Informatia Bucureştiului, noiembrie 1961 (Anul 9, nr. 2565-2590)

1961-11-01 / nr. 2565

Congresul al nil-lea al Pilii și-a încheiat lucrările ll'!!lii!!lllli3ifliri!illlllliiíillllll:llli'ilii;llll:Íilill|i|lllli1li.||IIÍLllllii!lii'lliil'llli;llliiilli::ilii;;:llli!llli1IJIl;;illHllllllii:illi^^ ■llll;!llll' ^'iliiaillllllillLillllliMlllillilii'lllllilllllllllliillihlllllllllii'illll'll.illi^ ilIlilHIIHIirillirilliillHII! llliJII illll'i|ll! i|lh illli !| Rezoluţia Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 octombrie delega­ţii la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. au adoptat în unanimitate Rezoluţia cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. Congresul al XXII-lea al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovetice, se spune în Rezolute, a aprobat pe de­plin linia politică şi activitatea prac­tică a Comitetului Central al P.C.U.S. în domeniul politicii interne şi externe. Au fost aprobate, de asemenea, con­cluziile şi propunerile cuprinse în Ra­portul de activitate al Comitetului Central al P.C.U.S. . După cum se arată în Rezoluţie, „întreaga desfăşurare a evenimentelor, confirmă justeţea concluziilor teoreti­ce şi liniei politice a partidului nos­tru. A triumfat pe deplin linia Con­gresului al XX-lea, linie dictată de viaţa însăşi, de grija pentru binele poporului, linie pătrunsă de spirit creator revoluţionar leninist". Congresul al XXII-lea subliniază în Rezoluţia sa că „trăsătura determi­nantă a situaţiei internaţionale con­temporane este creşterea continuă a forţelor socialismului, democraţiei şi păcii în lumea întreagă“. „Viaţa a confirmat justeţea liniei partidului nostru în domeniul politicii externe, care urmăreşte preîntîmpina­­rea războiului şi consolidarea păcii. Această linie corespunde intereselor fundamentale ale poporului sovietic şi este sprijinită de forţele iubitoare de pace din toate ţările“.’ Congresul, se spune în Rezoluţie, dă o înaltă apreciere consecvenţei, su­pleţei şi spiritului de iniţiativă manifes­tate în politica externă şi aprobă pe deplin măsurile pe care le înfăptuieşte Comitetul Central şi guvernul sovie­tic în vederea întăririi relaţiilor po­litice, economice şi culturale cu toate ţările. . „Faptul că războiul a putut fi pre­­intîmpinat şi că oamenii sovietici, popoarele celorlalte ţări s-au putut bucura de binefacerile vieţii paşnice, trebuie considerat ca drept principalul rezultat al activităţii partidului, a Co­mitetului­ său Central, pe linia spori­rii­ forţei Statului sovietic, a înfăp­tuirii politicii externe leniniste, drept un rezultat al activităţii partidelor nătăşii din ţările socialiste, al activi­zării forţelor iubitoare de pace din toate ţările“ — se subliniază în Re­zoluţie. In Rezoluţie se arată că sistemul mondial socialist se dezvoltă cu succes, se consolidează şi devine fac­­torul determinant al progresului so­cietăţii omeneşti. Congresul a aprobat linia Comitetului Central şi a guver­nului sovietic de întărire neabătută a colaborării economice, politice şi cul­tura­le­ între statele socialiste, bazată pe principiile internaţionalismului pro­letar, egalităţii în drepturi şi intr-aju­torării tovărăşeşti. Congresul a relevat în mod deose­bit activitatea vastă şi rodnică a Co­mitetului Central în direcţia dezvol­tării şi întăririi colaborării dintre P.C.U.S. şi partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti pe baza marxism­­leninismului, în interesul unităţii şi coeziunii mişcării comuniste­­inter­naţionale.­­ „Congresul — se arată în Rezolu­ţie — respinge cu hotărîre, ca neîn­temeiate şi calomnioase atacurile con­ducătorilor Partidului Muncii din Alba­nia împotriva P.C.U.S. şi a Comite­tului său Central leninist. Acţiunile conducătorilor albanezi sunt în contra­dicţie cu­­ declaraţiile Consfătuirilor reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1957 şi 1960 şi nu pot fi calificate decit ca acţiuni scizioniste, îndreptate spre subminarea prieteniei şi unităţii ţărilor socialiste, ca acţiuni care fac jocul imperialis­mului“. Congresul al XXII-lea şi-a exprimat speranţa că conducătorii albanezi, dacă le sunt scumpe interesele poporu­lui lor şi doresc cu adevărat priete­nia cu P.C.U.S., cu toate partidele frăţeşti, vor renunţa la părerile lor greşite şi vor reveni pe calea unită­ţii şi colaborării cu toate ţările so­cialiste, cu mişcarea comunistă inter­naţională. „întărirea continuă a unităţii lagă­rului socialist, sporirea puterii şi ca­pacităţii lui de apărare rămîn una din sarcinile cele mai importante“. In Rezoluţie se spune: „îmbinarea eforturilor îndreptate spre dezvoltarea economiei naţionale a fiecărei ţări socialiste cu eforturile comune în direcţia consolidării şi extinderii co­laborării economice şi a ajutorului re­ciproc — aceasta este calea înfloririi continue şi a avîntului tuturor ţări­lor comunităţii socialiste, a economiei mondiale socialiste. Congresul al XXII-lea a subliniat că „astăzi nu imperialismul, ci so­cialismul determină orientarea prin­cipală a dezvoltării mondiale". S-a confirmat pe deplin concluzia Congresului al XX-lea cu privire la inevitabilitatea adîncirii crizei gene­rale a capitalismului. In ultimii ani au continuat să slăbească poziţiile economice, politice şi ideologice ale imperialismului, s-au ascuţit şi mai mult principalele lui contradicţii, iar lupta revoluţionară a clasei munci­toare, mişcarea democratică şi de eli­berare naţională a popoarelor au luat o amploare uriaşă. Sub loviturile puternice ale mişcării de eliberare naţională sistemul colonial de fapt s-a prăbuşit. Referindu-se la formele şi căile de dezvoltare a revoluţiei socialiste, Rezoluţia subliniază că clasa munci­toare şi avangarda ei — partidul marxist-leninist —­ năzuiesc să înfăp­tuiască revoluţia socialistă pe cale paşnică. In condiţiile actuale, „într-o serie de ţări capitaliste, clasa mun­citoare, în frunte cu detaşamentul său înaintat are posibilitatea ca, pe baza frontului muncitoresc şi popular precum şi a altor forme posibile de înţelegere şi colaborare politică între diferite partide şi organizaţii obşteşti să unească majoritatea poporului, să cucerească puterea de stat fără război civil şi să asigure trecerea principa­lelor mijloace de producţie în mîinile poporului“. „Comunismul a devenit forţa po­litică cea mai influentă a epocii noastre“, se spune în Rezoluţie. In continuare se subliniază : „Lupta intransigentă, consecventă pe două fronturi — împotriva revi­zionismului ca primejdie principală, şi împotriva dogmatismului şi secta­rismului — are o însemnătate hotă­­rîtoare pentru triumful marxism­­leninismului. P.C.U.S. consideră că datoria sa internaţionalistă constă în a consolida prin toate mijloacele uni­tatea de monolit a mişcării comuniste internaţionale, în a lupta împotriva tuturor celor care încearcă să slă­bească unitatea comuniştilor din toate ţările. Este necesar ca şi pe viitor să fie demascată teoria şi prac­tica revizionismului contemporan care şi-a găsit expresia cea mai con­centrată în programul Uniunii comu­niştilor din Iugoslavia“. Problema războiului şi a păcii a fost şi rămîne problema cea mai arzătoare a contemporaneităţii. In Rezoluţie se subliniază : „In condiţiile actuale a apărut perspectiva realizării coexistenţei paşnice pentru întreaga perioadă în cursul căreia trebuie să-şi găsească rezolvarea problemele sociale şi po­litice care despart în prezent lu­mea. Evoluţia lucrurilor este de aşa natură că încă înainte de victoria deplină a socialismului pe pămînt, în condiţiile menţinerii capitalismului într-o parte a lumii va apărea posi­bilitatea reală de a exclude războiul mondial din viaţa societăţii“. In Rezoluţie se arată totodată că, atîta vreme cit se menţine imperia­lismul, va dăinui şi terenul pentru războaie de agresiune. Imperialis­mul internaţional, în primul rînd cel american, reprezintă primejdia principală pentru cauza păcii în lumea întreagă. El pregăteşte crima cea mai cumplită împotriva omenirii — războiul termonuclear mondial. „Congresul consideră oportune, juste şi necesare măsurile Comitetu­lui Centrali şi guvernului sovietic pentru întărirea continuă a capaci­tăţii de apărare a patriei noastre. Atîta timp cit există agresorii impe­rialişti, trebuie să fim cu ochii în patru, trebuie să ţinem uscat praful de puşcă, să perfecţionăm apărarea ţărilor socialiste, forţele lor armate“. După cum se subliniază în Rezo­luţie, „cauza consolidării păcii cere rezolvarea neîntîrziată, pe baza prin­cipiilor coexistenţei paşnice, a proble­melor internaţionale fundamentale şi în primul rînd, dezarmarea generală şi totală sub cel mai strict control internaţional; lichidarea definitivă a jugului colonial în toate formele şi manifestările sale; asigurarea reală a unui ajutor eficient pentru popoarele care şi-au cucerit recent independenţa; lichidarea rămăşiţelor celui de-al doi­lea război mondial; reglementarea paşnică cu Germania; restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizaţia Na­ţiunilor Unite; îmbunătăţirea substan­ţială a mecanismului Organizaţiei Naţiunilor Unite; dezvoltarea relaţii­lor constructive între state, a legă­turilor economice şi culturale între toate ţările“. „Partidul Comunist al Uniunii So­vietice va face tot ce este necesar pentru a menţine şi a consolida pa­cea şi prietenia între popoare, în nu­mele triumfului înaltelor idealuri ale progresului social şi fericirii popoare­lor“. Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. consideră necesar ca şi de acum înainte să înfăptuiască neabătut şi con­secvent principiul coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite ca linie generală a politicii externe a Uniunii Sovietice, să întărească neobosit unitatea ţă­rilor socialismului pe baza colaborării şi intr-ajutorării frăţeşti, să-şi aducă contribuţia la întărirea puterii siste­mului mondial socialist; să dezvolte şi să adîncească cola­borarea cu toate forţele care luptă pentru pace în întreaga lume; să întărească solidaritatea proletară cu clasa muncitoare şi cu oamenii muncii din întreaga lume, să acorde un sprijin multilateral popoarelor care luptă pentru eliberarea lor de sub jugul imperialist şi colonial, pen­tru întărirea independenţei lor; să dezvolte şi mai larg legăturile internaţionale constructive, colabora­rea economică şi comerţul reciproc avantajos cu toate ţările; să ducă o politică externă activă şi suplă, luptînd pentru reglementa­rea pe calea tratativelor, a probleme­lor mondiale la ordinea zilei, să de­maşte uneltirile şi manevrele agiţă­­torilor imperialişti la război, să întă­rească pacea în întreaga lume. După cum se­­arată în Rezoluţie, cea mai importantă trăsătură a pe­rioadei de după Congresul al XX-lea este ritmul accelerat al construcţiei comuniste. In ultimii şase ani, vo­lumul producţiei industriale a crescut aproximativ cu 80 la sută. Planul septenal se îndeplineşte cu succes. Sporul mediu anual al producţiei in­dustriale reprezintă de fapt 10 la sută în loc de 8,3 la sută cit se pre­văzuse pentru primii trei ani ai sep­­tenalului. S-au produs peste preve­derile primilor trei ani ai septenalului produse industriale în valoare de circa 19 miliarde de ruble. Congresul a relevat că reînzestra­­rea armatei sovietice cu tehnica ra­­cheto-nucleară a fost pe deplin în­cheiată. „In minuile poporului nostru, puternica tehnică militară slujește cu nădejde apărarea cuceririlor socialiste, cauza întăririi păcii în lumea în­treagă“. Se îndeplineşte cu succes sarcina de a ajunge din urmă şi de a depăşi cele mai dezvoltate ţări capitaliste în ce priveşte producţia pe cap de locuitor, se spune în Rezoluţie. Uni­unea Sovietică a depăşit de pe acum S.U.A. — cea mai dezvoltată ţară capitalistă — nu numai în ce pri­veşte ritmul, ci şi în ce priveşte spo­rul anual absolut al producţiei. In prezent U.R.S.S. extrage mai mult minereu de fier şi cărbune, decit S.U.A., produce mai mult cocs, pre­fabricate din beton armat, unt, za­hăr şi o serie de alte articole şi pro­duse alimentare decit S.U.A.­­.,îndeplinirea planului septenal va ridica economia Uniunii Sovietice la un nivel de la care nu va mai fi nevoie de mult timp pentru a depăşi S.U.A. şi în ce priveşte producţia pe cap de locuitor. Aceasta va fi o victorie de importanţă istorică mon­dială a socialismului, asupra capita­lismului". In Rezoluţie se arată că în decurs de­ cinci ani producţia globală a a­­griculturii sovietice a crescut cu 43 la­­ sută în comparaţie cu cei cinci ani precedenţi. In ultimii ani, statul achiziţionează anual peste trei miliar­de de poduri de cereale (înainte achiziţiona doar aproximativ două miliarde). Creşte neîncetat bunăstarea materială a oamenilor muncii. Pe baza creşterii venitului naţional al U.R.S.S., veniturile reale ale munci­torilor şi funcţionarilor (calculate pe cap de salariat) au sporit în decurs de cinci ani cu 27 la sută, iar veni­turile colhoznicilor cu 33 la sută. In domeniul politicii interne se trasează printre altele următoarele sarcini de cea mai mare importanţă: să se asigure îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor planului septenal, ceea ce va avea o importanţă hotă­­rîtoare pentru crearea bazei tehnice materiale a comunismului, pentru victoria în întrecerea economică paş­nică cu capitalismul; să se obţină pe baza progresului tehnic continuu creşterea prin toate mijloacele a productivităţii muncii în industrie, construcţii, agricultură, trans­porturi ; să se îmbunătăţească consecvent munca organizatorică de conducere a economiei naţionale; să se sporească în anii următori achiziţiile de cereale pînă la 4.200 de milioane de poduri, cele de carne, pînă la 13 milioane de tone, iar cele de lapte pînă la 50 de milioane de tone anual; să se asigure creşterea continuă a nivelului de trai al poporului; să se menţină la înălţimea cuve­nită şi să se întărească prin toate mijloacele capacitatea de apărare a ţării, bastionul păcii în întreaga lume, să se perfecţioneze armamentul Arma­tei Sovietice, să se dezvolte şi să se perfecţio­neze relaţiile sociale socialiste. „Crearea bazei tehnice materiale a comunismului, dezvoltarea relaţiilor sociale socialiste, formarea omului societăţii comuniste, iată cele mai im­portante sarcini care stau în faţa par­tidului în domeniul politicii interne în perioada construcţiei desfăşurate a comunismului“. Congresul a relevat că „cea mai importantă latură a activităţii parti­dului în perioada la care s-a referit raportul de activitate a fost resta­bilirea­­ şi dezvoltarea în continuare a normelor leniniste­­ale vieţii de par­tid şi a principiilor conducerii colec­tive în toate verigile partidului şi sta­tului". De o uriaşă însemnătate pen­tru construirea socialismului şi co­munismului, pentru întreaga mişcare comunistă internaţională a fost con­damnarea deschisă şi curajoasă de către Partid, de către Comitetul lui Central a cultului personalităţii lui Stalin. „Congresul, se spune în Rezoluţie, consideră absolut juste şi aprobă în întregime măsurile hotărite luate de C.C. pentru demascarea şi zdrobirea ideologică a grupului antipartinic Molotov, Kaganovici, Malenkov, Bul­ganin, Pervuhin, Saburov şi Şepilov, care li s-a alăturat, grup care a ac­ţionat împotriva liniei leniniste tra­sate de Congresul al XX-lea“. In timpul luptei fracţioniste dusă de grupul antipartinic, Voroşilov a făcut greşeli serioase, în cursul ple­narei C.C. din iunie (1957) Voroşilov şi-a recunoscut greşelile şi a condam­nat acţiunile fracţioniste ale grupului antipartinic contribuind prin aceasta într-o anumită măsură la demascarea renegaţilor antipartinici. In Rezoluţie se definesc sarcinile tuturor organizaţiilor de partid în domeniul muncii organizatorice şi ideologice. Rezoluţia se încheie cu următoarele cuvinte: „Partidul Comunist al Uniunii So­vietice va ţine sus şi pe viitor steagul victorios al marxism-leninismului, îşi va îndeplini datoria internaţionalistă faţă de oamenii muncii din toate ţă­­rile, îşi va consacra toate forţele luptei pentru interesele poporului, pentru realizarea măreţului ţel istoric, construirea societăţii comuniste. Partidul proclamă solemn: actuala generaţie a oamenilor sovietici va trăi în comunism !“ Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov (Urmare din pag. I) de oameni şi numai prin munca lor (Aplauze prelungite). Tovarăşi, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame şi scrisori conţinînd saluturi călduroase şi urări de activitate rodnică pentru Congresul partidului. Au sosit peste 10.000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lu­crători din sovhozuri, oameni de ştiin­ţă, cultură şi artă cu privire la înde­plinirea angajamentelor luate în cins­tea Congresului al XXII-lea al parti­dului. Permiteţi-mi ca, în numele delega­ţilor la Congres, să mulţumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor to­varăşilor care au trimis saluturi Congresului al XXII-lea şi să le urez noi şi mari succese în muncă (Aplauze furtunoase), în numele delegaţilor la Congres, în numele întregului nostru partid şi al poporului sovietic permiteţi-mi să mulţumesc încă o dată călduros parti­delor marxist-leniniste frăţeşti pentru participarea la lucrările Congresului, pentru bunele lor urări. (Aplauze prelungite). Ii asigurăm pe prieteni că şi pe viitor partidul leninist va ţine sus steagul comunismului, steagul inter­naţionalismului proletar (Aplauze prelungite). Mulţumim cordial reprezentanţilor partidelor democratice naţionale din statele independente ale Africii pentru caldele saluturi adresate Congresului nostru (Aplauze furtunoase). Spriji­nim şi vom sprijini lupta popoarelor pentru libertatea şi independenţa lor, împotriva robiei coloniale. (Aplauze furtunoase). Vom întări prietenia dintre toate popoarele, vom traduce cu consec­venţă în viaţă principiul leninist al coexistenţei paşnice, vom lupta pentru pace în lumea întreagă (Aplauze furtu­noase). înarmat cu noul Program, poporul nostru îşi va uni şi mai strins rindurile în jurul partidului, sub steagul marxism-leninismului. (Aplauze furtunoase, prelungite). Ţelurile noastre sunt clare, sarcinile sunt bine precizate. La muncă, tovarăşi! Pentru noi victorii ale comunismului! (Aplauze furtunoase, prelungite, care se trans­formă în ovaţii. Toţi se ridică în picioare). Apoi N. S. Hruşciov a declarat în­chis Congresul al XXII-lea. Delegaţii şi invitaţii la Congres intonează imnul clasei muncitoare ,,Internaţionala“. Din toate colţurile sălii răsună acla­maţii : „Pentru Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. — Ura!“, „Slavă Parti­dului leninist!“, „Trăiască Programul leninist al partidului. Ura!“, „Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti — Ura!“, „Pentru lagărul socialist — Ura!“. „Trăiască Comitetul Central leninist! Ura!“. „Pentru poporul so­vietic — Ura!“. Sala scandează: „Leninism — comunism!“. „Leninism — comunism. Ura!“. „Prietenie între popoare!“. „Prietenie intre popoare!“. „Pace!“. „Ura!“. Tovarășul Hrușciov exclamă : „ Pentru partidele marxist-leniniste frăţeşti, ura ! Ca tunetul răsună din nou ovaţiile, se aud aclamaţii în cinstea mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale, în cinstea marxist-leninismu­lui. — Trăiască popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă, îm­potriva jugului colonialismului şi im­perialismului ! Ura! Miile de delegaţi şi oaspeţi la Congres ovaţionează cu căldură, pe reprezentanţii popoarelor Asiei, Africii, Am­ericii Latine, care luptă pentru libertate şi independenţă. Oaspeţii de peste hotare aclamă Uniunea Sovietică, marele Partid al lui Lenin, unitatea şi înfrăţirea po­poarelor în lupta pentru pace şi un viitor luminos. Două lumi — două politici Desen de I. KERSIN (din „SOVETSKAIA ROSSIA“) ­Sesiunea Adunării Generale a O.N.U.­ ­R. P. Română candidează din , partea ţărilor Europei răsăritene pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate • Şedinţa plenară din după-amiaza zilei de 30 octombrie a Adunării Ge­nerale a O.N.U. a fost consacrată, între altele, alegerii a trei membri nepermanenţi ai Consiliului de Secu­ritate în locul reprezentanţilor­ Cey­lonului, Ecuadorului şi Turciei al căror mandat expiră la sfîrşitul aces­tui an. Anul acesta ţările Europei răsări­tene au prezentat în comun candi­datura R. P. Române pentru locul ■ce li se cuvine, conform Cartei, în Consiliul de Securitate. S.U.A. au prezentat în acest an Filipinele drept contracandidat al tării noastre pen­tru... Europa de răsărit. Intrucît, în cele trei tururi de scrutin nici una din cele două țări nu a întrunit ma­joritatea de două treimi necesară (69 de voturi din 103 ţâri)* urmează ca în cadrul altor şedinţe plenare să se reia votul. (Din presa de dimineaţă). Festivitatea înălţării drapelului de stat al R. P. Mongole NEW YORK 1 (Agerpres). - TASS transmite: La 31 octombrie, in faţa clădirii O.N.U. a avut loc festivitatea înăl­ţării drapelului de stat al Republicii Populare Mongole, care a devenit membră a O.N.U. La ceremonie au participat preşedintele celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Mongi Slim, şeful delegaţiei R.P. Mongole, şefi şi reprezentanţi ai delegaţiilor multor ţări. In şedinţa din 31 octombrie a Adunării Generale, Mongi Slim a felicitat R.P. Mongolă pentru intrarea sa în rîndul membrilor O.N.U. Şeful delegaţiei sovietice, V. A. Zorin,­işi-a exprimat in cuvîntarea sa adînca satisfacţie că, în pofida uneltirilor s­ale ’ c­ankaisistului în special 7— R.P. Mongolă a devenit membru cu drepturi depline al O.N.U. V. A. Zorin a subliniat că repre­zentanţii clicii ciankaişiste, care ocupă ilegal locul R.P. Chineze în O.N.U., aduc un prejudiciu uriaş prestigiului O.N.U. Acest lucru, a declarat şeful dele­gaţiei sovietice, subliniază încă o dată necesitatea imperioasă a restabilirii drepturilor legale ale R. P. Chineze în O.N.U. şi a alungării neîntîrziate din O.N.U. a persoanelor care ocupă ilegal locul Chinei. [„Ziua naţională de luptă pentru independenţă“ a poporului algerian Autorităţile franceze au mobilizat importante forţe poliţieneşti şi jandarmereşti pentru a împiedica manifestaţiile paşnice ale patrioţilor algerieni PARIS­­ (Agerpres).­­ Astăzi, 1 noiembrie, poporul alge­rian sărbătoreşte „Ziua naţională de luptă pentru independenţă“. In Alge­ria, ca şi in Franţa, Frontul de Eli­berare Naţională a chemat la organi­zarea de manifestaţii paşnice. Deşi Guvernul Provizoriu al Repu­blicii Algeria a declarat în repetate rinduri că în această zi poporul al­gerian va manifesta în linişte şi or­dine pentru pace in Algeria, pe calea tratativelor, autorităţile franceze au luat măsuri excepţionale atît în Alge­ria cit şi in Franţa. Agenţia France Presse transmite în legătură cu aceasta că, încă de marţi seara, în Algeria, ca şi în cartierele din Paris, unde lo­cuiesc mulţi algerieni, a fost intro­dusă o veritabilă stare de asediu. Forţe de poliţie şi jandarmerie, mult întărite, au fost aduse la faţa locului. In capitală, în cartierele cu o popu­laţie numeroasă algeriană au fost masate care şi vehicule blindate ale jandarmeriei şi forţelor auxiliare. Nu­mai în aceste cartiere, se află 8.000 de poliţişti întăriţi cu 35 de esca­­droane blindate. Prin aceste acţiuni, precizează A.F.P., autorităţile urmăresc să im­­piedice manifestaţiile. Măsuri atît de draconice, arată agenţia, nu au mai fost luate niciodată pînă acum. Numai la Alger au fost aduşi 30.000 de jandarmi, poliţişti şi militari din infanteria marină, care, potrivit a­­genţiei France Presse, circulă tot tim­pul pe străzi. Pag. a 3-a * Prinţul Norodom Stanik a fost împuternicit să ia toate măsurile in cazul unei agresiuni împotriva Cambodgiei PNOM-PENH­­ (Agerpres), în seara zilei de 31 octombrie a avut loc o şedinţă specială a parla­mentului Cambodgiei, în cadrul că­reia deputaţii au fost informaţi că Departamentul de Stat al S.U.A. a protestat pe lingă ambasadorul cam­bodgian din Washington împotriva recentei declaraţii a prinţului Norodom Sianuk, în care el a criticat cu asprime politica S.U.A. faţă de Cambodgia. Ambasadorului i s-a comunicat că în zilele următoare Departamentul de Stat va prezenta o notă oficială în legătură cu această problemă. Prinţul Norodom Stanik a cerut părerea Parlamentului cu privire la măsurile care trebuie luate avînd în vedere pericolul care ameninţă Cambodgia. După dezbateri, parlamentul a de­clarat în unanimitate că toate atacu­rile împotriva prinţului Norodom Sianuk sunt atacuri împotriva naţiunii Khmer. Parlamentul l-a împuternicit pe Norodom Sianuk, în calitate de şef al statului şi guvernului să ia toate măsurile necesare în cazul unei agresiuni împotriva Cambodgiei. • ★ DJAKARTA 1 (Agerpres).­­La 31 octombrie Comitetul indo­nezian de solidaritate cu "ţările Asiei şi Africii a dat publicităţii o decla­raţie în care condamnă cu hotărîre amestecul armat al S.U.A. în trebu­rile Vietnamului de Sud. în decla­raţie se arată că aducerea unui nu­măr tot mai mare de arme şi de per­sonal militar american în Vietnamul de Sud, intenţia S.U.A. de a folosi trupele Tailandei, Filipinelor şi ale clicii d­ankaisiste pentru a se ames­teca în treburile Vietnamului de sud constituie o încălcare grosolană a acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Prin sistemul electoral reacţionar frontul Agrar General Democratic din Grecia a fost frustat de 20 de locuri în parlament ATENA 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : Potrivit ultimelor date oficiale, la alegerile parlamentare din 29 octombrie, pentru Frontul Agrar General Democra­tic din Grecia (P.A.M.E.) au votat a­­proximativ 700.000 de alegători. Acest lucru, scrie ziarul „Arghi“, de­monstrează că nici un fel de teroare şi violenţă, nici un fel de samavolnicie şi falsificare nu pot infringe spiritul de­mocratic al poporului grec. Potrivit datelor preliminare, datorită legii electorale nedrepte, P.A.M.E. va obţine în parlament numai 24 de locuri. Presa subliniază că 20 de locuri, care ar fi trebuit de fapt să revină Frontu­lui Agrar General Democratic din Gre­cia, vor fi „însuşite“­ de E.R.E. (parti­dul guvernamental al lui Karamanlis) Ziarele subliniază că, deşi E.R.E. a ob­ţinut în alegeri o jumătate din numărul voturilor, el va deţine în parlament 169—171 de locuri din 300. Potrivit relatărilor presei, la 1 no­iembrie regele îl va însărcina pe liderul E.R.E., Karamanlis, cu formarea guver­nului. Partidele de centru vor avea în noul parlament 105—107 locuri. In cite­va rind­urii • In dimineaţa zilei de 31 octom­brie, la Dijon s-a deschis cel de-al 32-lea ,,Tirg alimentar international“. La standul românesc, organizat de întreprinderile de­­comerţ exterior „Prodexport“ şi „Fructexport“, sunt prezentate conserve de carne şi de peşte, brînzeturi, vinuri şi alte pro­duse. • Recent a avut loc deschiderea celui de-al 32-lea Tirg alimentari şi de arte menajere de la Bruxelles. Cu această ocazie, pavilionul românesc a fost vizitat de ministrul Agricul­turii Belgiei, Heger, de reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, şi ai con­ducerii tîrgului­ de ziarişti. • La Moscova a fost tipărită cule­gerea „Filozofi romîni de seamă ai secolelor XVIII-XIX“. Aceasta este o publicaţie comună a institutelor de filozofie ale Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi Academiei R. P. Române. (Din presa de dimineaţă). DUPĂ cum anunţă agenţia A.D.N., locuitorii comunei vest-germane Al­teindorf au trecut în ziua de 30 oc­tombrie printr-o mare spaimă. Un avion american „a pierdut“ o rache­tă care a căzut alături de o casă de­­ locuit. Nu s-a produs nici o explozie, poliţia militară americană care a so­sit la faţa locului a neutralizat ra­cheta.­­ In ultimele zile, trupele impos­torului Chombe au continuat să­­ se dedea la provocări împotriva terito­riului aflat sub controlul guvernului central congolez. In urma acestei încălcări făţişe a acordului cu privire la încetarea, fo­cului, la ordinul guvernului central congolez 500 de soldaţi ai armatei naţionale­­congoleze au trecut la ac­ţiune. Cyrille Adoula, primul minis­tru al guvernului central congolez, a declarat că actualele operaţiuni ale trupelor guvernului central fac parte din acţiunea generală de lichidare a separării ilegale a provinciei Katanga de teritoriul Congoului. (Din presa de dimineaţă). NOUĂ locuitori din oraşul Tiolu (prefectura Tokio) au devenit victime ale unei crime săvîrşite de militari americani. După cum relatează ziarul „Asahi“, un automobil condus de un sergent american în stare de ebrietate, de la o bază aeriană militară a S.U.A. în Japonia a intrat in oraşul Tiofu intr-un grup de pietoni. • Oamenii de ştiinţă sovietici au creat un nou reactor nuclear desti­nat cercetărilor în domeniul fizicii neutronilor. Acest reactor unic în lume, care se remarcă printr-o deo­sebită originalitate, a fost instalat la Institutul unificat de cercetări nu­cleare de la Dubna. Reactorul este destinat cercetărilor in domeniul transformării energiei proceselor nu­cleare direct în energie electrică. (Din presa de dimineaţă) DUPĂ cum anunţă ziarul „Alge­­meen Dagblad“, cenzura olandeză a interzis prezentarea în ţară a filmu­lui documentar „Algeria în flăcări“. • Ziarul „Krasnaia Zvezda“ publi­că în numărul său din 31 octombrie un interviu acordat prin radio de comandantul grupului de nave so­vietice, care, după ce şi-au îndepli­nit cu succes misiunea din Pacific s-au îndreptat spre ţărmurile patriei. Toate rachetele, a spus comandan­tul grupului de nave, după ce au parcurs distanţa de 12.000 km, au atins cu o înaltă precizie suprafaţa apei exact in punctul fixat. Comandantul grupului de nave a informat că nave si avioane ameri­cane s-au aflat în permanentă in re­giunea căderii rachetelor sovietice, manevrind în aşa fel incit stîn­je­­neau activitatea navelor sovietice. (Din presa de dimineaţă). LA 30 OCTOMBRIE ţăranii din co­muna Kamisea, situată în regiunea portului Yokohama, au demonstrat împotriva bazei flotei maritime mili­tare americane create pe pămintul lor. Ţăranii au cerut să fie lichidate toate construcţiile de pe pămintul lor care aparţin flotei americane şi să li se plătească despăgubiri pentru toate prejudiciile care le-au fost aduse de americani de cind există această bază. Rasiştii din Republica Sud-Afri­­cană condamnaţi vehement de ziarul „Etiopian Herald" ADDIS ABEBA­­ (Agerpres).­­Ziarul „ETIOPIAN HERALD“ con­damnă vehement intr-un articol de fond pe rasiştii din Republica Sud- Africană care promovează cu incăpă­­ţinare politica de apartheid faţă de populaţia africană, care constituie ma­joritatea absolută in ţară. Referindu-se la alegerile parlamen­tare care au avut loc recent in Repu­blica Sud-Africană, ziarul scrie că ele nu au fost decit „o mascaradă politi­că“, deoarece 11.000.000 de africani au fost lipsiţi de dreptul de vot. In legătură cu faptul, subliniază ziarul, că rasiştii sud-africani nu ţin seama de opinia publică mondială, care cere să se pună capăt politicii de apartheid şi nu respectă principiile fundamentale ale Cartei O.N.U., gu­vernul acestei ţări trebuie să fie ex­clus din rindurile membrilor O.N.U. Prin unităţile de îmbrăcăminte de comandă (Urmare din pag. 1) Pereţii murdari, mobilierul deteriorat şi urît (nu există măcar un scaun în unitate) o cabină de probă care serveşte mai mult pentru depozitarea diferitelor confecţii executate, iată o parte din decorul acestei unităţi de „categoria I-a“. Şi curios, responsabilul centrului consideră că „aspectul interior nu con­tează. Aşa ne-a spus şi de la cen­trală“. Nu ştim cît de adevărată este a­­ceastă concepţie, cert este însă că prea puţini cetăţeni se încumetă să-şi lase materialele pentru a fi confec­ţionate într-o asemenea unitate. Lipsa unor condiţii corespunzătoare se face simţită şi la unitatea nr. 33 din calea Călăraşi nr. 26, şi la alte unităţi aparţinînd cooperativei „Soa­rele“. Vinovată de existenţa situaţiei amin­tite nu este numai conducerea coope­rativei ci şi U.C.M.R. care permite funcţionarea unor asemenea unităţi. „VENIŢI PESTE O SĂPTĂMÎNĂ" Unitatea de reparaţii îmbrăcăminte din calea Moşilor 27 şi-a cîştigat în­­tr-un timp relativ scurt aprecieri re­marcabile. Mulţi cetăţeni apelează aici pentru diferite lucrări de repa­raţii, transformări de confecţii etc. Am încercat să vizităm centrul a­­mintit. Pe geamul uşii de la intrare un anunţ: „Unitatea s-a mutat în strada Colţei nr. 21“. Ne deplasăm pînă la adresa respectivă, înăuntru nimeni. Minutele se scurg unele după altele fără ca cineva să ne întrebe care este scopul vizitei. In sfîrşit am fost observaţi de unul din cooperatori, care de la locul său ne informează. — Nu primim nimic pentru repa­raţii şi transformări. Treceţi peste o săptămînă. Cauza acestui refuz n-am putut-o afla. Cert este că sistemul primirii comenzilor după bunul plac al unuia sau altuia din cooperatorii unităţii, nemulţumeşte pe cetăţeni. O GREŞEALĂ? La sfîrşitul lunii septembrie, tov. G. O. s-a adresat unităţii de croitorie din bd. 6 Martie t­r. 17 aparţinînd cooperativei „îmbrăcămintea“ pentru confecţionarea unui balonseide, cu o faţă, din material „Taifun". A primit bonul 0551. Nu mică i-a fost mirarea când a constatat că pe bon în loc de balonseide a fost trecut pardesiu. Bi­neînţeles că nu s-a omis să se treacă şi preţul respectiv: 254 lei în loc de 178 lei. Oare, tov. Bădulescu, care a întoc­mit bonul respectiv, să nu fi cunos­cut că între pardesiu şi balonseide există o mică deosebire? Cam greu de crezut. Mai curînd credem că este vorba de tendinţa care mai există la unii cooperatori, de a percepe tarife pentru unele lucrări pe care de fapt nu le execută. Citeva însemnări dintr-o vizită fă­cută prin unele unităţi de îmbrăcă­minte de comandă. Concluziile celor semnalate le lăsăm în seama condu­cerilor cooperativelor respective şi a U. C. M. R.

Next