Informatia Bucureştiului, decembrie 1961 (Anul 9, nr. 2591-2616)

1961-12-01 / nr. 2591

SP Săptămînalul englez „TRIBUNE“ critică poziţia delegaţiei S. U. A. la conferinţa de la Geneva LONDRA­­ (Agerpres). — Criticînd poziţia negativă adoptată de delegaţia Statelor Unite la confe­rinţa de la Geneva în problema în­cetării experienţelor cu arma nucleară, săptămînalul laburist „TRIBUNE“ scrie în numărul său din 30 noiembrie : „De ce oare Occidentul nu acceptă planul rus ! Ruţii au declarat că in­tenţionează să accepte propunerile occidentale cu privire la control, dacă aceste propuneri vor fi puse de a­­cord cu propunerea privitoare la de­­tarm­area totală. Dar atunci de ce Să nu se semneze un acord cu privire la Interzicerea experienţelor cu arma nucleari In condiţiile ruşilor ca o primi etapi pe calea spre dezarmarea generali In condiţiile Occidentului 1 La cererea opiniei publice mondiale all. Dean Rusk este dator să dea un rispuns la această întrebare. Ea nu poate fi ignorată". Situaţie încordată la frontiera dintre India şi Goa DELHI­­ (Agerpres). — Situaţia la frontiera Indiei cu colo­nia portugheză Goa devine tot mai încordată. Acţiunile autorităţilor colo­niale care işi concentrează trupele la frontieră şi patrularea permanentă în apele teritoriale a navelor militare por­tugheze sunt calificate in India drept o provocare făţişă in scopul „demonstrării forţei“ şi înăbuşirii oricăror încercări de a organiza demonstraţii anticolo­nialiste. Paralel cu aceste pregătiri militare, autorităţile coloniale continuă să re­prime cu cruzime populaţia locală. După cum se anunţă din Goa, poliţia arestează pe toţi cei suspectaţi că sim­patizează cu mişcarea de eliberare na­ţională. zzAcordurile­ dintre forţele O.N.U. CfiomLe sînt ilegale NEW YORK­­ (Agerpres). — La 30 noiembrie V. A. Zorin, repre­zentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U a adresat lui U Thant, secre­tar general provizoriu al O.N.U. o scri­soare in care ii atrage atenţia asupra caracterului ilegal al „acordurilor“ cu privire la încetarea focului încheiate între forţele armate ale O­N­U şi tru­pele autorităţilor provinciei Katanga. In scrisoare se subliniază că încheie­rea acestor „acorduri“ a constituit un act ilegal intrucit ele au fost încheiate fără să se fi obţinut împuterniciri ne­cesăre pon­i.ni aceasta d­in. partea Con-­ siliului de Securitate şi­iară să fi fost consultat guvernu­l central al Repu­blicii Congo. De fapt, se­­ spune în­ scrisoare, acor­dările încheiate­ la Ndola şi Elisabeth­­ville, la 12 septembrie ,şi 13 octombrie 1961, au permis lui Chombé, şi­ celor­lalţi agenţi ai colonialiştilor să-şi în­tărească poziţiile în Katanga. Multe prevederi ale acestor acorduri nu pot fi calificate altfel decit ca o di­­rectă capitulare a comandamentului O.N.U., faţă de­­acţiunile lui­ Chombe şi ale colonialiştilor care il sprijină, ac­ţiuni care urmăresc, să­ separe de Congo provincia Katajiga­ - una din cele mai bogate provincii“ ale republicii. In cursul dezbaterilor generale care au avut loc îrf­­cadrul chiei de-a 16-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., precum,vsi in „Gonsjîliul­ de;. Securitate, ■se5* arat§- th'sctfioare, ’delegaţii ‘unor ţări din Africa şi Asia ap­ subliniat in­compatibilitatea "acordurilor încheiate la. Ndola şi Elisabethville cu hotăririle Consiliului de Securitate, al O.N.U. privitoare la Congo. Delegaţia Uniunii Sovietice se­­solidarizează întru totul cu aceste declaraţii şi consideră că a­­cordurile susmenţionate sînt în con­tradicţie cu toate rezoluţiile Consiliu­lui de Securitate cu­ privire la­ problema „Congoului şi de ace­ea nu au “ nici­ o­­ putere de lege. Reprezentanţa U.R.S.S. la O.N.U. consideră­­că aceste acorduri nu sînt valabile și nu trebuie să constituie, în nici un caz, o piedică in calea tradu­cerii în viaţă a hotărîrilor Consiliului de Securitate care,trebuie să fie înfăp­tuite în mod consecvent şi întocmai în timpul­ cel mai scurt.­ T/A Şedinţa de ieri a Consiliului de Securitate V. A. ZORIN: Examinarea problemei primirii Kuweitului ca membru al O.N.U. este inoportună NEW YORK­­ (Agerpres) . La 30 noiembrie a fost convocată legătură cu cererea Republicii Arabe Kuweitului ca membru al Organizaţiei Luînd cuvintul in legătură cu acea­stă problemă . A. ZORIN a subliniat inoportunitatea examinării problemei primirii Kuweitului ca membru al O.N.U., intrucit datele existente asu­pra situaţiei din Kuweit nu permit să se considere că Kuweitul este un stat independent. Kuweitul se află in to­tală dependenţă politică faţă de pm­­şedinţa Consiliului de Securitate în­ainte de a examina problema primirii Naţiunilor Unite, glia şi in totală dependenţă economică faţă de­ monopolurile petroliere anglo­­americane. Tocmai datorită faptului că Kuweitul , dispune de bogate rezerve de petrol, Anglia caută să-şi menţină situaţia dominantă în Kuweit şi în genere în această regiune. Atîta timp cit conti­nuă să fie in vigoare „acordul“ între guvernul englez şi autorităţile Kuwei­tului conform căruia Anglia poate in orice moment, sub un pretext sau altul, să-şi aducă armatele pe terito­riul Kuweitului, in aceste condiţii sta­tutul Kuweitului nu se schimbă — Kuweitul rămîne o colonie engleză. înseşi ţările arabe nu sint de acord in privinţa Kuweitului, a arătat in continuare V. A. Zorin. Primirea Ku­weitului in O.N.U. ar putea să ducă doar la ascuţirea acestor divergenţe ceea ce ar conveni numai colonizato­rilor, care continuă să acţioneze după principiul dezbină şi stâpineşte. Invitat la cererea sa la şedinţa Con­siliului de Securitate, reprezentantul Irakului, PACIACI, a dovedit cu fapte că Kuweitul este o colonie engleză. El a declarat de asemenea că Kuwei­tul nu poate fi primit în O.N.U. în­­trucît din punct de vedere istoric­­şi juridic este o parte componentă a Ira­kului. „Drepturile“ Angliei în privinţa Kuweitului se bazează pe tratatul din 1899 pe care l-a încheiat şeicul Kuwei­tului cu Anglia în scopul de a se salva de răzbunare după ce şi-a ucis cei­­doi fraţi ai săi. In acelaşi timp Anglia a recunoscut în 1913 Kuweitul ca parte a provinciei Basra care in pre­zent este o parte a­­ Irakului. Arma­tele engleze, a spus reprezentantul Irakului, formal au părăsit Kuweitul, totuşi acolo au rămas sute de „specia­lişti tehnicieni“ şi in orice moment aceste armate se pot reîntoarce. În­treaga politică a Angliei faţă de Ku­weit este determinată de un sir­gu­r lucru — Kuweitul dispune de 21 la sută din rezervele mondiale de petrol Ciankaisistul, reprezentanţii Liberiei, S.U.A., Angliei, Franţei şi alţii care au luat cuvîntul în cursul şedinţei au afirmat în ciuda faptelor reale că Ku­­weitul corespunde cerinţelor, statutului O.N.U. pentru a putea deveni membru al O.N.U. Pornind de la situaţia reală V. A Zorin a propus să se amine examina­rea rezoluţiei Republicii Arabe Unite, care propune primirea Kuweitului in O.N.U. Totuşi, propunerea de a se amina examinarea acestei probleme nu a întrunit cele şapte voturi nece­sare (pentru adoptarea acestei prop­­­neri a votat Uniunea Sovietică, toţi ceilalţi membri ai Consiliului de Secu­ritate s-au abţinut) Ca urmare, rezoluţia R.A.U. a fost pusă la­ vot. Uniunea Sovietică a vo­tat împotriva rezoluţiei Pentru rezo­luţie au votat Anglia, S.U.A., R.A.U. şi toţi ceilalţi membri ai Consiliului de Securitate. Totuşi, intrucit împotriva rezoluţiei a votat un membru perma­nent al Consiliului de Securitate, și a fost respinsă In conformitate cu regulile de pro­cedură, raportul Consiliului de Secu­ritate cu o dare de seamă amănunţită asupra discuţiei care a avut loc va fi prezentat Adunării Generale a O.N.U. î’e strînge mein lieber ? Caută să mai slăbești ! (Desen de A. POCII) Glasul comuniştilor americani mi va putea fi înăbuşit! Reacțiunea ame-­­­ricină. In virtutea faimoasei legi Mc­­Carran, întocmită “ după modelul legilor hitleriste, în­cearcă să pună sub interdicție partidul cel mai devotat interese­lor reale ale poporului american — Partidul Comunist din S.U.A. Totodată, conducătorii Statelor Unite se laudă că ţara lor este cea mai democratică ţară a „lumii libere". „Democraţie" şi „libertate" în­seamnă, oare, linşarea negrilor şi măsurile represive împotriva celor care iau apărarea oamenilor de culoare ! „Democraţie" şi „liber­tate" înseamnă, oare, politica răz­boinică a magnaţilor americani şi impozitele excesive puse pe spi­narea populaţiei muncitoare, pentru mărirea bugetului militar) Hotărirea de a scoate Partidul Comunist din S.U.A. în afara legii se bazează pe calomnii şi falsuri care nu mai pot înşela pe nimeni. Este evident că această măsură urmăreşte să înăbuşe glasul puter­nic al comuniştilor americani, care se ridică în apărarea păcii şi a coexistenţei paşnice, în apărarea drepturilor democratice ale popu­laţiei americane, pentru desfiinţa­rea sălbaticelor discriminări rasiale pentru măsuri care să înlăture mi­zeria în care sînt nevoiţi să tră­iască milioane şi milioane de ame­ricani. Nu încape nici o îndoială că declanşarea campaniei fasciste, in-­­chizitoriale, împo­triva Partidului Co­____________ munist din S.U.A. nu-i va inti­mida pe comuniştii americani. Partidul Comunist din S.U.A. — a arătat Elisabeth Flynn, preşedinta Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. — „va apăra drepturile democratice ale poporu­lui, deoarece aici este vorba toc­mai de încălcarea drepturilor în­tregului popor. Vom contesta lega­litatea fiecărui punct al ruşinoasei legi McCarran, vom protesta împo­triva oricărei încercări de a aplica această lege, pină cînd ea îşi va pierde orice sens şi se va" transfor­ma în literă moartă". Oamenii cinstiţi din toate ţările lumii înfierează măsurile represive, de tip fascist, preconizate de la­­gea McCarran. Ei privesc cu sim­patie lupta poporului american care, în frunte cu Partidul Comu­nist, îşi apără cu hotărîre liber­tatea. Legea McCarran , şi toate măsu­rile luate de autorităţile americane împotriva Partidului Comunist sînt dovezi nu de tărie, ci de slăbi­ciune a claselor stăpînitoare din S.U.A. şi sînt sortite eşecului. Orice ar întreprinde forţele reacţiunii, glasul comuniştilor americani — adversarii cei mai dirji ai abuzu­rilor şi ai domniei bunului plac practicate cu sălbăticie de către monopolurile imperialiste — nu va putea fi înăbușit. ȘERBAN NEDELCU Scriitor 1OVITURĂ DI STAT Im ripublica dominicană La adăpostul navelor de război ale S.U.A., Balaguer, succesorul dictatorului Trujillo, a recurs la o nouă manevră antipopulară: formarea unei junte militare conduse de... Balaguer. SANTO DOMINGO I (Agerpres). — După cum relatează agenţiile occi­dentale de presă d­in Republica Domi­nicană evenimentele se precipită. După ce la 29 noiembrie partidele de opoziţie au respins din nou propune­rea lui Balaguer, privitoare la for­marea unui „guvern de coaliţie“, pe care forţele democratice au denunţat-o ca­ o încercare de instaurare a unui regim dictatorial camuflat, Balaguer, împreună cu conducătorii armatei au acus la cale un nou complot împo­triva poporului. La 30 noiembrie, re­latează agenţia France Presse, „ar­mata dominicană de acord cu guver­nul, a hotărit formarea unei junte de şapte persoane prezidată de Ba­­laguer şi cuprinzind şi pe generalul Rodriguez Echevarria, ministrul For­ţelor armate. După cum arată agen­ţia, această hotărîre a fost luată la o reuniune cu participarea lui Balaguer şi a şefilor de stat major ai armatei, Starinei şi aviaţiei. Potrivit proiectu­lui militarilor, care înseamnă în fapt o revenire la sîngeroasa dictatură trujillistă, junta va guverna ţara timp de doi ani, după care urmează să aibe loc alegeri generale. Potrivit prevede­rilor constituţiei în vigoare, alegeri pre­zidenţiale urmau să aibe loc la 16 mai pentru înlocuirea președintelui Ba­­laguer, succesorul lui Trujillo. „For­mula“ impusă de conducătorii armatei prevede însă că in cazul demisiei lui Balaguer generalul Echevarria îi va lua locul. De asemenea junta militară a hotărit punerea în afara legii a Partidului socialist-popular, singurul partid dominican care luptă fără şo­văire pentru instaurarea în­ ţară a unui regim cu adevărat democrat. Este evident că noua manevră a lui Balaguer nu ar fi fost posibilă fără intervenţia Statelor Unite a căror flotă continuă să patruleze în largul coas­telor dominicane. Agenţia France Pres­se relatează că înainte de noua lo­vitură de stat Arturo Morales Carrion, trimisul special al guvernului ameri­can, care se află de cîteva zile în Republica Dominicană, pentru a „me­dia“ între Balaguer şi opoziţie, a avut o întrevedere că Balaguer în prezența lui John Hill, consulul S.U.A. la Santo Domingo. S.U.A. cer aliatului francez din N.A.T.O. noi eforturi WASHINGTON­­ (Agerpres). — P. Messmer, ministrul de Război al Franţei, a sosit la Washington pentru a duce tratative cu conducă­torii Pentagonului. Potrivit declaraţiei oficiale a Pentagonului, între Messmer şi conducătorii Ministerului de Război al S.U.A. a avut loc „un schimb ne­oficial de frăieri“, in legătură cu pro­blemele N.A.T.O., problema Berlinu­lui occidental şi cu situaţia conturilor între Statele Unite şi Franţa în cadrul obligaţiilor militare asumate. După cum anunţă ziarul „STAR“, care apare la Washington, Statele Unite insistă ca Franţa, dată fiind criza Berlinului occidental, să pună la dispoziţia N.A.I.O. mai multe forţe armate clasice şi să-şi asume o parte din greutatea poverii legată de staţionarea forţelor armate americane pe teritoriul Franţei şi Germaniei oc­cidentale. Oficialităţile S.U.A.’, scrie ziarul, speră că Franţa va face tot posibilul pentru a compensa cheltuie­lile Statelor. .Unite, legate, de obligat,­ţiile lor militare în­ Europa. Conferinţa de presă a ministrului Informaţiilor al G. P. R. A. TUNIS­­ (Agerpres).­­ In seara de 30 noiembrie a avut loc la Tunis o conferinţă de presă în cadrul căreia ministrul Informaţiilor din guvernul provizoriu al Republicii Algeria, Yazid, a făcut o serie de de­claraţii în legătură cu situaţia încor­dată creată în Algeria ca urmare a acţiunilor teroriste ale elementelor ultracolonialiste franceze. Ministrul Informaţiilor a arătat că elementele din cadrul organizaţiei teroriste „Or­ganizaţia armată secretă“ pun la cale în mod deliberat provocări pentru a împiedica rezolvarea pe calea trata­tivelor a problemei algeriene. „Dacă asemenea evenimente vor continua să se producă, dacă autori­tăţile franceze vor continua să adop­te o atitudine de complicitate sau de pasivitate faţă de aceşti criminali - a atras atenţia ministrul algerian - reacția poporului algerian va fi cu atît mai energică, cu cit acești criminali se dovedesc a fi nu numai duşmanii poporului nostru ci de ase­­menea dușmanii poporului francez.­­fill Pag. a 3-a * Solidaritate cu lupta de eliberare a Africii!m P­E HARTA întunecată de opre­siunea colonială a continentului, aîribiții se .aflău eu- .nun­jți un­­deceniu in urmă rfoar trei state­ in-' dependente. Numărul membrilor afri­cani ai Organizaţiei, "IStaţiţintilor ’Unite' este in prezent, jé !’2S,, iac., peste citeva zile un nou stat african i$D va lua locul în rindul naţiuhTIof ,' TlTdepéfr ., den te : Tanganika La actuala,, „sesiune, a Adunării Generale­, a ..Organizaţiei Naţiunilor Unite, ‘rezoluţia ■care rea­firmă ţelurile GDec­la­raţiei ,cu,, privire' •la lichidarea', sis'femițhji cdlibitrai ,, a­doptată la cea de-a 15-a sesiune Mare drept autori -38, tie-state afro-asiatice Aceasta reitevi'^ Jfl maici schimbările care se petrec in Itird­ei demonstrează , șubrezirea ,tot, mai ac­centuată a sistemului imperialist și colonialist. De cite ori un membru nou, african, este primit in O.N.U. protocolul este.. „respectat cu stricteţe. Noul venit este­ întiju­­pinat cu cuv'ititevde'sâlUt. Multe’ ‘din ele sínt," fărăMbdo­ală, T»m fite din intnfa." Sînt V.celii /tftttjtib de reprezentanţii ~ tarilor , socia­liste, slujitoare permanente şi neobosite ale cauzei libertăţii popoarelor, de reprezentanţii ţă­rilor foste pină mai ieri şi ele subjugate. Se aud însă şi cu­vinte de salut care pot trezi ce­lor felicitaţi în cel mai bun caz doar un zimbet amar. Nu vor­besc oare mereu reprezentanţii puterilor coloniale de „generozi­tatea“. Cu care ele aduc fostele lor colonii la „limanul elibe­rării“ ? A­FRICA oferă intr-adevăr, o oglindă vie a acestei „generozităţi“ Situaţia continentului african este într-o contradicţie izbitoare cu­, vastele sale posibilităţi. Africii îi revine abia­­ la, sută din producţia , industrială mondială, in timp ce populaţia sa reprezintă 7 la sută din întreaga populaţie a­ globului, iar in ce priveşte su­­­­prafaţa şi resursele, ei „natural” decalajul este ,şi măi in defa­voarea continentului negru. Stă­­pînirea colonialistă a întîrziat dezvoltarea Africii timp de mai multe secole, ținind-o intr-o stare de înapoiere înspăimân­tătoare. Ori de cite ori s-au construit e­tc.S * tiptrepri industriale, drumuri" ‘ său " căi ferate, aceasta nu s-a făcut decit pentru in­teresele profiturilor colonialiste, , fără să se ţină seama de interesele dez­voltării Africii, in general,­ şi CU o risipă de forţă de muncă de-a dreptul, îngrozitoare Vorbind despre calea­ ferată Konakry—Kankan! construită de colonialişti în Guineea preşe­dintele Sek­u Ture subliniia­­că„„fîe“, care kilometru de cale ferată a­ costat circa 100 vieţi omeneşti“. După, cal­culele sociologului negru VV. Du­bois ■ (S.U.A.) stăpinirea colonialistă a se­cerat in Africa 100 milioane vieţi ome­neşti. Rezultatele permanente ale foa­metei indurate de populaţia africană a redus la 5 ani perioada i» care e wuul poale m'tinei- cu toate’ forţele sale de bună dreptate la o confe­rinţă a reprezentanţilor­­ popoarelor .africane sistfeinoi. Colonisl'a fost ' nu-' ■nit „fascism colonial". JjSînt doar cîtevă a­spec­te .sumare ale generozităţii" cu care colonialismul a fericit popoarele continentului afri­­.rtani și pe’. ,care, o‘ serie întreagă, ffr popoare ale Africii­­sînt obligate încă ' s'-o suporte! in. Kenya și Zanzibar, in refle două Rhodezii și în Angola, în Mozambic și in Uganda, se duce o ,,luptă grea Împotriva colonialiștilor care se cramponează cu indîrjire de poziţiile lor De peste şapte ani du­ţează războiul poporului algerian pentru libertate. In Republica Sud- Africană milioane de oameni de cu­loare gem sub opresiunea rasistă. Desigur că odată cu obţinerea in­dependenţei tinerele state africane s-au scăpat de primejdie. Lichidarea urmărilor colonialismului este o operă grea şi cere eforturi mari. Unele din aceste ţări continuă să se afle sub influenţa fostei puteri dominante. Mo­nopolurile nu-şi lasă aşa de uşor prada din miini Noul colonialism nu mai apare pe continentul negru în­soțit' de armată, cu cască 'pe cap,' cu biciul în mină, cu­ privirea încruntată. El poartă joben ;sau ; pălărie,' moalii?,; irttinde zîmbitor1 :mtnd și contractul ’ de concesiune' este urmat de așa-­ zise „corpuri ale păcii“, flutură pla- • nuri de „ajutorare” I­ar robia pe care­ el o­­pregăteşte Jiu este mai puţin apăsătoare.­ Evenimentele din Congo, asasinarea lui­, Patrice Lumurriba, şi a multor, altor, patrioţi, congolezi, sînt o mărturii a deca­­te înseamnă in­teresul american — şi nu numai ame­rican ci şi al vechilor colonialişti care vor să pozeze acord­ in binefăcători dezinteresaţi —pentru ţările, recent eliberate din Africa,, Colonialismul re-' prezintă încă un duşman pu­ternic Si1 periculos pentru lipite state independente din Africa.' I N1 ZILELE noastre insă succesul, luptei anticolo­nialiste nu rrtaî -depinde, număî ’de” eroismul ' popp'şiefpit oprimate, dar’ şi de situaţia , in­­ternaţioţiată favorabilă. .Unelti­ rilor imperialiştilor în Africa ci se opune' jiuternica solidaritate a popoarelor afro-asiatice, soli­daritatea popoarelor marelui' la­găr socialist cu lupta pentru pace şi indep­pndenţă­ a popoa­relor­ ,­ celor două continente. Viaţa însăşi îi avată pe africani să-i recunoască pe adevăraţii­­ lor­­ prieteni.' Dezvoltarea pe plan mondial «a forţelor socialis­mului, care reprezintă ideile păcii, egalităţii intre popoare,?, independenţei ' ‘naţionale şi soli- *' darităţii internaţionale — idei;* în numele, cărora Nl. S. Hruş­­­chiv‘ă prezentat istorica Decla- \ raţie cu , privire la, acordarea ip- fi dependenţei, ţărilor şi popoare- n lor coloniale — asigură popoa­relor care luptă pentru elibe­rare un sprijin puternic. Manea bătălie pentru defini­tiva lichidare a ruşinosului sis-­­ tem colonialist a intrat in epoca nroastră in faza finală. Țările Socialiste consideră că anul 1962 trebuie să devină anul lichidării­­ depline a sistemului colonial. , „Coronialismul — spunea tova­­rășu­l oh. Gheorghiu-Dej , şi-a tr­ăit traiul. El trebuie lichidat , definitiv sub toate formele,, lui, spre binele omenirii şi dez- • Coltarea ei pe calea progresului“. Ziua de 1 decembrie, proclamată de Secretariatul permanent al Consi­liului de solidaritate a ţărilor Asiei şi Africii ca „Zi de luptă pentru eli­berarea Africii­­de sub jugul colonia- s­hamului" este un prilej de reafirmare a solidarităţii tuturor popoarelor cu lupta curajoasă pentru libertate şi progres a popoarelor continentului africa­n. »'• 1 , ' t w». I jf S„ GALERIU „ ' r ' " s - ■ ■í*.r ‘ , -/ „»v. •..’rr-TVJ'A r * ♦ . V i. -;,!}!.*» A rt'-f tf' zl'A-h a -i*'r &?** i'Cv Y“ Desen de graficianul sovietic M. USATI Pete negre pe harta Marocului P­oporul marocan, care şi-a cucerit cu şase ani In urmă independenţa, mai m are, totuşi de­­rezolvat problema reunificării teritoriului patriei, în special, reunirea pămînturilor care se mai află sub controlul colo­nialiştilor spanioli. Aceştia deţin pe‘coasta mediteraniană a Marocului două oraşe importante: Ceuta şi Mellila, iar în sudul Marocului localităţile: Ifni, Sakiet el Hamra şi Rio de­­prot. ^de­ asemenea colonialiştii spanioli stăpînesc şi cîteva insule marocane.’ ...In istoria Marocului, insurecţia din Rif, care a avut loc după primul război mondial, a rămas una din pa­ginile cele mai eroice, detalmentale de ţărani,­­rro.*­ înarmate, dar forţe organizate, aflate sub conducerea . lui Abd el Krim, au eliberat o parte con­siderabilă a teritoriului, și au procla­mat independenta,Republica .Rif.i Spaniolilori nu le mai aparţineau de fapt decit cîteva­ oraşe de pe coasta Mării Mediterane. Atunci colonialiştii spanioli şi francezi­­ au hotărit să se unească. In Maroc au­ fost transpor­tate importante unităţi militare. Este interesant de subliniat că la reprima­rea insurecţiei din Rif au luat parte Franco, actualul călău al poporului spaniol, şi Pétain, trădător al poporu­lui francez. Desfăşurînd ofensiva, tru­pele spaniolo-franceze au împins pe insurgenţi în munţi. Abd el Krim a fost luat prizonier şi deportat. Următorul episod ilustrează­­ meto­dele cu care a fost reprimată insurec­ţia din Rif. . . , Comandantul armatei ■ spaniole de pedepsire, Primo “de Rivera, ' a • lan­• i rr *' ■ Mi. ■ t ;/•* sat lozinca : „Viva muerte !“. Aceasta făcea să îngheţe sîngele pină şi în vinele soldaţilor. Gîndiţi-vă numai la această asociaţie de cuvinte, , „Tră­­i­­ască moartea !" prezent Marocul este liber. Dar nu complet. Ca nişte pete negre ale colonialismului,­ pe coasta Mării Me­­diterane precum şi în alte regiuni ale ţării, au rămas o seamă de puncte sub controlul spaniolilor. Din Ajdir se deschide o, frumoasă privelişte asupra golfului Alusemas şi asupra a trei insule cu acelaşi nume. Cea mai mare dintre ele am­in­­teşte, prin contururile sale, de o na­vă. De altfel nu este mai mare de­cit o navă de război — 170 m în lun­gime şi 75 m in lăţime. Această „na­vă" a fost aşezată de natură pe ve­cie la o distanţă de 1.300 m de coas­ta marocană. Tocmai din acest mo­tiv colonialiştii au pus ochii pe eă. Guvernul spaniol menţine acolo o­­ bază militară. lată un caz, şi mai absurd: In a­­­­ceeaşi regiune se vede o stîncă le­mt 1 - ’- i.■- T ■ -gată de ţărm ,printr-o fîşie „de ni" sip. In „mijlocul, acestei fişii, lată de cel mult 100 k­t, trece ■ una dintre cele ■ mai scurte, dar­­ şi­­cele mai ruşinoase frontiere din lume. Ţărmul, aparţine Marocului, iar pe stîncă, în fortăreaţa construită­­acolo, este men­ţinută o garnizoană spaniolă. ‘ ‘ Cum s-a putut intîmpla că colonia­liştii spanioli au menţinut sub stăpî­­nirea lor oraşe şi fortăreţe maroca­ne, chiar şi coupsă lichidarea protecto­ratului? Guvernul spaniol refuză re­trocedarea ~lxar~ sub pretextul că Ma­rocul a fost ocupat în 1912, iar Ceuta şi Mellila. au .ffist,;aaaparate de spa­­nîol%„ip.eă in seaplul^al liVhlea, «A-. ceasta este, or log.ică specific colonia­listă. Rezultă că un furt săvîrșit a­­laltăieri s-ar deosebi de unul care datează de ieri! ,, Nu de mult, Opinia publică, maro­cană a fosth, pfof'Und' . indignată ,de un atac. pirateresc . fără precedent. O navă de război spaniolă a atacat şi scufundat­ o navă de pescari ma­,­rocană în apele teritoriale ale­­ Ma­rocului. Acesta a fost răspunsul co­lonialiştilor la cererile juste ale Ma­rocului de a i se restitui pămînturile ce îi aparţin, cereri formulate tot­ mai insistent in ultima vreme. Este lim­-' pede pentru oricine că colonialiştii spanioli pot d­a dogvadă,de atîta­ im­pertinenţă numai datorită protecţiei din partea prietenilor şi aliaţilor lor ■transoceanici. Intr-adevăr, aceşti „prieteni“ ,pot, cerea pricind „baze mi­litare pe aceste teritorii aflate sub control spaniol. ■ Posesiunile coloniale spaniole sînt relativ restrinse. Dar arabii au un proverb: „Nil­i, nici­ o diferenţă în­tre cel care a furat o cămilă şi cel care a furat un ac“.­ Colonialiştii spa­nioli nu sunt mai puţin colonialişti pentru că la timpul său nu au avut suficientă putere pentru a rivaliza cu marii rechini și a jefui mai mult. In ceea ce-i privește pe marocanii lor le este scump fiecare petic al pămintului lor. De aceea ei continuă lupta de eliberare. **r *2k­­;L'*V' * k­ a W': k. 1 1 i cite'va ririciutrit ^­.eTM7" • La 29 noiembrie’' a sos® Ta Dja­karta, Intr-o vizită, la invitaţia guver­nului indonezian, o delegat­ie de me­diei din R. P. Români. In aceeaşi izi membrii delegaţiei au fost primiţi f ie, preşedintele St­karnd. (Din presa de , dimineaţă). RASPUNZÍND chemării Comitetu­lui de vigilenţă al juriştilor demo­craţi, aproximativ 300 de avocaţi din Paris s-au adunat la 30 noiembrie in faţa clădirii tribunalului pentru a-şi demonstra hotărirea de a opune rezistenţă regimului de teroare pe care vor să-l instaureze ultracolonia­­liştii. • In Olanda nu se transmite ince- Pind de la 29 noiembrie nici o emi­siune de televiziune. 95 la suta din întregul personal al televiziunii olan­deze a declarat o grevă de două zile In semn de protest Împotriva sala­riilor scăzute. (Din presa de dimi­neaţă). LA 30 NOIEMBRIE o delegaţie din partea, populaţiei­­prefecturii, Iba­­raki în frunte cu guvernatorul,, Iwa­­kami, a vizitat-o pe ambasan­orul ame­rican Reisch­ätiSt’' îpapoieze de urgenţă Japoniei poli­gonul Mito, , folosit, .de piloţii ameri­cani pentru exerciţii ,de lansare , a bombelor. 1 '■ V.' ZIARELE nigeriene continuă să­­relateze despre ieşiri rasiste impotriva unor diplo­maţi şi aitor persoane oficiale africane în Urile occidentale. După cum s-a aflat, ra­siştii londonezi au scris pe automobilul lui Bandrery Millie, colaborator al înaltului comisariat al Nigeriei in capitala Angliei, însemnarea ruşinoasă : „Negrule cari-le acasă­­" . . Ziarele .MORNING BOSP" şi „DAILY EXPRESS" din Nigeria comentează cu in­dignare această acţiune rasistă ruşinoasă. • După cum relatează ziarul „AV­­GHI“ reluind o informaţie a postului de radio „Vocea adevărului“, recent a avut loc plenara lărgită a C.C. al ..partidului Comunist din Grecia. Plenara a discutat raportul cu pri­vire la activitate­i delegaţiei P. d. din Grecia la Congresul al XXII-­ a al P.C.U.S., prezentat de K. Kolian­­nis, prim-secretar al C.C. al p.c. din Grecia. (Din presa de dimineaţă). • Prinţul Suvanna Fumma, primul ministru al guvernului regal laoţian, a adresat o telegramă prinţului Boun Oum, prin care ii invită la 1 decem­brie la Hu­t Hop, în vederea unei in­­tilniri a celor trei prinţi laoţieni. (Din presa de dimineaţă). Takasi Kubo — victimă a experienţelor americane cu bomba cu hidrogen l'OKIO I (Agerpres) — Takasi Kubo in vîrstă de 27 de ani,, membru al echipajului navei ja­poneze de pescuit „Takasin Marti", a fost supus iradierii acum şapte ani, cu prilejul experienţelor cu bomba cu hidrogen americană in re­giunea atolului Bikini. Astăzi Takasi, Kubo este" in stare critică — de la începutul lunii septembrie a.c. el suferă de leucemie cu evoluţie ra­pidă. La 20 noiembrie starea sănătăţii lui s-a înrăutăţit brusc. Dar guver­nul japonez a refuzat să ii aprobe , tratamentul gratuit pe motivul că nu a fost supus iradierii în curbă a’VăiKE’, bardamentelor de la Hirosima sau Nagasaki.­­ . Ziarul „YOMIURI“ amintește in această ordine de idei că in 1Q541 a decedat de pe tiimp bolii­ aclinice pes­­carul Aiki­i Kurjoyama,, care fusese și el iradiat în timpul exploziei unei bombe cu hidrogen americane. !z- r ›f, -z, vT. ..! - ■ " ". • t ■†: r Conakry: Demonstrație in sprijinul luptei poporului algerian împotriva colonialiștilor francezi ...

Next