Informatia Bucureştiului, martie 1961 (Anul 8, nr. 2355-2381)
1961-03-01 / nr. 2355
TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol . . . . Ulan Bator Dragi tovarăşi. Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten, cele mai sincere felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avânt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., tricurîndu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R. P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au obţinut succese importante in crearea premiselor materiale pentru construirea socialismului, transformând Mongolia dintr-o ţară înapoiată într-o ţară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluţionari Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii economice, social-politice şi culturale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism deninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN (Urmare din pag. II) categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţie. La întâlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanţa, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvîntul la aceste întîlniri, au scos în evidenţă transformările adinei petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în viaţă, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Alegătorii care au luat cuvîntul la întâlnirile cu candidaţii lor au făcut propuneri preţioase, referitoare la dezvoltarea pe mai departe a industriei noastre socialiste, a agriculturii şi culturii. Ei au arătat că în regiunile respective există posibilităţi pentru descoperirea, şi mai buna punere în valoare a resurselor locale şi a rezervelor interne din întreprinderi, în scopul dezvoltării economice şi cultural-sociale a regiunilor şi raioanelor. Mulţi vorbitori au făcut propuneri cu privire la tot mai buna gospodărire a oraşelor şi satelor, la îmbunătăţirea continuă a gospodăriei comunale şi deservirii populaţiei, la îngrijirea şi ..păstrarea.. în-. .condiţiicit mai bune a fondului de locuinţe., In cadrul acestor întîlniri alegătorii şi candidaţii au analizat împreună cele mai bune mijloace de rezolvare a marilor sarcini cuprinse în Manifestul Frontului Democraţiei Populare, a propunerilor şi sugestiilor făcute de oamenii muncii. In numele tovarăşilor lor de muncă, vorbitorii s-au angajat să acorde şi în viitor un sprijin larg sfaturilor populare în rezolvarea treburilor obşteşti, să participe cu însufleţire la toate acţiunile care se vor iniţia pe plan local. Tovarăşii Petre Bornă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu, intîmpinaţi cu căldură de participanţi, au luat cuvîntul în încheierea întâlnirilor. Vorbitorii au subliniat marile succese pe care poporul nostru le-a obţinut, sub conducerea partidului, în toate domeniile de activitate şi sarcinile care stau în faţa oamenilor muncii în lupta pentru traducerea în viaţa a Directivelor celui de-al ill-lea Congres al partidului, a planului de desâvîrşire a construcţiei socialiste în ţara noastră. Ei au arătat că alegerile de la 5 martie constituie un minunat prilej de mobilizare a întregului popor la lupta pentru noi succese în înflorirea continuă a patriei noastre, întâlnirile s-au transformat în manifestări entuziaste ale dragostei şi ataşamentului întregului nostru popor faţă de încercatul său conducător. Partidul Muncitoresc Român, faţă de Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Agerpres). In întîmpinarea alegerilor Tovarăşii Petre Bornid, Mihai Halea, Janoş Fazekas şi Alexandra Bîrlădeanu s-au întilnit cu alegătorii O măreaţă operă culturală şi ştiinţifică (Urmare din pag. I) se numărau valoroase cadre didactice şi oameni de ştiinţă care cunoşteau bine trecutul şi prezentul ţării noastre în acest domeniu, precum şi tineri studioşi. Acad. Şerban Ţiţeica, director adjunct al Institutului de fizică atomică, a arătat că înzestrarea institutului în care lucrează, creaţie de mare însemnătate a regimului nostru, permite efectuarea unor cercetări ştiinţifice îa cel mai înalt nivel. — In anii regimului burghezo-moşieresc, a subliniat acad. Harta Hulubei — în încheierea adunării — nu exista nici un singur institut de fizică. Astăzi dispunem de un institut de fizică generală, un institut de fizică atomică la Bucureşti cu o filială la Cluj şi de un Institut de fizică la Iaşi. Edificatoare în această privinţă, a continuat vorbitorul, esteşi creşterea cadrelor de specialişti din ţara noastră. Ingineri, bunăoară, aveam în anul 1938, doar 9000; numărul lor a sporit în anul 1958 la 59.000 şi va spori la 80.000 pînă în anul 1965. E numai o dovadă a faptului că măreaţa operă de desăvîrşire a construcţiei socialiste presupune, implicit, o măreaţă operă de evoluţie culturală şi ştiinţifică. In comuna Otopeni Adunarea cetăţenească din comuna Otopeni, raionul I. V. Stalin, la care a participat şi scriitorul Demostene Botez, candidat al F.D.P. In circumscripţia electorală „Casa Scînteii“ pentru Marea Adunare Naţională, a prilejuit o trecere in revistă a realizărilor anilor noştri, şi aducem aminte asupra celor ce au fost in trecut Deşi aşezat pe una din principalele căi de comunicaţii ale ţării, şoseaua Bucureşti — Braşov, la o distanţă de numai cîţiva kilometri de Capitală, Otopeni era ca oricare alt sat din regiunile ţării — fără lumină electrică, fără locaşuri de cultură şi ocrotire a sănătăţii, cu ţărani exploataţi şi înşelaţi de moşieri şi chiaburi. Nu puţini au fost acei care au ţinut neapărat să-şi spună părerea în legătură cu schimbările survenite in ultimii ani în viaţa ţăranilor muncitori. — Comuna noastră este astăzi complet electrificată , a spus colectivistul Vasile Andrei brigadier la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“. In casele oamenilor au pătruns acum cîțiva ani difuzoarele legate la reţeaua de radioficare. Ele însă s-au cam... învechit, deoarece majoritatea locuitorilor au azi aparate de radio şi o parte chiar televizoare. Tovarăşul Vasile Ţuţuianu a subliniat şi el unele realizări gospodăreşti. Au fost pavate şi pietruite străzi. Cele patru magazine ale comunei sunt bine aprovizionate cu cele necesare locuitorilor. Copiilor de vîrstă şcolară li s-au asigurat condiţii bune de învăţătură, iar pentru îngrijirea sănătăţii, cetăţenii au la dispoziţie personalul medical necesar. — Astăzi, în marea familie a colectiviştilor, viaţa noastră este cu totul alta, faţă de trecut. In casele noastre a intrat belşugul. Ne îmbrăcăm mai bine şi trăim mai bine. In anul 1960 noi am primit pentru fiecare zi muncă cite 42 lei , produse şi bani. Prin munca noastră, îndrumaţi de partid, gospodăria noastra devine pe zi ce trece tot mai puternică, mai bogată. Au vorbit şi alţi participanţi. Fiecare a ţinut să-şi manifeste mulţumirea pentru tot ce s-a făcut pînă ■cum pentru ridicarea nivelului de trai al ţăranilor muncitori. S-au referit totodată şi la unele lucrări ce mai trebuiesc înfăptuite. Propunerea de a se mai construi Încă două săli de clasă — numărul copiilor de viraţă şcolară fiind in creştere-a fost însuşită de sfătul popular comunal şi, cu sprijinul cetăţenilor, va fi înfăptuită. Bilanţul realizărilor făcut cu prilejul adunării este o oglindă vie a schimbărilor survenite în anii puterii populare, sub conducerea partidului, în satele patriei noastre. In încheiere, scriitorul Demostene Botez s-a referit la măreţele perspective ce se deschid poporului nostru muncitor in următorii ani. Cei prezenţi la adunare au manifestat îndelung pentru partid şi guvern, şi-au manifestat hotărîrea de a da din toată inima, votul lor candidaților Frontului Democrației Populare. Libertate Africii1— din Algeria !Pină la Capul Bunei Speranţe! BERLIN (Agerpres). — Noi, cei 6.300.000 de membri ai Uniunii Sindicatelor Libere Germane, alături de oamenii muncii africani, cerem pentru toate ţările Africii — din Algeria pînă la Capul Bunei Speranţe — libertate, independenţă şi dreptul nelimitat la autodeterminare naţională, se spune într-o declaraţie a conducerii Uniunii Sindicatelor Libere Germane, dată publicităţii la Berlin. Declaraţia condamnă neocoloniatismul care încearcă să subjuge din nou Africa din punct de vedere politic şi economic precum şi discriminarea rasială din Uniunea Sud-Africană, din coloniile engleze şi din S.U.A. Anglia instruieşte soldaţi pentru aşa-zisele „războaie locale“ LONDRA (Agerpres). Ziarul englez „Evening Standard“ publică o relatare în care arată că ministrul de Război britanic, Harold Watkinson a alcătuit un plan care urmăreşte trimiterea a 5.000 de soldaţi pentru instruire în Canada şi Australia „Scopul urmărit de Watkinson, scrie ziarul, este de a pregăti trupe care să intervină în orice moment, în oricare conflict din lume şi de a pregăti soldaţi pentru aşa-zisele „războaie licale“ care să acţioneze în orice condiţii climaterice. Potrivit aceluiaşi plan, subliniază ziarul, trupe ale celorlalte ţări din Commonwealth-ul britanic vor fi aduse şi instruite în Anglia. „Evening Standard“ arată în încheiere că planul lui Watkinson are la bază punctul de vedere al cercurilor colonialiste britanice, după care trebuie menţinute interesele puterilor occidetale în Extremul Orient Şeful serviciilor civile din Q.N.U. pentru Provincia Orientală din Congo declara: Guvernul Gizeno a asigurat menţinerea păcii pe teribrlesat de el Dezminţirea unor zvonuri lansate de cercurile imperialiste STANLEYVILLE (Agerpres).Referindu-se la zvonurile lansate de cercurile imperialiste in legătură cu pretinsele „represalii“ care ar fi fost dezlănţuite de guvernul legal de la Stanleyville după asasinarea lui Lumumba, purtătorul de cuvînt al guvernului Gizenga, Valentin Lubama, a declarat unui corespondent al agenţiei Ceteka că nici un deţinut politic nu a fost executat. Toţi deţinuţii politici, inclusiv ministrul Songolo şi şeful securităţii lui Mobutu, Pongo, sunt în viaţă. Imperialiştii caută să convingă opinia publică că guvernul Gizenga ar folosi aceleaşi metode gangstereşti ca şi Chombe, Mobutu, Kalonji şi Kasavubu. Zvonurile lansate de propaganda imperialistă referitoare la „masacrarea“ albilor constituie de asemenea o minciună. Gustave Duran, şeful serviciilor civile ale O.N.U. pentru Provincia Orientală, a declarat corespondentului agenţiei Ceteka, că guvernul Gizenga, într-o situaţie extrem de dificilă, a acţionat corect şi a asigurat menţinerea păcii pe teritoriul controlat de el. V. Lubama a dezminţit ştirea lansată de radio Bruxelles că fostul şef al guvernului provincial din Kivu, Miruho, ar fi fost ucis. Miruho împreună cu alţi miniştri din Kivu şi 8 paraşutişti belgieni, care au pătruns pe teritoriul provinciei Kivu, venind din Ruanda Urundi, se află în închisoarea Osia din Stanleyville. • Lutula, ministrul Agriculturii în guvernul central, care abia a scăpat din bîrlogul rebelilor congolezi, a relatat coresipoa identului Agenţiei TASS că la Leopoldville continuă să fie arestaţi oameni politici şi alţi cetăţeni congolezi care se pronunţă împotriva politicii duse de clica Kasavubu-Mobutu. Lutula a declarat printre altele, că J. Kasongo, preşedintele Camerei deputaţilor, şi K. Kamitatu, şeful guvernului provinciei Leopoldinile, se află în primejdie. Secretariatul O.N.U a dat publicităţii raportul lui Hammarskjoeld cu privire la „măsurile pentru executarea” ultimei rezoluţii a Consiliului de Securitate cu privire la Congo. In locul unor măsuri hotărîte și concrete pentru îndeplinirea cererii cuprinse în rezoluţie cu privire la retragerea imediată a întregului personal belgian din Congo, Hammarskjoeld s-a limitat să „avertizeze“ verbal Belgia că trebuie „să ia măsuri eficace“ pentru retragerea personalului său militar şi civil din Congo. Din raport rezultă că comandamentul „trupelor O.N.U.* nu ia nici un fel de măsuri practice pentru traducerea in viaţă a voinţei popoarelor din întreaga lume care cer pedepsirea aspră a asasinilor primului ministru al Congoului, Patrice Lumumba. (Din presa de dimineață). BLAS ROCA: „Politica guvernului revoluţionar al Cubei se bazează pe principiile coexistenţei paşnice“ BERLIN (Agerpres). „ Politica guvernului revoluţionar al Cubei se bazează pe principiile coexistenţei paşnice a popoarelor. Guvernul Cubei, promovind o politica paşnică, năzuieşte spre prietenie cu toate popoarele globului pămintesc şi adoptă cu fermitate punctul de vedere că rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale litigioase este posibilă. Această declaraţie a fost făcută de Bidis Roca, secretarul general al Partidului Socialist Popular din Cuba, în cadrul unui interviu acordat ziarului „NEUES DEUTSCHLAND“. Vorbind despre Consfătuirea de la Moscova a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, B. Roca a subliniat că Declaraţia acestei Consfătuiri şi Apelul adresat popoarelor din lumea întreagă au fost primite Cuba cu bucurie şi insufleţire ! Toate forţele revoluţionare din Cuba îrn frunte cu Partidul socialist popu. Iar, acordă mare importanţă celor două documente. Suntem fericiţi, a spus B. Roca, că Declaraţia reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti dovedeşte unanimitatea participanţilor la Consfătuire asupra tuturor problemelor mişcării comuniste şi muncitoreşti. Partizanii păcii din R.F.G. condamnă vehement pe adepţii reînarmării BONN 1 (Agerpres). — Prof. Renate Riemeck, membră în conducerea partidului vest-german Uniunea germană a păcii, luînd cuvîntul la Stuttgart în cadrul unei adunări a partizanilor păcii, a condamnat vehemenit pe adepţii reînarmării, care susţin că remilitarizarea ar contribui la consolidarea păcii. Aceşti Gumneni niu au invaţat nimic din Cateistrofele trecutului, a spus prof. Ripmeck. Premisa păcii este acceptarea coexistenţei paşnice. • La 27 februarie a.c. s-a semnat la Bucureşti Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-soviettce, colaborarea şi asistenţa mutuală in problemele de frontieră Înlocuind acordurile Încheiate In 1949, a căror valabilitate a expirat. (Din presa de dimineaţă). PREŞEDINTELE Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Nikita Hruşciov, a adresat regelui Marocului, Hassan al II-lea, o telegramă în care , îl felicită cu prilejul suirii sale pe tron. Şeful guvernului sovietic îşi exprimă convingerea că bunele relaţii care există între Maroc şi U.R.S.S. se vor dezvolta şi pe viitor în spiritul înţelegerii reciproce şi prieteniei, în interesul întăririi colaborării internaţionale şi păcii. Leonid Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a adresat de asemenea o telegramă lui Hassan al II-lea. El îi urează succes în activitatea de stat îndreptată spre întărirea continuă a inde- I pendenţei regatului Maroc, spre întărirea relaţiilor de prietenie între Ma- Iroc şi U.R.S.S. PRINTR-UN DECRET emis la 28 februarie, Prezidiul Sovietului Suprem al Ucrainei l-a numit pe Vladimir Şerbiţki preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.S.S. Ucrainene. Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene l-a eliberat pe Nikifor Kalcenko din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Ucrainei. • Secretariatul O.N.U. a anunţat oficial că preşedintele Republicii Ghana, Kwame Nkrumah, va sosi săptămâna viitoare la New York şi va lua cuvintul în faţa Adunării Generale a O.N.U. care urmează să-şi reia lucrările la 7 martie. (Din presa de dimineaţă). HAROLD BERMAN, profesor de drept la Universitatea Harvard, a trimis ziarului „Christian Science Monitor“ o scrisoare în care arată că Sta- tele Unite ale America trebuie să înceteze discriminarea în comerţulcu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste. El subliniază de asemenea că extinderea comerţului ar contribui la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale. • Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. a numit delegaţia Uniunii Sovietice pentru cea de a doua parte a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Conducătorul delegaţiei va fi ANDREI GROMIKO, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţie fac parte VALERIAN ZORIN, ARKADII SOBOLEV, SERGHEI LAPIN şi ZOIA MIRONOVA. Au fost numiţi de asemenea locţiitorii membrilor delegaţiei, consilierii şi experţii. (Din presa de dimineaţă) DMITRI KARALEVSKI, unul din cei mai mari compozitori sovietici, a început să lucreze la un „Requiem" in memoria celor căzuţi în anii celui de-al doilea război mondial. II „Buletinul Federaţiei industriilor belgiene" pe luna februarie se menţionează că „economia Belgiei a intrat în anul 1961 în condiţii proaste. Anul acesta riscă să fie — ca şi anul 1960 de altfel — o perioadă neplăcută pentru istoria economică a țării". t Cercurile conducătoare franceze manevrează pentru a-şi menţine intacte poziţiile colonialiste in Algeria PARIS 1. — Corespondentul Agerpres, TUDOR VORNICU, transmite : Comunicatul comun franco-tunisian publicat după întrevederile de la Rambouillet între de Gaulle şi preşedintele Tunisiei, Burghiba, vorbeşte despre existenţa „unor posibilităţi şi speranţe pentru o evoluţie pozitivă şi rapidă“ a problemei algeriene. In realitate însă, îndată după publicarea comunicatului, cercurile conducătoare franceze au făcut tot ce au putut pentru a complica, prin disocieri şi rezerve, această afirmaţie, trădîndu-şi astfel intenţia de a întîrzia tratativele reale şi soluţionarea acestei probleme. „Am avut deja destule contradicţii“ — remarca marţi ziarul „L’ALIRORE“ referindu-se la declaraţia ministrului de Externe, Couve de Murville reluată de o revistă americană şi din care se deducea că guvernul francez continuă să condiţioneze începerea tratativelor în Algeria de încetarea prealabilă a focului, adică de capitularea poporului algerian. Toate aceste rezerve şi contradicţii exprimă în fond dorinţa conducătorilor de la Paris de a-şi menţine intacte poziţiile colonialiste în Algeria, cu atît mai mult cu cît acum, o dată cu începerea valorificării importantelor resurse petrolifere din Sahara, dependenţa Algeriei de Franţa a devenit o condiţie a exploatării de către Franţa a acestor resurse. Astfel se explică , de ce , după cum sublinia intr-o declaratie făcută presei zilele trecute fostul prim-ministru Mendes France „in privinţa Saharei guvernul actual se agaţă de idei vechi“, se menţine adică , pe poziţiile favorabile cercurilor colonialiste. Problema algeriană — explică ziarul „LES ,ECHOS“, organ al cercurilor economice — „este dominată de un imperativ economic — petrolul saharian are nevoie de Franţa ca debuşeu“ (MAI EXACT, CERCURILE ECONOMICE DIN FRANŢA AU NEVOIE DE PETROLUL SAHARIAN). Referindu-se tocmai la aceste încercări ale Parisului de a crea — cum scrie ziarul „LE MONDE“ — „o axă verticală care şi-ar trage forţele din resursele sahariene“ — ziarul „L’HUMANITÉ“ sublinia: „Burghezia franceză nu este gata să-şi părăsească cu inima uşoară privilegiile colonialiste acceptînd punerea în aplicare a dreptului la autodeterminare al poporului algerian. Este adevărat însă — precizează ziarul — că sfera de acţiune a burgheziei se restrînge mereu şi că tratativele pot deveni realitate cu condiţia ca toţi partizanii păcii să se unească pentru a le impune“. Savanna, Fumma cheamă poporul laoţian să zădărnicească planul rebelilorde a transforma ţara într-o colonie a imperialiştilor HANOI (Agerpres). — Postul de radio Vocea Laosului a transmis la 28 februarie declaraţia făcută la 24 februarie de primul ministru al guvernului legal laoţian, prinţul Suvanna Fumma, în legătură cu propunerea regelui Laosului de a se trimite în Laos o comisie compusă din reprezentanţii Birmaniei, Malayei şi Camibodgiei şi cu plănul de a include In unităţile rebele trei mii de soldaţi din bandele danbaisiste care au acţionat în Birmania. In declaraţie se spune: „După ce au suferit înfrângeri militare succesive, în special în Valea Ulcioarelor şi în provincia Xieng Kuang şi în legătură cu izolarea lor politică crescîndă, imperialiştii americani şi clica rebelă Fumi Nosawan-Boum Oum recurg la planuri perfide îndreptate împotriva guvernului legal care are de partea sa sprijinul întregului popor, aruncînd ţara într-un război periculos şi transformînd-o într-o colonie a unor ţări străine. La 19 februarie 1961, ei l-au forţat pe rege să facă o declaraţie cerînd sprijin pentru o aşa-zisă linie de pace şi neutralitate şi propunînd formarea unei comisii internaţionale compusă din Cambodgia, Birmania şi Malaya, pentru a fi trimisă în Laos. Adevărul este că ei doreau să transforme aşa-numitul „guvern“ al lui Boun-Oum într-un guvern legal şi să împiedice convocarea conferinţei celor 14 ţări, propusă de prinţul Sianik. Este cît se poate de clar că această „soluţie politică“ a problemei laoţiene are drept scop numai înşelarea poporului laoţian şi a opiniei publice internaţionale“. Suvanna Fumma condamnă cu hotărîre folosirea unor trupe din Vietnamul de sud, Tailanda, Filipine şi dankaisiste pe diferite fronturi din Laos. Primul ministru laoţian arată că clica rebelă a trimis recent pe generalul Ratikoun şi pe generalul Bonn Leuth la Huoi Sai pentru a discuta includerea în armata rebelilor a 3.000 de soldaţi ciankaişişti care au fost nu de mult alungaţi din Birmania. Rămăşiţele bandelor ciankaişiste îmbrăcate în uniforme ale trupelor rebele, se arată în declaraţie, au fost dislocate în diferite localităţi din regiunile Nam Tha şi Luang Prabang. Ele acţionează în coordonare cu trupele rebele, incendiind case şi masacrînd în mod bestial populaţia laoţiană. Suvanna Fumma a chemat poporul laoţian să-şi întărească vigilenţa şi să fie gata pentru a zădărnici toate planurile rebelilor. Primul ministru laoţian a chemat totodată popoarele şi guvernele tuturor statelor iubitoare de pace să sprijine lupta dreaptă a poporului laoţian. • Postul de radio „VOCEA PATET LAO” anunţă că trupele guvernamentale urmăresc unităţile zdrobite ale rebelilor. După cum rezultă din relatările prizonierilor, trupele rebelilor, care desfăşuraseră ofensiva asupra Phusungului, cuprind soldaţi danbaisişti şi tailandezi, precum şi consilieri militari din Filipine şi Vietnamul de sud. Rebelii au suferit pierderi grele. (Din presa de dimineaţă). ♦♦»4»444444»* + ♦ ♦♦♦4-444 FUNERALIILE REGELUI MAROCULUI, MOHAMMED AL V-LEA RABAT (Agerpres). TASS la 28 februarie la Rabat a avut loc ceremonia funeraliilor naţionale ale regelui Marocului, Mohammed al V-lea De dimineaţă, sicriul cu corpul neînsufleţit al regelui a fost expus în piaţa centrală a palatului regal „Mesuar“. In după-amiaza zilei, sicriul a fost aşezat pe un afet de tun şi procesiunea de doliu în frunte cu regele îîssssn al II-lea, membrii familiei regale, preşedintele Tunisiei, Burghiba, preşedintele consiliului de miniştri al Senegalului, Mamadou Dia, delegaţiile unor ţări, membrii guvernului marocan, corpul diplomatic a străbătut întregul oraş pină la moscheea „Tur Hassan“, unde a avut loc ultima ceremonie religioasă. Apoi procesiunea s-a înapoiat la palatul regal şi regele a fost înmormîntat in mausoleul Moulay Hassan. F. D. I. F. SPRIJINĂ CERERILE DE AMNISTIERE A DEŢINUŢILOR POLITICI SPANIOLI BERLIN (Agerpres). — In legătură cu conferinţa vest-europeană in sprijinul cererilor de amnistiere a deţinuţilor politici şi emigranţilor politici spanioli, convocată pentru 25 şi 26 martie la Paris, Eugenie Cotton, preşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, a dat publicităţii o declaraţie In care se spune că F.D.I.F. salută organizarea acestei conferinţe. Scopurile umanitare ale conferinţei sunt In conformitate cu cererile femeilor fi cu indignarea lor faţă de condiţiile îngrozitoare din închisorile in care se află un mare număr de surori ale lor spaniole. a 5-a* * * Hammarskjoeld trădează UPĂ ce a lăsat să treacă O săptămână de la adoptarea ultimei hotărîri a Consiliului de Securitate în problema congoleză, Hammarskjoeld a dat publicităţii, un raport asupra „măsurilor pentru executarea“ acestei hotărîri. Din conţinutul raportului rezultă cu toată claritatea că „discreţia“ dovedită, începând de la 20 februarie, de către Hammarskjoeld, nu a fost nicie departe menită să înlesnească desfăşurarea unor acţiuni pentru îndeplinirea rezoluţiei Consiliului de Securitate, ci, dimpotrivă, a avut rolul să ascundă manevre de sabotare a rezoluţiei. Căci, ce a cerut Consiliul de Securitate ? La punctul 2 al capitolului „a“ al rezoluţiei , se ’„insistă ? să se ia măsuri în vederea retragerii şi evacuării imediate din Congo a întregului personal militar şi paramilitar belgian şi a consilierilor politici aflaţi la dispoziţia comandamentului Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a tuturor soldaţilor mercenari“. Şi ce a întreprins Hammarskjoeld după ce a primit acest text pentru a-l traduce în faptă? El s-a mărginit să ,,(avertizeze“ verbal Belgia că trebuie „să ia măsuri eficace“ pentru retragerea personalului său militar şi civil din Congo. După cum se vede, agresorii colonialişti sunt invitaţi să găsească ei singuri modalităţile de realizare a hotărîrii Consiliului de Securitate! Cu alte cuvinte, li se făgăduieşte tolerarea în continuare — de către organele O.N.U. — a intervenţiei pentru lichidarea independenţei Congoului se întâmplă, aşadar, cu ultima rezoluţie a Consiliului de Securitate în problema Congoului, ceea ce s-a întîmplat şi cu hotărârile anterioare. Să nu uităm că, falsificînd cu nemărginit cinism sensul acestor hotărîri, Hammariskjoeld şi-a construit „atitudinea de neamestec", care a dat colonialiştilor şi marionetelor lor posibilitatea de a aduce în Congo cohorte de mercenari, de a împiedica activitatea guvernului legal şi a parlamentului, de a organiza reprimarea mişcării pentru independenţă şi libertate, de a săvârşi monstruoasele crime politice cărora le-au căzut victime Patrice Lumumba şi mulţi dintre colaboratorii săi apropiaţi. Acum, pus în faţa ultimei rezoluţii — a cărei înfăptuire s-ar putea solda cu consecinţe pozitive pentru tragicele împrejurări din Congo — Ham-I marskjoeld se eschivează din nou, cu aceeaşi perfidie, de la îndepllinirea obligaţiilor sale, „tratează“ amical cu agresorii, face tot ce poate pentru a împiedica evacuarea acestora din Congo. Interesele puterilor imperialiste — ai căror reprezentanţi s-au temut la O.N.U. să se pronunţe împotriva rezoluţiei propuse de R.A.U., Ceyilon şi Liberia — sunt, deci, consecvent slujite de către sinistrul lor mandatar care este Hammarskjoeld. Raportul dat publicităţii de către secretariatul O.N.U. scoate la iveală încă o manevră. Hammarskjoeld a cerut Curţii internaţionale de justiţie să recomande trei reprezentanţi, din partea Asiei, Africii şi Americii Latine, care, într-un viitor nedefinit, „să întreprindă o anchetă imparţială în legătură cu asasinarea liderului congolez Lumumba şi a tovarăşilor săi de luptă“. Dar nu sunt, oare, bine cunoscuţi autorii acestor crime? Nu e un fapt cunoscut şi recunoscut că clica Kasavubu-Mobutu a predat pe conducătorii congolezi — pentru a fi asasinaţi — călăilor Chombe şi Kalonji? Se mai îndoieşte cineva că planul executării acestor crime şi armele pentru săvârşirea lor au fost furnizate de către colonialişti ? Hammarskjoeld propune, însă, o anchetă prelungită la nesfîrşit, pentru că vrea să uşureze situaţia asasinilor, să le ofere posibilitatea de a comite noi fărădelegi şi să scape el însuşi de grava răspundere ce-i apasă ca principal complice al călăilor. Această „propunere“ a lui Hammarskjoeld, ca de altfel întregul său raport, vine să confirme din nou — aşa cum a arătat N. S. Hruşciov în mesajul adresat lui J. Nehru — „cît de inadmisibilă este situaţia cînd în fruntea aparatului executiv al O.N.U. se află un agent al imperialiştilor şi colonialiştilor“ şi cît de urgentă este necesitatea adoptării unor măsuri eficace pentru salvarea Congoului de agresiunea colonialistă. In lume, se manifestă tot mai puternic convingerea că acţiunile preconizate de către Uniunea Sovietică — şi care au devenit cunoscute după publicarea mesajului amintit mai sus — ar deschide o cale certă în acest sens. ANTON CELARU D S se „Miracole“ vest-germane MIRACOLUL economic“, mult trimbiţat de oficialităţile vest-germanene se oglindeşte in toată goliciunea lui în bilanţurile şi cifrele statistice prilejuite de începutul unui nou an. Acumularea bogăţiei la un pol şi a mizeriei la celălalt pol, situaţie caracteristică orînduirii capitaliste, este rezultatul politicii de constituire a „statului bunăstării“, pe care cercurile conducătoare de la Bonn susţin cu lăudăroşenie că-l reprezintă. Iată, de pildă, ce spun cifrele despre concentrarea şi centralizarea continuă in industria vest-germană , în anul 1960 șaptesprezece mari grupuri de concerne, cu un capital fix de 22,6 miliarde mărci, dispuneau de 80,3 la sută din totalul capitalului social investit în Germania occidentală. Concentrarea și centralizarea capitalurilor vest-germane se manifestă cel mai grăitor în Romania de Nord-Westfalia. " Concernele I. 5. Farben, Flick, Krupp, Mannesmann, Thyssen, Klöckner, Haniel și Hoesch domină industria chimică, minieră și siderurgică a R.F.G. In industria siderurgică a Germaniei occidentale există 1380 întreprinderi. Dar numai 20 întreprinderi, aparţinînd grupurilor sus-indicate, — care se află în special în Renania de Nord-Westfalia — dar aproape 80 la sută din producţia valorică totală ; ele folosesc peste 40% din numărul persoanelor ocupate şi aproximativ 85% din utilaje. (Să nu se uite că toate acestea se petrec în ciuda existenţei stipulaţiilor acordurilor de la Potsdam care prevăd în mod special interzicerea refacerii monopolurilor, stipulaţii pe care niciuna din părţile semnatare nu le-a denunţat în mod oficial). Concernul Krupp foloseşte peste o sută de mii de muncitori şi funcţionari, realizînd o cifră de afaceri de 3,5 miliarde mărci. Pentru concernul Mannesman!!, cifrele respective sînt 79.000 şi 2,9 miliarde mărci. Proprietarii concernului Gutehoffnungshütte au obţinut prin exploatarea a circa 74.000 muncitori şi funcţionari o cifră de afaceri de 2,8 miliarde mărci. Concernul Hoesch a ators de la 50.000 muncitori o cifră de afaceri de 1,6 miliarde mărci, iar Demag A.G., ceva mai „modest“, se prezintă cu 24.300 muncitori şi 828 milioane mărci. Profiturile concernului Hoesch au crescut de la 179,7 milioane mărci în 1954 la 290 milioane mărci în 1959. In același interval, profiturile concernului Phoenix-Rheinrort A. G. Thyssen au crescut de la 120,8 la 148,5 milioane mărci; pentru concernul Kluckner cifrele indică un salt de la 106,9 la 139,2 milioane mărci, iar pentru Dortmund-Herder-Hüttennmen de la 52,5 la 120,4 milioane mărci, şi aşa mai departe. Se înţelege că o parte considerabilă a profiturilor se scurge direct în buzunarele proprietarilor concernelor şi acţionarilor. Astfel, cei cinci directori ai concernului Hoesch au încasat în 1959 din exploatarea muncitorilor o sumă de aproape un milion şi jumătate mărci. Retribuţiile pentru posturile de conducere ale celorlalte concerne menţionate nu stat la nici un, caz sub limita celor de la Hoesch. Membrii consiliilor de administraţie ale industriei siderurgice primesc pentru activitatea lor „încordată“ Indemnizaţii de aproape 15.000 mărci anual (pe lingă dividendele lor de acţionari, sauIndemnizaţiile pentru posturilece le deţin la alte consilii de direcţie şi de administraţie). Pe seama cui se realizează aceste profituri, se înţelege Iesné. Ziarul „Frankfurter Rundschau”, care vorbea, la începutul acestui an, despre „miracolele“ uriaşelor beneficii ale concernelor, se vedea nevoit totuşi să semnaleze că „impozitele percepute maselor de oameni ai muncii din R. F. Germană stat cele mai mari din lume”. Iar „Hannoversche Presse” recunoştea că „la ultimii zece ani costul vieţii unei familii din Germania occidentală s-a dublat“ (raportul nu-i departe de acela al beneficiilor anumitor concerne). In ultimii ani populaţia muncitoare a avut parte de numeroase astfel de „miracole” ca : scumpirea chiriilor odată cu scăderea salariilor ; majorarea taxelor pentru asistenţă medicală concomitent cu o creştere a şomajului; ridicarea tarifelor la toate servi-ciile publice (transport feroviar şi urban, energie electrică, apă, combustibil etc.) ca o completare la ridicarea de cîteva ori a preţului plinii. Datele furnizate de institutele vestgermane care se ocupă cu studierea conjuncturii economice anunţă o „creştere a tendinţei inflaţioniste“, precum şi faptul că peste trei milioane de oameni ai muncii se află la luptă pentru majorarea salariilor, împotriva scumpirii traiului. Krupp, Thyssen, Klöckner etc. se ragrase pe spinarea urnicitorilor Statul de la Bonn natronează goana după profituri a monopolurilor, la dauna muncitorilor. Iată, pe scurt, ce se numește în limbaj oficial vest-german, „miracol economic“. 5. GALERIU