Informatia Bucureştiului, august 1961 (Anul 9, nr. 2482-2512)

1961-07-27 / nr. 2482

Pag. a 2 a BULETINUL DE INFORMAŢII AL CONCURSULUI ŞI FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL „GEORGE ENESCU“ A apărut numărul 3 al Buletinu­lui de informaţii al Concursului şi Festivalului internaţional „George­­ Enescu“- După contactul stabilit cu cititorii din diferite colţuri ale lumii (buletinul este red­actat in limbile romina, rusă, franceză, engleză şi germană şi e difuzat în numeroase ţări), redacţia publicaţiei, continua să furnizeze cititorilor săi cele mai proaspete informaţii privind pregă­tirile în vederea importantei compe­tiţii artistice care se va desfăşura în luna septembrie la Bucureşti. Nu­.A­mărul recent apărut aduce cîteva informaţii, adresate, în primul rînd, străinilor, despre noi construcţii bucu­­reştene şi, în special, despre noua sală a Palatului R.P.R., unde se vor desfăşura majoritatea manifestărilor festivalu­lui internaţional. Un articol este în­chinat creaţiei pianistice enesciene, alte articole vorbind despre amploarea mişcării artistice de amatori din ţara noastră, despre laureaţi ai Con­cursului naţional „George Enescu“, despre personalităţi şi formaţii mu­zicale participante la a doua ediţie a festivalului internaţional. Desigur că rubrica de ştiri prezintă un in­teres deosebit , sunt publicate aici ultimele date cu privire la înscrierile pentru concurs. Pînă la apariţia nu­mărului 3 al buletinului, au fost înregistrate, la sediul Comitetului de organizare a Concursului şi Festi­valului internaţional „George Enescu“, un număr de peste 150 de cereri din peste 20 de ţări. Faţă de primul concurs, ,s-au primit în plus cereri din R.P.D. Coreeană, Cuba, Argen­tina, Australia, Canada, Finlanda, Grecia, Izrael, R.P.F. Iugoslavia, Turcia şi Spania. Din Uniunea So­vietică s-au înscris 9 concurenţi.­­Acelaşi număr de cereri a fost pri­mit şi din S.U.A. Din R.P. Bulgaria, R.D. Germană şi RP. Polonă vor participa cîte 10 concurenţi, iar­­ din Turcia XI* Cei mai mulţi concurenţi sunt pentru secţia canto — 56 de tineri cîntăreți din 18 țări. Preferinţe­­ studenţeşti Un afiş aşezat la poarta clubului Universităţii ,,C. I. Parhon” anun­ţă : ,,Seară de poezie Vasile Alec­­sandri“. Să intram la club şi­ sa ne aşezăm alături de studenţi. Aplaudăm în rînd cu ei pe actorii care ne poar­tă pe aripile poeziei lui Alecsan­dri. După frumoasele versuri, un „inter­mezzo“ de dans e binevenit. Dar vacanţa e şi un minunat­ prilej , de a-ţi cunoaşte mai bine prietenii din timpul anului. Un program comun, răspunzînd unei preferinţe comune, te apropie. Unora Ie place teatrul, altora excursiile sau muzica uşoară. Şi astfel, grupurile se alcătuiesc nu după vîrstă — căci vîrsta e aceeaşi — vîrsta tinereţii — ci după prefe­rinţă. “Ce vă place” ? va fi întreba­rea la care vor trebui să răspundă studenţii printr-o ,,cutie de sugestii“ aşezată de săptămîna aceasta pe o masă, la club. Se vor îmbogăţi, în felul acesta, programele,­­care au fost alcătuite şi pînă acum după prefe­rinţele studenţilor. Săptămîna aceasta, de pildă, e proiectată o plimbare la şosea cu vizitarea Muzeului satului.. După aceea, o­­ieşire în comun la ştrand. Cine ştie, poate se va organiza şi un concurs de­ nataţie.­­ Desigur că ..în mm­omentul de faţă,­­ pe studenţi îi preocupă..lucrările Fo­rumului Mondial al Tineretului, de la Moscova. Astă-seară, studenţii vor fi informaţi despre problemel! c­ee sînt discutate de reprezentanţii celor 91 de ţări. Atractivă va fi şi o întllnîre cu muncitorii fruntaşi de la uzinele ,,Mao Tze-dun“, mai ales atunci cînd se vorbeşte despre ultimele realizări ale tehnicii. Şi, desigur,­­va fi deo-­­ sebit de plăcut să asistăm apoi cu toţii la s­pectacolele brigăzii artisti­ce a fabricii de textile „Tudor Vla­­dimi­rescu”, invitată şi ea la club sîmbătă seara. Alte proiecte de viitor ? Pentru cei care iubesc poezia contemporană, o întîlnîre cu scriitorii N­icolae Tăutu şi Victor Tulbure. Aniversarea a 80 de ani de la naşterea lui George Enescu va prile-’ jui organizare!?, cu concursul Filar­monicii, a unei seri artistice, închi­nate marelui muzician. De altfel, pentru iubitorii muzicii clasice, se va înfiinţa cu concursul studenţilor de la conservator, un cerc de ini­ţiere muzicală. Iar într-un viitor apropiat — din nou împreună cu muncitorii fruntaşi. Dar de data aceasta studenţii vor întoarce vizita pe care le-au făcut-o fruntaşii în muncă de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Ei vor avea prilejul să viziteze atelierele fabricii. La toate aceste proiecte se vor mai adăuga, desigur şi altele. E. F. -Pescuitorii de burezi " ... „Pescuitorii de bureţi", eroii filmu­lui 'şi' ai nuvelei care l-a inspirat, „Scafandru',“ de scriitorul grec N. Kazdaglis, locuiesc pe una din acele băşiâne insule ale Mării Egee. Insula este plină de ologi, şi în fie­care an numărul paraliticilor se în­mulţeşte, căci în fiecare an se în­dreaptă.. . corăbiile pescarilor către coastele Africii în căutare de bure­­. Bureţii se pescuiesc de pe fundul mării, la mari adâncimi. Proprietarii vaselor nu dau scafandrilor echi­pament de adincime, şi marea îşi culege victimele, paraliticii. In fie­care sfirşit de sezon piscicol, coră­biile aduc pe m­ai oameni care nu-şi­­mai pot mişca braţele sau picioarele. Nicolas n-ar fi pornit niciodată în larg după bureţi, dacă nu s-ar fi îndrăgostit de frumoasa Linie. Cei doi tineri ar fi vrut , să facă nunta, dar după sărbătoare, urmează viaţa cu grijile ei, şi Nicolas n-are nici măcar o­ barcă de pescuit. Va pleca după bureţi, va pleca o singură vară şi va agonisi banii care-i trebuiesc. Doar se întorc atîţia înapoi nevătă­maţi. Şi alt drum nu-i, pentru că pe insula aceasta de stâncă nu se află i nimic de lucru. Oamenii sînt înc­on­­juraţi de mare şi de foame şi sin­gura lor cale este blestematul pescuit de bureţi. Şi Nicolos va trăi povestea amar­nică a oricărui exploatat. Căpitanul A­monos duce exploatarea pînă acolo încât falsifică şi timpul de cufundare. Nicolos se va întoarce olog, iar dra­gostea sa se va trans­forma într-un chin neîn­trerupt. Solidaritatea to­varăşilor de muncă nu-i va putea ajuta. Cei care vor da u­i vileag înşelăto­ria lui Alimonos vor îi trecuţi pe lista neagră şi pedepsiţi de confreria ex­ploatatorilor prin fo­ame necruţătoare, iar flăcău­ de­ odinioară va sf­rşi în­­credinţindu-şi trupul a­dîncurilor tainice ale mării. Autorul filmului, Mă­nos Zaharias, a venit în cinematografie pe un drum mai întortocheat. Grec de naţionalitate şi chimist de profesie, Za­har­ia­s şi-a Început studi­ile, artistice la Atena, pentru a ie continua la Paris şi a le încheia la Moscova. Pe unul­ din platourile marelui studio Mosfilm, el a avut pri­lejul să-şi realizeze pri­ma operă cinematografică independent. Dacă unele secvenţe mărturisesc ti­nereţea profesională a ci­neastului, există însă din plin elemen­te grăitoare pentru posibilităţile sale de creaţie. Filmul se evidenţiază prin autenticitatea cu care a fost recon­stituită atmosfera şi prin excelenta stilizare a imaginii (operator G. E­­ghiazarov). Există secvenţe a căror poezie merită amintită. In clipa în care Nicolas se prăbuşeşte pe punte, conştient că a paralizat, ochii lui privesc cu negrăită invidie, la zborul năvalnic al pescăruşilor. Re­marcabil este şi finalul: din val în val, din creastă în creastă, din vas în vas, numele lu­i Nicolos Stangos se înalţă în slăvi, ca un imn postum închinat pescarului căzut... T. CARANFIL NICOLOS și LINIO (Iurii Vesniev şi Nelli Kornienko) De la­­Cazeul de istorie a literaturii DOCUMENTE INEDITE ALE LUI N. BELDICEANU» Preocupaţi de a îmbogăţi cu noi piese fondul de documente al muzeului, cerce­tătorii au achiziţionat recent cîteva docu­mente inedite ale cunoscutului scriitor şi­lm de ştiinţă N. Beldiceanu. Printre aces­­­tea, se află scrisori şi fotografii, din anii primului război mondial, care com­pletează cu date noi biografia scriitorului. CÂRTI DIN BIBLIOTECILE CLASICILOR De curind, a fost primit la muzeu un bloc de cărți care au făcut parte din bi­blioteca personală a lui George Coşbuc. Reprezentind, mai ales, lucrări de filo­logie şi estetică scrise in limba germană, cărţile poartă pe margini numeroase ad­notări ale poetului. Tot din biblioteca lui Coşbuc fac parte şi exemplarele „Re­vistei critice literare“ condusă de Al. Densuşianu. Foile acestei reviste ron­m numeroase adnotări ale lui Coşbuc, făcute, mai ales­­pe marginea unor studii de lite­ratură populară apărute In revistă. La muzeu au mai fost aduse de asemenea, cîteva cărţi ce provin din bib­ioteca lui.. Gheorche Asachi MANUSCRISUL UNUI ROMÂN DE N. D. COCEA Un manuscris vnluminos, aparţinind scrii­torului N. D. Cocea, a intrat zilele a­­cestea in muzeu. M­atiuscrisul cuprinde forma ultimă a romanului „Nea Nae"­ precum şi numeroasele sale variante, deo­sebit de interesante pentru studierea pro­cesului de creaţie propriu scriitorului. ALTE PIESE PENTRU­­MUZEU Printre alte documente care urmează sa fie ,­­ achiziţionate, se numără : o scrisoare adresata lui Vasile­ Alecsandri, cu date interesante pentru biografia poetului ; co­lecţia completă a, „Revistei ideii"1 apărută la sfîrşitul secolului trecut, în ţara noas­tră , numeroase scrisori ale lui Cezar Petrescu și Dimitri­ Angliei. Cercetînd documentele din sălile muzeului Din realizările tineretului bucureştean Sub îndrumarea organizaţiilor U.T.M. tinerii muncitori din întreprinderi şi instituţii au obţinut în primul semestru al anului realizări importante pe şan­tierele muncii patriotice şi în îndeplini­rea planului economic • Lucrînd pe şantierele de construcţii,­­la apararea şi întreţinerea drumurilor etc. 1­ 18.000 de tineri. Încadraţi în 3660 brigăzi de muncă patriotică, au­ economisit suma de peste 4.600.000 lei • Ei au colectat şi predat I.C.M. peste 31.000.000 kg fier vechi. Fruntaşi în acţiunea de colectare a metalelor sînt tinerii din raioanele 23 August, Gh. Gheorghiu-Dej, V. I. Lenin şi Gri­vi­la lîpşic. * 9 La îndeplinirea planului economic, o contribuţie însemnată şi-au adus cei peste 2.000 de tineri inovatori care au făcut circa 2.000 propuneri de inovaţii. Dintre acestea, peste 1000 se şi aplică. • Ciulind să-şi însuşească şi să stă­­­­pînească cît mai bine tehnica avansaţi, peste 27.000 tineri din întreprinderi au fost cuprinşi în cele aproape 1300 de cursuri de ridicarea calificării. • Brigăzile de muncă patriotică ale tineretului din comunele subordonate, au executat lucrări de ameliorare a te­renurilor, dând astfel agriculturii în­că 20 de hectare, laeste 18.000 mc de să­pături au executat ci şi la lucrările de irigare a unei suprafeţe de aproape 300 ha. Pe scurt de la corespondenţii voluntari 20 de muncitori dintre cei mai pricepuţi de la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante vor frec­venta în anul următor cursurile şco­lii de maiştri. Pentru pregătirea lor în vederea susţinerii examenului de admitere, în întreprindere au fost organizate cursuri speciale. In cadrul lor, tehnicieni şi ingineri, înlesnesc viitorilor elevi aprofundarea a o seamă de noţiuni de matematică, fi­zică, electrotehnică, desen tehnic etc. Lecţiile au loc de trei ori pe săp­tămână. (C. Gheorghiuj )) De la începutul anului pînă acum, cetatenii circumscripţiei 81 din raio­nul Griviţa Roşie au colectat şi pre­dat I.C.M. 27(M) kg fier vechi. In această acţiune s-au evidenţiat o serie de cetăţeni, cum sînt: Ilie Bogătea­­nu, Bindea Florica, Tomescu Nicolae Şi alţii. (Ioan D. Gheorghe). ★ Zi de zi, secţiile şi atelierele fa­bricii „Tehnica confecţiei“ se moder­nizează şi-şi schimbă înfăţişarea. Ast­fel, de curind, sectorul lenjerie a fost dotat cu maşini de cusut noi de randament sporit. De asemenea, a fost schimbat întregul mobilier. (­ Ştefănescu). O CARTE FOLOSITOAR Lucrarea „întreţinerea şi repararea fondului de locuinţe“ apărută de cu- 4. rînd în Editura tehnică, autori ing.­­ St. Rădulescu şi F. Rădulescu prezintă­­ în prima parte aspecte din munca de­­ proiectare şi administrare a fondului de locuinţe, iar în a doua, metodele şi realizările obţinute în acest dome­niu de sfaturile populare raionale din Capitală. Adresîndu-se îndeosebi personalului tehnic şi administrativ de întreţinerre a locuinţelor, lucrătorilor din­­sfatu­ri­­e­ populare ca şi cetăţenilor, cartea expune intr-o formă accesibilă elemen­­tele cele mai importante in domeniul întreţinerii locuinţelor (preţ de cost, metode termico-organizatorice, utilaje etc.). Lucrarea centralizează, de asemenea, şi toată legislaţia existentă pînă acum in problemele de gospodărie locativă fiind prin aceasta foarte utilă și popu­lației. Aprovizionarea şantierelor Aprovizionarea cu materiale a şantierelor constituie o problemă importantă pentru buna desfăşura­re a muncii constructorilor. O aprovizionare bună, ritmică, contribuie la executarea în termen a noilor construcţii, lucrările efec­­tuindu-se pe baza unui proces tehnologic constant, ceea ce duce la eliminarea aglomerărilor opera­ţiilor şi totodată, la folosirea ju­dicioasă a materialelor. Un proces tehnologic inversat Pe şantierul din str. Maior Coravu activitatea este în toi. In aparta­mente lucrează tencuitorii. Muncesc cu grijă să dea numai lucru de bună calitate. La prima vedere, to­tul se desfăşoară în condiţiuni bune. Dar de te uiţi mai cu atenţie, ob­servi un lucru oarecum curios: tencuitorii şi-au început lucrarea înainte de venirea tîmp­larilor; uşile şi ferestrele încă nu sînt montate Ceea ce este împotriva desfășurării firești a procesului tehnologic. ■ • — Nici nu­­ se poate monta tîm­­pilăria — precizează unul dintre lu­crătorii Că încă nu a sosit... Intr-adevăr, deși a fost coman­dată pe la 15 mai și trebuia livrată cel m­ai tîrziu la 30 iunie, pînă la 20 iulie comanda nu fusese încă livrată de întreprinderea 207 Pro­ducţie Industrială. Aşa că, după ce va sosi tîmplăria, tencuiala proaspătă va trebui spartă şi zidarii vor fi nevoiţi să reia de la capăt o­­ parte din lucrări. In evidenţe termenelor nerespectate de întreprinderea 207, trebuie trecut şi cazul tîmplăriei interioare a blocului D de pe şan­tierul Kuibîşev, care de asemenea nu a fost livrată la timp. Ceva despre „calitatea 1”... şi lipsa de control întreprinderile „Ceramica“ şi „7 Noiembrie“ Bucureşti se numără printre furnizoarde de cărămidă ale şantierelor. Ambele colective se stră­duiesc să satisfacă necesarul de ma­teriale pentru multe construcţii. Aceasta nu scuză însă calitatea une­ori necores­punzătoare, a cărămizilor — insuficent sau prea mult arse, cu im­purităţi, cu ondulaţii, cu muchii ro­tunjite, pe care le-au livrat S­pre exemplu şantierului Mihai Bravu­, în ultimele luni, cu specificaţia facturi­lor „calitatea 1“. Conducerea şan­tierului documentează (pe baza bu­letinelor de analiză eliberate de către I.N.C.E.R.C.), cu destulă întîrziere, inexactitatea specificaţiei de „cali­tatea 1“, la aproape două milioane cărămizi. S-a stabilit ulterior că datorită defectelor arătate sunt de calitatea a IFa. Deşi marfa a fost trimisă fără a fi insolită de buleti­nele de analiză, organul de resort al şantierului pentru recepţionarea materialelor nu a funcţionat şi nu a identificat la timp valoarea cali­tativă a cărămizilor, creînd situaţii de litigii intre părţi, nelămurite nici pînă în prezent. Furnizori nepunctuali Unitatea 207 de producţie Indus­trială nu-i singura pe lista celor care îngreunează activitatea unor şan­tiere, prin nerespectarea termenelor de livrare. Şi întreprinderea de aprovizionare a construcţiilor igno­rează d­teodată aceste termene, stin­­jenind ritmul de execuţie pe unele şantiere. Faptul că I.A.C. nu s-a ocupat totdeauna cu seriozitate de a­ceastă problemă, reiese şi din cazul in­suficientei cantităţi de vopsea cu care au fost aprovizionate şantierele. De cota planificată, întreprinderea con­­strucţii-montaj nr. 2 a primit la luna iulie mai puţin de jumătate. Aceeaşi întreprindere intirzie apro­­vizionarea de aproape o lună de zile cu zgură, necesară izolării plan­­şeelor superioare ale blocurilor de pe şantierul Ulmului. In luna iulie, din cantitatea de 450 mc planificată, şantierul nu a primit decit 112 mc. Cînd comenzile sînt date la întâmplare o aprovizionare ritmică impune comenzi bine chibzuite. Despre așa ceva nu poate fi vorba în cazul întreprinderii construcţii-montaj nr.­ 3, care în luna iulie a comandat,­ bunăoară, 1000 mp mozaicuri, pentru ca în cursul aceleiaşi luni să su­plimenteze comanda cu încă 300­1 mp. Nici întreprinderea construcţii-­ montaj nr. 4 nu a prevăzut faianţat în planul operativ, însă a comandat cu foarte mare întîrziere 3500 mp.­ După cum întreprinderea 139 pro­ jo­ducţie Industrială care a suplimen­tat în luna iunie necesarul de tablă neagră cu frtcă : 27­ tone. Tot ca o ilustrare a uşurinţei cu care se fac uneori comenzile, iată şi aspecte in-­ verse. întreprinderea de construcţii­­montaj nr. 1 a comandat pentru luna iunie 2000 tone ciment şi a ridicat numai 1500 tone, obligînd I.A.C. să­ blocheze o magazie cu restul materialului. Cazul întreprin­derii nr. 2 este şi mai grăitor. A comandat pentru luna iunie 3.300 tone, ridicînd numai 1.150 tone. în­treprinderea construcţii-montaj nr. 4 procedează altfel, refuză comenzile. Astfel, din cantitatea planificată pe luna iunie de 394 tone oţel-beto­j a refuzat 74 tone, punind I.A.C.-ul, care la rîndul ei lansase comanda către furnizor, să plătească penali­zări. Aceste suplimentări şi remnin­î ţări, îndeosebi în cazul cantităţi­­lor masive, atrag după sine greutăţi mari de achiziţionare şi depozitare, şi, implicit, creşterea preţului de cost prin cheltuieli care nu se pot justifica. Cîteva concluzii Importanţa problemei aprovizionării şantierelor este evidentă. La dispo­­ziţia constructorilor stau cantităţi importante de materiale. In general, problema aprovizionării cu materiale îşi găseşte din cele mai multe puncte de vedere o rezolvare corespunză­toare. Totuşi, uneori lucrurile nu se petrec cum s-ar cuveni. O serie de fapte denotă că nu pe toate şan­tierele constructorii şi furnizorii dau întreaga atenţie acestei probleme. O problemă de mare importanţă este şi aceea a spaţiilor de depo­zitare, care se cere de urgenţă re­zolvată. Pentru înlăturarea acestor situaţii Direcţia generală construcţii-montaj şi unita­te e­ trebuie să ia măsurile care se cuvin. VASILE IONESCU Noul bloc de pe strada Barbu I­scătescu NINA CASSIAN: „Sărbătorile zilnice“ Poeta ne invită să trăim sărbă­torile zilni­ce ale vieţii contempo­rane. Iate o chemare adresată nouă cu un glas vibrînd de emoţie către bucuriile cotidiene,, către toate acele surse vitale care ne insuflă astăzi o satisfacţie­­ simplă şi a tonică. Sub semnul marilor împliniri pe care le aduce socialismul, che­marea poetei capătă un accent grav şi patetic, subliniind cu mijloace specifice artei sale, însemnătatea mo­rală şi ■­ politică a fiecărei serbări trăite în viaţa de toate zilele. Ceea ce caracterizează glasul poetei este o anumită îmbinare originală între emoţia şi luciditatea tonului său. Nu este vorbă de o alternare, ci de o expresie unică, în care tensiunea sentimentului beneficiază în egală măsură de incandescenţa mărturiei personale, ca şi de claritatea unei judecăţi­ mature asupra­ marilor sem­nificaţii ale timpului nostru. Astfel, pentru a scoate ’ triad bine în relief ceee ce este covîrşitor de important din şiragul de fapte dîfl'm­e ale omu­lui dp .azi.. no.eia....consolidează, efu­ziunea, împărtăşirea directă a senti­mentelor cu puterea unei raţiuni ri­guroase. Această asociaţie oferă in­dicaţii importante pentru înţelegerea acelei visări cu ochii deschişi, cere dă o notă personală poemelor închinate „sărbătorilor zilnice“. Nina Cassian cîntă mai bine sensurile majore ale vieţii noastre atunci cînd luminează izbucnirea intensă a sentimentelor cu „soarele lucidităţii“, o spune în­săşi poeta cu mîndria de a depune o mărturie despre unul dintre ele­mentele fundamentale epocii noastre, în acel poem-program­ intitulat „Oda lucidităţii“. „Eu ştiu că dimensiunea ta dă adevărata cunoaştere­­, aşa cum în unele după-amieze, / cînd exuberanţa luminii a trecut, şi seara ambiguă e încă departe, / totu-i ui­mitor de precis şi curat, / uimitor de intens şi de nou...“. Nina Cassian explică in felul acesta o condiţie a manifestării poetului, responsabil de înalta misiune a luptei sale, în­zestrat cu puterea lucidităţii: „Cu luciditate cercetind istoria, / Marx a stârnit incandescenţa Revoluţiei !". însăşi dezvoltarea acestui crez poetic al autoarei nu­ poate găsi ■ decît o expresie lirică, unitatea dintre sim­ţire şi raţiune riguroasă fiind în permanenţă sensibilă: „Bucuria neînţeleasă e numai o jumătate de bucurie, / ca şi cînd ai intra in mare cu ochii închişi, / ca Şi cînd ai săruta o gură necunoscută , / Pu­terea fără conştiinţă e înceată ca mitul.JB“. Pornind de la această viziune pro­prie poetului, cititorul înţelege mai profund mesajul volumului, reali­zează întreaga perspectivă în care se desfăşoară cîntecele „sărbătorilor zilnice“. Oricare ar fi sursa inspi­raţiei sale, din sfera înfăptuirilor socialismului, poeta găseşte pretu­tindeni în viaţa noastră temeiurile bucuriei şi ale unei încrederi în viaţă, menită să devină adevărate prilejuri de sărbătoare. Primul ciclu de versuri­­al volumului „Reportaj“ se deschide cu poemul „Hala“, în­chinat eroicilor oţelari hinnedoreni. Poeta descifrează aici un simbol al îndrăznelii creatoare, o altă sursă a entuziasmului de toate zilele. „Con­trastul ezitării / e hala mare din Hunedoara / unde gestul se încarcă de forţă / ca pasărea de spaţiu / şi unde cuptoarele, solemne, funda­mentale, / scot, la zîmbetul omului, / un zîmbet fierbinte, de aur“. Tre­cerea prin hala cuptoarelor de la ma­rele combinat siderurgic de la Hune­doara lasă în felul acesta trăsături adinei în simţirea poetei. De cele mai multe ori, Nine Cassian prăznuieşte bucuriile simple, obşinuile ale muncii cotidiene, într-o gospodărie agricolă colectivă („Umorescă“), cîntă satisfacţia pescarilor întorşi din largul mării cu o recoltă bogată („Tablou“) sau, în sfîrşit, descrie realizările multi­laterale dintr-un sat dobrogean („Scrisoare de dragoste“). Sînt poeme care fac parte din ciclul „Re­portaj“ şi reuşesc să reconstituie u­n itinerar liric remarcabil al sărbăto­rilor diurne dintr-o ţară în plină activitate creatoare. In acelaşi itinerar ne-a impre­sionat îndeosebi un poem dedicat, după titlul autoarei­­ „Industriei". Se simte în versurile acestuia o certitudine desăvârşită în faptele con­strucţiei socialismului, ce fiind sur­sele autentice ale poeziei. Vizitînd o fabrică de zahăr, poeta urmăreşte fazele procesului tehnologic pentru a ne transmite o imagine lirică a destoiniciei oamenilor muncii în plin efort al extracţiei zahărului, cel „ce-a străbătut în faţa mea / drumul superb de la pămînt la stea!“ Ad­miraţia pentru cei ce muncesc la un înalt nivel al tehnicii moderne este lirică, dar esenţa poemului implică şi reflecţia lucidă şi uimitor de clar formulată, asupra acelei nobleţe u­­mane care luminează astăzi hotă­rîtor profilul oamenilor: „O, suflet magic al industriei­­ care trezeşti în auriri toamn­ei ca — într-un clei / de zahăr — iuţi impulsuri ome­neşti ! / Slăvit fii, comunism, tu care dezrobeşti / din îndărătnice pămîn­­turi aspre, / cristalele desăvârşirii noastre“. Motivul central al sărbătorilor zil­nice se dovedeşte a fi de fapt, transformarea conştiinţei umane, în plină construcţie a noii societăţi. Elementele afective şi cele care ţin de exprimarea unei judecăţi lucide, aprofundează în versurile Ninei Cassian, stări de spirit diferite, nuanţează entuziasmul şi satisfacţia participării la cauza comună a luptei. In poemul „Toate vîrstele“ autoarea mărturiseşte bucuria de a cîntă faptele vieţii de astăzi la scara di­versă a sensibilităţii tuturor vîrste­­lor, pentru ca nimic din esenţa eve­nimentelor actuale să nu se piardă din mesajul poeziei. „Am luat hotă­­rîre șl să nu mă despart niciodată / de copilărie, de adolescenţă, de tine­reţe, / ci să-mi trăiesc simultan toate vîrstele...“ — spune poeta tăl­măcind necesitatea completării per­manente a sentimentelor cu raţiu­nea. Intre înţelepciunea meditaţiei şi exuberanţa tinereţii, se caută un anumit echilibru în stare să reţină simultan cele mai importante eve­nimente ale vieţii. Efortul de a ex­prima „lumina adevărului“ îşi are obîrşia în adolescenţă, în anii răz­boiului, cînd „revoluţia ascunsă şi gravă mi-a incendiat fruntea“. In volumul „Sărbătorile zilnice", Nins Cassian aduce omagiul său unei alte bucurii cotidiene, aparţinind de data aceasta poetului contemporan, care are astăzi privilegiul de a transmite integral o gamă de sen­timente şi reflecţii — le scara tu­turor vîrstelor — caracterizînd deopo­trivă măreţia luptei noastre. Atunci cînd evocă domeniul vast al muncii de partid, încărcată de răspunderea fericirii oamenilor. Nini Cassian luminează această activitate cu, îndrăzneţe perspective ale viito­rului. „Noaptea în sala de şedinţe“ este un poem care descrie decorul simplu în care se desfăşoară munca înţeleaptă a unui colectiv de acti­vişti ai partidului. In atmosfera poemului se reconstituie tensiunea activităţii ce pare că mai stăruie încă, după terminarea dezbaterilor, sensibilă, ca „pauza dintre părţile simfoniei / cînd răsună doar ani­maţia Interioară a ascultătorilor, / continuitatea emoţiei lor". Sediul de partid înseamnă pentru poet „anti­camera acţiunilor biruitoare / locul consfătuirii şi al coordonării". Cîn­­tecul are aici cadenţa largă a mîn­­driei şi a demnităţii umane care la sediul de partid se poatea regăsi mai vie, mai autentică — în pri­mele rînduri ale luptei : „Alegem, aici, dintre noi / pe cei mai intran­sigenţi şi mai înţelepţi, / pe cei mai pătrunzători şi mai mulţi,ate­­ra,­i ', pentru a le da sarcinile cele mai grele“. Participarea la luptă alătură firesc eforturile mineru­lui cu cele ale poetului, pentru că­ „sărbătorile zilnice“ presupun privi­rea lucidă şi înţelegerea adîrtcă a tot ceea ce înseamnă frumuseţe în personalitatea umană. Identitatea dintre artă şi muncă devine un simbol generos în poemul „Adine“: „îmi scot casca şi, iată, / un cerc de năduşeală rămine-n urma ei, / aşa cum pe fruntea ta sclipeşte con­ştiinţa, / minerale, / tovarăşul meu de idei ! Liric şi lucid, cîntecul consacrat de Nina Cassian sărbătorilor zilnice ale vremii noastre, include ca o autentică monografie festivă,’ şi ver­­suri de dragoste. Delicateţea tran­scrierii sentimentelor, nuanţarea fină a dorului, a tristeţei sau peisajul fierbinte şi aspru al dorinţei, sur­prind momente semnificative pentru o trăire multilaterală, la scara tutu­ror vîrstelor. Cu acea impresionantă puritate a sentimentului din poemul său, „Micul prinţ“, Nina Cassian de­dică bucuriilor dragoste,, locul cuve­nit în contextul universului cotidian. In centrul acestui univers cuprin­zător, multilateral, care este viața actuală, poeta cîntă în primul rînd munca eroică e constructorilor socia­lismului, că fiind cea mai frumoasă dintre „sărbătorile zilnice". Omagiul poetei se adresează oţelarilor hunedo­­reni, ca şi minerilor din Valea Jiului, cu bucuria unei participări directe la cauza noastră comună. MIRON DRAGU O ^LITGN­HRH yib­­l C­uvinte iHCtuciscL te M R F i Fi R F 8 R S C 9, ORIZONTAL : î) Am­barcaţiune cu visle - Susţinătorul pinzelor co­răbiei. 2) Coborirea unui hidroaviori şi lunecarea pe apă pină la oprire (pi.) — Mare fără mar­gini ! 3) Roata pe care o mînuieşte cirmaciul vasului - Pinză (dar nu de corabie). 4) Cucerito­rul inimilor — „Toate pînzele sus". 5) Domnul pescar - A da drumul in apă unui vapor. 6) Ion Luca Caragiale — Isteți la minte — In marină! 7) Ghid al navigatorilor alături de busolă — Ma­terial pentru... colaci (nu de salvare). 8) Pinză de corabie — Tub gol! — Este alcătuit din va­pori de apă. 9) Pupă­­ — Vapor (pl.) 10) Operă (abr.) — Care se referă la vapoare — Antenă . 11) Ambarcaţiune uşoară cu pinze — Constanţa Cimpeanu. 12) Munte în Armenia sovietică — Masiv muntos in Carpaţii noştri. VERTICAL: 1) Vas... cu gheaţă — Plantă oleaginoasă. 2) Coman­dantul linei flote — Navă. 3) Ambarcaţiune cu motor puternic care remorcă alte vapoare — Nota diapazonului. 4) In mina hocheiştilor — Pasăre care se răneşte cu alune. 5) F­iu in Franţa — Ca apa de mare. 6) Cub de os — Cuget ! — Peşte de Dunăre, asemănător cu şalăul. 7) In vîrful catargului! — Sare­­t acidului oleic — Măsură de supra­faţă. 8) Lucrează vasele din aramă — Lacuri. 9) Transatlantic celebru, victima unui gheţar plutitor in anul 1912 — Cadă. 10) Persoană -Organizaţia Naţiunilor Unite — Consoane. 11) Crustaceu — Acostate. 12) Contraamiral — Matroz, D. IACOBESCU

Next