Informatia Bucureştiului, decembrie 1961 (Anul 9, nr. 2591-2616)
1961-12-01 / nr. 2591
SP Săptămînalul englez „TRIBUNE“ critică poziţia delegaţiei S. U. A. la conferinţa de la Geneva LONDRA (Agerpres). — Criticînd poziţia negativă adoptată de delegaţia Statelor Unite la conferinţa de la Geneva în problema încetării experienţelor cu arma nucleară, săptămînalul laburist „TRIBUNE“ scrie în numărul său din 30 noiembrie : „De ce oare Occidentul nu acceptă planul rus ! Ruţii au declarat că intenţionează să accepte propunerile occidentale cu privire la control, dacă aceste propuneri vor fi puse de acord cu propunerea privitoare la detarmarea totală. Dar atunci de ce Să nu se semneze un acord cu privire la Interzicerea experienţelor cu arma nucleari In condiţiile ruşilor ca o primi etapi pe calea spre dezarmarea generali In condiţiile Occidentului 1 La cererea opiniei publice mondiale all. Dean Rusk este dator să dea un rispuns la această întrebare. Ea nu poate fi ignorată". Situaţie încordată la frontiera dintre India şi Goa DELHI (Agerpres). — Situaţia la frontiera Indiei cu colonia portugheză Goa devine tot mai încordată. Acţiunile autorităţilor coloniale care işi concentrează trupele la frontieră şi patrularea permanentă în apele teritoriale a navelor militare portugheze sunt calificate in India drept o provocare făţişă in scopul „demonstrării forţei“ şi înăbuşirii oricăror încercări de a organiza demonstraţii anticolonialiste. Paralel cu aceste pregătiri militare, autorităţile coloniale continuă să reprime cu cruzime populaţia locală. După cum se anunţă din Goa, poliţia arestează pe toţi cei suspectaţi că simpatizează cu mişcarea de eliberare naţională. zzAcordurile dintre forţele O.N.U. CfiomLe sînt ilegale NEW YORK (Agerpres). — La 30 noiembrie V. A. Zorin, reprezentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U a adresat lui U Thant, secretar general provizoriu al O.N.U. o scrisoare in care ii atrage atenţia asupra caracterului ilegal al „acordurilor“ cu privire la încetarea focului încheiate între forţele armate ale ONU şi trupele autorităţilor provinciei Katanga. In scrisoare se subliniază că încheierea acestor „acorduri“ a constituit un act ilegal intrucit ele au fost încheiate fără să se fi obţinut împuterniciri necesăre poni.ni aceasta din. partea Con- siliului de Securitate şiiară să fi fost consultat guvernul central al Republicii Congo. De fapt, se spune în scrisoare, acordările încheiate la Ndola şi Elisabethville, la 12 septembrie ,şi 13 octombrie 1961, au permis lui Chombé, şi celorlalţi agenţi ai colonialiştilor să-şi întărească poziţiile în Katanga. Multe prevederi ale acestor acorduri nu pot fi calificate altfel decit ca o directă capitulare a comandamentului O.N.U., faţă deacţiunile lui Chombe şi ale colonialiştilor care il sprijină, acţiuni care urmăresc, să separe de Congo provincia Katajiga - una din cele mai bogate provincii“ ale republicii. In cursul dezbaterilor generale care au avut loc îrfcadrul chiei de-a 16-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., precum,vsi in „Gonsjîliul de;. Securitate, ■se5* arat§- th'sctfioare, ’delegaţii ‘unor ţări din Africa şi Asia ap subliniat incompatibilitatea "acordurilor încheiate la. Ndola şi Elisabethville cu hotăririle Consiliului de Securitate, al O.N.U. privitoare la Congo. Delegaţia Uniunii Sovietice sesolidarizează întru totul cu aceste declaraţii şi consideră că acordurile susmenţionate sînt în contradicţie cu toate rezoluţiile Consiliului de Securitate cu privire la problema „Congoului şi de aceea nu au “ nici o putere de lege. Reprezentanţa U.R.S.S. la O.N.U. considerăcă aceste acorduri nu sînt valabile și nu trebuie să constituie, în nici un caz, o piedică in calea traducerii în viaţă a hotărîrilor Consiliului de Securitate care,trebuie să fie înfăptuite în mod consecvent şi întocmai în timpul cel mai scurt. T/A Şedinţa de ieri a Consiliului de Securitate V. A. ZORIN: Examinarea problemei primirii Kuweitului ca membru al O.N.U. este inoportună NEW YORK (Agerpres) . La 30 noiembrie a fost convocată legătură cu cererea Republicii Arabe Kuweitului ca membru al Organizaţiei Luînd cuvintul in legătură cu această problemă . A. ZORIN a subliniat inoportunitatea examinării problemei primirii Kuweitului ca membru al O.N.U., intrucit datele existente asupra situaţiei din Kuweit nu permit să se considere că Kuweitul este un stat independent. Kuweitul se află in totală dependenţă politică faţă de pmşedinţa Consiliului de Securitate înainte de a examina problema primirii Naţiunilor Unite, glia şi in totală dependenţă economică faţă de monopolurile petroliere angloamericane. Tocmai datorită faptului că Kuweitul , dispune de bogate rezerve de petrol, Anglia caută să-şi menţină situaţia dominantă în Kuweit şi în genere în această regiune. Atîta timp cit continuă să fie in vigoare „acordul“ între guvernul englez şi autorităţile Kuweitului conform căruia Anglia poate in orice moment, sub un pretext sau altul, să-şi aducă armatele pe teritoriul Kuweitului, in aceste condiţii statutul Kuweitului nu se schimbă — Kuweitul rămîne o colonie engleză. înseşi ţările arabe nu sint de acord in privinţa Kuweitului, a arătat in continuare V. A. Zorin. Primirea Kuweitului in O.N.U. ar putea să ducă doar la ascuţirea acestor divergenţe ceea ce ar conveni numai colonizatorilor, care continuă să acţioneze după principiul dezbină şi stâpineşte. Invitat la cererea sa la şedinţa Consiliului de Securitate, reprezentantul Irakului, PACIACI, a dovedit cu fapte că Kuweitul este o colonie engleză. El a declarat de asemenea că Kuweitul nu poate fi primit în O.N.U. întrucît din punct de vedere istoricşi juridic este o parte componentă a Irakului. „Drepturile“ Angliei în privinţa Kuweitului se bazează pe tratatul din 1899 pe care l-a încheiat şeicul Kuweitului cu Anglia în scopul de a se salva de răzbunare după ce şi-a ucis ceidoi fraţi ai săi. In acelaşi timp Anglia a recunoscut în 1913 Kuweitul ca parte a provinciei Basra care in prezent este o parte a Irakului. Armatele engleze, a spus reprezentantul Irakului, formal au părăsit Kuweitul, totuşi acolo au rămas sute de „specialişti tehnicieni“ şi in orice moment aceste armate se pot reîntoarce. Întreaga politică a Angliei faţă de Kuweit este determinată de un sirgur lucru — Kuweitul dispune de 21 la sută din rezervele mondiale de petrol Ciankaisistul, reprezentanţii Liberiei, S.U.A., Angliei, Franţei şi alţii care au luat cuvîntul în cursul şedinţei au afirmat în ciuda faptelor reale că Kuweitul corespunde cerinţelor, statutului O.N.U. pentru a putea deveni membru al O.N.U. Pornind de la situaţia reală V. A Zorin a propus să se amine examinarea rezoluţiei Republicii Arabe Unite, care propune primirea Kuweitului in O.N.U. Totuşi, propunerea de a se amina examinarea acestei probleme nu a întrunit cele şapte voturi necesare (pentru adoptarea acestei propneri a votat Uniunea Sovietică, toţi ceilalţi membri ai Consiliului de Securitate s-au abţinut) Ca urmare, rezoluţia R.A.U. a fost pusă la vot. Uniunea Sovietică a votat împotriva rezoluţiei Pentru rezoluţie au votat Anglia, S.U.A., R.A.U. şi toţi ceilalţi membri ai Consiliului de Securitate. Totuşi, intrucit împotriva rezoluţiei a votat un membru permanent al Consiliului de Securitate, și a fost respinsă In conformitate cu regulile de procedură, raportul Consiliului de Securitate cu o dare de seamă amănunţită asupra discuţiei care a avut loc va fi prezentat Adunării Generale a O.N.U. î’e strînge mein lieber ? Caută să mai slăbești ! (Desen de A. POCII) Glasul comuniştilor americani mi va putea fi înăbuşit! Reacțiunea ame-ricină. In virtutea faimoasei legi McCarran, întocmită “ după modelul legilor hitleriste, încearcă să pună sub interdicție partidul cel mai devotat intereselor reale ale poporului american — Partidul Comunist din S.U.A. Totodată, conducătorii Statelor Unite se laudă că ţara lor este cea mai democratică ţară a „lumii libere". „Democraţie" şi „libertate" înseamnă, oare, linşarea negrilor şi măsurile represive împotriva celor care iau apărarea oamenilor de culoare ! „Democraţie" şi „libertate" înseamnă, oare, politica războinică a magnaţilor americani şi impozitele excesive puse pe spinarea populaţiei muncitoare, pentru mărirea bugetului militar) Hotărirea de a scoate Partidul Comunist din S.U.A. în afara legii se bazează pe calomnii şi falsuri care nu mai pot înşela pe nimeni. Este evident că această măsură urmăreşte să înăbuşe glasul puternic al comuniştilor americani, care se ridică în apărarea păcii şi a coexistenţei paşnice, în apărarea drepturilor democratice ale populaţiei americane, pentru desfiinţarea sălbaticelor discriminări rasiale pentru măsuri care să înlăture mizeria în care sînt nevoiţi să trăiască milioane şi milioane de americani. Nu încape nici o îndoială că declanşarea campaniei fasciste, in-chizitoriale, împotriva Partidului Co____________ munist din S.U.A. nu-i va intimida pe comuniştii americani. Partidul Comunist din S.U.A. — a arătat Elisabeth Flynn, preşedinta Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. — „va apăra drepturile democratice ale poporului, deoarece aici este vorba tocmai de încălcarea drepturilor întregului popor. Vom contesta legalitatea fiecărui punct al ruşinoasei legi McCarran, vom protesta împotriva oricărei încercări de a aplica această lege, pină cînd ea îşi va pierde orice sens şi se va" transforma în literă moartă". Oamenii cinstiţi din toate ţările lumii înfierează măsurile represive, de tip fascist, preconizate de lagea McCarran. Ei privesc cu simpatie lupta poporului american care, în frunte cu Partidul Comunist, îşi apără cu hotărîre libertatea. Legea McCarran , şi toate măsurile luate de autorităţile americane împotriva Partidului Comunist sînt dovezi nu de tărie, ci de slăbiciune a claselor stăpînitoare din S.U.A. şi sînt sortite eşecului. Orice ar întreprinde forţele reacţiunii, glasul comuniştilor americani — adversarii cei mai dirji ai abuzurilor şi ai domniei bunului plac practicate cu sălbăticie de către monopolurile imperialiste — nu va putea fi înăbușit. ȘERBAN NEDELCU Scriitor 1OVITURĂ DI STAT Im ripublica dominicană La adăpostul navelor de război ale S.U.A., Balaguer, succesorul dictatorului Trujillo, a recurs la o nouă manevră antipopulară: formarea unei junte militare conduse de... Balaguer. SANTO DOMINGO I (Agerpres). — După cum relatează agenţiile occidentale de presă din Republica Dominicană evenimentele se precipită. După ce la 29 noiembrie partidele de opoziţie au respins din nou propunerea lui Balaguer, privitoare la formarea unui „guvern de coaliţie“, pe care forţele democratice au denunţat-o ca o încercare de instaurare a unui regim dictatorial camuflat, Balaguer, împreună cu conducătorii armatei au acus la cale un nou complot împotriva poporului. La 30 noiembrie, relatează agenţia France Presse, „armata dominicană de acord cu guvernul, a hotărit formarea unei junte de şapte persoane prezidată de Balaguer şi cuprinzind şi pe generalul Rodriguez Echevarria, ministrul Forţelor armate. După cum arată agenţia, această hotărîre a fost luată la o reuniune cu participarea lui Balaguer şi a şefilor de stat major ai armatei, Starinei şi aviaţiei. Potrivit proiectului militarilor, care înseamnă în fapt o revenire la sîngeroasa dictatură trujillistă, junta va guverna ţara timp de doi ani, după care urmează să aibe loc alegeri generale. Potrivit prevederilor constituţiei în vigoare, alegeri prezidenţiale urmau să aibe loc la 16 mai pentru înlocuirea președintelui Balaguer, succesorul lui Trujillo. „Formula“ impusă de conducătorii armatei prevede însă că in cazul demisiei lui Balaguer generalul Echevarria îi va lua locul. De asemenea junta militară a hotărit punerea în afara legii a Partidului socialist-popular, singurul partid dominican care luptă fără şovăire pentru instaurarea în ţară a unui regim cu adevărat democrat. Este evident că noua manevră a lui Balaguer nu ar fi fost posibilă fără intervenţia Statelor Unite a căror flotă continuă să patruleze în largul coastelor dominicane. Agenţia France Presse relatează că înainte de noua lovitură de stat Arturo Morales Carrion, trimisul special al guvernului american, care se află de cîteva zile în Republica Dominicană, pentru a „media“ între Balaguer şi opoziţie, a avut o întrevedere că Balaguer în prezența lui John Hill, consulul S.U.A. la Santo Domingo. S.U.A. cer aliatului francez din N.A.T.O. noi eforturi WASHINGTON (Agerpres). — P. Messmer, ministrul de Război al Franţei, a sosit la Washington pentru a duce tratative cu conducătorii Pentagonului. Potrivit declaraţiei oficiale a Pentagonului, între Messmer şi conducătorii Ministerului de Război al S.U.A. a avut loc „un schimb neoficial de frăieri“, in legătură cu problemele N.A.T.O., problema Berlinului occidental şi cu situaţia conturilor între Statele Unite şi Franţa în cadrul obligaţiilor militare asumate. După cum anunţă ziarul „STAR“, care apare la Washington, Statele Unite insistă ca Franţa, dată fiind criza Berlinului occidental, să pună la dispoziţia N.A.I.O. mai multe forţe armate clasice şi să-şi asume o parte din greutatea poverii legată de staţionarea forţelor armate americane pe teritoriul Franţei şi Germaniei occidentale. Oficialităţile S.U.A.’, scrie ziarul, speră că Franţa va face tot posibilul pentru a compensa cheltuielile Statelor. .Unite, legate, de obligat,ţiile lor militare în Europa. Conferinţa de presă a ministrului Informaţiilor al G. P. R. A. TUNIS (Agerpres). In seara de 30 noiembrie a avut loc la Tunis o conferinţă de presă în cadrul căreia ministrul Informaţiilor din guvernul provizoriu al Republicii Algeria, Yazid, a făcut o serie de declaraţii în legătură cu situaţia încordată creată în Algeria ca urmare a acţiunilor teroriste ale elementelor ultracolonialiste franceze. Ministrul Informaţiilor a arătat că elementele din cadrul organizaţiei teroriste „Organizaţia armată secretă“ pun la cale în mod deliberat provocări pentru a împiedica rezolvarea pe calea tratativelor a problemei algeriene. „Dacă asemenea evenimente vor continua să se producă, dacă autorităţile franceze vor continua să adopte o atitudine de complicitate sau de pasivitate faţă de aceşti criminali - a atras atenţia ministrul algerian - reacția poporului algerian va fi cu atît mai energică, cu cit acești criminali se dovedesc a fi nu numai duşmanii poporului nostru ci de asemenea dușmanii poporului francez.fill Pag. a 3-a * Solidaritate cu lupta de eliberare a Africii!m PE HARTA întunecată de opresiunea colonială a continentului, aîribiții se .aflău eu- .nunjți undeceniu in urmă rfoar trei state in-' dependente. Numărul membrilor africani ai Organizaţiei, "IStaţiţintilor ’Unite' este in prezent, jé !’2S,, iac., peste citeva zile un nou stat african i$D va lua locul în rindul naţiuhTIof ,' TlTdepéfr ., den te : Tanganika La actuala,, „sesiune, a Adunării Generale, a ..Organizaţiei Naţiunilor Unite, ‘rezoluţia ■care reafirmă ţelurile GDeclaraţiei ,cu,, privire' •la lichidarea', sis'femițhji cdlibitrai ,, adoptată la cea de-a 15-a sesiune Mare drept autori -38, tie-state afro-asiatice Aceasta reitevi'^ Jfl maici schimbările care se petrec in Itirdei demonstrează , șubrezirea ,tot, mai accentuată a sistemului imperialist și colonialist. De cite ori un membru nou, african, este primit in O.N.U. protocolul este.. „respectat cu stricteţe. Noul venit este întijupinat cu cuv'ititevde'sâlUt. Multe’ ‘din ele sínt," fărăMbdoală, T»m fite din intnfa." Sînt V.celii /tftttjtib de reprezentanţii ~ tarilor , socialiste, slujitoare permanente şi neobosite ale cauzei libertăţii popoarelor, de reprezentanţii ţărilor foste pină mai ieri şi ele subjugate. Se aud însă şi cuvinte de salut care pot trezi celor felicitaţi în cel mai bun caz doar un zimbet amar. Nu vorbesc oare mereu reprezentanţii puterilor coloniale de „generozitatea“. Cu care ele aduc fostele lor colonii la „limanul eliberării“ ? AFRICA oferă intr-adevăr, o oglindă vie a acestei „generozităţi“ Situaţia continentului african este într-o contradicţie izbitoare cu, vastele sale posibilităţi. Africii îi revine abia la, sută din producţia , industrială mondială, in timp ce populaţia sa reprezintă 7 la sută din întreaga populaţie a globului, iar in ce priveşte suprafaţa şi resursele, ei „natural” decalajul este ,şi măi in defavoarea continentului negru. Stăpînirea colonialistă a întîrziat dezvoltarea Africii timp de mai multe secole, ținind-o intr-o stare de înapoiere înspăimântătoare. Ori de cite ori s-au construit etc.S * tiptrepri industriale, drumuri" ‘ său " căi ferate, aceasta nu s-a făcut decit pentru interesele profiturilor colonialiste, , fără să se ţină seama de interesele dezvoltării Africii, in general, şi CU o risipă de forţă de muncă de-a dreptul, îngrozitoare Vorbind despre calea ferată Konakry—Kankan! construită de colonialişti în Guineea preşedintele Seku Ture subliniiacă„„fîe“, care kilometru de cale ferată a costat circa 100 vieţi omeneşti“. După, calculele sociologului negru VV. Dubois ■ (S.U.A.) stăpinirea colonialistă a secerat in Africa 100 milioane vieţi omeneşti. Rezultatele permanente ale foametei indurate de populaţia africană a redus la 5 ani perioada i» care e wuul poale m'tinei- cu toate’ forţele sale de bună dreptate la o conferinţă a reprezentanţilor popoarelor .africane sistfeinoi. Colonisl'a fost ' nu-' ■nit „fascism colonial". JjSînt doar cîtevă aspecte .sumare ale generozităţii" cu care colonialismul a fericit popoarele continentului afri.rtani și pe’. ,care, o‘ serie întreagă, ffr popoare ale Africiisînt obligate încă ' s'-o suporte! in. Kenya și Zanzibar, in refle două Rhodezii și în Angola, în Mozambic și in Uganda, se duce o ,,luptă grea Împotriva colonialiștilor care se cramponează cu indîrjire de poziţiile lor De peste şapte ani duţează războiul poporului algerian pentru libertate. In Republica Sud- Africană milioane de oameni de culoare gem sub opresiunea rasistă. Desigur că odată cu obţinerea independenţei tinerele state africane s-au scăpat de primejdie. Lichidarea urmărilor colonialismului este o operă grea şi cere eforturi mari. Unele din aceste ţări continuă să se afle sub influenţa fostei puteri dominante. Monopolurile nu-şi lasă aşa de uşor prada din miini Noul colonialism nu mai apare pe continentul negru însoțit' de armată, cu cască 'pe cap,' cu biciul în mină, cu privirea încruntată. El poartă joben ;sau ; pălărie,' moalii?,; irttinde zîmbitor1 :mtnd și contractul ’ de concesiune' este urmat de așa- zise „corpuri ale păcii“, flutură pla- • nuri de „ajutorare” Iar robia pe care el opregăteşte Jiu este mai puţin apăsătoare. Evenimentele din Congo, asasinarea lui, Patrice Lumurriba, şi a multor, altor, patrioţi, congolezi, sînt o mărturii a decate înseamnă interesul american — şi nu numai american ci şi al vechilor colonialişti care vor să pozeze acord in binefăcători dezinteresaţi —pentru ţările, recent eliberate din Africa,, Colonialismul re-' prezintă încă un duşman puternic Si1 periculos pentru lipite state independente din Africa.' I N1 ZILELE noastre insă succesul, luptei anticolonialiste nu rrtaî -depinde, număî ’de” eroismul ' popp'şiefpit oprimate, dar’ şi de situaţia , internaţioţiată favorabilă. .Unelti rilor imperialiştilor în Africa ci se opune' jiuternica solidaritate a popoarelor afro-asiatice, solidaritatea popoarelor marelui' lagăr socialist cu lupta pentru pace şi indeppndenţă a popoarelor , celor două continente. Viaţa însăşi îi avată pe africani să-i recunoască pe adevăraţii lor prieteni.' Dezvoltarea pe plan mondial «a forţelor socialismului, care reprezintă ideile păcii, egalităţii intre popoare,?, independenţei ' ‘naţionale şi soli- *' darităţii internaţionale — idei;* în numele, cărora Nl. S. Hruşchiv‘ă prezentat istorica Decla- \ raţie cu , privire la, acordarea ip- fi dependenţei, ţărilor şi popoare- n lor coloniale — asigură popoarelor care luptă pentru eliberare un sprijin puternic. Manea bătălie pentru definitiva lichidare a ruşinosului sis- tem colonialist a intrat in epoca nroastră in faza finală. Țările Socialiste consideră că anul 1962 trebuie să devină anul lichidării depline a sistemului colonial. , „Coronialismul — spunea tovarășul oh. Gheorghiu-Dej , şi-a trăit traiul. El trebuie lichidat , definitiv sub toate formele,, lui, spre binele omenirii şi dez- • Coltarea ei pe calea progresului“. Ziua de 1 decembrie, proclamată de Secretariatul permanent al Consiliului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii ca „Zi de luptă pentru eliberarea Africiide sub jugul colonia- shamului" este un prilej de reafirmare a solidarităţii tuturor popoarelor cu lupta curajoasă pentru libertate şi progres a popoarelor continentului african. »'• 1 , ' t w». I jf S„ GALERIU „ ' r ' " s - ■ ■í*.r ‘ , -/ „»v. •..’rr-TVJ'A r * ♦ . V i. -;,!}!.*» A rt'-f tf' zl'A-h a -i*'r &?** i'Cv Y“ Desen de graficianul sovietic M. USATI Pete negre pe harta Marocului Poporul marocan, care şi-a cucerit cu şase ani In urmă independenţa, mai m are, totuşi derezolvat problema reunificării teritoriului patriei, în special, reunirea pămînturilor care se mai află sub controlul colonialiştilor spanioli. Aceştia deţin pe‘coasta mediteraniană a Marocului două oraşe importante: Ceuta şi Mellila, iar în sudul Marocului localităţile: Ifni, Sakiet el Hamra şi Rio deprot. ^de asemenea colonialiştii spanioli stăpînesc şi cîteva insule marocane.’ ...In istoria Marocului, insurecţia din Rif, care a avut loc după primul război mondial, a rămas una din paginile cele mai eroice, detalmentale de ţărani,rro.* înarmate, dar forţe organizate, aflate sub conducerea . lui Abd el Krim, au eliberat o parte considerabilă a teritoriului, și au proclamat independenta,Republica .Rif.i Spaniolilori nu le mai aparţineau de fapt decit cîteva oraşe de pe coasta Mării Mediterane. Atunci colonialiştii spanioli şi francezi au hotărit să se unească. In Maroc au fost transportate importante unităţi militare. Este interesant de subliniat că la reprimarea insurecţiei din Rif au luat parte Franco, actualul călău al poporului spaniol, şi Pétain, trădător al poporului francez. Desfăşurînd ofensiva, trupele spaniolo-franceze au împins pe insurgenţi în munţi. Abd el Krim a fost luat prizonier şi deportat. Următorul episod ilustrează metodele cu care a fost reprimată insurecţia din Rif. . . , Comandantul armatei ■ spaniole de pedepsire, Primo “de Rivera, ' a • lan• i rr *' ■ Mi. ■ t ;/•* sat lozinca : „Viva muerte !“. Aceasta făcea să îngheţe sîngele pină şi în vinele soldaţilor. Gîndiţi-vă numai la această asociaţie de cuvinte, , „Trăiască moartea !" prezent Marocul este liber. Dar nu complet. Ca nişte pete negre ale colonialismului, pe coasta Mării Mediterane precum şi în alte regiuni ale ţării, au rămas o seamă de puncte sub controlul spaniolilor. Din Ajdir se deschide o, frumoasă privelişte asupra golfului Alusemas şi asupra a trei insule cu acelaşi nume. Cea mai mare dintre ele aminteşte, prin contururile sale, de o navă. De altfel nu este mai mare decit o navă de război — 170 m în lungime şi 75 m in lăţime. Această „navă" a fost aşezată de natură pe vecie la o distanţă de 1.300 m de coasta marocană. Tocmai din acest motiv colonialiştii au pus ochii pe eă. Guvernul spaniol menţine acolo o bază militară. lată un caz, şi mai absurd: In aceeaşi regiune se vede o stîncă lemt 1 - ’- i.■- T ■ -gată de ţărm ,printr-o fîşie „de ni" sip. In „mijlocul, acestei fişii, lată de cel mult 100 kt, trece ■ una dintre cele ■ mai scurte, dar şicele mai ruşinoase frontiere din lume. Ţărmul, aparţine Marocului, iar pe stîncă, în fortăreaţa construităacolo, este menţinută o garnizoană spaniolă. ‘ ‘ Cum s-a putut intîmpla că colonialiştii spanioli au menţinut sub stăpînirea lor oraşe şi fortăreţe marocane, chiar şi coupsă lichidarea protectoratului? Guvernul spaniol refuză retrocedarea ~lxar~ sub pretextul că Marocul a fost ocupat în 1912, iar Ceuta şi Mellila. au .ffist,;aaaparate de spanîol%„ip.eă in seaplul^al liVhlea, «A-. ceasta este, or log.ică specific colonialistă. Rezultă că un furt săvîrșit alaltăieri s-ar deosebi de unul care datează de ieri! ,, Nu de mult, Opinia publică, marocană a fosth, pfof'Und' . indignată ,de un atac. pirateresc . fără precedent. O navă de război spaniolă a atacat şi scufundat o navă de pescari ma,rocană în apele teritoriale ale Marocului. Acesta a fost răspunsul colonialiştilor la cererile juste ale Marocului de a i se restitui pămînturile ce îi aparţin, cereri formulate tot mai insistent in ultima vreme. Este lim-' pede pentru oricine că colonialiştii spanioli pot da dogvadă,de atîta impertinenţă numai datorită protecţiei din partea prietenilor şi aliaţilor lor ■transoceanici. Intr-adevăr, aceşti „prieteni“ ,pot, cerea pricind „baze militare pe aceste teritorii aflate sub control spaniol. ■ Posesiunile coloniale spaniole sînt relativ restrinse. Dar arabii au un proverb: „Nili, nici o diferenţă între cel care a furat o cămilă şi cel care a furat un ac“. Colonialiştii spanioli nu sunt mai puţin colonialişti pentru că la timpul său nu au avut suficientă putere pentru a rivaliza cu marii rechini și a jefui mai mult. In ceea ce-i privește pe marocanii lor le este scump fiecare petic al pămintului lor. De aceea ei continuă lupta de eliberare. **r *2k;L'*V' * k a W': k. 1 1 i cite'va ririciutrit ^.eTM7" • La 29 noiembrie’' a sos® Ta Djakarta, Intr-o vizită, la invitaţia guvernului indonezian, o delegatie de mediei din R. P. Români. In aceeaşi izi membrii delegaţiei au fost primiţi f ie, preşedintele Stkarnd. (Din presa de , dimineaţă). RASPUNZÍND chemării Comitetului de vigilenţă al juriştilor democraţi, aproximativ 300 de avocaţi din Paris s-au adunat la 30 noiembrie in faţa clădirii tribunalului pentru a-şi demonstra hotărirea de a opune rezistenţă regimului de teroare pe care vor să-l instaureze ultracolonialiştii. • In Olanda nu se transmite ince- Pind de la 29 noiembrie nici o emisiune de televiziune. 95 la suta din întregul personal al televiziunii olandeze a declarat o grevă de două zile In semn de protest Împotriva salariilor scăzute. (Din presa de dimineaţă). LA 30 NOIEMBRIE o delegaţie din partea, populaţieiprefecturii, Ibaraki în frunte cu guvernatorul,, Iwakami, a vizitat-o pe ambasanorul american ReischätiSt’' îpapoieze de urgenţă Japoniei poligonul Mito, , folosit, .de piloţii americani pentru exerciţii ,de lansare , a bombelor. 1 '■ V.' ZIARELE nigeriene continuă sărelateze despre ieşiri rasiste impotriva unor diplomaţi şi aitor persoane oficiale africane în Urile occidentale. După cum s-a aflat, rasiştii londonezi au scris pe automobilul lui Bandrery Millie, colaborator al înaltului comisariat al Nigeriei in capitala Angliei, însemnarea ruşinoasă : „Negrule cari-le acasă" . . Ziarele .MORNING BOSP" şi „DAILY EXPRESS" din Nigeria comentează cu indignare această acţiune rasistă ruşinoasă. • După cum relatează ziarul „AVGHI“ reluind o informaţie a postului de radio „Vocea adevărului“, recent a avut loc plenara lărgită a C.C. al ..partidului Comunist din Grecia. Plenara a discutat raportul cu privire la activitatei delegaţiei P. d. din Grecia la Congresul al XXII- a al P.C.U.S., prezentat de K. Koliannis, prim-secretar al C.C. al p.c. din Grecia. (Din presa de dimineaţă). • Prinţul Suvanna Fumma, primul ministru al guvernului regal laoţian, a adresat o telegramă prinţului Boun Oum, prin care ii invită la 1 decembrie la Hut Hop, în vederea unei intilniri a celor trei prinţi laoţieni. (Din presa de dimineaţă). Takasi Kubo — victimă a experienţelor americane cu bomba cu hidrogen l'OKIO I (Agerpres) — Takasi Kubo in vîrstă de 27 de ani,, membru al echipajului navei japoneze de pescuit „Takasin Marti", a fost supus iradierii acum şapte ani, cu prilejul experienţelor cu bomba cu hidrogen americană in regiunea atolului Bikini. Astăzi Takasi, Kubo este" in stare critică — de la începutul lunii septembrie a.c. el suferă de leucemie cu evoluţie rapidă. La 20 noiembrie starea sănătăţii lui s-a înrăutăţit brusc. Dar guvernul japonez a refuzat să ii aprobe , tratamentul gratuit pe motivul că nu a fost supus iradierii în curbă a’VăiKE’, bardamentelor de la Hirosima sau Nagasaki. . Ziarul „YOMIURI“ amintește in această ordine de idei că in 1Q541 a decedat de pe tiimp bolii aclinice pescarul Aikii Kurjoyama,, care fusese și el iradiat în timpul exploziei unei bombe cu hidrogen americane. !z- r ›f, -z, vT. ..! - ■ " ". • t ■†: r Conakry: Demonstrație in sprijinul luptei poporului algerian împotriva colonialiștilor francezi ...