Informatia Bucureştiului, decembrie 1959 (Anul 7, nr. 1966-1992)

1959-12-01 / nr. 1966

1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­ VAI INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I ANUL VII­I Nr. 1966 4 PAGINI 20 BANI 1l MARŢI 1 DEC. 1959 Astăzi înainte de amiază, al 150.000- lea vizitator a trecut pragul Mu­zeului de Istorie a oraşului Bucureşti. E un eveniment care merită să fie evi­denţiat, numărul de 150.000 vizitatori, în numai zece luni de la deschiderea muzeului reprezentînd un record pen­tru muzeele noastre. In acest interval de timp au fost zile de vîrf, în care s-a înregistrat un număr impresionant de vizitatori: la 24 ianuarie (prima zi după inaugurare) — 2504 vizitatori, la 20 septembrie — 4140, la 27 septem­brie, 5600, la 18 octombrie 4785. Me­dia lunară — de 15.000 vizitatori — e de asemenea impresionantă, demon­­strînd­ interesul permanent pe care îl stîrnește în rîndul bucureștenilor mu­zeul oraşului. S-a deschis „Luna cadourilor“ Azi dimineaţă, în unităţile comerţului de stat a fost inaugurată „Luna cadou­rilor“, organizată în urma iniţiativei Ministerului Comerţului. Cu acest pri­lej magazinele cu ţesături, încălţă­minte, jucării, articole de podoabă, dul­ciuri etc., au pus şi vor pune în vîn­­zare variate sortimente de mărfuri, multe din ele în ambalaj special, des­tinate cadourilor. In numeroase uni­tăţi comerciale vor fi organizate expo­ziţii de prezentare şi desfacere, iar în cîteva puncte ale oraşului vor fi ame­najate bazate cu articole pentru pomul de iarnă și jucării. 50000 vizitatori (jzm­e­g republica“ şi-au îndeplinit planul anu la Muzeul de Istorie .,HStstau_stSEMCT»c„ _______________________________ a oraşului Bucureşti materiale în valoare de peste 2.800.000 lei. Am poposit cîteva minute în sec­ţia tras la rece, deţinătoarea drape­lului de secţie fruntaşă pe uzină în ultimele două trimestre. Toţi mun­citorii secţiei sunt antrenaţi în între­cerea socialistă. Aici ne am întîlnit cu două vechi cunoştinţe: Vasile Moraru şi Petre Anghel, şefii unor brigăzi de la minorişti. De la înce­putul anului cele două brigăzi se menţin în fruntea întrecerii socia­liste. Ele au realizat pînă acum e­­conomii la materia primă şi materia­le, în valoare de aproximativ 10.000 lei. Astfel de exemple se întîl­­nesc în toate secţiile uzinei. La la­minor 3 Toii, bunăoară, printr-o mai bună folosire a capacităţii de pro­ducţie, indicele de utilizare a cres­cut cu peste 7 la sută. In zece luni în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut s-au laminat în plus 1.650 tone ţeavă. Brigăzile de lami­­norişti conduse de Gheorghe Pet­­cu şi Ion Gîscă sunt socotite, pe bună dreptate, fruntaşe în lupta pentru economii. La cei peste 200.000 lei economisiţi de colectivul sec­ţiei, ele şi-au adus cea mai mare contribuţie. Succesul înregistrat de colectivul uzinelor „Republica" este, după cum se vede, rodul unei vii între­ceri socialiste. Pe întreaga uzină au fost declaraţi fruntaşi în producţie, anul acesta, mai mult de 50 la sută din totalul muncitorilor, iar peste 82 la sută dintre aceştia aplică cu suc­ces cele mai avansate metode de lucru. Trebuie totodată, amintite şi o serie de măsuri tehnico-organiza­PLĂNUI ANUAL ÎNDEPLINIT • FAŢĂ DE SARCINA PLANIFICATA, PRO­DUCTIVITATEA MUNCII A CRESCUT CU 11 LA SUTĂ O 2.800.000 LEI E­­CONOMII PESTE PLAN , NUMAI LA SECŢIA LAMINOR ! ŢOLI 1.650 TONE ŢEAVA MAI MULT CA IN 1958 • 50 LA SUTA DIN MUNCITORI DE­CLARAŢI FRUNTAŞI ÎN PRODUCŢIE. De la 24 noiembrie uzinele de ţevi „Republica" sunt zi de zi în sărbă­toare. Un adevărat festival al suc­ceselor. La data amintită, secţia tras la rece a reuşit să-şi îndepli­nească planul anual al producţiei globale şi marfă. De atunci, în fie­care zi, alte secţii şi ateliere au continuat să-şi înscrie numele la rubrica : „Cu planul anual îndepli­nit“. Preşedinţii comitetelor de secţii şi responsabilii cu întrecerea socia­listă au avut, în aceste zile, o ac­tivitate intensă. La serviciul plan însă, acolo unde se centralizează toate datele, a fost mai mult de muncă. Datele se centralizau cu re­peziciune, pentru ca să nu se treacă neobservat evenimentul cel mai de seamă. Ieri dimineaţă uzinele „Re­publica" şi-au îndeplinit planul a­­nual al producţiei globale şi marfă. S-au comunicat şi alte rezultate. Planul de economii la preţul de cost a fost îndeplinit în numai zece luni. In acelaşi timp productivi­tatea muncii a crescut cu 6,7 la sută faţă de sarcina planificată. Calcula­torii nu au uitat nici angajamentul economiilor peste plan. Uzina face doar parte din cele opt întreprin­deri bucureştene care la sfîrşitul lunii ianuarie au lansat patriotica chemare de a se realiza cît mai multe economii peste plan. Numai în zece luni metalurgiştii au reuşit să economisească materii prime şi torace luate de conducerea uzinei, care au fost aplicate cu bune re­zultate. S-a mecanizat, printre alte­le, introducerea dopurilor în ţevile care se trag la banc, laminarea ţe­vilor pe dorn, ceea ce a avut ca efect creşterea productivităţii mun­cii şi reducerea simţitoare a con­sumurilor specifice. P. TOACA Doi dintre fruntaşii secţiei tras la rece: treiHatârul Radu Marin şi re­­tezătorul Ion Iordache discutînd despre succesele pe care le-au înregistrat în luna trecută. Lectorat pentru gospodinele din raionul Griviţa Roşie Comitetul femeilor din raionul Gri­­viţa Roşie, în colaborare cu Casa raio­nală de cultură a tineretului şi subfi­liala raională S.R.S.C., a organizat un lectorat în scopul îmbogăţirii cunoştin­ţelor de cultură generală ale gospodi­nelor din cartierele raionului. Expunerile din cadrul lectoratului vor avea loc de două ori pe lună, în loca­lul Casei raionale de cultură a tinere­tului, de pe bulevardul Bucureştii Noi. Cu prilejul deschiderii lectoratului s-a prezentat expunerea intitulată „Creşte­rea prestigiului R.P. Romíne pe plan internațional“, după care a urmat un program artistic. Una din fruntaşele fabricii „Donca Simo“ în acţiunea de creştere a randamentului maşinilor: Elena Năstase. La războiul de ţesut ea rea­lizează 10.200 bătăi pe oră. O realizare record. Vă informăm despre: Staţiunile balneo-climaterice care funcţionează în cursul iernii Spre a asigura perma­nenţa tratamentului bal­­neo-climateric in tot cursul anului, Ministerul Sănă­tăţii şi Prevederilor Socia­le­ a luat măsuri pentru funcţionarea, şi in aceas­tă iarnă, a principalelor staţiuni balneo-climate­rice. Astfel, în cincisprezece staţiuni ale ţării sunt des­chise in timpul iernii sa­natorii pe diferite profi­luri de boli, totalizînd un număr de circa 8.000 locuri. La Bazna şi Sovata funcţionează sanatorii pentru reumatologie şi ginecologie, la Ocna Si­biu, Govora, Herculane, Eforie, Techirghiol şi Vic­toria — pentru afecţiuni reumatice; la Borsec, Va­tra Domei şi Buziaş — pentru afecţiuni cardio­vasculare ; la Slănicul Moldovei, Sîngeorz, Olă­­neşti şi Călimăneşti — pentru gastro-enterologie; la Borsec — pentru en­docrinologie , la Călimă­­neşti — pentru boli r­e­na­le. In afara acestora, mai funcţionează în cursul ier­nii, la Victoria, Techir­ghiol şi Gura Ocniţei, sa­natorii pentru sechele de poliomielită. In ceea ce priveşte tra­tamentul de care benefi­ciază bolnavii în staţiu­nile mai sus amintite, se utilizează proceduri de hidroterapie, fizioterapie şi balneoterapie, întocmai ca în sezonul de vară, întregul tratament este aplicat sub supravegherea unui corp medical de spe­cialitate. In cadrul fiecărei sta­ţiuni ,­ai funcţionează şi cite o policlinică balnea­ră, pentru toate speciali­tăţile, unde se fac anali­zele necesare in vederea susţinerii diagnosticului şi urmăririi eficienţei tra­tamentului aplicat. De a­­semenea, medicii policli­nicii consultă şi acordă tratament bolnavilor în cazul altor afecţiuni decît cele pentru care au ve­nit în staţiune. De menţionat că pe lin­gă un complex tratament balneo-climateric, bolnavii beneficiază şi de un re­gim alimentar adecvat: sanatoriile au fost prevă­zute cu dieteticieni. In tot timpul curei, per­sonalul medical desfă­şoară o permanentă muncă de educaţie sani­tară. In staţiunile balneo­­climaterice se organizea­ză manifestări cultural­­artistice, jocuri distracti­ve, reuniuni etc. După cum se ştie, în staţiunile balneo-climate­rice sunt trimişi în mod permanent la cură, în condiţii de gratuitate, sa­lariaţi, prin comitetele de întreprindere sau institu­ţie, pensionari — prin o­­ficiile de prevederi soci­ale, copii — prin poli­clinicile raionale de copii. Pentru cei care vor să meargă pe cont propriu, biletele se pot obţine de la policlinicile de adulţi sau de la agenţiile de voiaj. In perioada de iar­nă şi primăvară,, până la 31­ mai, aceștia beneficia­ză de importante reduceri de tarif. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de minus 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vreme re­lativ călduroasă, cu cer schimbător, temporar noros, burniţă sau ploaie slabă. Dimineaţa ceaţă slabă. Vînt slab pînă la potrivit din sud şi sud-est. Tempera­tura aerului în creştere uşoară, noaptea va fi cuprinsă între zero grade şi plus 2 grade, iar ziua va urca între plus 6 grade şi plus 8 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie : Vreme călduroasă la început, apoi în curs de răcire uşoară, cerul va fi mai mult acoperit, temporar ploaie. Vînt moderat din est. Temperatura, aerului în scădere ușoară către sfîrșitul inter­valului. Noi utilaje frigorifice întreprinderea „Utilajul comercial“ a realizat o serie de noi produse. Locul de frunte îl ocupă cele destinate păs­trării în mai bune condiţiuni a produ­selor alimentare. Astfel a fost construit un nou tip de vitrină frigorifică des­chisă. Mărfurile expuse pot fi văzute de către cumpărători. In interiorul vi­trinei este montat, un agregat frigo­rific de 1000 kilocalorii, cu blat răcit, realizat tot de colectivul întreprinderii. De asemenea, pentru prezentarea și păstrarea produselor lactate, a fost executat un alt tip de vitrină frigori­fică deschisă și o vitrină cu mai multe blaturi. Acestea sunt răcite de agre­gate de­­ 2.000 kilocalorii realizate tot în întreprinderea „Utilajul comercial“. Cu ce contribuiţi la realizarea angajamentului de economii al uzinei ? Răspunzînd chemării celor opt I­ntreprinderi bucureştene, colectivul uzinelor „Tudor Vladimirescu" s a angajat ca ptnă la sfîrşitul anului să realizeze peste plan economii în valoare de 1.965.000 lei. In luna iulie, In lumina sarcinilor reieşite din raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej prezentat la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 15—14 iulie 1959, colectivul uzinelor a iniţiat acţiuni pentru punerea în valoare a unor noi rezerve interne. Ca urmare, anga­jamentul iniţial a fost mărit urmînd ca pînă la 50 decembrie uzinele să realizeze 5.400.000 lei economii peste pian. Acest fapt arată că muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor nu numai că au luptat pentru realizarea angajamentelor iniţiale, dar au făcut necontenit noi propuneri, descoperind şi punînd în valoare im­portante surse de economii. Pentru a cunoaşte cum contribuie­ întregul colectiv la acţiunea pentru economii am adresat unui număr însemnat de tovarăşi întrebarea : „CU CE CONTRIBUIŢI LA REALIZAREA ANGA­JAMENTULUI DE ECONOMII AL UZINEI ?“. Redăm în cele ce urmează o parte din răspunsurile primite. MARIN DOBRESCU strungar: „Eu lucrez la strunjirea furcilor car­­darab­e. In ultima vreme, la acest re­per, uzina a cam rămas în urmă. îm­preună cu alţi trei tovarăşi am hotărît atunci să organizăm o brigadă. care sînt avantajele unei asemenea organi­zări ? Lucrînd patru oameni în două schimburi, pe două maşini, acelaşi re­per, maşina rămîne întotdeauna regla­tă, ne mai pierzîndu-se timp pentru această operaţie. Numai datorită aces­tui fapt am cîştigat un avans de cinci zile faţă de sarcinile planului“. NICOLAE BORCAN maistru : „O operaţie foarte frecventă, care se face pe strungurile noastre, este cea de debitare a materialului. La această ope­raţie se pierde de obicei foarte mult metal, din cauza grosimii cuţitului. Tocmai de aceea noi am confecţionat cuţite mai înguste (de 2 mm în loc de 5). Capetele de metal rămase de la strunjire sunt folosite pentru produce­rea piuliţelor. Nu de mult, noi am lichidat total supradimensionările. A­­cum, am pornit o acţiune de lichidare totală a timpilor morţi. Pentru aceasta fiecare strungar a căpătat spre prelu­crare două-trei repere care asigură mersul în plin al mașinilor“. MARIN COCOȘ pregătitor de materiale : „In seama mea se află pre­gătirea pentru lucru a circa 160 de tone de metal pe lună. Calitatea me­talului, alegerea celui mai adecvat ma­terial pentru o anume piesă, poate preveni rebuturile şi deci poate contri­bui la economii. Dar nu mă limitez numai la aceasta. Cu ajutorul unor to­varăşi, adun toate capetele de metal rămase prin hale, cercetez toate notele de comandă şi indic folosirea acestor Raidul nostru anchetă la uzina „Tudor Vladimir­es­cu”( capete pentru piesele la care se pre­­tează. Socot că, în felul acesta, aduc şi eu o contribuţie la realizarea unor economii cît mai însemnate“ NICOLAE POPESCU strungar-inovator: „Numai în acest an, am propus cinci inovaţii. Toate acestea duc la scurtarea timpului de execuţie a pie­selor. De cîţiva ani, toate inovaţiile mele — şi n-au fost puţine la număr — au urmărit acest scop. Am lucrat de pildă, la reperul 409—11. Prin a­­plicarea unui dispozitiv, am redus timpul de execuţie de la 122 minute la 102 minute. Apoi, am reuşit sâ-l mai reduc cu 2 minute. Chiar acum, am propus încă o inovaţie: „Modifi­carea constructivă a sistemului de în­chidere la geamul de pe plafonul au­tobuzului“. Cînd această inovaţie va fi aplicată, timpul de lucru la aceste piese se va reduce cu 22 de minute. Socot că toţi inovatorii ar trebui să-şi propună ca principal obiectiv realizarea unor economii prin reduce­rea timpului de prelucrare a pieselor“. Ing. I. ABRIHAN saful serviciului tehnologic: „In realizarea angajamentului de economii al uzinei noastre, serviciul tehnologic contribuie prin proiectarea, execuţia şi darea în folosinţă a unui număr­­ cit mai mare de scule, dispozitive şi verifica­toare. Anul acesta, s-au construit pes­te 1100 de S.D.V.-uri, printre care amintim, ca fiind cele mai importante: maşina de tăiat prin fricţiune, dispozi­tivul de bombat acoperişurile autove­hiculelor, gabaritele pentru montajul troleibuzelor şi introducerea metodei de turnare cu modele uşor fuzibile. Prin introducerea dispozitivului de bombat, de pildă, am economisit, până acum, in cursul semestrului 11, un număr de 1700 de ore. Maşina de tăiat prin fricţiune ne-a înlesnit şi ea o economie de 800 de ore, iar alte 2800 de ore au fost economisite la şas­ul tip I.M.S. ca urmare a introducerii S.D.V.-urilor de asamblare, de pre­lucrări la presă şi de prelucrări me­canice. Cit privește metoda nouă de turnare cu modele ușor fuzibile, acea­sta ne asigură o economie anuală de 67.000 lei. Mai adaug că, in cadrul ser­viciului nostru s-a reuşit să se asi­gure, prin revizuirea consumurilor spe­cifice la imterialele de tapiţerie o eco­nomie de 40.000 lei pentru perioada 1 octombrie — 31 decembrie a.c. In momentul de faţă, s-a terminat construirea unei maşini de şlefuit marginile geamurilor, prin care vom reuşi să prelucrăm, pe loc, geamurile destinate autobuzelor şi troleibuzelor. Şi pe această cale ne asigurăm eco­nomii şi anume de peste 300.000 lei. Trebuie să recunoaştem că realizările noastre ar fi putut să fie nu­­t mai frumoase şi produsele noastre să iasă de o calitate mai bună şi să revină la un preţ de cost mai scăzut,­ dacă colectivul serviciului nostru tehnologic ar fi fost mai exigent şi mai perse­verent in realizarea sarcinilor primite şi a angajamentelor, ce şi le-a luat“. IONEL SORA proiectant: „Mi-a revenit sarcina să proiectez, să pun în fabricaţie şi să aduc îmbunătă­ţiri gabaritelor de asamblare a troleibu­zului T.V. 2, de construcţie tubulară. In ceea ce mă priveşte, am izbutit să fac ca noile gabarite să aibă un sis­ (Dffitu­litare in pag. II-a) O întrebare pe zi Cum se asigură repararea defecţiunilor ivite n perioada termenului de garanţie la televizoare?­ ­ NE RĂSPUNDE TOV. H. LUPU, DIRECTOR AL I.C.S. „VICTORIA" — In mod obişnuit mărfurile sint puse In vînzare pe baza garanţiei or­ganizaţiilor comerciale. Şi in cazul televizoarelor, acest principiu este vala­bil. Fiind insă vorba de un produs special, cu un caracter tehnic deosebit, organele comerţului au încheiat contracte cu cooperativa „Radio Progres", care şi-a asumat obligaţia să execute lucrările de reparaţie şi de schimbare a pieselor, inclusiv a tubului catodic, atunci cind defecţiunile nu s-au ivit din vina cumpărătorului. Termenul de garanţie este de şase luni şi începe din momentul eliberării facturii. Cum pentru fiecare televizor vindut coope­rativa primeşte in mod automat, din partea magazinului, suma de 240 lei, se poate spune că unităţile cooperativei au datoria de a răspunde imediat la orice apel al cumpărătorilor şi de a depune eforturi pentru efectuarea In cele mai bune condiţiuni a lucrărilor respective. Din păcate insă, faptele nu se petrec tocmai aşa. In cursul acestui an, la cîteva din aparatele vindute de raionul nostru de specialitate s-au ivit unele defecţiuni. Tehnicienii cooperativei nu au lucrat insă corespunzător obligaţiilor contractuale. Tovarăşul Ştefan Rasehofsky din str. Sf. Ilie 3 a­ reclamat că antena nu a fost bine montată —ca urmare imaginea apare um­brită — și că in centrul ecranului apre o pată galbenă. De două ori s-a pre­zentat un tehnician al cooperativei „Radio Progres“, fără insă a monta in mod corespunzător antena. In ce priveşte pata galbenă, inginerul venit la faţa­ locului a constatat că tubul catodic este defect, dar nu a luat măsuri de înlocuire, motivind că nu are piese de schimb. Televizorului tovarăşului Gheorghe Şerban din calea 13 Septembrie nr. 3, de asemenea, cooperativa nu i-a înlocuit două piese pe motiv că mi le are un depozit. Acest procedeu de a rezolva reclamaţiile privind defecţiunile ivite la televizoare, in cadrul termenului de garanţie, este potrivnic obligaţiilor con­tractuale. Numai magazinul nostru a virat cooperativei „Radio ’ Progres", de la începutul anului şi pînă la 31 octombrie, aproape 600­ 000 lei. Prin ur­mare, noi ne-am respectat obligaţia de a vira în contul cooperativei suma de 240 lei pentru fiecare televizor vândut. Atunci conducerea „Radio Pro­gresului" de ce nu ia măsuri să asigure punerea la punct a acelor aparate la care s-au ivit defecţiuni? Conducerea cooperativei ar trebui să trimită operativ, ori de cite ori primește vreo reclamaţie, tehnicieni de înaltă cali­ficare care să execute lucrarea respectivă in bune condiţiuni. Pentru a pre­veni punerea in vînzare a aparatelor care s-au defectat în timpul transpor­tului, I.C.S. „Victoria“ a organizat o cameră unde cumpărătorii verifică cum funcţionează televizoarele. La rindul lor, cumpărătorii ar trebui să evite lo­virea aparatelor in timpul transportului, iar mînuirea să fie făcută numai de persoane pricepute. Toate acestea nu exclud insă obligaţiile cooperativei „Radio-Progres’". N. R. Din cele relatate de tov. H. Lupu reiese clar că, deşi primeşte anticipat, pentru fiecare aparat, o sumă care reprezintă contravaloarea eventualelor reparaţii în timpul termenului de garanţie, cooperativa „Radio-Progres“ nu a luat măsuri să asi­gure piese de schimb (de altfel fabrica producătoare livrează, la un lot de aparate, şi o serie de piese de schimb care sunt predate tot cooperativei) şi nu a impus tehnicienilor să aibă o atitudine corespunzătoare faţă de beneficiari. Nu cumva acesta este rezultatul faptului că primeşte î­n mod anticipat suma amintită î­n Plecările din Bucureşti ale autobuselor I.R.T.A. valabile de la 29 noiembrie a. c. PLECĂRI DIN AUTOGARA CENTRALA Bucureşti-Turnu Măgurele ora 6.30-14,00 ; Bucureşti—Zimnicea 6,00 ; Bucu­reşti— Pietroşani 15,00 ; Bucureşti—Bila 16,30; Bucureşti-Mereni 16,00; Bucu­­reşti-Giurgeni-Bujorul 6,00-14,00 ; Bucu­­reşti-Oraşul Stalin 6,00 ; Bucureşti-Breaza 14,00; Bucureşti-Ploeşti 6,30, 8,30, 10,30, 12,30, 15,00, 18,30 ; Bucureşti-Snagov- Raduleşti 15,25 ; Bucureşti-Tirgovişte 6,00-14,30 ; Bucureşti-Moreni 15,0o ; Bucu­­reşti-Cimpulung 6,00 ; Bucureşti—Rimnicu Vilcea 14,00. PLECARI DIN AUTOGARA BERCENI1 Bucureşti-Gostinari 6,00, 8,30, 15,00, 18,30; Bucureşti-Prundul 11,30; Bucu­­reşti-Valea Dragului 1,00, 11,00, 14,30, 19,15 ; Bucureşti-Vărăşti 9,00, 12,00 16,15, 19,00 ; Bucureşti—Hotarele 5,30, 9,30, 12,30, 15,30, 16,30, 19,30 ; Bucureşti—Greaca 18,30. PLECĂRI DIN AUTOGARA GUST“­I- OBOR Bucureşti-Olteniţa-Călăraşi 6,00­ 14,00 ; Bucureşti-Coconi 15,00; Bucureşti-Le­hliu-Călăraşi 6,30 14,00 ; Bucureşti-Lehliu 8,00 şi 16,00 ; Bucureşti-I.C. Frimu 15,00 ; Bucureşti-Amara 6,00, 14,00 ; Bucu­reşti-Giurgeni 13,00; Bucureşti-Cocora 16,00 ; Bucureşti-Buzau 6,30, 14,30 ; Bucu­­reşti-Uleşti 15,00; Bucureşti-Fierbinţi- Răduleşti 15,00. Lunguleţu 9,00, 11,00 14,00, 15,00 19,30 ; Bucureşti - Ghergani 6,45, 9,45, 11,45, 13,30, 16,30, 18,30 ; Bucureşti-Cosoba 12,00, 11,00 ; Bucureşti-Brezoaiele, 12,30 18,00 ; Bucureşti—Potlogi 16,00 ; Bucureşti-Vinâ­­torii Mici 11,00. PLECĂRI DIN AUTOGARA „7 NOIEM­­­­BRIE“ - COTROCENI Bucureşti—Rica 13,00 ; Bucureşti-Bodla­­tin Vale 6,00, 6,30, 7,00, 7,30, 8,00, 0,00, 9,30, 10,00, 10,30, 11,00, 11,30, 12,30, 13,30, 14,30, 15,45, 16,30, 17,00, 17,30, 18,00, 19,00, 19,30, 20,00 ; Bucureşti-Malul Spart 15,00, 18,30 ; Bucureşti-Mozăceni 7,00, 14,00 ; Bucureşti-Roata 14,30 ; Bucureşti-Croi­­tori 15,30 ; Bucureşti-Cătunu 16,00 ; Bucu­­reşti-Căscioarele 16,00 ; Bucureşti-Plo­eşti 17,00; Bucureşti-Bălăşoieni 11,00. PLECĂRI DIN AUTOSTAŢIA SCINTEH“ PLECĂRI DIN AUTOGARA ROŞIE „23 ANI-GRIVIŢA „CASA Bucureşti—Ţigăneşti 6,15, 7,00, 12,00, 13,00, 17,00, 18,30, 20,30 ; Bucureşti-Câciulaţi 12,00, 15,45, 19,15 ; Bucureşti-Baloteşti Sanatoriu 6,30, 14,15 ; Bucureşti—Săftica 6,30 8,00, 9,30, 11,00, 14,30, 15,15 ! Bucu­­reşti-Snagov-Răduleşti 16,05 ; Bucureşti- Snagov sat 5,00 11,30, 17,30, 18,45 ; Bucu­reşti—Nuci 12,15 ! Bucureşti-Periş­oară 5,00, 8,45, 13,45, 16,30, 19,45; Bucureşti—Tîrgovişte 8,22, 14,51 ; Bucu­­reşti-Dobra 11,00 17,00; Bucureşti-Mo­reni 15,30; Bucureşti-cimpulung 6,21 ; Bucureşti - Urşi 13,00; Bucureşti - Rimnicu Vilcea 14,21; Bucureşti - Concert simfonic popular dat de orchestra Cinematografiei Astă-seară (ora 20), orchestra sim­’ fonică a cinematografiei va da, la Ateneu, sub conducerea dirijorului Paul Popescu și cu concursul pianistului clujean Harald Enghiurliu, un concert simfonic popular. Programul concer­tului cuprinde: Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Geaikovski, uver­­tura „Freischütz“ de Weber, Rapsodia a II-a de Enescu şi poemul simfonic „Preludiile“ de Liszt. Scrisoare ne adresa: BUCUREŞTII ! Dumneavoastră, locuitori ai blocu­rilor moderne înălţate, în ultimii ani, de o­­parte şi de alta a bulevardului Bucureştii Noi, ai caselor răsărite de la o vreme încoace pe străzile Do­­brogea, Crişan, ori pe bulevardul Muncii, pe şoseaua ce duce înspre Buftea, sau în Dămăroaia, cunoaşteţi prea bine oficiul P.T.T.R. nr. 26. E unitatea poştală din preajma zvelte­lor coloane ale cinematografului „în­frăţirea între popoare“, unde depu­neţi de obicei telegrame, mandate sau scrisori şi de unde factorii vă a­­duc acasă atîtea şi atîtea veşti.­­ Poate că nu-l cunoaşteţi prea bine pe funcţionarul care vă primeşte feli­citarea adresată prietenului de ziua lui, scrisoarea recomandată, ce de­scrie cu lux de amănunte, bunicului de la Iaşi, evenimentul primilor paşi făcuţi de odraslă, mandatul pentru feciorul care învaţă medicina la Cluj. (Aţi observat însă, desigur că încă­perea oficiului poştal este curată, cu ferestre mari, prin care pătrunde în voie lumina soarelui, cu mese frumos aliniate pe care găseşti tot ce-ţi tre­buie pentru scris)­ Despre facto­rul care vă cutreieră, zilnic, strada, ştiţi că e politicos, că vă spune uneori că v-a mai căutat odată sau de două ori pe acasă pentru pla­ta pensiei şi că, din cînd în cînd — mai ales la sfîrşit de trimestru —, staţi mai mult de vorbă cu el, a­­tunci vă aduce aminte că v-a expirat abonamentul la ziar şi vă propune unul nou. Serviciile pe care vi le aduce ofi­ciul poştal sînt atît de prompte,­ încît v-aţi obişnuit, cu ele. Doar dacă in­tervine ceva neplăcut în cursul lor obişnuit, deveniţi atenţi. Or, la­ oficiul 26, aşa ceva nu vi s-a întîmplat de multă vreme.: Colectivul­ oficiului, poş­tal al cartierului dumneavoastră e doar fruntaş pe Capitală în ceea ce pri­veşte deservirea cetăţenilor ! Şi­­ pen­tru că n-aţi ştiut, probabil, acest lu­cru, ne propunem să vă vorbim des­pre el în scrisoarea de faţă. E, de data aceasta, o scrisoare ce vi se a­­dresează în egală măsură tuturor, to­varăşi locuitori ai cartierului Bucu­­­reştii-Noi! Să intrăm în încăperile oficiului. Pe stingă, chiar lîngă fereastră, e o uşă. Deasupra ei — o plăcuţă albastră. Aici e biroul dirigintelui, un tînăr înalt, îmbrăcat în obişnuita uniformă albastră a funcţionarilor poştei. II cheamă Constantin Ivanovici­ şi con­duce de circa un an oficiul poştal. Dacă deschidem uşa, dimineaţa, pe la şapte, o să-l vedem aplecat asupra unei , liste pe care­­ face însemnări cu creionul. N-o să fie singur. Lîngă el se va afla totdeauna, un alt tînăr, un oficiant al unităţii, pe nume Spirea Căpraru. Spirea Căpraru e responsa­bilul grupei sindicale a oficiului şi, în această calitate, îl ajută în fiecare dimineaţă pe diriginte în alcătuirea planului pentru consfătuirea zilnică. Ce fel de consfătuire ? — vă veţi întreba. Să luăm — cu permisiunea dirigintelui — unul din aceste pla­nuri şi să ne aruncăm ochii pe el. „Planul radio“ — scrie în capul lis­tei. Asta înseamnă ur­mătoarele : factorii au datoria să încaseze, de-a lungul unui trimestru, taxele pentru aparatele de radio ale cetăţenilor din cartier. Oficiul şi-a programat ca în prima lună a fiecărui trimestru să încaseze 40 la sută din taxe, în a doua 30 la sută, în a treia la fel. Şi, acum, ne aflăm în noiembrie. Pînă la în­cheierea trimestrului mai e timp, dar dirigintele vrea să atragă atennţia factorilor că pe unele străzi încasa­rea a rămas în urmă. Şi asta o va face la consfătuire. E vorba deci, de o consfătuire de producţie. Citim mai departe: „Planul de­ presă pe 1960“. E vorba de abona­mentele ce se fac acum pentru anul 1 * viitor. Fiecare factor s-a angajat să facă mai multe abonamente. (Aşa cum a fost şi în 1959, cînd în geanta fiecăruia se aflau cu vreo 20 ziare „Scînteia“, cu vreo 15 ziare „Romî­­nia liberă“, cu vreo 8—10 reviste „Ştiinţă şi tehnică“ mai multe decît în 1958...). Pe urmă, se va discuta despre pla­ta pensiilor. Nu e rău ca factorii să fie îndemnaţi să insiste pe acolo unde se duc: pensiile se plătesc acasă! Pentru ce să mai vină cetăţenii la oficiu ? După consfătuire — care durează vreo zece minute — n-o să-l mai în­tâlniţi pe tovarăşul Ivanovici cîteva ceasuri la birou. Va fi împreună cu Spirea Căpraru pe teren. Poate la Depoul G.F.R. Triaj, la întreprinde­rea de prospecţiuni geologice şi geo­fizice, sau la vreo altă între­prindere aşezată între podul Con­stanţa şi comuna Mogoşoaia, intere­­sîndu-se cum se distribuie corespon­denţa. In urmă cu un an, cînd dirigintele a venit să lucreze aici, erau multe de pus la punct: unele scrisori nu se împărţeau în ziua sosirii, planul ră­măsese în urmă la unele capitole, în­căperile oficiului nu erau prea curate; ba, într-o zi, dăduse și peste o sticlă cu țuică în buzunarul unui factor... De atunci, lucrurile s-au îndreptat în munca celor treisprezece factori pe care i-a­i putea vedea deschizînd o altă uşă, în camera destinată lor, cartîndu-şi, dimineţile, corespondenţa. (Continuare in pag. II-a) Factorul fruntaş Constantin Marin, fotografiat cu­­ cîteva clipe înainte de a porni să distribuie cores-­­ pondenţa în cartier. I JL Prezentarea materialelor educativ-sanitare Azi, la orele 18, la Biblioteca orăşe­nească „Mihail Sadoveanu" din str. I Slătineanu nr. 16, are loc o conferinţă de prezentare a materialelor educativ - sanitare editate de Institutul de Igienă­­ şi sănătate publică­ Va vorbi dr. Dan Abulitis, directorul Casei de educaţie sanitară a Sanepi­­­dului Capitalei- Vor rula, in continuare,­­ filme documentare. Cu acest prilej a fost organizată, in­­ holul bibliotecii, o expoziţie a materia­lelor educativ sanitare. muzica uşoara în discuţia compozitorilor Astăzi după-amiază (ora 18), va avea loc, la Uniunea Compozitorilor, o şe­dinţă consacrată muzicii uşoare. După un cuvint introductiv din partea biroului secţiei de muzică uşoară, vor fi pre­­zentate şi supuse discuţiei unele din cele mai noi lucrări românești de muzică ușoară și de dans. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Echipa de lupte libere a R­ P. Bul­garia a învins cu 5—2 echipa Italiei. • La fotbal: Argentina—Paraguay 2-0. • După 11 runde, campionul de saski al U.RS.S. Kuperman conduce cu 8—3 in meciul cu Van Dijk (0- 1'arida) • Echipa feminină de volei Lokomo• Hv Sofia a întrecut cu 3—0 echipa Chemie Halle (R.D-G.). La băieţi, Ro­­­azion Leipzig—Lokomotiv Sofia 3—31 • La tenis de masă, Suedia a intre* cut R.D.G. cu 5—2. • 1Meciul de hochei pe gheaţă de la Belgrad dintre A.C.B- Paris și Partizan Belgrad, s-a încheiat cu 15—5. In fa* coarea francezilor. m

Next