Informatia Bucureştiului, aprilie 1961 (Anul 8, nr. 2382-2407)

1961-04-01 / nr. 2382

JAPONIA. Ieri 4.000.000 de oameni ai muncii au manifestat pentru apărarea drepturilor lor vitale TOKIO­­ (Agerpres).­­ La 31 martie, aproximativ 4.000.000 de oameni ai muncii au participat la cea de-a doua manifestare din primă­vara aceasta a clasei muncitoare din Japonia pentru apărarea intereselor şi drepturilor sale democratice. In centrul acţiunilor comune ale n­uncitorilor se află greva de 24 de ore a metalurgiştilor din Japonia. Au fost în grevă muncitorii de la cele mai mari societăţi carbonifere „YA­­WATA SEITETI­", „FUDZI SEITE­­TU“, „NIHON KORAN“, „SUMITO­MO KINDZOKU“ şi altele. Aproxi­mativ 150.000 de mineri, 50.000 de lucrători membri ai Federaţiei naţio­nale a muncitorilor din industria pre­lucrătoare de metale şi constructoare de maşini, peste 20.000 de şoferi de trolu­ri precum şi docheri, muncitori zi­neri, lucrători de la industria de hîrtie tipografi, au declarat o grevă de 24 de ore. Peste 120.000 de oa­meni ai muncii de la industria chi­mică, lucrători ai societăţilor de transporturi auto şi alţii au declarat grevă de 12 ore. La Tokio şi Osaka, pe insulele Hokkaido şi Kiusiu, au avut loc mi­tinguri şi demonstraţii la care au participat mii de oameni ai muncii cerînd încetarea represiunilor ilegale ale autorităţilor faţă de participanţii la lupta muncitorilor şi funcţionarilor de la instituţiile şi întreprinderile statului pentru apărarea intereselor şi drepturilor lor vitale. Oamenii muncii au cerut să se introducă fără nici o amînare sistemul salarii­lor minimale care să cuprindă pe toţi muncitorii, să fie majorate sim­ţitor salariile în legătură cu creşte­rea necontenită a scumpetei. Şedinţa ordinară a Comisiei Permanente C.A.E.R. pentru Construcţii (Agerpres), Berlin şedin BERLIN 31 (Agerpres).­­ Recent a avut loc la Berlin şedinţa ordinară a Comisiei Permanente C.A.E.R. pen­tru Construcţii. La lucrările Comisiei au luat parte reprezentanţii tuturor ţărilor membre C.A.E.R., precum şi observatori din partea Republicii Populare Chineze şi Republicii Populare Mongole. Comisia a analizat activitatea des­făşurată în vederea coordonării efor­turilor depuse de către ţările mem­bre C.A.E.R. pentru rezolvarea sar­cinilor de plan privind construcţiile din ţările respective. Comisia a examinat problemele privind introducerea în practica con­strucţiilor agricole a proiectelor tip pentru fermele zootehnice, întocmite cu luarea în considerare a tehnolo­giei avansate de întreţinere a anima­lelor şi păsărilor, şi a stabilit mă­surile în vederea desfăşurării ulte­rioare a colaborării în acest domeniu. S-a examinat şi aprobat referatul despre necesarul de utilaje în princi­palele sectoare ale industriei mate­rialelor şi prefabricatelor de construc­ţie, în perioada pînă în 1965 şi des­pre direcţiile de dezvoltare tehnică în acest domeniu. Comisia a aprobat referatul privind dezvoltarea producţiei şi utilizării prefabricatelor de beton armat, şi be­ton armat­ precomprimat. S-au examinat, şi aprobat materia­lele privind metodologia unitară de apreciere a eficacităţii economice a introducerii tehnicii noi în­­construc­ţii, formarea preţurilor şi normele de deviz, precum şi stimularea econo­mică a organizaţiilor de construcţii. Comisia a aprobat recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii de sistematizare teritorială. S-au examinat măsurile în vederea colaborării ulterioare pentru proble­mele de perspectivă în dezvoltarea construcţiilor, precum şi în vederea stabilirii problemelor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică între ţările membre C.A.E.R. în acest do-­ meniu pe perioada respectivă. Comisia a aprobat planul cuprin­­zînd direcţiile principale ale activi­tăţii sale pe perioada pînă în 1965 şi a examinat problemele îmbunătă­ţirii în viitor a formelor şi metode­lor de colaborare multilaterală între ţările membre C.A.E.R. în domeniul construcţiilor. Şedinţa Comisiei Permanente C.A.E.R. pentru Construcţii s-a des­făşurat în spiritul prieteniei, colabo­rării frăţeşti şi a unei depline înţe-­­legeri reciproce. „A SOSIT DE MULT TIMPUL CA OMENIREA SÂ FIE ELIBERATĂ DE PRIMEJDIA RĂZBOIULUI NUCLEAR ŞI DE POVARĂ ÎNARMĂRILOR" Declaraţia­­ acută reprezentanţilor presei de A. A. GROMÎKO NEW YORK 1 (Agerpres). — TASS transmite: . In seara zilei de 31 martie ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Gromîko, care a condus delegaţia Uniunii Sovietice în cea de-a doua parte a lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale, a părăsit New Yorkul îndreptîndu-se pe calea aerului spre Moscova. Înainte de a pleca din S.U.A­, A. A. Gromîko a făcut reprezentanţilor presei urmă­toarea declaraţie: şi întăririi păcii generale. De aceea aş vrea în primul rînd să subliniez că poziţia guvernului sovietic pri­vind necesitatea sincronizării struc­turii O.N.U. cu acele schimbări care au avut loc în lume rămîne întruto­­tul valabilă. Fiecare lună care ne desparte de septembrie anul trecut, cînd şeful guvernului sovietic, N. S. Hruşciov, a prezentat în şedinţa Adu­nării Generale propunerea de a se modifica structura O.N.U. pe baze echitabile, aduce noi dovezi că aceas­tă sarcină devine tot mai acută şi că amînarea soluţionării ei nu face decît să slăbească O.N.U., să aducă prejudicii autorităţii ei. In ce priveşte postul de secretar general al O.N.U. şi pe cel care ocu­pă acest post, Hammarskjoeld, situa­ţia a devenit absolut intolerabilă iar guvernul sovietic, după cum a mai declarat, NU POATE ŞI NICI NU INTENŢIONEAZĂ SA SE ÎMPACE CU O ASEMENEA STARE DE LU­CRURI. Suntem­ convinşi că propunerea guvernului sovietic cu privire la înlocui­­rea postului unipersonal de secretar general printr-un organ colectiv care să includă pe reprezentanţii celor trei grupuri principale de ţări care există in prezent în lume, îşi va croi drum, că dreptatea va triumfa şi statele care astăzi nu acceptă încă pe deplin propunerea noastră sau stau în cum­pănă, vor înţelege necesitatea tradu­cerii ei grabnice în viaţă. In cursul lucrărilor celei de-a doua părţi a celei de-a XV-a sesiuni a A­­dunării Generale a avut loc un schimb de păreri între delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. în legătură cu problemele de­zarmării. In legătură cu aceasta, ieri în Comitetul nr. 1, eu, în calitate de conducător al delegaţiei U.R.S.S., şi domnul Stevenson, în calitate de con­ducător al delegaţiei S.U.A., am fă­cut declaraţii corespunzătoare. In momentul de faţă este­ inutil să ne mai referim la această temă. Aş vrea doar să subliniez încă o dată că guvernul sovietic ca şi întregul popor sovietic consideră necesar ca în interesul popoarelor din lumea în­treagă, în interesul civilizaţiei, să se pună capăt cursei înarmărilor care­­adaugă zilnic noi şi noi stocuri de rachete şi bombe nucleare la munţii de arme, de cele mai distrugătoare tipuri, adunaţi deja. Uniunea Sovie­tică insistă ca maşina de război care continuă în prezent să funcţioneze din plin, să fie năruită. A SOSIT DE MULT TIMPUL SA FIE ELIBERATA OMENIREA DE PRIMEJDIA RĂZ­BOIULUI NUCLEAR ȘI DE POVA­RA ÎNARMĂRILOR. Cu cît mai cu­­rînd va avea loc aceasta, cu cît mai repede va fi elaborat un acord cu privire la dezarmarea generală şi totală, cu atît va fi mai bine pen­tru toate statele, pentru toate popoa­rele lumii. Guvernul sovietic nu-şi va cruţa eforturile pentru a contri­bui mai departe prin toate mijloacele la soluţionarea problemei dezarmării problema problemelor contempora­neităţii. Vorbind despre cea de-a doua par­te a lucrărilor celei de-a XV-a se­siuni a Adunării Generale a O.N.U.. Părăsind New Yorkul aş vrea să-mi exprim speranţa, că, cea de-a XV-a sesiune, marcată prin participarea în prima parte a lucrărilor ei a şefilor de guverne ai unor ţări, va aduce o contribuţie pozitivă la cauza des­tinderii încordării internaţionale şi afirmării drepturilor popoarelor la pace şi independenţă naţională. Guvernul sovietic este de părere că O.N.U. trebuie să fie o organizaţie internaţională NU NUMAI LA FA­ŢADA, CI ŞI IN FAPT, să servească scopurilor colaborării internaţionale se înţelege că trebuie să ne oprim asupra problemei situaţiei din Repu­blica Congo. Delegaţia sovietică îşi exprimă satisfacţia în legătură cu faptul că această problemă este exa­minată în fond de Adunarea Gene­rală, deşi această examinare, după cum s-a văzut, nu a fost pe placul tuturor. Uniunea Sovietică doreşte doar un singur lucru: ca indepen­denţa politică şi integritatea terito­rială a Republicii Congo să fie apă­rate, aşa cum obligă cunoscutele ho­­tărîri ale O.N.U. Pentru aceasta tre­buie în primul rînd să fie curmată agresiunea împotriva Republicii Con­go şi să fie retrase imediat din Con­go toate trupele belgiene şi întregul personal belgian. In declaraţia noas­tră făcută la şedinţa plenară a Adu­nării Generale sunt expuse şi alte măsuri pe care guvernul sovietic le consideră necesare în vederea norma­lizării situaţiei din Congo. In special trebuie să fie create condiţii pentru ca Parlamentul Republicii Congo să-şi reia neîntârziat lucrările, pentru ca să nu fie ridicate piedici în calea guvernului legal condus de Antoine Gizenga In înfăptuirea funcţiilor sale. Este deosebit de important în pre­zent să nu se admită înfăptuirea planurilor de scindare a Republicii Congo, planuri elaborate de cei care ar vrea să restabilească dominaţia colonială din Congo. In propunerile sovietice privind problema situaţiei din Congo este expusă linia princi­pială de sprijinire de către Uniunea­ Sovietică a popoarelor şi statelor care îşi apără libertatea şi indepen­denţa naţională. Vom continua ca şi pînă acum să apărăm ferm şi con­secvent această linie. După părerea noastră cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a reac­ţionat pozitiv în timpul examinării problemelor referitoare la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Activitatea pe care o des­făşoară Adunarea Generală, inclusiv comitetele ei, demonstrează că pro­blema lichidării totale şi definitive a ruşinosului sistem colonial, formu­lată în numele guvernului sovietic de N. S. Hruşciov, — este un impe­rativ al vieţii însăşi. Tocmai de aceea ea a entuziasmat popoarele care luptă pentru eliberarea lor stîrnind în rân­durile lor un uriaş flux de energie. Totodată nu putem să nu manifestăm precauţie întrucît după cum demon­strează experienţa, puterile coloniale sînt departe de a acţiona în confor­mitate cu voinţa O.N.U., — lucru de care ne aminteşte, de exemplu, situaţia din Congo, Angola, Uniunea Sud-Africană. In prezent sarcina constă în a duce pînă la capăt, a realiza în timpul cel mai scurt mă­reţele principii şi prevederi cuprinse în declaraţia celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. cu pri­vire la acordarea independenţei ţări­lor şi popoarelor coloniale. In încheiere, aş vrea să spun că ar fi bine, foarte bine, dacă după înche­ierea lucrărilor celei de-a XV-a se­siuni a Adunării Generale, care după cum se ştie trebuie să mai examineze unele probleme importante, am putea declara: Da, această sesiune a des­făşurat o activitate rodnică în favoa­rea îmbunătăţirii relaţiilor şi înţele­­gerii între state, în favoarea dezvol­tării colaborării internaționale și în­tăririi păcii. In faţa panoului cu produsele fabricii (Urmare din pag. 1-a) Odată cu organizarea acestei „ex­poziţii”, biroul organizaţiei de partid a instruit pe cei mai buni agitatori, fruntaşi ai luptei pentru calitate, care să organizeze convorbiri în faţa panoului. In cursul acestei săptă­­mîni au avut loc primele două con­vorbiri. La convorbirea agitatoarei Cela Avadir au participat 15 munci­toare, printre care tovarăşele Ma­ria Bălan, Geta Luţoiu, Maria Nedelcu, Ana Niţă, Elena Nichifor — fruntaşe în lupta pentru calitate şi tovarăşele Ioana Ghibircea, Niculina Săndică şi altele care au avut pri­lejul să vadă expuse pe panouri pro­dusele cu defecte pe care le produ­seseră cu cîteva zile în urmă. — In secţia bobinat — şi-a în­ceput agitatoarea Cela Avadic con­vorbirea — marea majoritate a muncitoarelor se străduiesc şi reu­şesc să dea produse de calita­tea întîi. Acest lucru se dato­­reşte faptului că ele lucrează cu atenţie, nu lasă maşina nesuprave­gheată, respectînd lozinca: „Fiecare muncitor — propriul său controlor de calitate !“. Tovarăşa Alia Niţă, frun­taşă în lupta pentru calitate, nu in­troduce în maşină nici o bobină pînă nu o controlează dacă corespunde calitativ, ea lucrează cu atenţie la fiecare pereche de ciorapi. Agitatoarea s-a oprit apoi în faţa fiecărui panou pe care erau aşezate bobine şi ciorapi cu defecte demons­­trînd muncitoarelor care le-au dat unde duce lipsa de grijă pentru ca­litatea produselor. Iată. Privirile celor de faţă s-au îndreptat spre panoul pe care erau expuse produsele cu defecte date de tov. Rodica Nedelcovici. 7 perechi de ciorapi cu defec­te. Chiar dacă sunt refăcuţi ei nu mai pot fi cotaţi în nici un caz la calitatea I. Calculul făcut de agitatoarea Cela Avadic a făcut-o pe tovarăşa Rodica Nedelcovici să ro­șească. Da. Intr-adevăr nu-i o cinste ca în timp ce muncitoarele din ju­rul tău dau produse numai de cali­tatea I, tu să produci numai cio­rapi de calitatea 111-a și uneori chiar rebut. Convorbirea agitatoarei Cela Ava­dic s-a transformat într-o discuţie aprinsă. Muncitoarele fruntaşe în lupta pentru calitate au explicat cum reuşesc să dea produse de bună ca­litate, au explicat şi cauzele unor defecte, şi pe acelea care fac ca un număr de ciorapi să trebuiască să fie refăcuţi şi deci trecuţi la o ca­litate inferioară. — Nu poţi obţine produse de bună calitate — a spus tov. Elena Ivan­­ciuc — dacă nu lucrezi cu atenţie şi mai ales dacă nu controlezi fie­care bobină. Gînd maşina la care lucrez se defectează eu îmi dau sea­ma chiar şi numai după zgomotul pe care îl face, şi iau măsuri ca să fie reparată imediat. Muncitoarele care au participat la convorbire au făcut şi unele propuneri în legătură cu mai buna aprovizio­nare a locului de muncă şi îmbună­tăţirea calităţii reparaţiilor ce se fac la unele maşini. Agitatoarea şi-a no­tat fiecare propunere care va fi a­­dusă la cunoştinţa conducerii secţiei. Asemenea convorbiri, organizate în faţa vitrinelor­­cu produsele fabricii mobilizează muncitoarele să realizeze numai produse de bună calitate — carte de vizită care face cinste. Organizând o agitaţie politică de masă concretă, strîns legată de sar­cinile ce revin colectivului fabricii în lupta pentru o înaltă calitate — organizaţia de partid de la între­prinderea „Pavel Tcacenco“ desfă­şoară o intensă muncă politică de masă pentru mobilizarea colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri pentru a ridica „marca fabricii“ la loc de cinste — produsele fabricii să fie tot mai mult apreciate de cumpărători. Cu planul trimestrial îndeplinit UZ­INA „SEMĂNĂTOAREA“ Constructorii de maşini agricole de la uzina Semănătoarea“ şi-au propus anul acesta să îndeplinească ritmic planul de producţie. Şi au reuşit. Pînă acum lună de lună planul a fost îndeplinit. Aşa se face că ieri dimineaţă harnicii metalurgişti au încheiat­ bilanţul de producţie al primului trimestru cu rezultate deosebite, în ce priveşte îmbunătăţi­rea calităţii produselor. UZINA „T. VLADIMIRESCU“ Tot ieri dimineaţă şi-a îndeplinit planul şi uzina constructoare de auto­buze şi troleibuze „Tudor Vladimi­­rescu“. In perioada care s-a scurs de la începutul anului, calitatea auto­buzelor şi troleibuzelor a fost îmbu-­­ nătăţită simţitor, în special aspectul­ exterior şi vopsirea. UZINA „BOLESLAW BIERUT“ Metalurgiştii de la uzina „Boles-­ law Bierut“ au reuşit să-şi îndepli­nească planul de producţie pe primul trimestru al anului acesta. Este un­­ succes important dacă ţinem seama şi de faptul că planul de producţie­­ pe acest trimestru a fost sporit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.­­ ★ Şi alte colective de muncă din întreprinderile Capitalei au raportat îndeplinirea planurilor de producţie pe primul trimestru al anului, îna­inte de termen. Printre acestea se numără uzinele „Steaua Roşie“ „Timpuri Noi“ şi altele. INfOR­MA wzsz8rT2rr*m Popoarele Rhodesiei şi Nyassalandului hotărîte sa lupte pentru lichidarea federaţiei impuse de colonialiştii englezi LONDRA­­ (Agerpres). Intre populaţia africană şi colonia­lişti nu pot exista compromisuri. Popoarele Rhodesiei şi Nyassalan­­dului sînt ferm hotărîte să continue lupta pentru lichidarea federaţiei care le-a fost impusă, a declarat Kanyam­a Chiume, lider al Partidului Congre­sul Naţional African din Nyassa­­land. „în cele din urmă va învinge voin­ţa populaţiei africane din Rhodesia şi Nyassaland, a subliniat Chiume, şi nicidecum planurile guvernului en­glez. Popoarele din Nyassaland şi-au exprimat punctul lor de vedere în această problemă . Federaţia se men­ţine numai cu ajutorul forţei şi în această privinţă între populaţia afri­cană şi autorităţile colonialiste nu poate exista nici un compromis“. „Federaţia ne-a fost impusă cu forţa, subliniază Chiume, dar lupta pentru independenţă continuă“. Un grup de savanţi sovietici au obţinut un­ spectru gigantic al cornului venusian SIMFEROPOL 1 (Agerpres).-TASS transmite: La Observatorul astrofizic din Cri­­meea al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. a fost obţinut un spectru al luminozităţii cornului venusian, cu o lungime totală de aproximativ 4 me­tri (pînă în prezent se obţineau spec­tre ale planetei Venus, ca şi ale stele­lor, avind dimensiuni pînă la 15—20 cm). Spectrul gigantic a fost obţinut de un grup de astronomi sub conduce­rea lui Andrei Severnîi, membru co­respondent al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., şi a profesorului Vladimir Prokofiev, cu ajutorul telescopului solar cu turn, al unui spectrograf special şi al altor dispozitive. După cum a comunicat prof. Vla­dimir Prokofiev corespondentului a­­genţiei TASS, studierea spectrului ve­nusian va permite să se semnaleze pînă şi cele mai slabe absorbţii ale luminii solare de către gazele stra­turilor superioare ale atmosferei aces­tei planete şi, implicit, să se preci­zeze compoziţia ei. Spaţiul aerian al Cubei din nou violat de un avion american HAVANA­­ (Agerpres).­­ Un avion cu reacţie aparţinînd for­ţelor armate ale Cubei a obligat să aterizeze un avion american bimotor care făcea viraje suspecte deasupra unei rafinării de petrol în regiunea Havana. Organele securităţii din Cuba an­chetează această nouă violare groso­lană a spaţiului aerian al Cubei de către un avion american. „Titan“ a parcurs doar 19 km. din cei 16.000... CAP CANAVERAL­­ (Agerpres).­­ Agenţiile americane de presă anunţă că un proiectil balistic intercontinen­tal de tip „Titan“, lansat la 31 martie de la Cap Canaveral şi care urma să parcurgă o distanţă de 16.000 km., a căzut in Oceanul Atlantic după ce străbătuse doar 19 km.­ Un purtător de cuvint al forţelor aeriene americane a declarat că prima treaptă a proiec­tilului a funcţionat defectuos iar a doua treaptă nu a funcţionat de loc. • Agenţia Associated Press anunţă de la baza militară aeriană Van­­denberg (statul California — S.U.A.) că satelitul artificial de tip „Explo­rer“ lansat la 30 martie nu s-a pla­sat pe orbită. (Din presa de dimi­neață). . Caracterul oficial al unor măsuri umilitoare reia, radioul, televiziunea ame­ricană acordă mult spaţiu şi timp „problemelor Africii“. „Gri­ja“ aceasta propagandistică are drept scop să cucerească „simpatia“ po­poarelor din Africa, să le încredin­ţeze că în S.U.A. ele nu pot avea decît un „prieten dezinteresat“. Fap­tele, însă, nu prea confirmă speran­ţele oficialităţilor americane. Diplo­maţii de culoare — şi aceştia sînt în număr tot mai mare — reprezen­tanţi ai­ statelor independente de pe continentul african, iau cunoştinţă de „sentimentele“ mult trîmbiţate de cum păşesc pe pămîntul american. Poli­tica segregaţionistă dusă faţă de ne­grii din S.U.A., nu-i scuteşte nici pe ei de neplăceri. Solii statelor africane nu pot frecventa orice restaurant, ori­, ce sală sau parc, fără a fi expuşi la tot felul de ameninţări şi jigniri, în­săşi prezenţa lor în public constituie un obiect de injurii pentru rasiştii din S.U.A. O declaraţie oficială recunoaş­te că „delegaţilor noilor state afri­cane le este destul de greu să gă­sească pînă şi camere disponibile în New York“. Dispreţul, care se observă la orice pas, faţă de reprezentanţii de­ culoare ai statelor independente l-a revoltat în aşa măsură pe un diplomat străin negru incit a exclamat: „Noi, africanii, ar trebui să ne facem bagajele şi să plecăm acasă“. Diplo­maţii negri iau tot mai mult în con­sideraţie ideea mutării sediului O.N.U. din S.U.A. Ministrul de Ex­terne al Republicii Africii Centrale a declarat chiar: „Noi salutăm ideea transferării sediului O.N.U. în Eu­ropa. In felul acesta s-ar şterge a­­fronturile pe care le suferim în A­­merica". Noua administraţie a S.U.A. cu­noaşte destul de bine indignarea şi ostilitatea pe care le provoacă prac­tica rasismului în rîndul populaţiei de culoare şi printre diplomaţii ne­albi acreditaţi la New York sau la Washington. Această administraţie îşi dă seama că politica americană în Africa este stingherită şi de asemenea manifestări. De aceea, Departamentul de stat a trecut în mod oficial la elaborarea unor măsuri cu intenţia de „­a scuti“ şi „cruţa“ de atacu­rile rasiştilor persoanele de culoare care se bucură de imunitate diploma­tică în S.U.A. Planul, după cum re­latează ziarul „Washington Post and Times Herald“ s-ar reduce în linii mari la următoarele: 1) a se înfiinţa pe lîngă Departamentul de stat un serviciu special pentru rezolvarea pro­blemelor care se ivesc în legătură cu discriminarea diplomaţilor africani la Washington. (Aşadar, de-acum încolo, noul serviciu va „demonstra“ că ma­nifestările rasiale care lezează dem­nitatea diplomaţilor africani pot fi înlăturate şi că ele n-ar mai trebui să influenţeze asupra relaţiilor „ami­cale“ dintre S.U.A. şi statele africane); 2) se recomandă diplomaţilor africani să viziteze acele magazine, frizerii şi alte instituţii de deservire cu­rentă, „unde va fi asigurată o deser­vire politicoasă“.­­Cu alte cuvinte, măsura stabileşte locuri precise unde au voie să meargă diplomaţii negri­ Mai mult chiar, se desprinde conclu­zia că încălcarea unei asemenea re­guli poate genera incidente faţă de care Departamentul de stat se ab­solvă de orice răspundere); 3) a se înfiinţa un centru confortabil special unde s-ar putea întîlni diplomaţii „care din motive rasiale nu sînt ad­mişi în cluburile selecte din oraş“. (Acest punct legalizează de fapt, ho­tărîrea proprietarilor de cluburi de a nu permite negrilor accesul). Eficacitatea planului propus şi a­­probat deja este pusă sub semnul îndoielii chiar de la început. Măsu­rile enunţate nu înlătură ideea de in­ferioritate a negrilor faţă de albi, ci dimpotrivă, însăşi esenţa lor are un substrat discriminatoriu. G. A ȘTEFANEI G­­RIJA pentru viitorul omenirii, dorinţa de a asigura pacea şi securitatea popoarelor, sunt preocupări permanente ale ţărilor so­cialiste. Comunicatul cu privire la şedinţa Comitetului Politic Consul­tativ a­ statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia, desfăşurată la Moscova în zilele de 28 şi 29 mar­tie, oglindeşte în mod strălucit aceste preocupări. într-o atmosferă de deplină înţe­legere reciprocă şi unanimitate au fost examinate principalele probleme ale vieţii internaţionale şi, în legă­tură cu aceasta, măsurile ce se im­pun mai departe în vederea asigu­rării păcii. La baza convorbirilor care au avut loc au stat concluziile formulate de Consfătuirea reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din noiembrie 1960, consfă­tuire care a elaborat documente care dau răspuns problemelor celor mai importante ale luptei pentru pace şi pentru preîntâmpinarea războiului. Aşa cum au arătat aceste documente de uriaşă însemnătate, forţele uriaşe ale socialismului şi păcii sunt în stare să zădărnicească planurile agre­sive ale imperialiştilor şi să instau­reze o pace trainică. Trecerea în revistă a evenimentelor petrecute în ultimele luni duce la constatarea că, în întrecerea paş­nică cu sistemul economic capitalist, sistemul socialist obţine permanente victorii. Ţările lagărului socialist au obţinut noi succese remarcabile în dezvoltarea economiei, culturii, ştiin­ţei şi tehnicii, în ridicarea bunăstării materiale a popoarelor lor. Aceste succese au fost însoţite de noi şi im­portante victorii ale politicii leni­niste de coexistenţă paşnică, pro­movată cu consecvenţă de statele so­cialiste. Neobositele şi repetatele ini­ţiative ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste în vederea înfăptuirii dezarmării generale şi to­tale, înlăturării încordării internaţio­nale şi dezvoltării relaţiilor multila­terale între state, au făcut să creas­că şi mai mult prestigiul internaţio­nal al ţârilor socialiste. Sub lovitu­rile mişcării de eliberare naţională a popoarelor înrobite, destrămarea ruşinosului sistem al colonialismului se desfăşoară cu repeziciune. Noi state independente apar pe harta lumii. In lumea capitalistă se des­făşoară cu impetuozitate lupta împo­triva pregătirilor războinice ale cercu­rilor imperialiste. Aşa cum se pre­cizează în comunicat, au crescut nemăsurat forţele reale ale socialis­mului şi păcii, capabile să zădărni­cească planurile imperialiste agresive şi să instaureze o pace trainică. Analizarea evenimentelor interna­ţionale scoate însă clar la iveală că cercurile imperialiste continuă să pro­moveze o politică agresivă, ostilă intereselor vitale ale popoarelor. în ţările N.A.T.O. se continuă cu în­frigurare cursa înarmărilor; discu­ţiile cu privire la transformarea a­­cestei alianţe agresive în cea de a 4-a putere atomică se află într-un stadiu avansat ; se intensifică pro­cesul de înarmare a Bundeswehrului cu armele cele mai moderne încu­rajarea revanşarzilor vest-germani capătă un caracter tot mai primej­dios. Germania occidentală se tran­sformă în principalul focar al pri­­mejdiei de război în Europa. Cercurile imperialiste continuă unel­tirile lor şi în alte părţi ale globului. Ceea ce se petrece în Congo şi Laos, în Algeria şi Angola, în Cuba şi în alte părţi, demonstrează pînă unde pot merge provocările imperialiste în încercarea disperată de a înnăbuşi mişcarea crescîndă de eliberare a popoarelor din Africa, Asia şi Ame­rica Latină. Ţările participante la Tratatul de la Varşovia — subliniază comuni­catul — nu pot rămîne martori indi­ferenţi la pregătirile militare tot mai intense ale statelor imperialiste. Ele nu vor înceta să militeze pentru stă­vilirea cursei înarmărilor şi dezar­marea generală şi totală, pentru des­tinderea internaţională. Totuşi, ţinînd seama de situaţia creată în legă­tură cu noile pregătiri militare a­­ puterilor occidentale, statele parti­cipante la Tratatul de la Varşovia au căzut de acord, în cursul schim­bului multilateral de păreri, asupra măsurilor pe care consideră necesar să le înfăptuiască în interesul întă­ririi continue a capacităţii lor de apărare şi întăririi păcii în întreaga lume. In acţiunile lor ţările lagărului socialist pornesc de la concluzia Con­sfătuirii din noiembrie a reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti că prin eforturile unite ale lagărului socialist mondial, ale cla­sei muncitoare internaţionale, ale mişcării de eliberare naţională, ale tuturor ţărilor care iau atitudine îm­potriva războiului şi al­e tuturor for­ţelor iubitoare de pace, războiul mon­dial poate fi preîntîmpinat. Statele socialiste au confirmat încă odată hotărîrea lor neclintită de a persevera pe această cale. Partici­panţii la Tratatul de la Varşovia — se spune în încheiere în Comunicatul şedinţei — declară solemn că vor promova consecvent şi pe viitor po­litica de coexistenţă paşnică şi sunt gata să accepte în orice moment în­făptuirea celor mai largi măsuri, de comun acord cu celelalte state, în scopul asigurării păcii şi securităţii popoarelor. Poporul român aprobă cu însufle­ţire măsurile preconizate de Comi­tetul Politic Consultativ al partici­panţilor la Tratatul de la Varşovia, măsuri corespunzînd întrutotul poli­ticii externe desfăşurată de statul nostru în strânsă colaborare cu toate ţările socialiste şi va acţiona cu ho­­tărîre pentru traducerea lor în viaţă. Comunicatul şedinţei Comitetului Politic Consultativ al statelor mem­bre ale Tratatului de la Varşovia a avut un larg răsunet internaţional. Masele populare de pretutindeni au salutat cu căldură reafirmarea hotă­­rârii ţârilor socialiste de a desfăşura cu toată energia lupta pentru asigu­rarea unei păci trainice în lume. In slujba păcii şi securităţii popoarelor In R.F.G. au început marşurile adversarilor înarmării atomice BONN­T (Agerpres). — In Germania occidentală au în­ceput marşurile adversarilor înarmă­rii atomice, care se vor încheia la 3 aprilie prin organizarea de mari mitinguri de protest la Hamburg, Dortmund, Frankfurt, pe Main şi Stuttgart. Participanţii la marşuri cer guvernelor tuturor ţărilor lumii să renunţe la orice folosire a ener­giei atomice în scopuri militare. Ei cer guvernului R.F. Germane să re­nunţe la înzestrarea Bundeswehrului cu arma atomică. In sprijinul mar­şurilor de protest s-au pronunţat cu­noscuţi reprezen­tanţi ai vieţii pu­blice din Germa­nia occidentală şi din străinătate. Printre ei se află scriitori, compozi­tori, John Collins, preşedintele Comi­tetului Executiv al „Mişcării pentru dezarmarea nucle­ară“, Bertrand Russell, filozof en­glez, laureat al Premiului Nobel şi alţii, „înaltele“ aspira­ţii atomice ale re­vanşarzilor vest­­germani. Desen de A. POCH Pag. 3-a. In cîteva rînduri Comitetul Central a! Partidului Muncitoresc Român a adresat celui de al II-Iea Congres a! Partidului Comunist din Guadelupa un căldu­ros salut frăţesc uvîndu-i noi succese în întărirea organizatorică şi ideolo­gică a partidului pe baza invincibilei învăţături marxist-leniniste. • Sub auspiciile Asociaţiei „Fran­­ţa-Botainia“ la primăria din cham­­pigny a fost deschisă o expoziţie de artă populară românească şi de fo­tografii care înfăţişează realizări ale regimului democrat-popular. (Din presa de dimineaţă). LA 31 MARTIE A. A, Soldatov, ambasadorul U.R.S.S. în Marea Bri­­tanie, a făcut o vizită de curtoazie lui Suvanna Fumma, primul ministru al Laosului, care se află în pre­zent­ la Londra. e I­a Padova (Italia), in clădirea Universităţii populare, s-a deschis expoziţia de desene a elevilor din R. P. Romînă. (Din presa de dimi­neață). COREEA DE SUD : Primăvara a sosit la braţ cu foametea... SEUL 1 (Agerpres). — O dată cu venirea primăverii, tot mai multe gospodării ţărăneşti din Coreea de sud rămîn fără hrană, încă din luna ianuarie a.c. numărul lor se ridica la un milion. Peste tot, in toate satele ţării, bintuie foame­tea - scrie ziarul JCYUNGHYNAG SINMUN“ care apare la Seul. De exemplu, in regiunea Kimhal din provincia Kyungsang de sud, 190.000 de ţărani împreună cu familiile lor se hrănesc de mai mult timp cu buruieni şi rădăcini. UN FOST profesor de limba spa­niolă, Jose Hunsinger din Winston, statul Montana, Statele Unite, a tri­mis o scrisoare învăţătoarei cubane Maria Caridad Gonzalez, dintr-o lo­calitate din munţii Sierra Maestra, in care se oferă să colaboreze, fără pla­tă, la campania de alfabetizare pe care o desfăşoară in prezent gu­vernul revoluţionar cuban. Hunsinger declară că face această ofertă deoa­rece „îi este rușine de răul pe care guvernul nord-american l-a făcut po­porului cuban“. „Ohne uns!" „Ohne uns !“ („Fără noi!“), este lozinca adversarilor remilitarizării din Germania occidentală. De au­rind această lozincă a fost în­sușită de un mare grup de pro­fesori din Berlinul occidental, ca răspuns la introducerea în școlile vest-berlineze a unor cursuri pen­tru glorificarea militarismului şi propagarea revanşismului. Mulţi profesori s-au ales cu pedepse, mergind pînă la îndepărtarea din invăţămint. Printre cei indispuşi de această lozincă se numără şi fostul gene­­ral-locotenent Galland, fost inspec­tor-general al aviaţiei de vinătoa­­re hitleriste. După prăbușirea Ger­maniei hitleriste acest ilustru co­leg al lui Heusinger, Foertsch, Speidel, a fugit în Argentina. Cu­­rind insă și-a dat seama că s-a grăbit, pentru că în Republica Federală nu numai că nu avea motive să se teamă că va fi tras la răspundere pentru trecutul său tenebros, ci, dimpotrivă, acesta s-a dovedit a constitui chiar o recomandare pentru cariera sa viitoare. Şi, de îndată ce s-a îna­poiat în patrie (în anul 1955) a declarat in faţa „camarazilor“ ve­niţi să-l aclame.­ Nu m-am îna­poiat pentru a mă alătura mişcării pacifiste sau campaniei „fără noi!“. Se înţelege că nimeni nu-şi făcuse iluzii in acest sens, dar o ofertă atît de brutală a uluit chiar şi pe cei ce-l aşteptau cu braţele deschise. Generalul Galland este în pre­zent unul din principalii consilieri ai Luffitrafei renăscute. Recent el a apărut din nou in actualitate, încercind — cu sprijinul oficiali­tăţii — să contracareze efectul sprijinitorilor lozincii „Ohne uns !". Figura sa, etalată pe zecile de mii de exemplare ale „memorii­lor" apărute de curind se răsfaţă in vitrinele librăriilor vest-germane şî vest-berlineze. „Memoriilor" acestui pirat al aerului li se face mare reclamă, şi, in acelaşi timp, se încearcă făţiş a se glorifica faptele de arme ale hitleriştilor. Pe contracoperta volumului se află întipărit modelul unui avion de vinătoare, avind pe aripă semnele distinctive ale Wehrmachtului hi­tlerist. Scopul vădit este, pe lîngă reabilitarea generalilor hitleriști, sădirea in inimile tineretului a spiritului militarist.

Next