Informatia Bucureştiului, aprilie 1961 (Anul 8, nr. 2382-2407)
1961-04-01 / nr. 2382
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! INFORMAȚIA Plecarea din Moscova a delegaţiei R.P. Romíne la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia MOSCOVA 31 Corespondentul Agerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegația a fost condusă, de asemenea, de Nicolae Guină, ambasadorul R.P. Româno la Moscova, şi de membri ai ambasadei. Azi dimineaţă a plecat la Geneva delegaţia Grupului Naţional Remin al Uniunii Interparlamentare Azi dimineaţă a plecat la Geneva delegaţia Grupului Naţional Român al Uniunii Interparlamentare, care va participa la reuniunile de primăvară ale Uniunii Interparlamentare. Din delegaţie fac parte acad. Mihail Ralea, preşedintele Comitetului de conducere al Grupului Naţional Român al Uniunii Interparlamentare, Anton Breitenhofer şi Constantin Paraschivescu-Bălăceanu, membri ai Comitetului de conducere. La plecare, în Gara de Nord, au fost de faţă deputaţi ai Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Micii vizitatori din Ghineşti Aproape 50 de pionieri au vizitat zilele trecute, Parcul de cultură şi odihnă „,I. V. Stalin“ , veniţi din comuna Ghineşti, raionul Titu, in excursie la Bucureşti. In aceiaşi zi au mai vizitat sala de marmură, expoziţia cercurilor tehnice şi loturile experimentale ale micilor naturalişti de la Palatul Pionierilor, Palatul R.P.R., Muzeul de istorie a P.M.R. şi Muzeul de ştiinţe naturale,Gr. Antipa" etc. A Purtători ai distincţiei pioniereşti Acum câteva zile, adunarea pionierilor de la şcoala medie nr. 24 „Vasile Alecsandri“ s-a ţinut la întreprinderea poligrafică nr. 2. înainte de aceasta, pionierii au vizitat Întreprinderea. Pentru note mari la învăţătură, activitate obştească şi purtare foarte bună, un număr de 65 pionieri, printre care pionierii Adrian Toma, Ovidiu Nicolescu, Dragoş Niţescu şi Dan Popovici din clasa a IV-a ; Irina Zamfirescu, Iosefina Zaliş, Cătălin Dumitru şi ştefan Neagu din clasa a V-a ; Adrian Munteanu şi Adriana Cohn din clasa a VI-a , Afrodita Gugu şi Adriana Teodorescu din clasa a VII-a, au primit distincţia pionierească. Până acum, la şcoala medie nr. 24 „Vasile Alecsandri“ aproape 100 de pionieri fruntaşi au devenit purtători ai „Steluţelor roşii“. In fotografie, un grup de pionieri dintre cei care au primit distincţia pionierească Săptămîna viitoare, pe ecrane „Urmaşii" ultima serie a trilogiei cinematografice „Fata din Kiev“, se petrece de astă-dată în zilele noastre. Acţiunea filmului se desfăşoară nu numai la Kiev, ci şi pe malul Mării Mediterane. In filmul realizat de regizorul T. Levciuk, apar actorii Boris Girkov, P. Kumancenko, N. Ivanova şi alţii. • „Taina cetăţii“ — o incursiune în istoria zbuciumată a Azerbaidjanului, realizată pe platourile studioului din Baku. Cu prilejul unei excursii pioniereşti, pe ecran este evocată una din cele mai frumoase legende ale popoarelor din Transcaucazia. • „Două etaje de fericire“ — o comedie realizată de studiourile maghiare. In rolurile principale, Mari Töröcsik, Edit Demján, Gyula Szabó şi alţii. • „Primul an" — filmul creat de regizorul polonez Witold Lesiewicz, se petrece în anul 1944, într-un orăşel din regiunea de nord-est a Poloniei abia eliberată, evocînd lupta crîncenă dusă de comunişti împotriva reacţiunii şi urmărilor războiului. • „Stele în plină zi“ — film realizat de regizorul francez Marcel Ichac, în care este urmărită o dramatică ascensiune a unor alpinişti în Alpi. Cadru din filmul în Urmaşii“ DE LA I. T. B. MODIFICĂRI IN CIRCULAŢIA UNOR TRAMVAIE Se aduce la cunoştinţa publicului călător că din cauza lucrărilor de pe calea Văcăreşti, între str. Cauzaşi şi calea Călăraşi, Incepind din ziua de 2 aprilie a.c. se fac următoarele modificări in circulaţia tramvaielor : Tramvaiele liniei 1 vor circula între cartierul Colentina (str. 7 Noiembrie) şi Piaţa 1848, circulaţia fiind suspendată între Piaţa 1848 şi depoul Splaiul Unirii (Abator). Tramvaiele liniei 9 vor circula de la depoul Splaiul Unirii (Abator) pe calea Văcăreşti — str. Cauzaşi — podul Şerban Vodă — calea Şerban Vodă - pînă la cimitirul Bellu, unde vor întoarce, circulaţia intre str. Căuzaşi şi bd. Lacul Tel fiind suspendată. Tramvaiele liniei 4 vor urma traseul normal de la Piaţa Scînteii la Piaţa 1848, de unde vor circula prin calea Moşilor - str. Hristo Botev — str. Vasile Lascăr — bd. Lacul Tei, deservind porţiunea pe care este suspendată circulaţia tramvaielor liniei 9. Tramvaiele liniei 18 vor circula în mod normal de la cartierul Dudeşti Cioplea la Piaţa Unirii, de unde traseul se va prelungi prin calea Şerban Vodă pînă la cimitirul Bellu, unde vor întoarce. MODIFICĂRI TEMPORARE IN TRASEUL LINIEI DE AUTOBUZE 33 Din cauza lucrărilor ce se execută pe magistrala Nord-Sud, traseul liniei de autobuze 33 se deviază în mod temporar astfel: din b-dul Mărăşeşti autobuzele vor intra în str. Cuza Vodă — Bibescu Vodă — calea Şerban Vodă, apoi din nou b-dul Mărăşeşti pe traseul normal. MIINE, O LINIE SPECIALA DE AUTOBUZE PINA LA STADIONUL „23 AUGUST“ în vederea cuplajului fotbalistic de mîine, 2 aprilie, de pe stadionul ,,23 August“, se înfiinţează o linie specială de autobuze care vor circula între Piaţa Rosetti şi stadionul.,23 August*, începînd de la ora 13.30. DESERVIREA COMUNEI MOARA DOMNEASCA CU AUTOBUZE I.T.B. începînd de azi, un autobuz al liniei 55 va deservi comuna Moara Domnească. Autobuzul pleacă de la capătul liniei de tramvai nr. 1 Colentina, pe şoseaua Afumaţi — şos. Moara Domnească pînă în centrul comunei. Orele de plecare sunt în funcţie de afluxul de călători. In atelierul de restaurare al Muzeului de artă al R.P.R. , pictorul Gh. Vidani redă unui vechi tablou înfăţişarea lui de odinioară. Miinile lăutarului învăţat să asculte zilnic, cu neobosită plăcere, melodia alegră a teletipului, care aduce mereu veşti de departe, şi corul discret al linotipelor, care traduce veştile în plumb, gazetarul se duce din cînd in cînd şi la concerte de muzică adevărată. Aşa, deunăzi, a ocupat un loc în sala nouă a Radioteleviziunii, construită din materiale, din unghiuri şi curbe menite să facă limpede fiecare notă şi să asigure fiecărui acord un ecou pur în suflete. Şi-a ocupat locul, pregătindu-se să asculte şi... să vadă. Da, îl atrăsese aici nu numai programul făgăduit de orchestra de muzică populară a gazdei, ci şi spectacolul conducerii concertului. Bagheta dirijorală fusese trecută în acea seară unui tînăr muzicant pe care-l ştia şi-l admira, încă de mult, ca pe un devotat al clarinetului , Nicolae Băluţă, încă de mult, adică din anii cînd, supravegheat de un bunic blind şi de un tată sever, se iniţia în meşteşugul suflării sunetelor şi simţămintelor in tubul fermecat, de lemn... Din amintiri, spectatorul nostru a făurit, doar pentru sine, un prolog al concertului. Privise, în copilărie, la miinile - uneori cuprinse de furtună, alteori calme, melancolice - ale scripcarului, bunicul dirijorului de acum , şi l-a durut că arcuşul bătrînului artist avea părul negru, semn de sărăcie, de umilinţă. Tatăl tînărului dirijor a fost un meşter al trompetei, dar energia şi mobilitatea lui s-au manifestat mai cu seamă în conducerea unei fanfare cunoscute pînă departe de orăşelul de baştină ; miinile lui stăpîneau straşnic toate t alămurile, dominîndu-i şi pe ascultători, poruncindu-Ie cea mai respectuoasă ascultare. Muzicanţi de nunţi şi hore mai ales, amîndoi au înseninat şi îndulcit viaţa multor oameni obidiţi ! Amîndoi au cinstit şi au păstrat cîntecul popular, amîndoi l-au transmis cu grijă urmaşilor mulţi şi talentaţi. Iată-l acum, în faţa noastră, pe unul dintre aceştia. Nu ne mai aflăm într-o sordidă sală de tîrg moldovean de odinioară, ci în splendidul studio de concerte al Radioteleviziunii. Tînărul care s-a oprit in faţa orchestrei a ridicat braţele: din miinile sale s-au desprins şi s-au înălţat, ca nişte fine antene, cite două degete: arătătorul şi degetul mic ; antenele acestea au început apoi să tremure, şoptind parcă muzicanţilor tainice îndrumări. Şi cîntecul se porni, clar, sprinten, bogat . Toată seara, miinile lăutarului, pe care le văzuse înainte alergînd şi sărind doar pe clarinet, au mîngîiat strunele viorilor şi au gonit ciocănelele ţambalelor, au modulat acordeonul, s-au jucat cu naiul şi au domolit contrabasul ; au fost triste cînd cîntecul era trist : „Vai, vai, vai, cum trece vremea, Toate fetele-mi zic nenea !“şi vesele cînd cîntecul era vesel : „Drag îmi e a ciobănia colectivă în Sighii...“. Gazetarul încercă să desluşească în mişcarea cu multe tîlcuri, a inimilor lăutarului, lirismul bunicului şi disciplina tatălui. Le observă lesne. Dar bagheta tînărului dirijor i se păru mai complexă ; îşi avea personalitatea ei, stăpinită de un sentiment de siguranţă, de plenitudine. Privi din nou la orchestră, la sală, la public şi înţelese de unde izvora acest sentiment , din mîndria condiţiei de artist al zilelor noastre, în republica noastră î dl Expoziţie de afişe şi programe de teatru Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale şi Uniunea artiştilor plastici din R.P.R. a organizat, cu prilejul consfătuirii pe ţară a directorilor teatrelor dramatice, o expoziţie de afişe şi programe artistice de teatru. Expoziția rămine deschisă la casa artiștilor (str. Franklin 12) în fiecare zi între orele 10—14, pînă în 17 aprilie 191. Ima Sumák în Bucureşti Ieri, la ora 15:50 punct, avionul de Budapesta a aterizat la Bâneasa. Pasagerii coboară, unul dintre ei din prima informaţie :— Vine imediat. Absolut exact, peste cîteva secunde, Ima Sumák îşi faceapariţia. Fotoreporterii declanşează aparatele, cineaştii le urmează exemplul, de undeva se iveşte un microfon şi iată primele cuvinte ale cântăreţei, înregistrate pe bandă de magnetofon : „Sunt bucuroasă că am prilejul să cvnt în ţara dumneavoastră”. In holul aerogării, continuăm discuţia. Ce e mai □ormai ca, la o escală, să recapitulezi cel mai recent itinerar ? Ima Sumak e entuziasmată de primirea pe care i-au făcut-o spectatorii din Uniunea Sovietică, buni cunoscători în materie de artă şi de loc zgîrciţi cu aplauzele. — Şi pentru publicul bucureştean, ce surpriză aţi pregătit ? — Un concert compus în întregime de compozitorul Vivanco. Compozitorul M. Vivanco, soţul cîntăreţei, se oferă să dea explicaţii mai largi. — E un concert în care am reunit, în prelucrare proprie, cele mai frumoase cîntece ale poporului peruvian. — Ştim că sînteţi însoţiţi şi de balerine... — Exact. Pentru intermezo-uri coregrafice. Aşadar, o formulă originală de concert, în care cîntul se împleteşte cu dansul. — Foarte explicabil, dacă văgindiţi că am intenţionat să prezentăm nu un recital în foma lui clasică. Mai curînd altceva : fragmente din bogatul tezaur al artei populare peruviene, în care muzica şi dansul se îmbină armonios, comentindu-se şi amplificîndu-şi reciproc semnificaţia. Ni se pare că în felul acesta vom contribui la o şi mai bună cunoaştere a ţării noastre de către spectatori romîni. — In repertoriul dumneavoastră aveţi cîntece preferate ? — Evident, întregul repertoriu îmi place. Dar am o simpatie deosebită pentru „Imnul soarelui“, răspunde Ima Sumak. — Ii veţi cînta şi publicului bucure? tean ? — Desigur. La fel ca şi alte preferinţe muzicale personale. — Doriţi să adresaţi cîteva cuvinte viitorilor dumneavoastră spectatori ? N-a fost necesară o invitaţie suplimentară. Cîntăreaţa a redactat o mică corespondenţă : „Prin intermediul ziarului „Informaţia Bucureştiului”, un salut sincer şi toată simpatia mea bucureştenilor‘. Scurtul dialog cu Ima Sumak şi M. Vivanco, s-a terminat. Cîntăreaţa a mai fost însă reținută cîteva minute: amatorii de autografe din holul aerogării n-au scăpat momentul. A. S. ut trei luni, la o casă de cultură Aproape mn fiecare turai artistice, la sediu artistice din ianuarie după-amiază trec pragul şi în afară. (Simpozion- pînă la sfîrşitul lunii caselor de cultură zeci ne, conferinţe, lecţii, în martie, şi sute de cetăţeni atraşi tîlniri cu scriitori, seri Aproape 24.000 de cede conferinţe, programe muzicale etc.). tuţeni din cartier au parcel 120 de artişti anticipat la manifestările majori care activează pe cultural-artistice, care au lingă această unitate fost organizate în ulticulturală (cor, brigadă, cele trei luni la Casa organizat în ultimele trei dansuri, teatru sa„ pre- raională de cultură „1 luni 109 manifestări cui zentat 47 de programe Mai", artistice și manifestări culturale interesante. Numai Casa raională de cultură „1 Mai“ a Se pregătesc ştrandurile In aceste zile lucrătorii Gospodăriei lacuri-băi a I.C.A.R. lucrează de zor la pregătirea ştrandurilor pentru sezon. Angajamentul lor este ca ştrandurile să fie gata pînă la 1 Mai, şi să asigure vizitatorilor condiţii cit mai bune de agrement, cîteva noutăţi... O primă grijă o constituie amenajarea plajelor, care vor fi extinse şi nisipul împrospătat. In acest scop se transportă de la Arcada circa 500 mc nisip fin. Numai in cursul acestei săptămini s-au transportat aproape 200 mc. O atenţie deosebită se acordă şi spaţiilor verzi. Mai mult ca oricind anul acesta se vor amenaja numeroase peluze cu flori şi brazde de iarbă, s-au plantat pomi şi arbuşti. Din capitolul pregătiri fac parte şi amenajarea vestiarelor, repararea instalaţiilor de duşuri, amenajarea bazinelor de înot pentru copii, consolidarea malurilor lacurilor etc. La ştrandurile Floreasca I şi II, Tei şi Băneasa aceste lucrări se apropie de sfirşit. S-au luat şi alte măsuri pentru deservirea in condiţiuni bune a publicului. De pildă, la vestiare va lucra un număr sporit de garderobiere evitîndu-se astfel aglomeraţiile. La ştrandurile Floreasca şi Tei vor fi instalate, in plus faţă de anul trecut, un număr suficient de jeturi pentru apă de băut. La Snagov se fac de asemenea pregătiri intense pentru amenajarea debarcaderelor, vopsirea ambarcaţiunilor, amenajarea plajei şi reîmprospătarea nisipului. Bacul de trecere care a funcţionat anul trecut va fi înlocuit cu altul mai încăpător etc. etc. ŞI UNELE PROBLEME INCA NEREZOLVATE Buna deservire a publicului la ştranduri nu depinde numai de I.C.A.R. La aceasta trebuie să contribuie şi alte întreprinderi şi instituţii bucureştene. Serviciul Salvării, de pildă, asigură asistenţa medicală, unităţile de alimentaţie publică asigură deservirea cu mincăruri şi răcoritoare, Direcţiei P.T.T.R. a oraşului şi regiunii Bucureşti îi revine sarcina bunei funcţionări a telefoanelor etc. Deşi timpul este înaintat, pînă acum n-a început nici un fel de pregătire a bufetelor şi restaurantelor din incinta ştrandurilor. Trebuie urgentată începerea acestor pregătiri. In plus, ţinînd seama de deficienţele constatate anul trecut, în aprovizionarea şi funcţionarea bufetelor, deficienţe semnalate deseori de cetăţeni cit şi de ziare, Secţiunea Comercială a S.P.C. trebuie să analizeze cu mult simţ de răspundere această problemă pentru a evita surprizele în timpul sezonului. Telefoanele publice din ştranduri sunt foarte solicitate. Numărul lor actual (cite unul la fiecare ştrand) este cu totul insuficient (şi acestea se defectează foarte des din cauza suprasolicitării). Apoi, punctele sanitare din ştranduri au nevoie de telefoane directe pentru ca în cazuri de accidente să fie anunţat în mod rapid Serviciul Salvării. Şi aceste lipsuri au fost semnalate anul trecut, cu diferite prilejuri. Direcţia P.T.T.R. a oraşului şi regiunii Bucureşti nu a luat însă nici o măsură pentru instalarea unor noi posturi telefonice. In interesul bunei deserviri a zecilor de mii de bucureşteni care frecventează ştrandurile în timpul călduros, să fie studiate aceste probleme şi să se ia măsurile corespunzătoare, fie chiar numai pentru timpul sezonului. Posibilităţi există. Fabrica de zahăr Chitila face şi ea greutăţi, trimiţînd în apele riului Colentina din care se reîmprospătează ştrandurile diferite reziduuri. Conducerea fabricii are obligaţia să respecte regulile igienico-sanitare şi să ia măsuri pentru a nu se mai repeta şi în sezonul actual, aceeaşi situaţiei astfel ca apele reziduale să fie epurate. Ultimele ştiri sportive • La Mulhouse s-au disputat ultimele meciuri din cadrul seriilor turneului preliminar al campionatului feminin european de baschet, s-au înregistrat rezultatele : R. P. Ungară — Franţa 56—52; Italia - Belgia 55-25 ; Austria - Suedia 36—27. Pentru turneul final preliminar s-au calificat echipele : R. P. Ungară, Franţa, Olanda, Italia, Belgia, Austria. Din aceste 6 formaţii, primele patru clasate vor participa la campionatul european final, care se va disputa în 1962 — la Paris (dacă echipa Franţei va figura printre calificate) sau la Praga (dacă jucătoarele franceze nu vor participa). Penultima etapă, a 9-a, a Turului ciclist al Tunisiei s-a disputat ieri pe traseul Sfax - Kairuan (160 km). Etapa a fost cîștigată de olandezul WeSvSerling în 3 h 33*36“, în clasamentul general individual continuă să conducă Scheibner (R. D. Germană), urmat la 2*30“ de francezul Le Baube şi la 5*03“ de suedezul Adamsson. Pe echipe conduce Olanda, urmată la 12*10“ de formaţia R. D. Germane. • în campionatul U.R.S.S. de schi fond, care se dispută la Murmansk* Maria Gusakova a cîștigat proba de 10 km, la 42*29", iar Aleksei Kuznetov a terminat învingător la 15 km, cu 55*53'. CALITATEA PROBUSELOR - CARTE DE VIZITA Tribuna agitatorului In urmă cu cîteva zile la întreprinderea „Pavel Tcacenco" a fost organizată o expoziţie deosebită. Este vorba de o iniţiativă a organizaţiei de partid în desfăşurarea muncii politice de masă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor fabricii — obiectiv principal al întrecerii socialiste ce se desfăşoară în întîmpinarea celei de a 40-a aniversări a partidului. Intr-o cameră spaţioasă a fost amenajat un „colţ“ cu produsele fiecărui sector din fabrică, începînd cu cele ale atelierului de bobinat, circulare I şi II, finisaj etc. O lozincă scrisă vizibil: „Calitatea produselor — cartea de vizită a fiecărui muncitor!“. Sub această lozincă sînt înfăţişate mai întîi produsele finite ale fabricii — ciorapi de calitatea întii. Alături, pe cîteva panouri mici în formă de plic, sînt expuse produse cu defecte: bobine — din atelierul de bobinat; ciorapi — din atelierul circulare I și II etc. Alături de aceste produse finite de calitate necorespunzătoare (unele din ele rebuturi) stă scris cu litere mari: Gherghina Rădulescu — a realizat bobine cu defecte care au dus la spargerea a 120 de ace în valoare de 156 lei; Rodica Nedelcovici — a dat într-una din zilele trecute 7 perechi de ciorapi cu defecte ; Ghibircea Ioana — a înfășurat pe o bobină două fire în loc de unul, risipind astfel materia primă. Ca într-o oglindă se văd pe aceste panouri mărfurile de calitatea întîi produse de fruntaşele în întrecerea pentru calitate, cum sînt: Maria Nedelcu, Geta Lutoiu, Maria Bălan, Elisabeta Velicu, Maria Chiţu pe de o parte, și produsele de calitatea II-a, a Ill-a și rebuturile. V. PRICOR (Continuare in pag. a Ill-a) || Șantierele de II construcţii trebuie să primească numai ciment de bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus ! Acesta este angajamentul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor fabricii de ciment „Bucureşti“, luat cu prilejul dezbaterii recentelor Directive_ ale C.C. ai K.M.irc. în prezent o serie din propunerile colectivului au şi început să fie puse în aplicare. S-a omogenizat amestecul de klinker, apoi, datorită unei noi tehnologii, supravegherii stricte a compoziţiei chimice, în luna martie s-au fabricat 1435 tone ciment R.I.M. cu o rezistenţă peste maxima fixată cu 10- 15 la sută. La acest deosebit succes, o contribuţie importantă a adus-o şi laborantul Gheorghe împreună cu conducătorul podului rulant, Stan Pasăre, a ales calităţi de calcar pentru fabricarea sortimentului de ciment, cu rezistenţe iniţiale mari (R.I.M.). In viitor, atenţia întregului colectiv de muncă al fabricii de ciment „Bucureşti“ va fi îndreptată spre fabricarea unor sortimente de ciment care să satisfacă cele mai exigente pretenţii ale constructorilor. *1) Maria Alexandru este şefa unei brigăzi de producţie din atelierul linguri de la Filatura Românească de Bumbac. E tînără şi totuşi, datorită priceperii şi iscusinţei sale, ca de altfel , faţa panoului cu produsele fabricii Fruntaşi ai luptei pentru calitate Beijadea care a tuturor filatoarelor de aici, brigada sa se află în fruntea întrecerii pentru calitate. în ultimul timp, în vederea îmbunătăţirii în continuare a calităţii firelor pieptănate, brigada a aplicat în pro- Convorbirea agitatoarei Cela Avadic în faţa panoului cu produsele fabricii cesul de fabricaţie noi procedee de lucru. Controlul prin sondaj al firelor, controlul semitonului in vederea eliminării unor defecte, executarea unui program de curăţire intensivă a ringurilor — sunt numai cîteva din numeroasele procedee pe care le folosesc filatoarele din brigada tovarăşei Alexandru. Text: P. TOACA Foto: D. LAZARESCU Cine poate Se intîmplă ca o parte a produselor Uzinelor Chimice Ocna Mureş, expediate pe adresa depozitului I.C.R.M. să şi fie returnate. Comisiile de recepţie, special întrunite, constată la sosirea fiecărui nou transport că unele mărfuri sunt necorespunzătoare calitativ şi nu pot fi trimise in reţeaua comercială. Respinse la recepţie, produsele iau din nou drumul fabricii, pentru a fi recondiţionate. La 10 decembrie 1960, cu vagonul 162554 de exemplu, beneficiarii returnează Uzinelor Chimice Ocna Mureş cutii de un kilogram sodă caustică ambalată in 67 de lăzi si cutii de un kilogram sodă calcinată ambalată in 76 de lăzi. Motivul ? Datorită ambalajului necorespunzător (in lăzi mari) în timpul transportului produsele s-au degradat si ca atare nu mai pot fi puse in vinzare. Prin adresa 110 din 3 ianuarie depozitul I.C.R.M. aduce din nou la cunoştinţa Uzinelor Chimice Ocna Mureş că în baza proceselor verbale 474 şi 475 a refuzat recepţionarea (pentru aceleaşi motive, ambalaj de prezentare fără aspect comercial, deteriorat, cu urme de scurgere etc.) unor cantităţi de sodă caustică şi sodă calcinată. Ne-am fi aşteptat ca în urma numeroaselor adrese trimise de beneficiari, conducerea Uzinelor Chimice Ocna Mureş să ia toate măsurile pentru îmbunătăţirea ambalajului şi evitarea degradării mărfurilor. Dar... deunăzi, pe adresa depozitului de produse chimice I.C.R.M. a sosit o nouă cantitate de sodă. Din nou comisia de recepţie constată că mărfurile sunt degradate. Mai mult chiar, furnizorii s-au gindit că pentru marea exigenţă a beneficiarilor n-ar strica să le facă şi cîteva şicane. Aşa se face că au expediat lăzi fără etichete sau cu etichete inversate (bicarbonat în lăzi de sodă, sodă caustică în loc de sodă, calcinată) fără a specifica cantitatea şi calitatea pro ce duselor, fără data de fabricaţie şi fără ştampila C.T.C. Mai mult chiar, au trecut in avizele de expediţie cantităţi mai mari decit cele existente in realitate (din vagonul 122582 lipseau 350 cutii de un kilogram, procesul verbal 65 din 23 februarie prin care s-a constatat lipsa a 1190 cutii de un kilogram sodă etc.). Deşi conducerea Uzinelor Chimice Ocna Mureş şi Direcţia generală tutelară din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au fost sesizate in nenumărate rinduri, nu s-a luat pină acum nici un fel de măsură. Ce ar fi dacă cei care lucrează de mintuială — respectiv tovarăşii de la Uzinele Chimice Ocna Mureş — ar fi puşi să plătească cheltuielile suplimentare făcute pentru transportul şi recondiţionarea mărfurilor returnate ? Şi-ar aduce probabil aminte că in magazine trebuie să ajungă numai produse de cea mai bună calitate. R. OR. Buletin meteoroBoffic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme relativ călduroasă cu cer schimbător temporar noros favorabil aversei slabe de ploaie.