Informatia Bucureştiului, aprilie 1961 (Anul 8, nr. 2382-2407)

1961-04-01 / nr. 2382

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! INFORMA­ȚI­A Plecarea din Moscova a delegaţiei R.P. Romíne la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia MOSCOVA 31 Corespondentul A­­gerpres transmite: Vineri la amiază a plecat din Mos­cova spre patrie delegaţia Republicii Populare Romíne care a participat la şedinţa Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia. Delegaţia a fost alcătuită din to­varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, şeful delegaţiei, Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, general de armată Leon­­tin Sălăjan, ministrul Forţelor Ar­mate, Gheorghe Gaston Marin, pre­şedintele Comitetului de Stat al Pla­nificării, şi Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe. La gara Kiev din Moscova delega­ţia a fost salutată de tovarăşii Mi­hail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Kiril Moskalenko, mare­şal al Uniunii Sovietice, adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, şi Ivan Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Delegația a fost condusă, de ase­menea, de Nicolae Guină, ambasado­rul R.P. Româno la Moscova, şi de membri ai ambasadei. Azi dimineaţă a plecat la Geneva delegaţia Grupului Naţional Remin al Uniunii Interparlamentare Azi dimineaţă a plecat la Geneva delegaţia Grupului Naţional Român al Uniunii Interparlamentare, care va participa la reuniunile de primă­vară ale Uniunii Interparlamentare. Din delegaţie fac parte acad. Mihail Ralea, preşedintele Comitetului de conducere al Grupului Naţional Ro­mân al Uniunii Interparlamentare, Anton Breitenhofer şi Constantin Paraschivescu-Bălăceanu, membri ai Comitetului de conducere. La plecare, în Gara de Nord, au fost de faţă deputaţi ai Marii Adu­nări Naţionale. (Agerpres) Micii vizitatori din Ghineşti Aproape 50 de pionieri au vizitat zilele trecute, Parcul de cultură şi odihnă „,I. V. Stalin“ , veniţi din comuna Ghi­neşti, raionul Titu, in excursie la Bucu­reşti. In aceiaşi zi au mai vizitat sala de marmură, expoziţia cercurilor teh­nice şi loturile experimentale ale mi­cilor naturalişti de la Palatul Pionieri­lor, Palatul R.P.R., Muzeul de istorie a P.M.R. şi Muzeul de ştiinţe naturale­­,Gr. Antipa" etc. A Purtători ai distincţiei pioniereşti Acum câteva zile, adunarea pionieri­lor de la şcoala medie nr. 24 „Vasile Alecsandri“ s-a ţinut la întreprinderea poligrafică nr. 2. înainte de aceasta, pionierii au vizitat Întreprinderea. Pentru note mari la învăţătură, acti­vitate obştească şi purtare foarte bună, un număr de 65 pionieri, printre care pionierii Adrian Toma, Ovidiu Nicolescu, Dragoş Niţescu şi Dan Popovici din clasa a IV-a ; Irina Zamfirescu, Iose­­fina Zaliş, Cătălin Dumitru şi ştefan Neagu din clasa a V-a ; Adrian Mun­­teanu şi Adriana Cohn din clasa a VI-a , Afrodita Gugu şi Adriana Teodorescu din clasa a VII-a, au primit distincţia pionierească. Până acum, la şcoala medie nr. 24 „Vasile Alecsandri“ aproape 100 de pio­nieri fruntaşi au devenit purtători ai „Steluţelor roşii“. In fotografie, un grup de pionieri dintre cei care au primit distincţia pio­nierească Săptămîna viitoare, pe ecrane „Urmaşii" ultima serie a trilogiei cinematografice „Fata din Kiev“, se petrece de astă-dată în zilele noastre. Acţiunea filmului se desfăşoară nu numai la Kiev, ci şi pe malul Mării Mediterane. In filmul realizat de regizorul T. Levciuk, apar actorii Boris Girkov, P. Kuman­­cenko, N. Ivanova şi alţii. • „Taina cetăţii“ — o incursiune în istoria zbuciumată a Azerbaidja­nului, realizată pe platourile studiou­lui din Baku. Cu prilejul unei ex­cursii pioniereşti, pe ecran este evo­cată una din cele mai frumoase le­gende ale popoarelor din Transcau­­cazia. • „Două etaje de fericire“ — o comedie realizată de studiourile ma­ghiare. In rolurile principale, Mari Töröcsik, Edit Demján, Gyula Szabó şi alţii. • „Primul an" — filmul creat de regizorul polonez Witold Lesiewicz, se petrece în anul 1944, într-un oră­şel din regiunea de nord-est a Po­loniei abia eliberată, evocînd lupta crîncenă dusă de comunişti împotriva reacţiunii şi urmărilor războiului. • „Stele în plină zi“ — film rea­lizat de regizorul francez Marcel Ichac, în care este urmărită o dra­matică ascensiune a unor alpinişti în Alpi. Cadru din filmul în Urmaşii“ DE LA I. T. B.­ ­ MODIFICĂRI IN CIRCULAŢIA UNOR TRAMVAIE Se aduce la cunoştinţa publicului că­lător că din cauza lucrărilor de pe ca­lea Văcăreşti, între str. Cauzaşi şi calea Călăraşi, Incepind din ziua de 2 aprilie a.c. se fac următoarele modificări in circulaţia tramvaielor : Tramvaiele liniei 1 vor circula între cartierul Colentina (str. 7 Noiembrie) şi Piaţa 1848, circulaţia fiind suspen­dată între Piaţa 1848 şi depoul Splaiul Unirii (Abator). Tramvaiele liniei 9 vor circula de la depoul Splaiul Unirii (Abator) pe calea Văcăreşti — str. Cauzaşi — podul Şer­­ban Vodă — calea Şerban Vodă - pînă la cimitirul Bellu, unde vor întoarce, circulaţia intre str. Căuzaşi şi bd. La­cul Tel fiind suspendată. Tramvaiele liniei 4 vor urma traseul normal de la Piaţa Scînteii la Piaţa 1848, de unde vor circula prin calea Moşilor - str. Hristo Botev — str. Va­sile Lascăr — bd. Lacul Tei, deservind porţiunea pe care este suspendată cir­culaţia tramvaielor liniei 9. Tramvaiele liniei 18 vor circula în mod normal de la cartierul Dudeşti Cioplea la Piaţa Unirii, de unde traseul se va prelungi prin calea Şerban Vodă pînă la cimitirul Bellu, unde vor în­toarce. MODIFICĂRI TEMPORARE IN TRASEUL LINIEI DE AUTOBUZE 33 Din cauza lucrărilor ce se execută pe magistrala Nord-Sud, traseul li­niei de autobuze 33 se deviază în mod temporar astfel: din b-dul Mă­­răşeşti autobuzele vor intra în str. Cuza Vodă — Bibescu Vodă — calea Şerban Vodă, apoi din nou b-dul Mărăşeşti pe traseul normal. MIINE, O LINIE SPECIALA DE AUTOBUZE PINA LA STADIO­NUL „23 AUGUST“ în vederea cuplajului fotbalistic de mîine, 2 aprilie, de pe stadionul ,,23 August“, se înfiinţează o linie specială de autobuze care vor circula între Piaţa Rosetti şi stadionul­­.,23 August*, începînd de la ora 13.30. DESERVIREA COMUNEI MOARA DOMNEASCA CU AUTOBUZE I.T.B. începînd de azi, un autobuz al liniei 55 va deservi comuna Moara Domnească. Autobuzul pleacă de la capătul liniei de tramvai nr. 1 Co­lentina, pe şoseaua Afumaţi — şos. Moara Domnească pînă în centrul comunei. Orele de plecare sunt în funcţie de afluxul de călători. In atelierul de restaurare al Muzeului de artă al R.P.R. , pictorul Gh­. V­idani redă unui vechi tablou înfăţişarea lui de odinioară. Miinile lăutarului învăţat să asculte zilnic, cu neo­bosită plăcere, melodia alegră a tele­­tipului, care aduce mereu veşti de departe, şi corul discret al linotipe­­lor, care traduce veştile în plumb, gazetarul se duce din cînd in cînd şi la concerte de muzică adevărată. Aşa, deunăzi, a ocupat un loc în sala nouă a Radioteleviziunii, construită din materiale, din unghiuri şi curbe me­nite să facă limpede fiecare notă şi să asigure fiecărui acord un ecou pur în suflete. Şi-a ocupat locul, pregă­­tindu-se să asculte şi... să vadă. Da, îl atrăsese aici nu numai pro­gramul făgăduit de orchestra de mu­zică populară a gazdei, ci şi specta­colul conducerii concertului. Baghe­ta dirijorală fusese trecută în acea seară unui tînăr muzicant pe care-l ştia şi-l admira, încă de mult, ca pe un devotat al clarinetului , Nicolae Băluţă, încă de mult, adică din anii cînd, supravegheat de un bunic blind şi de un tată sever, se iniţia în meşte­şugul suflării sunetelor şi simţămin­­telor in tubul fermecat, de lemn... Din amintiri, spectatorul nostru a făurit, doar pentru sine, un prolog al concertului. Privise, în copilărie, la miinile - uneori cuprinse de furtu­nă, alteori calme, melancolice - ale scripcarului, bunicul dirijorului de acum , şi l-a durut că arcuşul bătrî­­nului artist avea părul negru, semn de sărăcie, de umilinţă. Tatăl tînăru­­lui dirijor a fost un meşter al trom­petei, dar energia şi mobilitatea lui s-au manifestat mai cu seamă în con­ducerea unei fanfare cunoscute pînă departe de orăşelul de baştină ; mii­nile lui stăpîneau straşnic toate t ală­murile, dominîndu-i şi pe ascultători, poruncindu-Ie cea mai respectuoasă ascultare. Muzicanţi de nunţi şi hore mai ales, amîndoi au înseninat şi în­dulcit viaţa multor oameni obidiţi ! Amîndoi au cinstit şi au păstrat cîn­tecul popular, amîndoi l-au transmis cu grijă urmaşilor­­ mulţi şi talen­taţi. Iată-l acum, în faţa noastră, pe unul dintre aceştia. Nu ne mai aflăm într-o sordidă sală de tîrg moldo­vean de odinioară, ci în splendidul studio de concerte al Radioteleviziu­nii. Tînărul care s-a oprit in faţa or­chestrei a ridicat braţele: din miinile sale s-au desprins şi s-au înălţat, ca nişte fine antene, cite două degete: arătătorul şi degetul mic ; antenele acestea au început apoi să tremure, şoptind parcă muzicanţilor tainice îndrumări. Şi cîntecul se porni, clar, sprinten, bogat . Toată seara, miinile lăutarului, pe care le văzuse înainte aler­­gînd şi sărind doar pe clarinet, au mîngîiat strunele viorilor şi au go­nit ciocănelele ţambalelor, au mo­dulat acordeonul, s-au jucat cu naiul şi au domolit contrabasul ; au fost triste cînd cîntecul era trist : „Vai, vai, vai, cum trece vremea, Toate fetele-mi zic nenea !“­şi vesele cînd cîntecul era vesel : „Drag îmi e a ciobăni­­a colectivă în Sighii...“. Gazetarul încercă să desluşească în mişcarea cu multe tîlcuri, a inimi­lor lăutarului, lirismul bunicului şi­ disciplina tatălui. Le observă lesne. Dar bagheta tînărului dirijor i se păru mai complexă ; îşi avea perso­nalitatea ei, stăpinită de un senti­ment de siguranţă, de plenitudine. Privi din nou la orchestră, la sală, la public şi înţelese de unde izvora acest sentiment , din mîndria condi­ţiei de artist al zilelor noastre, în republica noastră î d­l Expoziţie de afişe şi programe de teatru Asociaţia oamenilor de artă din insti­tuţiile teatrale şi muzicale şi Uniunea ar­tiştilor plastici din R.P.R. a organizat, cu prilejul consfătuirii pe ţară a direc­torilor teatrelor dramatice, o expoziţie de afişe şi programe artistice de teatru. Expoziția rămine deschisă la casa artiș­tilor (str. Franklin 12) în fiecare zi în­tre orele 10—14, pînă în 17 aprilie 191. Ima Sumák în Bucureşti Ieri, la ora 15:50 punct, avionul de Bu­dapesta a aterizat la Bâneasa. Pasagerii coboară, unul dintre ei din­ prima infor­maţie :­­— Vine imediat. Absolut exact, peste cîteva secunde, Ima Sumák îşi face­­apariţia. Fotorepor­terii declanşează aparatele, cineaştii le urmează exemplul, de undeva se iveşte un microfon şi iată primele cuvinte ale cântăreţei, înregistrate pe bandă de mag­netofon : „Sunt bucuroasă că am prilejul să cvnt în ţara dumneavoastră”. In holul aerogării, continuăm discuţia. Ce e mai □ormai ca, la o escală, să recapitulezi cel mai recent itinerar ? Ima Sumak e entuziasmată de primirea pe care i-au făcut-o spectatorii din Uniunea Sovietică, buni cunoscători în materie de artă şi de loc zgîrciţi cu aplauzele. — Şi pentru publicul bucureştean, ce surpriză aţi pregătit ? — Un concert compus în întregime de compozitorul Vivanco. Compozitorul M. Vivanco, soţul cîntă­­reţei, se oferă să dea explicaţii mai largi. — E un concert în care am reunit, în prelucrare proprie, cele mai frumoase cîn­­tece ale poporului peruvian. — Ştim că sînteţi însoţiţi şi de bale­­­­rine... — Exact. Pentru intermezo-uri core­grafice. Aşadar, o formulă originală de con­cert, în care cîntul se împleteşte cu dan­sul. — Foarte explicabil, dacă vă­­gindiţi că am intenţionat să prezentăm nu un recital în fom­a lui clasică. Mai curînd altceva : fragmente din bogatul tezaur al artei populare peruviene, în care muzica şi dansul se îmbină armonios, comen­tindu-se şi amplificîndu-şi reciproc sem­nificaţia. Ni se pare că în felul acesta vom contribui la o şi mai bună cunoaş­tere a ţării noastre de către spectatori romîni. — In repertoriul dumneavoastră aveţi cîntece preferate ? — Evident, întregul repertoriu îmi place. Dar am o simpatie deosebită pen­tru „Imnul soarelui“, răspunde Ima Su­mak. — Ii veţi cînta şi publicului bucure? tean ? — Desigur. La fel ca şi alte preferin­ţe muzicale personale. — Doriţi să adresaţi cîteva cuvinte viitorilor dumneavoastră spectatori ? N-a fost necesară o invitaţie suplimen­tară. Cîntăreaţa a redactat o mică cores­pondenţă : „Prin intermediul ziarului „Informaţia Bucureştiului”, un salut sin­cer şi toată simpatia mea bucureştenilor‘. Scurtul dialog cu Ima Sumak şi M. Vivanco, s-a terminat. Cîntăreaţa a mai fost însă reținută cîteva minute: ama­torii de autografe din holul aerogării n-au scăpat momentul. A. S. u­t trei luni, la o casă de cultură Aproape mn fiecare turai­ artistice, la sediu artistice din ianuarie după-amiază trec pragul şi în afară. (Simpozion- pînă la sfîrşitul lunii caselor de cultură zeci ne, conferinţe, lecţii, în­ martie, şi sute de cetăţeni atraşi tîlniri cu scriitori, seri Aproape 24.000 de ce­de conferinţe, programe muzicale etc.). tuţeni din cartier au par­cel 120 de artişti an­ticipat la manifestările majori care activează pe cultural-artistice, care au lingă această unitate fost organizate în ulti­culturală (cor, brigadă, cele trei luni la Casa organizat în ultimele trei dansuri, teatru s­a„ pre- raională de cultură „1 luni 109 manifestări cui­ zentat 47 de programe Mai", artistice și manifestări culturale interesante. Numai Casa raională de cultură „1 Mai“ a Se pregătesc ştrandurile In aceste zile lucrătorii Gospodăriei lacuri-băi a I.C.A.R. lucrează de zor la pregătirea ştrandurilor pentru sezon. Angajamentul lor este ca ştran­durile să fie gata pînă la 1 Mai, şi să asigure vizitatorilor condiţii cit mai bune de agrement, cîteva noutăţi... O primă grijă o constituie amena­jarea plajelor, care vor fi extinse şi nisipul împrospătat. In acest scop se transportă de la Arcada circa 500 mc nisip fin. Numai in cursul acestei săptămini s-au transportat aproape 200 mc. O atenţie deosebită se acordă şi spaţiilor verzi. Mai mult ca oricind anul acesta se vor amenaja numeroa­se peluze cu flori şi brazde de iarbă, s-au plantat pomi şi arbuşti. Din capitolul pregătiri fac parte şi amenajarea vestiarelor, repararea ins­talaţiilor de duşuri, amenajarea bazi­nelor de înot pentru copii, consolida­rea malurilor lacurilor etc. La ştran­durile Floreasca I şi II, Tei şi Bă­­neasa aceste lucrări se apropie de sfirşit. S-au luat şi alte măsuri pentru deservirea in condiţiuni bune a publi­cului. De pildă, la vestiare va lucra un număr sporit de garderobiere evi­­tîndu-se astfel aglomeraţiile. La ştran­durile Floreasca şi Tei vor fi insta­late, in plus faţă de anul trecut, un număr suficient de jeturi pentru apă de băut. La Snagov se fac de asemenea pre­gătiri intense pentru amenajarea de­barcaderelor, vopsirea ambarcaţiuni­lor, amenajarea plajei şi reîmprospă­tarea nisipului. Bacul de trecere care a funcţionat anul trecut va fi înlo­cuit cu altul mai încăpător etc. etc. ŞI UNELE PROBLEME INCA NEREZOLVATE Buna deservire a publicului la ştranduri nu depinde numai de I.C.A.R. La aceasta trebuie să con­tribuie şi alte întreprinderi şi insti­tuţii bucureştene. Serviciul Salvării, de pildă, asi­gură asistenţa medicală, unităţile de alimentaţie publică asigură deservirea cu mincăruri şi răcoritoare, Direcţiei P.T.T.R. a oraşului şi regiunii Bucu­reşti îi revine sarcina bunei funcţio­nări a telefoanelor etc. Deşi timpul este înaintat, pînă acum n-a început nici un fel de pre­gătire a bufetelor şi restaurantelor din incinta ştrandurilor. Trebuie urgentată începerea acestor pregă­tiri. In plus, ţinînd seama de defi­cienţele constatate anul trecut, în aprovizionarea şi funcţionarea bufete­lor, deficienţe semnalate deseori de cetăţeni cit şi de ziare, Secţiunea Co­mercială a S.P.C. trebuie să analizeze cu mult simţ de răspundere această problemă pentru a evita surprizele în timpul sezonului. Telefoanele publice din ştranduri sunt foarte solicitate. Numărul lor actual (cite unul la fiecare ştrand) este cu totul insuficient (şi­­ acestea se defectează foarte des din cauza suprasolicitării). Apoi, punctele sani­tare din ştranduri au nevoie de tele­foane directe pentru ca în cazuri de accidente să fie anunţat în mod ra­pid Serviciul Salvării. Şi aceste lipsuri au fost semnalate anul trecut, cu di­ferite prilejuri. Direcţia P.T.T.R. a oraşului şi regiunii Bucureşti nu a luat însă nici o măsură pentru insta­larea unor noi posturi telefonice. In interesul bunei deserviri a zeci­lor de mii de bucureşteni care frec­ventează ştrandurile în timpul căl­duros, să fie studiate aceste proble­me şi să se ia măsurile corespunză­toare, fie chiar numai pentru timpul sezonului. Posibilităţi există. Fabrica de zahăr Chitila face şi ea greutăţi, trimiţînd în apele riului Co­­lentina din care se reîmprospătează ştrandurile diferite reziduuri. Condu­cerea fabricii are obligaţia să respecte regulile igienico-sanitare şi să ia măsuri pentru a nu se mai repeta şi în sezonul actual, aceeaşi situaţiei astfel ca apele reziduale să fie epu­rate. Ultimele ştiri sportive • La Mulhouse s-au disputat ultimele meciuri din cadrul seriilor turneului preliminar al campionatului feminin eu­ropean de baschet, s-au înregistrat re­zultatele : R. P. Ungară — Franţa 56—52; Italia - Belgia 55-25 ; Austria - Sue­dia 36—27. Pentru turneul final preli­minar s-au calificat echipele : R. P. Ungară, Franţa, Olanda, Italia, Belgia, Austria. Din aceste 6 formaţii, primele patru clasate vor participa la campio­natul european final, care se va dis­puta în 1962 — la Paris (dacă echipa Franţei va figura printre calificate) sau la Praga (dacă jucătoarele franceze nu vor participa).­­ Penultima etapă, a 9-a, a Turului ciclist al Tunisiei s-a disputat ieri pe traseul Sfax - Kairuan (160 km). Etapa a fost cîștigată de olandezul WeSvSer­­ling în 3 h 33*36“, în clasamentul gene­ral individual continuă să conducă Scheibner (R. D. Germană), urmat la 2*30“ de francezul Le Baube şi la 5*03“ de suedezul Adamsson. Pe echipe con­duce Olanda, urmată la 12*10“ de for­maţia R. D. Germane. • în campionatul U.R.S.S. de schi fond, care se dispută la Murmansk* Maria Gusakova a cîștigat proba de 10 km, la 42*29", iar Aleksei Kuznetov a terminat învingător la 15 km, cu 55*53'. CALITATEA PROBUSELOR - CARTE DE VIZITA Tribuna agitatorului In urmă cu cîteva zile la între­prinderea „Pavel Tcacenco" a fost organizată o expoziţie deosebită. Este vorba de o iniţiativă a or­ganizaţiei de partid în desfăşurarea muncii politice de masă pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor fa­bricii — obiectiv principal al în­trecerii socialiste ce se desfăşoară în întîmpinarea celei de a 40-a ani­versări a partidului. Intr-o came­ră spaţioasă a fost amenajat un „colţ“ cu produsele fiecărui sector din fabrică, începînd cu cele ale atelierului de bobinat, circulare I şi II, finisaj etc. O lozincă scrisă vizibil: „Calitatea produselor — car­tea de vizită a fiecărui muncitor!“. Sub această lozincă sînt înfăţişate mai întîi produsele finite ale fabricii — ciorapi de calitatea întii. Alături, pe cîteva panouri mici în formă de plic, sînt ex­puse produse cu defecte: bobine — din atelierul de bobinat; ciorapi — din atelierul circulare I și II etc. Alături de aceste produse fi­nite de calitate necorespunzătoare (unele din ele rebuturi) stă scris cu litere mari: Gherghina Rădulescu — a realizat bobine cu defecte care au dus la spargerea a 120 de ace în valoare de 156 lei; Rodica Nedel­­covici — a dat într-una din zilele trecute 7 perechi de ciorapi cu de­fecte ; Ghibircea Ioana — a înfășu­rat pe o bobină două fire în loc de unul, risipind astfel materia primă. Ca într-o oglindă se văd pe aces­te panouri mărfurile de calitatea în­tîi produse de fruntaşele în între­cerea pentru calitate, cum sînt: Ma­ria Nedelcu, Geta Lutoiu, Maria Bă­lan, Elisabeta Velicu, Maria Chiţu pe de o parte, și produsele de ca­litatea II-a, a Ill-a și rebuturile. V. PRICOR (Continuare in pag. a Ill-a) || Șantierele de II construcţii tre­buie să primească numai ciment de bună calitate şi la un preţ de cost cît mai redus ! Acesta este angajamentul muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicie­nilor fabricii de ci­ment „Bucureşti“, luat cu prilejul dez­baterii recentelor Directive_ ale C.C. ai K­­.M.irc. în pre­zent o serie din propunerile colecti­vului au şi început să fie puse în apli­care. S-a omogeni­zat amestecul de klinker, apoi, dato­rită unei noi teh­nologii, supraveghe­rii stricte a compo­ziţiei chimice, în luna martie s-au fabricat 1435 tone ciment R.I.M. cu o rezistenţă peste ma­xima fixată cu 10- 15 la sută. La acest deosebit succes, o contribuţie impor­tantă a adus-o şi laborantul Gheorghe împreună cu conducătorul podului rulant, Stan Pasăre, a ales calităţi de calcar pentru fabricarea sortimentului de ciment, cu rezistenţe iniţiale mari (R.I.M.). In viitor, atenţia întregului colectiv de muncă al fabricii de ciment „Bucu­reşti“ va fi îndreptată spre fabricarea unor sortimente de ciment care să sa­tisfacă cele mai exigente pretenţii ale constructorilor. *1) Maria Alexandru este şefa unei brigăzi de producţie din atelierul linguri de la Filatura Românească de Bumbac. E tînără şi totuşi, datorită priceperii şi iscusinţei sale, ca de altfel , faţa panoului cu produsele fabricii Fruntaşi ai luptei pentru calitate Beijadea care a tuturor filatoarelor de aici, brigada sa se află în fruntea întrecerii pentru calitate. în ultimul timp, în vederea îm­bunătăţirii în continuare a calităţii fire­lor pieptănate, brigada a aplicat în pro- Convorbirea agitatoarei Cela Avadic în faţa panoului cu produsele fabricii cesul de fabricaţie noi procedee de lu­cru. Controlul prin sondaj al firelor, controlul semitonului in vederea elimi­nării unor defecte, executarea unui pro­gram de curăţire intensivă a ringurilor — sunt numai cîteva din numeroasele procedee pe care le folosesc filatoarele din brigada tovarăşei Alexandru. Text: P. TOACA Foto: D. LAZARESCU Cine p­o­a­t­e Se intîmplă ca o parte a produse­lor­ Uzinelor Chimice Ocna Mureş, expediate pe adresa depozitului I.C.R.M. să şi fie returnate. Comisiile de recepţie, special întrunite, constată la sosirea fiecărui nou transport că unele mărfuri sunt necorespunzătoare cali­tativ şi nu pot fi trimise in reţeaua comercială. Respinse la recepţie, pro­dusele iau din nou drumul fabricii, pentru a fi recondiţionate. La 10 decembrie 1960, cu vagonul 162554 de exemplu, beneficiarii retur­­nează Uzinelor Chimice Ocna Mureş cutii de un kilogram sodă caustică ambalată in 67 de­ lăzi si cutii de un kilogram sodă calcinată ambalată in 76 de lăzi. Motivul ? Datorită ambala­jului necorespunzător (in lăzi mari) în timpul transportului produsele s-au degradat si ca atare nu mai pot fi puse in vinzare. Prin adresa 110 din 3 ianuarie depozitul I.C.R.M. aduce din nou la cunoştinţa Uzinelor Chi­mice Ocna Mureş că în baza proce­selor verbale 474 şi 475 a refuzat re­­cepţionarea (pentru aceleaşi motive, ambalaj de prezentare fără aspect comercial, deteriorat, cu urme de scurgere etc.) unor cantităţi de sodă caustică şi sodă calcinată. Ne-am fi aşteptat ca în urma nu­meroaselor adrese trimise de bene­ficiari, conducerea Uzinelor Chimice Ocna Mureş să ia toate măsurile pen­tru îmbunătăţirea ambalajului şi evi­tarea degradării mărfurilor. Dar... deunăzi, pe adresa depozitu­lui de produse chimice I.C.R.M. a sosit o nouă cantitate de sodă. Din nou comisia de recepţie constată că mărfurile sunt degradate. Mai mult chiar, furnizorii s-au gindit că pen­tru marea exigenţă a beneficiarilor n-ar strica să le facă şi cîteva şi­cane. Aşa se face că au expediat lăzi fără etichete sau cu etichete inver­sate (bicarbonat în lăzi de sodă, sodă caustică în loc de sodă, calcinată) fără a specifica cantitatea şi calitatea pro­­ c­­­e­­­ duselor, fără data de fabricaţie şi fără ştampila C.T.C. Mai mult chiar, au trecut in avizele de expediţie can­tităţi mai mari decit cele existente in realitate (din vagonul 122582 lipseau 350 cutii de un kilogram,­­ procesul verbal 65 din 23 februarie prin care s-a constatat lipsa a 1190 cutii de un kilogram sodă etc.). Deşi conducerea Uzinelor Chimice Ocna Mureş şi Direcţia generală tu­telară din Ministerul Industriei Pe­trolului şi Chimiei au fost sesizate in nenumărate rinduri, nu s-a luat pină acum nici un fel de măsură. Ce ar fi dacă cei care lucrează de mintuială — respectiv tovarăşii de la Uzinele Chimice Ocna Mureş — ar fi puşi să plătească cheltuielile supli­mentare făcute pentru transportul şi recondiţionarea mărfurilor returnate ? Şi-ar aduce probabil aminte că in magazine trebuie să ajungă numai produse de cea mai bună calitate. R. OR. Buletin meteoroBoffic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICĂ : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme re­lativ călduroasă­ cu cer schimbător tem­porar noros favorabil aversei slabe de ploaie.

Next