Informatia Bucureştiului, decembrie 1959 (Anul 7, nr. 1966-1992)
1959-12-01 / nr. 1966
1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAI INFORMATI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti I ANUL VIII Nr. 1966 4 PAGINI 20 BANI 1l MARŢI 1 DEC. 1959 Astăzi înainte de amiază, al 150.000- lea vizitator a trecut pragul Muzeului de Istorie a oraşului Bucureşti. E un eveniment care merită să fie evidenţiat, numărul de 150.000 vizitatori, în numai zece luni de la deschiderea muzeului reprezentînd un record pentru muzeele noastre. In acest interval de timp au fost zile de vîrf, în care s-a înregistrat un număr impresionant de vizitatori: la 24 ianuarie (prima zi după inaugurare) — 2504 vizitatori, la 20 septembrie — 4140, la 27 septembrie, 5600, la 18 octombrie 4785. Media lunară — de 15.000 vizitatori — e de asemenea impresionantă, demonstrînd interesul permanent pe care îl stîrnește în rîndul bucureștenilor muzeul oraşului. S-a deschis „Luna cadourilor“ Azi dimineaţă, în unităţile comerţului de stat a fost inaugurată „Luna cadourilor“, organizată în urma iniţiativei Ministerului Comerţului. Cu acest prilej magazinele cu ţesături, încălţăminte, jucării, articole de podoabă, dulciuri etc., au pus şi vor pune în vînzare variate sortimente de mărfuri, multe din ele în ambalaj special, destinate cadourilor. In numeroase unităţi comerciale vor fi organizate expoziţii de prezentare şi desfacere, iar în cîteva puncte ale oraşului vor fi amenajate bazate cu articole pentru pomul de iarnă și jucării. 50000 vizitatori (jzmeg republica“ şi-au îndeplinit planul anu la Muzeul de Istorie .,HStstau_stSEMCT»c„ _______________________________ a oraşului Bucureşti materiale în valoare de peste 2.800.000 lei. Am poposit cîteva minute în secţia tras la rece, deţinătoarea drapelului de secţie fruntaşă pe uzină în ultimele două trimestre. Toţi muncitorii secţiei sunt antrenaţi în întrecerea socialistă. Aici ne am întîlnit cu două vechi cunoştinţe: Vasile Moraru şi Petre Anghel, şefii unor brigăzi de la minorişti. De la începutul anului cele două brigăzi se menţin în fruntea întrecerii socialiste. Ele au realizat pînă acum economii la materia primă şi materiale, în valoare de aproximativ 10.000 lei. Astfel de exemple se întîlnesc în toate secţiile uzinei. La laminor 3 Toii, bunăoară, printr-o mai bună folosire a capacităţii de producţie, indicele de utilizare a crescut cu peste 7 la sută. In zece luni în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut s-au laminat în plus 1.650 tone ţeavă. Brigăzile de laminorişti conduse de Gheorghe Petcu şi Ion Gîscă sunt socotite, pe bună dreptate, fruntaşe în lupta pentru economii. La cei peste 200.000 lei economisiţi de colectivul secţiei, ele şi-au adus cea mai mare contribuţie. Succesul înregistrat de colectivul uzinelor „Republica" este, după cum se vede, rodul unei vii întreceri socialiste. Pe întreaga uzină au fost declaraţi fruntaşi în producţie, anul acesta, mai mult de 50 la sută din totalul muncitorilor, iar peste 82 la sută dintre aceştia aplică cu succes cele mai avansate metode de lucru. Trebuie totodată, amintite şi o serie de măsuri tehnico-organizaPLĂNUI ANUAL ÎNDEPLINIT • FAŢĂ DE SARCINA PLANIFICATA, PRODUCTIVITATEA MUNCII A CRESCUT CU 11 LA SUTĂ O 2.800.000 LEI ECONOMII PESTE PLAN , NUMAI LA SECŢIA LAMINOR ! ŢOLI 1.650 TONE ŢEAVA MAI MULT CA IN 1958 • 50 LA SUTA DIN MUNCITORI DECLARAŢI FRUNTAŞI ÎN PRODUCŢIE. De la 24 noiembrie uzinele de ţevi „Republica" sunt zi de zi în sărbătoare. Un adevărat festival al succeselor. La data amintită, secţia tras la rece a reuşit să-şi îndeplinească planul anual al producţiei globale şi marfă. De atunci, în fiecare zi, alte secţii şi ateliere au continuat să-şi înscrie numele la rubrica : „Cu planul anual îndeplinit“. Preşedinţii comitetelor de secţii şi responsabilii cu întrecerea socialistă au avut, în aceste zile, o activitate intensă. La serviciul plan însă, acolo unde se centralizează toate datele, a fost mai mult de muncă. Datele se centralizau cu repeziciune, pentru ca să nu se treacă neobservat evenimentul cel mai de seamă. Ieri dimineaţă uzinele „Republica" şi-au îndeplinit planul anual al producţiei globale şi marfă. S-au comunicat şi alte rezultate. Planul de economii la preţul de cost a fost îndeplinit în numai zece luni. In acelaşi timp productivitatea muncii a crescut cu 6,7 la sută faţă de sarcina planificată. Calculatorii nu au uitat nici angajamentul economiilor peste plan. Uzina face doar parte din cele opt întreprinderi bucureştene care la sfîrşitul lunii ianuarie au lansat patriotica chemare de a se realiza cît mai multe economii peste plan. Numai în zece luni metalurgiştii au reuşit să economisească materii prime şi torace luate de conducerea uzinei, care au fost aplicate cu bune rezultate. S-a mecanizat, printre altele, introducerea dopurilor în ţevile care se trag la banc, laminarea ţevilor pe dorn, ceea ce a avut ca efect creşterea productivităţii muncii şi reducerea simţitoare a consumurilor specifice. P. TOACA Doi dintre fruntaşii secţiei tras la rece: treiHatârul Radu Marin şi retezătorul Ion Iordache discutînd despre succesele pe care le-au înregistrat în luna trecută. Lectorat pentru gospodinele din raionul Griviţa Roşie Comitetul femeilor din raionul Griviţa Roşie, în colaborare cu Casa raională de cultură a tineretului şi subfiliala raională S.R.S.C., a organizat un lectorat în scopul îmbogăţirii cunoştinţelor de cultură generală ale gospodinelor din cartierele raionului. Expunerile din cadrul lectoratului vor avea loc de două ori pe lună, în localul Casei raionale de cultură a tineretului, de pe bulevardul Bucureştii Noi. Cu prilejul deschiderii lectoratului s-a prezentat expunerea intitulată „Creşterea prestigiului R.P. Romíne pe plan internațional“, după care a urmat un program artistic. Una din fruntaşele fabricii „Donca Simo“ în acţiunea de creştere a randamentului maşinilor: Elena Năstase. La războiul de ţesut ea realizează 10.200 bătăi pe oră. O realizare record. Vă informăm despre: Staţiunile balneo-climaterice care funcţionează în cursul iernii Spre a asigura permanenţa tratamentului balneo-climateric in tot cursul anului, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat măsuri pentru funcţionarea, şi in această iarnă, a principalelor staţiuni balneo-climaterice. Astfel, în cincisprezece staţiuni ale ţării sunt deschise in timpul iernii sanatorii pe diferite profiluri de boli, totalizînd un număr de circa 8.000 locuri. La Bazna şi Sovata funcţionează sanatorii pentru reumatologie şi ginecologie, la Ocna Sibiu, Govora, Herculane, Eforie, Techirghiol şi Victoria — pentru afecţiuni reumatice; la Borsec, Vatra Domei şi Buziaş — pentru afecţiuni cardiovasculare ; la Slănicul Moldovei, Sîngeorz, Olăneşti şi Călimăneşti — pentru gastro-enterologie; la Borsec — pentru endocrinologie , la Călimăneşti — pentru boli renale. In afara acestora, mai funcţionează în cursul iernii, la Victoria, Techirghiol şi Gura Ocniţei, sanatorii pentru sechele de poliomielită. In ceea ce priveşte tratamentul de care beneficiază bolnavii în staţiunile mai sus amintite, se utilizează proceduri de hidroterapie, fizioterapie şi balneoterapie, întocmai ca în sezonul de vară, întregul tratament este aplicat sub supravegherea unui corp medical de specialitate. In cadrul fiecărei staţiuni ,ai funcţionează şi cite o policlinică balneară, pentru toate specialităţile, unde se fac analizele necesare in vederea susţinerii diagnosticului şi urmăririi eficienţei tratamentului aplicat. De asemenea, medicii policlinicii consultă şi acordă tratament bolnavilor în cazul altor afecţiuni decît cele pentru care au venit în staţiune. De menţionat că pe lingă un complex tratament balneo-climateric, bolnavii beneficiază şi de un regim alimentar adecvat: sanatoriile au fost prevăzute cu dieteticieni. In tot timpul curei, personalul medical desfăşoară o permanentă muncă de educaţie sanitară. In staţiunile balneoclimaterice se organizează manifestări culturalartistice, jocuri distractive, reuniuni etc. După cum se ştie, în staţiunile balneo-climaterice sunt trimişi în mod permanent la cură, în condiţii de gratuitate, salariaţi, prin comitetele de întreprindere sau instituţie, pensionari — prin oficiile de prevederi sociale, copii — prin policlinicile raionale de copii. Pentru cei care vor să meargă pe cont propriu, biletele se pot obţine de la policlinicile de adulţi sau de la agenţiile de voiaj. In perioada de iarnă şi primăvară,, până la 31 mai, aceștia beneficiază de importante reduceri de tarif. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vreme relativ călduroasă, cu cer schimbător, temporar noros, burniţă sau ploaie slabă. Dimineaţa ceaţă slabă. Vînt slab pînă la potrivit din sud şi sud-est. Temperatura aerului în creştere uşoară, noaptea va fi cuprinsă între zero grade şi plus 2 grade, iar ziua va urca între plus 6 grade şi plus 8 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie : Vreme călduroasă la început, apoi în curs de răcire uşoară, cerul va fi mai mult acoperit, temporar ploaie. Vînt moderat din est. Temperatura, aerului în scădere ușoară către sfîrșitul intervalului. Noi utilaje frigorifice întreprinderea „Utilajul comercial“ a realizat o serie de noi produse. Locul de frunte îl ocupă cele destinate păstrării în mai bune condiţiuni a produselor alimentare. Astfel a fost construit un nou tip de vitrină frigorifică deschisă. Mărfurile expuse pot fi văzute de către cumpărători. In interiorul vitrinei este montat, un agregat frigorific de 1000 kilocalorii, cu blat răcit, realizat tot de colectivul întreprinderii. De asemenea, pentru prezentarea și păstrarea produselor lactate, a fost executat un alt tip de vitrină frigorifică deschisă și o vitrină cu mai multe blaturi. Acestea sunt răcite de agregate de 2.000 kilocalorii realizate tot în întreprinderea „Utilajul comercial“. Cu ce contribuiţi la realizarea angajamentului de economii al uzinei ? Răspunzînd chemării celor opt Intreprinderi bucureştene, colectivul uzinelor „Tudor Vladimirescu" s a angajat ca ptnă la sfîrşitul anului să realizeze peste plan economii în valoare de 1.965.000 lei. In luna iulie, In lumina sarcinilor reieşite din raportul tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej prezentat la şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 15—14 iulie 1959, colectivul uzinelor a iniţiat acţiuni pentru punerea în valoare a unor noi rezerve interne. Ca urmare, angajamentul iniţial a fost mărit urmînd ca pînă la 50 decembrie uzinele să realizeze 5.400.000 lei economii peste pian. Acest fapt arată că muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinelor nu numai că au luptat pentru realizarea angajamentelor iniţiale, dar au făcut necontenit noi propuneri, descoperind şi punînd în valoare importante surse de economii. Pentru a cunoaşte cum contribuie întregul colectiv la acţiunea pentru economii am adresat unui număr însemnat de tovarăşi întrebarea : „CU CE CONTRIBUIŢI LA REALIZAREA ANGAJAMENTULUI DE ECONOMII AL UZINEI ?“. Redăm în cele ce urmează o parte din răspunsurile primite. MARIN DOBRESCU strungar: „Eu lucrez la strunjirea furcilor cardarabe. In ultima vreme, la acest reper, uzina a cam rămas în urmă. împreună cu alţi trei tovarăşi am hotărît atunci să organizăm o brigadă. care sînt avantajele unei asemenea organizări ? Lucrînd patru oameni în două schimburi, pe două maşini, acelaşi reper, maşina rămîne întotdeauna reglată, ne mai pierzîndu-se timp pentru această operaţie. Numai datorită acestui fapt am cîştigat un avans de cinci zile faţă de sarcinile planului“. NICOLAE BORCAN maistru : „O operaţie foarte frecventă, care se face pe strungurile noastre, este cea de debitare a materialului. La această operaţie se pierde de obicei foarte mult metal, din cauza grosimii cuţitului. Tocmai de aceea noi am confecţionat cuţite mai înguste (de 2 mm în loc de 5). Capetele de metal rămase de la strunjire sunt folosite pentru producerea piuliţelor. Nu de mult, noi am lichidat total supradimensionările. Acum, am pornit o acţiune de lichidare totală a timpilor morţi. Pentru aceasta fiecare strungar a căpătat spre prelucrare două-trei repere care asigură mersul în plin al mașinilor“. MARIN COCOȘ pregătitor de materiale : „In seama mea se află pregătirea pentru lucru a circa 160 de tone de metal pe lună. Calitatea metalului, alegerea celui mai adecvat material pentru o anume piesă, poate preveni rebuturile şi deci poate contribui la economii. Dar nu mă limitez numai la aceasta. Cu ajutorul unor tovarăşi, adun toate capetele de metal rămase prin hale, cercetez toate notele de comandă şi indic folosirea acestor Raidul nostru anchetă la uzina „Tudor Vladimirescu”( capete pentru piesele la care se pretează. Socot că, în felul acesta, aduc şi eu o contribuţie la realizarea unor economii cît mai însemnate“ NICOLAE POPESCU strungar-inovator: „Numai în acest an, am propus cinci inovaţii. Toate acestea duc la scurtarea timpului de execuţie a pieselor. De cîţiva ani, toate inovaţiile mele — şi n-au fost puţine la număr — au urmărit acest scop. Am lucrat de pildă, la reperul 409—11. Prin aplicarea unui dispozitiv, am redus timpul de execuţie de la 122 minute la 102 minute. Apoi, am reuşit sâ-l mai reduc cu 2 minute. Chiar acum, am propus încă o inovaţie: „Modificarea constructivă a sistemului de închidere la geamul de pe plafonul autobuzului“. Cînd această inovaţie va fi aplicată, timpul de lucru la aceste piese se va reduce cu 22 de minute. Socot că toţi inovatorii ar trebui să-şi propună ca principal obiectiv realizarea unor economii prin reducerea timpului de prelucrare a pieselor“. Ing. I. ABRIHAN saful serviciului tehnologic: „In realizarea angajamentului de economii al uzinei noastre, serviciul tehnologic contribuie prin proiectarea, execuţia şi darea în folosinţă a unui număr cit mai mare de scule, dispozitive şi verificatoare. Anul acesta, s-au construit peste 1100 de S.D.V.-uri, printre care amintim, ca fiind cele mai importante: maşina de tăiat prin fricţiune, dispozitivul de bombat acoperişurile autovehiculelor, gabaritele pentru montajul troleibuzelor şi introducerea metodei de turnare cu modele uşor fuzibile. Prin introducerea dispozitivului de bombat, de pildă, am economisit, până acum, in cursul semestrului 11, un număr de 1700 de ore. Maşina de tăiat prin fricţiune ne-a înlesnit şi ea o economie de 800 de ore, iar alte 2800 de ore au fost economisite la şasul tip I.M.S. ca urmare a introducerii S.D.V.-urilor de asamblare, de prelucrări la presă şi de prelucrări mecanice. Cit privește metoda nouă de turnare cu modele ușor fuzibile, aceasta ne asigură o economie anuală de 67.000 lei. Mai adaug că, in cadrul serviciului nostru s-a reuşit să se asigure, prin revizuirea consumurilor specifice la imterialele de tapiţerie o economie de 40.000 lei pentru perioada 1 octombrie — 31 decembrie a.c. In momentul de faţă, s-a terminat construirea unei maşini de şlefuit marginile geamurilor, prin care vom reuşi să prelucrăm, pe loc, geamurile destinate autobuzelor şi troleibuzelor. Şi pe această cale ne asigurăm economii şi anume de peste 300.000 lei. Trebuie să recunoaştem că realizările noastre ar fi putut să fie nut mai frumoase şi produsele noastre să iasă de o calitate mai bună şi să revină la un preţ de cost mai scăzut, dacă colectivul serviciului nostru tehnologic ar fi fost mai exigent şi mai perseverent in realizarea sarcinilor primite şi a angajamentelor, ce şi le-a luat“. IONEL SORA proiectant: „Mi-a revenit sarcina să proiectez, să pun în fabricaţie şi să aduc îmbunătăţiri gabaritelor de asamblare a troleibuzului T.V. 2, de construcţie tubulară. In ceea ce mă priveşte, am izbutit să fac ca noile gabarite să aibă un sis (Dffitulitare in pag. II-a) O întrebare pe zi Cum se asigură repararea defecţiunilor ivite n perioada termenului de garanţie la televizoare? NE RĂSPUNDE TOV. H. LUPU, DIRECTOR AL I.C.S. „VICTORIA" — In mod obişnuit mărfurile sint puse In vînzare pe baza garanţiei organizaţiilor comerciale. Şi in cazul televizoarelor, acest principiu este valabil. Fiind insă vorba de un produs special, cu un caracter tehnic deosebit, organele comerţului au încheiat contracte cu cooperativa „Radio Progres", care şi-a asumat obligaţia să execute lucrările de reparaţie şi de schimbare a pieselor, inclusiv a tubului catodic, atunci cind defecţiunile nu s-au ivit din vina cumpărătorului. Termenul de garanţie este de şase luni şi începe din momentul eliberării facturii. Cum pentru fiecare televizor vindut cooperativa primeşte in mod automat, din partea magazinului, suma de 240 lei, se poate spune că unităţile cooperativei au datoria de a răspunde imediat la orice apel al cumpărătorilor şi de a depune eforturi pentru efectuarea In cele mai bune condiţiuni a lucrărilor respective. Din păcate insă, faptele nu se petrec tocmai aşa. In cursul acestui an, la cîteva din aparatele vindute de raionul nostru de specialitate s-au ivit unele defecţiuni. Tehnicienii cooperativei nu au lucrat insă corespunzător obligaţiilor contractuale. Tovarăşul Ştefan Rasehofsky din str. Sf. Ilie 3 a reclamat că antena nu a fost bine montată —ca urmare imaginea apare umbrită — și că in centrul ecranului apre o pată galbenă. De două ori s-a prezentat un tehnician al cooperativei „Radio Progres“, fără insă a monta in mod corespunzător antena. In ce priveşte pata galbenă, inginerul venit la faţa locului a constatat că tubul catodic este defect, dar nu a luat măsuri de înlocuire, motivind că nu are piese de schimb. Televizorului tovarăşului Gheorghe Şerban din calea 13 Septembrie nr. 3, de asemenea, cooperativa nu i-a înlocuit două piese pe motiv că mi le are un depozit. Acest procedeu de a rezolva reclamaţiile privind defecţiunile ivite la televizoare, in cadrul termenului de garanţie, este potrivnic obligaţiilor contractuale. Numai magazinul nostru a virat cooperativei „Radio ’ Progres", de la începutul anului şi pînă la 31 octombrie, aproape 600 000 lei. Prin urmare, noi ne-am respectat obligaţia de a vira în contul cooperativei suma de 240 lei pentru fiecare televizor vândut. Atunci conducerea „Radio Progresului" de ce nu ia măsuri să asigure punerea la punct a acelor aparate la care s-au ivit defecţiuni? Conducerea cooperativei ar trebui să trimită operativ, ori de cite ori primește vreo reclamaţie, tehnicieni de înaltă calificare care să execute lucrarea respectivă in bune condiţiuni. Pentru a preveni punerea in vînzare a aparatelor care s-au defectat în timpul transportului, I.C.S. „Victoria“ a organizat o cameră unde cumpărătorii verifică cum funcţionează televizoarele. La rindul lor, cumpărătorii ar trebui să evite lovirea aparatelor in timpul transportului, iar mînuirea să fie făcută numai de persoane pricepute. Toate acestea nu exclud insă obligaţiile cooperativei „Radio-Progres’". N. R. Din cele relatate de tov. H. Lupu reiese clar că, deşi primeşte anticipat, pentru fiecare aparat, o sumă care reprezintă contravaloarea eventualelor reparaţii în timpul termenului de garanţie, cooperativa „Radio-Progres“ nu a luat măsuri să asigure piese de schimb (de altfel fabrica producătoare livrează, la un lot de aparate, şi o serie de piese de schimb care sunt predate tot cooperativei) şi nu a impus tehnicienilor să aibă o atitudine corespunzătoare faţă de beneficiari. Nu cumva acesta este rezultatul faptului că primeşte în mod anticipat suma amintită în Plecările din Bucureşti ale autobuselor I.R.T.A. valabile de la 29 noiembrie a. c. PLECĂRI DIN AUTOGARA CENTRALA Bucureşti-Turnu Măgurele ora 6.30-14,00 ; Bucureşti—Zimnicea 6,00 ; Bucureşti— Pietroşani 15,00 ; Bucureşti—Bila 16,30; Bucureşti-Mereni 16,00; Bucureşti-Giurgeni-Bujorul 6,00-14,00 ; Bucureşti-Oraşul Stalin 6,00 ; Bucureşti-Breaza 14,00; Bucureşti-Ploeşti 6,30, 8,30, 10,30, 12,30, 15,00, 18,30 ; Bucureşti-Snagov- Raduleşti 15,25 ; Bucureşti-Tirgovişte 6,00-14,30 ; Bucureşti-Moreni 15,0o ; Bucureşti-Cimpulung 6,00 ; Bucureşti—Rimnicu Vilcea 14,00. PLECARI DIN AUTOGARA BERCENI1 Bucureşti-Gostinari 6,00, 8,30, 15,00, 18,30; Bucureşti-Prundul 11,30; Bucureşti-Valea Dragului 1,00, 11,00, 14,30, 19,15 ; Bucureşti-Vărăşti 9,00, 12,00 16,15, 19,00 ; Bucureşti—Hotarele 5,30, 9,30, 12,30, 15,30, 16,30, 19,30 ; Bucureşti—Greaca 18,30. PLECĂRI DIN AUTOGARA GUST“I- OBOR Bucureşti-Olteniţa-Călăraşi 6,00 14,00 ; Bucureşti-Coconi 15,00; Bucureşti-Lehliu-Călăraşi 6,30 14,00 ; Bucureşti-Lehliu 8,00 şi 16,00 ; Bucureşti-I.C. Frimu 15,00 ; Bucureşti-Amara 6,00, 14,00 ; Bucureşti-Giurgeni 13,00; Bucureşti-Cocora 16,00 ; Bucureşti-Buzau 6,30, 14,30 ; Bucureşti-Uleşti 15,00; Bucureşti-Fierbinţi- Răduleşti 15,00. Lunguleţu 9,00, 11,00 14,00, 15,00 19,30 ; Bucureşti - Ghergani 6,45, 9,45, 11,45, 13,30, 16,30, 18,30 ; Bucureşti-Cosoba 12,00, 11,00 ; Bucureşti-Brezoaiele, 12,30 18,00 ; Bucureşti—Potlogi 16,00 ; Bucureşti-Vinâtorii Mici 11,00. PLECĂRI DIN AUTOGARA „7 NOIEMBRIE“ - COTROCENI Bucureşti—Rica 13,00 ; Bucureşti-Bodlatin Vale 6,00, 6,30, 7,00, 7,30, 8,00, 0,00, 9,30, 10,00, 10,30, 11,00, 11,30, 12,30, 13,30, 14,30, 15,45, 16,30, 17,00, 17,30, 18,00, 19,00, 19,30, 20,00 ; Bucureşti-Malul Spart 15,00, 18,30 ; Bucureşti-Mozăceni 7,00, 14,00 ; Bucureşti-Roata 14,30 ; Bucureşti-Croitori 15,30 ; Bucureşti-Cătunu 16,00 ; Bucureşti-Căscioarele 16,00 ; Bucureşti-Ploeşti 17,00; Bucureşti-Bălăşoieni 11,00. PLECĂRI DIN AUTOSTAŢIA SCINTEH“ PLECĂRI DIN AUTOGARA ROŞIE „23 ANI-GRIVIŢA „CASA Bucureşti—Ţigăneşti 6,15, 7,00, 12,00, 13,00, 17,00, 18,30, 20,30 ; Bucureşti-Câciulaţi 12,00, 15,45, 19,15 ; Bucureşti-Baloteşti Sanatoriu 6,30, 14,15 ; Bucureşti—Săftica 6,30 8,00, 9,30, 11,00, 14,30, 15,15 ! Bucureşti-Snagov-Răduleşti 16,05 ; Bucureşti- Snagov sat 5,00 11,30, 17,30, 18,45 ; Bucureşti—Nuci 12,15 ! Bucureşti-Perişoară 5,00, 8,45, 13,45, 16,30, 19,45; Bucureşti—Tîrgovişte 8,22, 14,51 ; Bucureşti-Dobra 11,00 17,00; Bucureşti-Moreni 15,30; Bucureşti-cimpulung 6,21 ; Bucureşti - Urşi 13,00; Bucureşti - Rimnicu Vilcea 14,21; Bucureşti - Concert simfonic popular dat de orchestra Cinematografiei Astă-seară (ora 20), orchestra sim’ fonică a cinematografiei va da, la Ateneu, sub conducerea dirijorului Paul Popescu și cu concursul pianistului clujean Harald Enghiurliu, un concert simfonic popular. Programul concertului cuprinde: Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Geaikovski, uvertura „Freischütz“ de Weber, Rapsodia a II-a de Enescu şi poemul simfonic „Preludiile“ de Liszt. Scrisoare ne adresa: BUCUREŞTII ! Dumneavoastră, locuitori ai blocurilor moderne înălţate, în ultimii ani, de oparte şi de alta a bulevardului Bucureştii Noi, ai caselor răsărite de la o vreme încoace pe străzile Dobrogea, Crişan, ori pe bulevardul Muncii, pe şoseaua ce duce înspre Buftea, sau în Dămăroaia, cunoaşteţi prea bine oficiul P.T.T.R. nr. 26. E unitatea poştală din preajma zveltelor coloane ale cinematografului „înfrăţirea între popoare“, unde depuneţi de obicei telegrame, mandate sau scrisori şi de unde factorii vă aduc acasă atîtea şi atîtea veşti. Poate că nu-l cunoaşteţi prea bine pe funcţionarul care vă primeşte felicitarea adresată prietenului de ziua lui, scrisoarea recomandată, ce descrie cu lux de amănunte, bunicului de la Iaşi, evenimentul primilor paşi făcuţi de odraslă, mandatul pentru feciorul care învaţă medicina la Cluj. (Aţi observat însă, desigur că încăperea oficiului poştal este curată, cu ferestre mari, prin care pătrunde în voie lumina soarelui, cu mese frumos aliniate pe care găseşti tot ce-ţi trebuie pentru scris) Despre factorul care vă cutreieră, zilnic, strada, ştiţi că e politicos, că vă spune uneori că v-a mai căutat odată sau de două ori pe acasă pentru plata pensiei şi că, din cînd în cînd — mai ales la sfîrşit de trimestru —, staţi mai mult de vorbă cu el, atunci vă aduce aminte că v-a expirat abonamentul la ziar şi vă propune unul nou. Serviciile pe care vi le aduce oficiul poştal sînt atît de prompte, încît v-aţi obişnuit, cu ele. Doar dacă intervine ceva neplăcut în cursul lor obişnuit, deveniţi atenţi. Or, la oficiul 26, aşa ceva nu vi s-a întîmplat de multă vreme.: Colectivul oficiului, poştal al cartierului dumneavoastră e doar fruntaş pe Capitală în ceea ce priveşte deservirea cetăţenilor ! Şi pentru că n-aţi ştiut, probabil, acest lucru, ne propunem să vă vorbim despre el în scrisoarea de faţă. E, de data aceasta, o scrisoare ce vi se adresează în egală măsură tuturor, tovarăşi locuitori ai cartierului Bucureştii-Noi! Să intrăm în încăperile oficiului. Pe stingă, chiar lîngă fereastră, e o uşă. Deasupra ei — o plăcuţă albastră. Aici e biroul dirigintelui, un tînăr înalt, îmbrăcat în obişnuita uniformă albastră a funcţionarilor poştei. II cheamă Constantin Ivanovici şi conduce de circa un an oficiul poştal. Dacă deschidem uşa, dimineaţa, pe la şapte, o să-l vedem aplecat asupra unei , liste pe care face însemnări cu creionul. N-o să fie singur. Lîngă el se va afla totdeauna, un alt tînăr, un oficiant al unităţii, pe nume Spirea Căpraru. Spirea Căpraru e responsabilul grupei sindicale a oficiului şi, în această calitate, îl ajută în fiecare dimineaţă pe diriginte în alcătuirea planului pentru consfătuirea zilnică. Ce fel de consfătuire ? — vă veţi întreba. Să luăm — cu permisiunea dirigintelui — unul din aceste planuri şi să ne aruncăm ochii pe el. „Planul radio“ — scrie în capul listei. Asta înseamnă următoarele : factorii au datoria să încaseze, de-a lungul unui trimestru, taxele pentru aparatele de radio ale cetăţenilor din cartier. Oficiul şi-a programat ca în prima lună a fiecărui trimestru să încaseze 40 la sută din taxe, în a doua 30 la sută, în a treia la fel. Şi, acum, ne aflăm în noiembrie. Pînă la încheierea trimestrului mai e timp, dar dirigintele vrea să atragă atennţia factorilor că pe unele străzi încasarea a rămas în urmă. Şi asta o va face la consfătuire. E vorba deci, de o consfătuire de producţie. Citim mai departe: „Planul de presă pe 1960“. E vorba de abonamentele ce se fac acum pentru anul 1 * viitor. Fiecare factor s-a angajat să facă mai multe abonamente. (Aşa cum a fost şi în 1959, cînd în geanta fiecăruia se aflau cu vreo 20 ziare „Scînteia“, cu vreo 15 ziare „Romînia liberă“, cu vreo 8—10 reviste „Ştiinţă şi tehnică“ mai multe decît în 1958...). Pe urmă, se va discuta despre plata pensiilor. Nu e rău ca factorii să fie îndemnaţi să insiste pe acolo unde se duc: pensiile se plătesc acasă! Pentru ce să mai vină cetăţenii la oficiu ? După consfătuire — care durează vreo zece minute — n-o să-l mai întâlniţi pe tovarăşul Ivanovici cîteva ceasuri la birou. Va fi împreună cu Spirea Căpraru pe teren. Poate la Depoul G.F.R. Triaj, la întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice, sau la vreo altă întreprindere aşezată între podul Constanţa şi comuna Mogoşoaia, interesîndu-se cum se distribuie corespondenţa. In urmă cu un an, cînd dirigintele a venit să lucreze aici, erau multe de pus la punct: unele scrisori nu se împărţeau în ziua sosirii, planul rămăsese în urmă la unele capitole, încăperile oficiului nu erau prea curate; ba, într-o zi, dăduse și peste o sticlă cu țuică în buzunarul unui factor... De atunci, lucrurile s-au îndreptat în munca celor treisprezece factori pe care i-ai putea vedea deschizînd o altă uşă, în camera destinată lor, cartîndu-şi, dimineţile, corespondenţa. (Continuare in pag. II-a) Factorul fruntaş Constantin Marin, fotografiat cu cîteva clipe înainte de a porni să distribuie cores- pondenţa în cartier. I JL Prezentarea materialelor educativ-sanitare Azi, la orele 18, la Biblioteca orăşenească „Mihail Sadoveanu" din str. I Slătineanu nr. 16, are loc o conferinţă de prezentare a materialelor educativ - sanitare editate de Institutul de Igienă şi sănătate publică Va vorbi dr. Dan Abulitis, directorul Casei de educaţie sanitară a Sanepidului Capitalei- Vor rula, in continuare, filme documentare. Cu acest prilej a fost organizată, in holul bibliotecii, o expoziţie a materialelor educativ sanitare. muzica uşoara în discuţia compozitorilor Astăzi după-amiază (ora 18), va avea loc, la Uniunea Compozitorilor, o şedinţă consacrată muzicii uşoare. După un cuvint introductiv din partea biroului secţiei de muzică uşoară, vor fi prezentate şi supuse discuţiei unele din cele mai noi lucrări românești de muzică ușoară și de dans. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Echipa de lupte libere a R P. Bulgaria a învins cu 5—2 echipa Italiei. • La fotbal: Argentina—Paraguay 2-0. • După 11 runde, campionul de saski al U.RS.S. Kuperman conduce cu 8—3 in meciul cu Van Dijk (0- 1'arida) • Echipa feminină de volei Lokomo• Hv Sofia a întrecut cu 3—0 echipa Chemie Halle (R.D-G.). La băieţi, Roazion Leipzig—Lokomotiv Sofia 3—31 • La tenis de masă, Suedia a intre* cut R.D.G. cu 5—2. • 1Meciul de hochei pe gheaţă de la Belgrad dintre A.C.B- Paris și Partizan Belgrad, s-a încheiat cu 15—5. In fa* coarea francezilor. m