la îndeplinirea angajamentului pe care şi l-au luat de a partcipa în mod voluntar la astuparea şanţului de ca­nalizare de pe strada lor. În fruntea cetăţenilor care sunt antrenaţi în a­­ceastă întrecere patriotică, se găsesc comuniştii Nicolae Scobergea, Vasile Cezar, Constantin Croitoru­ şi alţii. Locuitorii de pe str. Stînjeneilor vor realiza, prin munca lor patriotică, o economie de 12.500 lei. ANGHIEL D. IOAN Sistem de plata detectuei Gospodinele care tirguiesc carne din hala din Piaţa Unirii, sunt mulţu­mite de calitatea ei. Nu acelaşi, lucru îl pot spune eie de greutăţile pe care le întimplnă atunci cind trebuie să achi­te costul cumpărăturilor la casă. Nu­mărul caselor este insuficient şi şiruri lungi de cetăţeni aşteaptă la plată. Pentru suprimarea aglomeraţiei gos­podinele propun fie mărirea număru­lui de case, fie efectuarea plăţii chiar la vînzător. IOANA BAURCA ORIZONTAL: 1) Maes­tru al prozei rom­îneşti, autorul volumului „Co­­costricul albastru“ — Coadă de melci 2) Poet clasic român, care a scris, printre altele, poezia „Somnoroase păsărele“ — Autorul „Cărăbuşului de aur“. 3) Zeul păstorilor, reprezentat cu coarne şi picioare de ţap—Cît ai zice „peşte“. 4) Animal fabu­los cu corp de cal, cap de Cerb şi corn în frunte — A dârăc­i cil coarda un material textil. 5) Peşte ...muzicali — Prepoziţie — Porţiune determinată în spaţiu. 6) Referitoare la rinichi — Primul cu­­­vînt al unei inscripţii le­gendare (......­Leket, la­res“). 7) Titlu nobilar englez — Conjuncție latină („Cogito, ...sum“). 8) Diminutiv feminin — Ma­mifer carnivor. 9) Osc­oare — Poet romín clasic, autorul poeziei „Șarpele-n inimă“* 10) Pînză fabricată în Langtte­­d'oc. *— Romancier romín contempo­ran,, a scris „G­rafiil Ursul polar“. b­) Vas de lut­­ — Pui de ierbivorie... la poarta nouă! 12) Ingrijitor, păzitor ('• vie — Povestitorul „Caprei cu bel­­ezi“ VERTICAL: 1) Moluscă marină — Scriitor sovietic, autorul „Bursucilor“. 2) Pictor român, de la care ne-a răm­as un „Peisaj cu rațe“ — Literă grecească — A forja. 3) Mamifer uriaș, cu fil­deși la falca inferioară, din miocet­. „ZOOLOGIE" 4) Literă slavonă — Strat rot­­nd cu „gura leului“ și „ochiul bmilin" — Vere! 5) Pictor rob­in, autorul tablou­lui „Ursarii“ — Pavăza aricludii. b) S. — Mamifere carn vore Eterici­a* 7) Acum (pop.) — Trăsătură distinc­tivă. 8) Mamifer cu b­ană semn ii — Plasă de prins peşte. 9) Nota pîsteil — Atam­ifere acvatici. 10) Bijuteria scoicii — .Dramaturg noi\e * a , au­torul „Raţei sub­ítoe". II) Ser. 'or progres­s! america i, .inte al ■ ulm .r „Colț alb“, „Lup !.ars-n“ etc. - Rum» tură. 12) Ordin de mamifere de­in rime considerabilă care e o încrețitură. 1. CARAIMa,a

Next