Informatia Bucureştiului, octombrie 1961 (Anul 9, nr. 2539-2564)

1961-10-02 / nr. 2539

Pentru a bara calea fascismului în Franţa Cilii din Petitig si P.S.U. rutenii colaboram cu toate fortele politice deeserate PARIS 2 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia France Presse, in seara zilei de 1 octombrie au luat sfîrşit la Paris dezbaterile Comitetului politic naţional al Par­tidului Socialist Unificat din Franţa, (P.S.U.), convocat pentru pregătirea sesiunii Consiliului naţional al aces­tui partid, care va începe la 11 oc­tombrie. După terminarea dezbaterilor a fost dată publicităţii o rezoluţie, adoptată în unanimitate în care se subliniază : „Comitetul politic naţional al Parti­dului Socialist Unificat a împuternî­­cit Biroul Politic naţional al parti­dului să ia de urgenţă contact cu toate formaţiunile politice din Franţa hotărâte să­ lupte împotriva actualei politici dusă de guvernul francez“. Rezoluţia menţionează de asemenea că Partidul Socialist Unificat din Fran­ţa nu trebuie să se limiteze numai la contacte cu celelalte forţe demo­cratice din Franţa, ci, va trebui să desfăşoare o politică strîns legată de propunerile practice, care urmează a fi aplicate de toate organele P.S.U. Rezoluţia preconizează crearea unei organizaţii de autoapărare antifascistă şi cere membrilor partidului să de­maşte pretutindeni cu perseverenţă activitatea fascistă a C.A.S. Intr-o declaraţie făcută in cadrul dezbaterilor Edouard Depreux, membru al Comitetului Politic al P.S.U., a re­comandat colaborarea cu toate forţele politice democrate pentru a bara ca­lea fascismului în Franţa. Telegramă Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez­­ Tovarăşului IAU ŞAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga­ Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, al Consiliului de Miniştri şi al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră şi prin dumnea­voastră poporului chinez un salut frăţesc şi călduroase felicitări. Marele şi harnicul popor chinez a înfăptuit,­ sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profunde transformări revoluţionare şi a obţinut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan internaţional Repu­blica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace şi colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Popu­lare Chineze şi este convins că poporul chinez va dobîndi noi şi mari victorii, în dezvoltarea continuă economică şi culturală a patriei sale. Prietenia şi colaborarea frăţească romîno-chineză, izvorîte din comuni­tatea ţelurilor de construire a socialismului, din apartenenţa la marea familie unită a ţărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninismului şi ale internaţionalismului proletar, spre binele popoarelor noastre şi al cauzei, păcii în lume. De ziua­ marii sale sărbători naţionale, urăm poporului frate chinez suc­cese tot mai strălucite în făurirea vieţii sale noi socialiste. Trăiască în veci prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER prim-secretar al Comitetului Central preşedintele al Partidului Muncitoresc Romin, Consiliului de Miniştri preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne al Republicii Populare Romine Din ţările prieteneR. D. Germană Printre muncitorii de la Uzinele „Zeiss" , de GUNTER BURR şi WALTER FRIEDRICH DIMINEAŢĂ... Primele raze de soare luminează crestele mun­ţilor din Turingia, dîndu-le o culoare roşiatică. Aflat încă în umbră, oraşul Jena pare un leagăn de ver­deaţă. Viaţa îşi reia cursul, pe stră­zile oraşului apar trecătorii : mii de mur­citori se îndreaptă către uzine, studenţii umplu amfiteatrele universi­tăţii. La uzina Welt-Zeiss, a cărei uriaşă clădire domină peisajul şi care a fă­cut oraşul Jena celebru, lucrează peste 18.000 de persoane. Sunt lucrători în­­demînatic­i, bărbaţi şi feniei avînd cu­noştinţe bogate­­ şi complexe, aşa cum o cere marea precizie a produselor pe care le fabrică. Am trecut şi noi, o dată cu munci­torii, pragul Uzinelor Zeiss, pentru a cunoaşte mai îndeaproape viaţa oa­menilor de aici, preocupările lor, felul în care îşi petrec timpul liber. Heiner Frank este membru în comite­tul sindical al întreprinderii, mai pre­cis responsabil cu activitatea cultu­rală. „Dacă aţi dori să asistaţi la toate întilnirile şi manifestările tuturor grupurilor noastre de artişti amatori, ar trebui să rămineţi la Jena cel puţin trei săptămini“, ne spune el rîzînd. Heiner Frank ne-a vorbit despre ac­tivitatea celor 21 de grupuri folclorice şi ansambluri de artişti amatori. Prin­tre acestea se află şase formaţii corale şi orchestre. Cei pe care ii pasionează astronomia, desenul sau pictura, îşi au de asemenea grupurile lor. Colec­tivul care se ocupă de astronomie şi care poartă frumosul nume de „Ura­nia“, şi-a stabilit centrul la observa­torul popular din Jena. Membrii co­lectivului ţin aci conferinţe, organizea­ză expoziţii şi atrag mereu un număr tot mai mare de colaboratori din rîn­­dul populaţiei. Grupul de fotografi a­­matori cuprinde zeci şi zeci de per­soane. De asemenea, colectivul de fila­­tel­işti. Cine lucrează la Uzinele Zeiss poa­te de asemenea să devină şi... vedetă de cinema. Studioul cinematografic al uzinei şi-a propus să turneze filme sa­­tîrîce de scurt metra­j. Anul trecut, în­treprinderea a alocat pentru activitate culturală suma de 900.000 mărci, sin­dicatul, contribuind cu 136.000 mărci. Din virilii măreţei clădiri a uzinelor, în faţa ochilor apare o privelişte mi­nunată. Tovarăşa Netz, responsabilă cu asigurări sociale, ne arată cu­­in gest larg oraşul şi ne indică clădirile de care lucrătorii uzinelor Zeiss sunt îndeosebi mîndri. Jos, la stingă, ne spune ea, se vede clinica noastră pen­tru copii, „Jussuf Ibrahim“. Clinica are 250 de paturi pentru copii pirul la virsta de 14 ani. Un număr de 15 medici specialişti se îngrijesc de să­nătatea micilor pacienţi. Ceva mai în­colo se văd clădirile noi ale creşei pentru copiii în vîrstă de şase săptă­mini pînă la­­trei ani. Există, de ase­menea, trei grădiniţe pentru copii de vîrstă preşcolară, precum şi alte două centre pentru 230 de copii de vîrstă şcolară care îşi pot face aci lecţiile. Bineînţeles că există şi o policlinică modernă, precum şi un sanatoriu de noapte, o farmacie, trei cluburi şi al­tele. ★ Am vizitat apoi cîteva familii care locuiesc în apartamentele noi reparti­zate muncitorilor de la Uzinele Carl Zeiss-Jena. Vom vorbi doar despre una, familia Ernst Thieme, care lo­cuieşte într-o mică vilă din strada Freiligrathstrasse 35. Ernst Thieme mărturiseşte că nu întîmpină greutăţi materiale. Are diplomă de frezor şi a-a cum învaţă pentru a deveni mecanic. Tovarăşa Thieme lucrează ca munci­toare într-unul din atelierele uzinelor Zeiss. O dată pe săptămînă ea îşi pe­trece scara într-un colectiv unde în­vaţă să execute obiecte de artă popu­lară, una dintre pasiunile ei. Picturile pe stofă care îi împodobesc aparta­mentul sunt primele sale creaţii de a­­cest fel. In timp ce soţia se ocupă de aria sa, soţul învaţă. El urmează cursurile unei universităţi serale de trei ani. ( TODOR JIVKOV: „Ţările socialiste poartă în faţa omenirii răspunderea pentru menţinerea păcii în lumea întreagă“ SOFIA­­ (Agerpres). — Luînd cuvîntul la 30 septembrie la şedinţa de închidere a Conferinţei na­ţionale a raţionalizatorilor şi inven­tatorilor din Bulgaria, Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, a declarat: „Ţările socialismului poartă în faţa omenirii răspunderea pentru menţinerea păcii in lumea întreagă. Tocmai de aceea ele sînt ferm hotărîte să lichideze pri­mejdiosul focar de război din inima Europei şi să semneze pînă la sfirşitul acestui an Tratatul de pace cu Germa­nia, chiar in cazul cînd ţările occiden­tale vor refuza să o facă. Politica ter­giversărilor, a arătat T. Jivkov, nu face decit jocul imperialiştilor“ Scopul vizitei lui Joxe în Algeria PARIS­­ (Agerpres). — Ministrul francez pentru problemele Algeriei, Louis Joxe, a făcut o vizită de o zi în Algeria. In cercurile ziaris­tice din Paris această vizită este pusă în legătură cu zvonurile privitoare la intenţia guvernului francez de a crea într-un viitor apropiat în Algeria un „organ provizoriu“ format din re­prezentanţii burgheziei algeriene strîns legate de administraţia franceză. Acest organ ar urma să pregătească şi să efectueze în Algeria referendumul în problema autodeterminării, aşa cum înţeleg aceasta cercurile guvernante franceze. Autorităţile franceze intenţio­nează să pună la dispoziţia lui forţe armate alcătuite din algerieni merce­nari care servesc în prezent în armata colonialistă franceză. Cu ajutorul a­­cestui organ-marionetă guvernul fran­cez doreşte să reglementeze şi proble­ma viitorului Saharei, a bazelor mili­tare franceze din Algeria, a garanţiilor pentru populaţia europeană minoritară din această ţară. La Paris se crede, de asemenea, că aceste probleme vor fi abordate de preşedintele de Gaulle în discursul pe care intenţionează să-l ţină luni seara După cum anunţă corespondentul a­­genţiei Reuter, Joxe a avut de aseme­nea convorbiri cu autorităţile din Alge­ria în legătură cu activizarea în ulti­mul timp a elementelor ultracolonia­­liste din organizaţia O.A.S., care au anunţat pentru luni un nou val de acţiuni teroriste în întreaga Algerie. Joxe a cerut, de asemenea, autorităţilor algeriene să intensifice acţiunile pen­tru găsirea fostului general pucist Raoul Sa­lan­asi a celorlalţi conducători ai organizaţiei O.A.S. Referindu-se la o sursă franceză demnă de încredere, corespondentul relatează că Salari s-ar afla în momentul de faţă la Atei­­lla, în Marocul Spaniol. In acelaşi oraş se află şi un orciu de legătură al O.A.S BIZERTA: Trupele franceze se retrag pe vechile poziţii TUNIS 2 (Agerpres).­­ Acordul inter­venit vineri seara între Franţa şi Tuni­sia în legătură cu Bizerta a început să fie pus in aplicare duminică dimineaţa. Trupele franceze de la Bizerta se retrag pe poziţiile pe care le-au deţinut înainte de recentele tulburări. Circulaţia intre Tunis şi Bizerta s-a restabilit. După cum relatează agenţia France Presse, ziarele tunisiene manifestă „o anumită rezervă“ faţă de acordul în­cheiat. Intr-adevăr ziarul independent „AS SABAH" scria duminică dimineaţa: „Ceea ce interesează acum este Începe­rea rapidă a unor tratative asupra fon­dului problemei care a provocat sînge­­rosul conflict, adică asupra evacuării to­tale a trupelor franceze într-un interval de timp rezonabil. Evenimentele din Siria DAMASC 2 (Agerpres). — Agenţia United Press international relatează că postul de radio Damasc a anunţat numirea generalului Abdel Kerim Zah­reddin in funcţia de co­mandant suprem al forţelor armate siriene. Radio Damasc a făcut de asemenea cunoscut că universităţile din Damasc şi Alep, precum şi cele­lalte şcoli au fost închise pentru a preveni demonstraţiile. Potrivit agenţiei France Presse, la Damasc şi la Alep, au avut loc ma­nifestaţii atît în sprijinul noului gu­vern sirian cit şi împotriva lui. Par­ticipanţii la acestea din urmă şi-au exprimat fidelitatea faţă de Republica Arabă Unită, într-un comunicat difu­zat duminică dimineaţa de postul de radio Damasc se menţionează că „ele­mente subversive au încercat să trans­forme manifestaţiile de bucurie in ma­nifestaţii ostile noului guvern“. Postul de radio Cairo declară că la Alep s-ar desfăşura lupte de stradă. Ministrul Afacerilor Interne al Si­riei a făcut cunoscut că alegerile vor avea loc probabil înainte d­e terme­nul de patru luni stabilit în declaraţia guvernamentală. Agenţia Reuter rela­tează că guvernul sirian a dizolvat pe teritoriul Siriei partidul Uniunea Naţională, singurul partid legal din R.A.I. Aceeaşi agenţie informează că toţi militarii şi funcţionarii civili de ori­gină egipteană din Siria au primit ordin să se prezinte la comandamen­tele militare pentru a fi retrimişi la Cairo. ★ LONDRA 2 (Agerpres). — „Anglia a încetinit retragerea trupe­lor sale din Kuweit. Această măsură a fost luată, potrivit unor surse oficiale britanice, ca urmare a situaţiei din Siria“, relatează agenţia United Press International. • Republica Arabă Unită a lunt la 1 octombrie relaţiile diplomatice cu Iordania şi Turcia, care au recu­noscut noul regim din Siria. Preşedintele Gamal Abdel Nasser, a anunţat postul de radio Cairo, a adoptat h­otărirea de a rupe relaţiile diplomatice cu aceste ţări din cauza poziţiei lor ostile faţă de R.A.U. (Din presa de dimineaţă). continua să facă concesii lui Chombe ELISABETHVILLE 2 (Agerpres). — Comandamentul O.N.U. continuă să facă concesii lui Chombe. Reprezen­tantul O.N.U. în Katanga, Conor O'Brien, a declarat la 1 octombrie că, acceptînd o nouă cerere a lui Chombe, a ordonat retragerea trupe­lor O.N.U. de pe o serie de poziţii ocupate de eie la Elisabeth­ville. E. Kimba, „ministrul de externe“ al Katangăi, s-a grăbit să declare in a­­ceeaşi zi gazetarilor că trupele O.N.U. au acceptat să evacueze treptat toate punctele strategice pe care le ocupă şi în primul rînd poşta şi că s-au angajat să nu reia ostilităţile. Chombe a ţinut o conferinţă de pre­să la care a pretins că „în armata“ sa n-ar mai exista mercenari străini de la 28 august, deşi după cum se ştie la 30 septembrie Conor O’Brien a făcut cunoscut că este în posesia unei liste de peste 100 de ofiţeri albi în solda lui Chombe. Comandamentul O.N.U. ♦ ÎNLĂTURAREA jugului colonial a însemnat pentru poporul guineez începu­tul unei vieţi noi. (De la proclamarea independenţei Guineei se împlinesc astăzi trei ani). Tineretul se împărtăşeşte de roadele muncii pline de avint pentru lichidarea odioasei moşteniri a trecutului colonialist, pentru crearea unei vieţi libere şi independente. In clişeu: Tineri pionieri din Guineea. __________________ i­g­r­amă Excelenţei sale Domnului SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry Cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Guineea vă rog să primiţi feli­citări cordiale precum şi cele mai sincere urări de prosperitate şi progres pentru poporul guineez. îmi exprim convingerea că relaţiile de cooperare şi prietenie, stabilite intre ţările noastre, se vor dezvolta spre binele ambelor noastre popoare şi al păcii in lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine . La 30 septembrie, delegaţia Ma­rii Adunări Naţionale a R.P. Romine condusă de Ion Pas, vicepreşedintele grupulu­i român al Uniunii interpar­lamentare şi preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, care se află în Finlanda, a vizitat noul studio al televiziunii finlandeze.­­ Cu prilejul celei de-a XlI-a ani­versări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, Liu Gien-guo, ambasa­dorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti, a ros­tit duminică seara o cuvintare la posturile noastre de radio şi televi­ziune. (Din presa de dimineaţă). CU PRILEJUL celei d­e-a 12-a ani­versări a Republicii Populare Chineze, în seara zilei de 29 septembrie a avut loc la Tokio un miting din iniţiativa a 35 de organizaţii obşteşti de masă din Japonia. Participanţii la miting, aproximativ 2000 de reprezentanţi ai parti­d­el­or po­litice, ai uniunilor sindicale, muncitori, oameni de ştiinţă şi cultură, au adoptat in unanimitate o rezoluţie cu privire la restabilirea imediată a drepturilor legi­time ale Republicii Populare Chineze in Organizaţia Naţiunilor Unite. • Robert F. Williams jr, lider ne­gru al mişcării pentru integrarea ra­sială din S.U.A., a cerut azil politic guvernului cuban, în urma persecu­ţiilor la care a fost supus din cauza activităţii sale pentru integrarea ra­sială a negrilor din S.U.A. (Din pre­sa de dimineaţă). LA 30 SEPTEMBRIE şi-a încheiat lucrările cel de-al 6-lea Congres al Uniunii Tineretului Popular Indonezian. Congresul a adoptat rezoluţii în care este exprimată hotărîrea tineretu­lui din Indonezia de a începe lupta armată pentru eliberarea Irianului de vest. • Incepind de la 1 octombrie a. c„ se efectuează a doua reducere de impozite pe salariile muncitorilor si funcţionarilor în conformitate cu le­gea adoptată de Sovietul Suprem al U.R.S S. in mai anul trecut. Sunt scu­tiţi de plata impozitelor oamenii muncii ale căror salarii lunare nu de­păşesc do rurile. In acelaşi timp se reduce cuantumul impozitului pe ve­nit, precum si al impozitului asupra celibatarilor, cetăţenilor nefamilisti sau cu familii mai puţin numeroase, cu salarii intre 61 ruble pînă la 70 ruble lunar. (Din presa de dimi­neaţă). I • La Acera a fost dată publicităţii o declaraţie a cancelariei preşedin­telui Ghanei cu privire la pregătirea unui proiect de lege prevăzind in­tensificarea măsurilor împotriva cri­melor de stat. Declaraţia subliniază că orice încercare de a răsturna gu­vernul prin mijloace ilegale sau de a schimba cu forţa orientarea poli­tică a guvernului constituie cea mai gravă crimă şi va fi pedepsită cu moartea. (Din presa de dimineaţă). LA 29 SEPTEMBRIE şi-a încheiat lucrările cel de-al 9-lea congres al zia­riştilor din Brazilia. In declaraţia fi­nală dată publicităţii, reprezentanţii presei braziliene au condamnat recenta lovitură de­ stat pusă la cale de ele­mentele reacţionare, arătînd că aceasta urmărea suprimarea libertăţilor demo­cratice ale poporului brazilian. ÎNCEPIND de la 1 octombrie în India s-a introdus sistemul metric care va înlocui sistemul de măsură englez. RELATIND despre succesele luptei de eliberare naţională desfăşurate de poporul angolez împotriva colonialişti­lor portughezi, ziarul „GHANA TIMES“ scrie că in regiunile Carmona şi Ne­­gage patrioţii angolezi au întreprins o nouă ofensivă care s-a soldat cu în­­fringerea serioasă a trupelor portughe­ze. Colonialiştii au fost nevoiţi să se retragă, de asemenea, din regiunea Bembe (partea de nord a Angolei). In acelaşi timp, relatează ziarul, potrivit unor informaţii, colonialiştii portughezi construiesc obiective mili­tare în Mozambic, altă colonie africană portugheză. In oraşul portuar Beira se construieşte o bază aeriană militară. De asemenea,­ este prevăzută construi­rea de baze in oraşele Nakala, Tete şi altele. Ziarul relatează că baza de la Beira a fost vizitată de reprezentanţi oficiali ai N.A.T.O. La hidrocentrala electrică de la Bratsk — (cea mai mare hidrocentrală din lume) — continuă montajul puternicelor hidroagregate. Constructorii hidrocen­tralei vor să Intîmpine cel de-a! XXII-lea Congres al P.C.U.S. printr-o nouă victorie — să pornească în turaţie de probă două agregate. In ziua de 29 septembrie s-a încheiat zăgăzuirea puternicului riu Angara. Angara a început să umple noua mare siberiană — lacul de acumulare al hidro­centralei de la Bratsk. In ziua deschiderii Congresului al XXII-lea al P.C.U.S., Marea Bratsk va în­cepe să alimenteze Eriseiul prin turbinele hidrocentralei. ÎN FOTOGRAFIE: vedere generală a șantierului Hidrocentralei de la Bratsk. ECOURI O ECOURI O broşură „salvatoare“ 25 septembrie 1961. In această zi personalul oficiilor olandeze, de poştă şi-a depăşit îndatoririle de serviciu. El a distribuit 3,5 milioa­ne de plicuri■ Să nu credeţi cum­va că in ziua respectivă cetăţenii olandezi au expediat atitea scri­sori concetăţenilor lor. Dimpotri­vă■ Ca data susamintită, corespon­denţa poştală obişnuită a sosit la adresă cu o întirziere considera­bilă. Cum se explică totuşi că in acea zi poştaşii olandezi au mun­cit mai mult ca de obicei? Un observator cit de cit atent la manifestările cotidiene din O­­landa va constata cu uşurinţă că in această ţară isteria războinică ia amploare. Un loc important in cadrul campaniei de agiţare a is­toriei războiului îl ocupă tendin­ţa cercurilor conducătoare din O­­landa de a insufla poporului o­­landez ideea că un război atomic este inevitabil. In vederea susţi­nerii acestei idei, oficialităţile olandeze au întocmit şi editat, în­tr-un tiraj uriaş pentru Olanda - 3,5 milioane exemplare , o bro­şură cu instrucţiuni asupra felu­lui cum poate să se „salveze" populaţia in caz de atac atomic. Dacă ţinem cont de faptul că O­­landa are 11­ 554.000 locuitori, re­zultă că la mai puţin de patru olandezi revine cite o broşură „salvatoare la 25 septembrie a.c­, broşura respectivă a fost difuzată prin o­­ficiile poştale, cele 3,5 milioane de exemplare revenind la tot ati­tea familii de olandezi■ Pentru a fi un ton cu acţiunea întreprin­să de oficialităţile olandeze, mi­nistrul Afacerilor Interne al O­­landei, incercind să „justifice" măsurile luate de guvern in do­meniul „apărării“, a îndemnat, populaţia olandeză, în cadrul unui discurs ţinut la posturile de ra­dio şi televiziune, să facă rezerve de alimente pentru o săptămină. Observatorii politici din Olanda pun înăsprirea istoriei războinice pe seama intenţiei autorităţilor olandeze de a strecura prin par­lament proiectul bugetului de stat pe 1962 care prevede o creştere a fondurilor destinate scopurilor militare. După cum ne infor­mează presa străină, in 1961 buge­tul militar a fost de 1­ 926.000.000 guldeni, iar pentru anul 1962 se prevede o creştere de 135.000.000 guldeni. Acest lucru va face ca cheltuielile militare să ajungă la 2.061.000.000 guldeni — sumă ne­­maiinvtiluită in istoria ţării şi care reprezintă peste o cincime din toate cheltuielile bugetului de stat. Totodată se prevede ca in 1963 pentru scopuri militare să se aloce suma de 2.136.000.000 gul­deni. Mijloacele necesare accele­rării cursei înarmărilor, urmează a fi realizate, aşa după cum pro­pune ministrul de război al Olan­dei, prin mărirea impozitelor per­cepute de la populaţie şi reduce­rea cheltuielilor la o serie de alte capitole ale bugetului de stat. Servili faţă de cererile inso­lente ale cercurilor militariste din N.A.T.O. şi de politica lor răz­boinică, guvernanţii olandezi au hotărit de curind pe lingă spori­rea bugetului militar şi trimiterea ECOURR de trupe olandeze in Germania occidentală. Dar măsurilor cu caracter răz­boinic, întreprinse de guvernul o­­landez, le răspunde dorinţa de pace a populaţiei olandeze care a început să organizeze nenumărate mitin­guri şi demonstraţii de protest împotriva politicii militariste a guvernului. La un asemenea miting, urmat apoi de o demon­straţie, ce a avut loc de curind la Amsterdam, participanţii au străbătut străzile oraşului pur­­tind pancarte cu lozincile: „Nu războiului!"­, „Reducerea si nu prelungirea stagiului militar­­“, „Nici un fel de ajutor elemente­lor revanşarde germane !" Participanţii la miting au adop­tat in unanimitate un apel către guvern, in care protestau ener­gic împotriva trimiterii, de trupe in Germania occidentală si impo­triva sporirii impozitelor pentru scopuri militare. Manifestările opiniei publice olandeze arată că poporul olan­dez, departe de a se impăca cu politica miltaristă a cercurilor guvernamentale, îşi intensifică pe zi ce trece lupta împotriva renaş­terii militarismului german, pen­­tru slăbirea încordării internaţio­nale, pentru pace şi securitate în întreaga lume. V. APOLOZAN Acte samavolnice săvîrşite de rebelii laoţieni împotriva populaţiei locale HANOI 1 (Agerpres).­­ Pe teritoriul Laosului ocupat de re­beli, aceştia terorizează populaţia lo­cală, se dedau la jaf şi violenţă. După cum transmite postul de radio „VOCEA LAOSULUI“, de la începu­tul lunii mai, numai la Vientiane ei au arestat 169 de persoane, au îm­puşcat 17, au incendiat 92 de case şi o pagodă, au rechiziţionat multe vite de la localnici. In sudul Laosului partizanii, spriji­niţi de populaţie, dau o ripostă hotă­­rîtă rebelilor. In perioada menţionată rebelii au înregistrat în timpul ciocnirilor cu par­titanii 158 de morţi, 117 răniţi, 14 rebeli au fost luaţi prizonieri. Printre aceştia se află­­şi patru mercenari străini. Pag. a 3-a. „Capitalismul popular “şi In America Latină CAPITALISMUL popular a tre­cut oceanul pătrunzi­rid pînă şi in America Latină. O publicaţie sindi­cală mexicană dădea cîteva relatări interesante asupra felului cum un grup restrîns de capitalişti autoh­toni, în cîrdăşie cu capitaliştii stră­ini, au folosit această nouă me­todă de spoliere a populaţiei în ve­derea realizării de beneficii substan­ţiale. „Telefonos de Mexico”, socie­tate „anonimă“ cu capital străin urma, în conformitate cu o hotărîre guvernamentală să treacă în proprie­tatea acţionarilor mexicani „Anoni­mii99 capitalişti străini au avut­ „mă­rinimia“ să dispună „dispersarea ac­ţiunilor în pături cît mai largi“, adică aplicarea „capitalismului popu­lar“. Astfel, toţi posesorii de telefoane sau toţi cei care apelau la serviciile acestei societăţi pentru efectuarea unei instalaţii, erau obligaţi ca, în afara achitării costului lucrării, să achiziţioneze cel puţin o acţiune a societăţii, devenind în mod forţat coproprietar“ al întreprinderii. Dar proaspătul capitalist“ nu era prea fericit în noul său rol. Acţiu­nile cotau pe piaţă la aproximativ 60 la sută din preţul nominal achi­tat­ de ,,capitaliştii populari“. Aceş­tia căutau să se descotorosească de acţiunile socotite, ceea ce şi erau­ un supra-preţ la instalaţia executată de societate. ,,Achizitori“ dinainte pregătiţi colecţionau de pe piaţă a­­ceste acţiuni „populare99 depreciate, astfel că ele se strîngeau în serta­rele unui grup restrîns de capitalişti cu care „Telefonos de Mexico“ a­­ranjase totul dinainte, împărţind be­neficiile rezultate de pe urma spe­culaţiei. O altă mostră de „capitalism popular99 a furnizat întreprinderea de confecţii şi ţesături „Vestex99 din Santiago de Chile. Cei 150 munci­tori ai acestei întreprinderi, au de­clarat o grevă împotriva hotăririi direcţiei de a concedia 80 de mun­citori şi de a lichida anumite drep­turi cîştigate. Muncitorii au fost a­­meninţaţi că dacă nu reiau lucrul întreprinderea va fi lichidată şi ast­fel vor rămîne toţi pe drumuri. în urmă cu cîteva luni se intro­dusese în această întreprindere „ca­pitalismul popular“, o parte din muncitori devenind acţionari,“ prin reţineri din salariu. Senatorul Carlos Vial Espantoso, conducătorul între­prinderii, declarase atunci muncitori­lor: „De aici înainte voi, deveniţi «societari» ai întreprinderii Nu mm trebuie să vă gîndiţi la prime sau gratificaţii pentru că voi înşivă sfn­­te­ţi proprietarii Iar «Vestex»99 Şi iată-i acum pe aceşti „proprie­tari“ nevoiţi să accepte concedierea a 80 de tovarăşi de muncă, (unii dintre ei tot „societari“). Fie că poartă titulatura pompoasă: „capitalism popularfie că se vor­beşte despre ,,democratizarea capi­talului99, capitalismul rămîne ceea ce este : mijlocul de înavuţire, a unui restrîns pumn de exploatatori pe spinarea celor mulți.

Next