Informatia Bucureştiului, februarie 1962 (Anul 9, nr. 2643-2666)
1962-02-01 / nr. 2643
Pag.2-a. Pe ecrane „Pretutindeni trăiesc oamenii Original in acest corespondent ceh al producţiei DEFA „Doctorul din Bothenow“ e faptul că analiza procesului de conştiinţă al medicului care nu vrea să muncească la ţară este realizată prin prisma altor personaje. Eroul filmului, tînărul medic Mirele Vodak, a fost repartizat în micul sat Luzany, in pofida eforturilor depuse de rude şi prieteni pentru a-l „salva“. Vodak doreşte să rămină in Praga nu numai din pricina comodităţii sale de citadin, dar şi pentru că e atras de problemele activităţii la clinică, şi pentru că în oraş îl aşteaptă un camin pe care plănuia să-l înfiripeze alături de o fată pe care o iubeşte. Nu-i de mirare că plecînd totuşi la Luzany, Mirek nu intenţionează cituşi de puţin să rămină acolo. El nădăjduieşte că în scurt timp îşi vor face efectul numeroasele intervenţii depuse, şi să fie transferat. Tînărul descoperă insă la Luzany şi alţi amatori de „evadare". Pacsak de pildă, fost responsabil al cooperativei, caută să se facă cu tot dinadinsul nefolositor pentru ca cei din gospodăria colectivă să-şi piardă răbdarea, să se descotorosească de el, şi in felul acesta să ajungă din nou la oraş în mod „onorabil“. lată de ce Pacsak simulează fără încetare boala, atunci cînd nu chiuleşte pe faţă. Olga, funcţionara de la poştă, deşi a studiat cîndva conservatorul, nu s a mai apropiat de ani de zile de pian, pentru că „n-are pentru cine ciuta“. Satul trăieşte o viaţă intensă, o rapidă ridicare, se înalţă noul cămin cultural, oamenii dornici de cultură pornesc seara cu autobuzul gospodăriei la teatrul orăşenesc să vadă spectacole, dar pe Olga n-o impresionează cituşi de puţin acest lucru. Ca şi Pacsak, Olga duce un mod de viaţă egoist, care o împiedică să vadă esenţialul : că satul însuşi pare a merge în întimpinarea oraşului, că oamenii care vor cu toţii să trăiască mai bine, mai confortabil, mai civilizat ştiu că lucrul acesta se poate obţine numai prin efortul unit al tuturor, numai prin dezvoltarea socialistă a satului. Cei doi reflectă — e drept, amplificat — în atitudinea lor ceva din poziţia iniţială a lui Mirek. Acesta însă îşi opreşte mereu mai îndelung privirile, cu admiraţie şi respect, asupra predecesorului său, doctorul Mrazek, care se pregăteşte să iasă la pensie. Bătrînul medic a muncit o viaţă întreagă să-şi vadă visul cu ochii, adică să pună pe picioare un ultramodern dispensar comunal. Şi acum desigur că îi vine greu să-şi părăsească bolnavii şi să se despartă de cei pentru a căror sănătate şi viaţă a vegheat timp de decenii. Şi este in această despărţire o emoţie pătrunzătoare pe care spectatorul o înţelege bine. Mrazek reflectă şi el o altă faţă a procesului de conştiinţă pe care îl trăieşte tînărul doctor Vodak, care rămine la postul său chiar şi atunci cînd i s-a anunţat aprobarea mult doritului transfer. Este meritul regizorilor Jiri Hanibal şi Stepan Skalski, ca şi al interpretului principal Ivan Paice, că a fost redată cu toată claritatea ideea de bază a filmului. Vodak, medicul cel tinăr, rămine la ţară nu din resemnare, ci pentru că a înţeles faptul că „pretutindeni trăiesc oameni“, că pretutindeni sănătatea acestora trebuie slujită şi viaţa lor apărată. T. CARANFIL N.R. : Dintr-o defectuoasă programare, filmul „Pretutindeni trăiesc oameni" a fost prezentat pe ecrane într-un interval de timp prea apropiat de alte filme asemănătoare în tematică, ca : „Doctorul din Bothenow", producţie a studioului DEFA-Berlin, şi „Poveste despre o fată", realizat de studioul „Gruzia-film". S-ar cuveni o mai mare atenţie şi în acest aspect al programării filmelor, urmărindu-se nu numai o variaţie de titluri, de producţii şi genuri, ci şi o varietate în tematică. Imn Palce şi Jam Hlavacom In valurile doctorului Vodak şi logodnicei sale Eva La Lectoratul central al S. R. S. C. • „Probleme actuale ale situaţiei internaţionale“ este tematica ce face obiectul conferinţei care va avea loc azi 1 februarie la ora 18. Expunerea va fi făcută de tovarăşul Zamfir, Brumanu — director general adjunct al Agenției române de presă „Agerpres“. Va rula apoi filmul artistic „Vint de libertate“. • Vineri, la ora 18, va fi organizat un interesant caleidoscop cultural al lunii februarie. El va cuprinde expunerile : „Dumitru Voinov — reprezentant de seamă al ştiinţei româneşti" (conferențiar prof. ul div. Constantin Mofa? — directorul Institutului de speologie „Emil Racoviţă“), „125 de ani de la moartea marelui poet rus A. S. Puşkin" (conf. univ. Tatiana Nicolescu) şi „170 de ani de la naşterea compozitorului G. Rossini“ despre care va vorbi muzicologul Felicia Donceanu. AZI, IN LIBRĂRII Cezar Petrescu: „întunecare“, vol. I şi II, Editura pentru literatură, colecţia „Biblioteca pentru toţi“, nr. 106—107, 828 pagini, 10 lei. D. Sleahtenea: „Cartea tencuitorului“, Editura Tehnică, 188 pagini, 5,65 lei. E. Pasere — G. Bărbulescu : „Aparate electrice şi electronice în laboratoarele industriale“, Editura Tehnică, 804 pagini, 19,60 lei. ^ TT Operaţii simultane de asamblare a spiţelor Convins că de fiecare dată mai trebuie făcut ceva pentru ca rezultatele muncii să fie mai spornice, Raiu Voicu, asemenea sutelor de muncitori de la Uzinele de pompe şi maşini agricole este într-o continuă căutare a noului. Asamblarea spiţelor la roţile de la semănătoarea de porumb se făcea pînă nu de mult în cîteva operaţii succesive. .Lăcătuşii Radu Voicu şi Virgil Dragomir au socotit că se poate şi altfel. Discuţii, cărţi de specialitate, schiţe în numeroase variante şi... s-a născut o inovaţie. O maşină care nu-şi mai găsea întrebuinţare a fost adaptată pentru executarea simultană, a tuturor operaţiilor de asamblare. Munca mai multor oameni e făcută acum de unul singur, timpul de asamblare a fost redus la jumătate, se realizează impor- , . ... fante economii, iar calitatea s-a îmbunătăţit simţitor. Destule motive pentru ca cei doi lăcătuşi să fie mulţumiţi de roadele căutărilor lor. In fotografie, Radu Voicu cercetează calitatea spiţelor asamblate după noua metodă. Recital A intrat in practica instituţiilor noastre muzicale de a organiza recitaluri vocale sau instrumentale, dind astfel unui număr de artişti ocazia de a-şi afirma posibilităţile pe parcursul unui program variat, alcătuit pe măsura preferinţelor lor. In acest cadru s-a înscris şi recitalul organizat săptămăna trecută de Filarmonica de Stat „George Enescu“ la sala „Dalles“, cu concursul mezzosopranei Valeria Samt, al tenorului Ion Fălculete, al basului Gabriel Gheorghiu şi al pianistei acompaniatoare Letiţia Flavian. Cele aproximativ 10 piese, foarte diverse ca gen (lieduri, arii, duete, canţonete ) executate de fiecare cintăreţ — incluzînd şi „bis“-urile oferite la solicitarea publicului — ne-au permis să cunoaştem mai îndeaproape personalitatea artistică a celor trei interpreţi. Valeria Saru, de pildă, a constituit pentru noi o adevărată revelaţie. Tinăra mezzo-soprană, pe care nu am avut prilejul s-o ascultăm pe scena Teatrului de Operă şi Balet decit în roluri mărunte, are o voce amplă, viguroasă, penetrantă pe toată întinderea,o dicţiune clară, de aici şi frazează cu inteligenţă, stăpîneşte cu autoritate o mare varietate de mijloace expresive. Succesul de care s-a bucurat la recital a constituit confirmarea unor calităţi de prim ordin, care ar merita să găsească un cadru de afirmare corespunzător. Pe tenorul Ion Fălculete am ascultat pentru întîia oară la acest recital. Ceea ce impresionează la el este vigoarea şi strălucirea registrului acut, pus în valoare îndeosebi în ariile din „Rigoletto“ şi „ToscaAm apreciat la Fălculeţe şi modul de interpretare — adecvat genului — a unor cunoscute canţonete italiene („Ideale“ şi „Vorrei morir“ de Tosti). Direcţia spre care ar trebui să-şi îndrepte atenţia in vederea perfecţionării chitului său este aceea a obţinerii unei mai mari supleţe a glasu- lui, mai ales in registrul mediu. Basul Gabriel Gheorghiu ne era bine cunoscut din creaţiile sale pe scena Teatrului de Stat de Operetă. De această dată l-am întâlnit în ipostaza — inedită pentru noi — de interpret de lieduri și de arii din opere. Intr-o asemenea împrejurare ni s-a cristalizat opinia că factorul determinant al artei cîntăreţului îl constituie sensibilitatea sa, capacitatea sa de pătrundere şi de redare sinceră a conţinutului şi atmosferei specifice a fiecărei piese interpretate. Datori aie dub lă acestor indiscutabile calităţi, am fost adeseori determinaţi să nu privim cu toată severitatea anumite defecţiuni, totuşi importante, legate de emisiunea sa vocală și, în general, de tehnica cititului. Gipsul lui sună adeseori haotic, în registrul înalt, îndeosebi, sunetele sînt lipsite de claritate, voalate, cu tendință spre acea supărătoare „bătaie“ a vocii. Relevînd în încheiere acompaniamentul discret şi muzical al pianistei Letiţia Flavian, am vrea să combatem, totodată, practica — după părerea noastră incompatibilă cu prestigiul instituţiei organizatoare şi al interpreţilor înşişi — de a se executa, ca „bis“-uri, piese neincluse în program, de-a lungul întregului recital. Asemenea suplimente se acordă, potrivit tradiţiei statornicite în viaţa muzicală, eventual cu prilejul ultimei apariţii a unui artist, rămînînd ca succesul unei interpretări, pe parcursul recitalului, să determine cel mult repetarea lucrării respective. După cum s-a putut constata şi la recitalul de faţă, permanentele piese suplimentare, oferite cu dărnicie de către cei trei artişti aproape la fiecare apariţie au creat o atmosferă nu întrutotul conformă cu ţinuta sobră, Uzuală, a manifestărilor Filarmonicii. E. ELIAN Limba noastră B ÎMPRUMUTA Este îndeobşte cunoscut sensul verbului aşezat în fruntea rîndurilor de față. A împrumuta — după cum se ştie — înseamnă a da cuiva ■— sau a lua de la cineva — ceva, sub rezerva restituirii, în ambele cazuri. De pildă, în bună limbă romînească, se spune : împrumut această carte unui coleg de-al meu, sau : am împrumutat această carte de la un coleg de-al meu. In primul caz, verbul a împrumuta se construieşte cu un substantiv în dativ (împrumut unui coleg sau colegului), în cel de-al doilea, cu o parte de vorbire în acuzativ precedată de prepoziţie, ca în exemplul nostru (am împrumutat de la un coleg) sau ca în alte situaţii. Bunăoară . Motivele inspiraţiei poetului sînt împrumutate din folclor). Nu o dată se întîmplă, însă, ca în unele texte tipărite verbul a împrumuta să ne apară ca fiind folosit în afara sistemului gramaticii al limbii noastre. Iată, în acest sens, cîteva pasaje desprinse din unele studii literare care au apărut la date diferite şi nu aparţin aceluiaşi autor, ceea ce poate denota tendinţa de generalizare a unui procedeu sintactic cu totul nerecomandabil : „Din primii ani ai copilăriei a stat cu auzul alinat (e vorba de Ion Creangă, n.n.) la povestaşul iscusit, care-şi torcea şi el firul minunat, după cum învăţase la rîndu-i de la un alt rapsod rustic, şi acela plin de meşteşugul trecut din generaţie în generaţie. I-a înţeles mimica, i-a prins gestul, i-a împrumutat comentariile. Sau: „...în descrierea plaiurilor Bisocei, unde comparaţiile şi metaforele sînt împrumutate domeniului valorilor vizuale...“ Sau: „Mult mai numeroase sînt elementele lexicale, formele şi construcţiile pe care le împrumută Bălcescu limbii vechi — elemente, forme şi construcţii păstrate în parte şi în limba populară“... Şi: „Motivul poemului e, de altfel, împrumutat poeziei noastre populare“. In exemplele semnalate — şi în altele, asemănătoare lor, pe care, din economie de spaţiu, nu le mai cităm — verbul a împrumuta e construit cu o parte de vorbire în dativ (i-a împrumutat comentariile, adică lui, rapsodului rustic; sînt împrumutate domeniului; le împrumută limbii vechi şi e împrumutat poeziei populare) şi nu cu un substantiv (sau cu substitutul lui) în acuzativ cu prepoziţie (a împrumutat comentariile de la el; sînt împrumutate din domeniul valorilor vizuale ; le împrumută din limba veche și e împrumutat din poezia noastră populară). , ,»*1 Introducîndu-1 pe a împrumuta în construcții de felul celor amintite, autorii textelor respective au ajuns să exprime altă idee decit cea dorită. Căci, după cum am văzut, a spune cărţile împrumutate unui coleg înseamnă cu totul altceva decît cărţile împrumutate de la un coleg ! N. MIHAESCU Expoziţia regională de arte plastice ION IRIMESCU „Floarea“ Cea dintîi înregistrare integrală „Electrecord", în domeniul operei Datorită popularităţii de care s-au bucurat în ultimii ani discurile „Electrecord“ cu anii din cele mai cunoscute opere ale repertoriului universal, Casa noastră de discuri, imprimînd, anul trecut, pe bandă opera „Bărbierul din Sevilla“, de Rossini, a efectuat prima înregistrare integrală de operă. • înregistrările au fost realizate în optime condiţii tehnice, la sala Palatului R.P.R., cu concursul Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. • Distribuţia cuprinde cunoscuţi cîntăreţi ai primei noastre scene lirice : Nicolae Herlea (Figaro), Magda Ianculescu (Rosina), Valentin Teodorian (contele Almaviva), Valentin Loghin (Don Basilio), Constantin Gabor (Don Bartolo), Maria Săndulescu (Berta) şi Ştefan Petrescu (Fiorello şi Ofiţerul). Cintă corul şi orchestra Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., sub conducerea dirijorului Mihai Brediceanu (dirijorul corului — Cornel Trăilescu), înregistrările s-au făcut în limba italiană. • Opera ■„ Bărbierul din Sevilla“ va apărea pe trei discuri micro de 30 cm diametru : ECE-068, ECE-069 și „Bărbierul din Sevilla" ECE-070. Discurile vor fi prezentate într-un album, care va cuprinde, de asemenea, libretul integral al operei, în limbile romînă și italiană și o prezentare muzicologică semnată de criticul Alfred Hoffman. Albumul este bogat ilustrat cu vignete realizate de Matty Aslan şi cu fotografiile interpreţilor. Coperta o semnează Iosif Molnár. • Albumul cuprinzînd discurile cu opera „Bărbierul din Sevilla“ va apărea pe piaţă la începutul acestei luni An editorial 1962 Vă prezentăm cîteva din lucrările incluse in planul de apariţii al Editurii ştiinţifice, pe anul in curs. ŞTIINŢĂ, TEHNICA „Probleme ale desăvîrşirii construcţiei socialismului în R.P.R.“ reprezentînd una din valoroaselelucrări ale editurii pe anul 1962, analizează prin prisma etapei în care a păşit ţara noastră — etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste — probleme de cea mai mare actualitate, cum sînt: creşterea rolului conducător al P.M.R., avîntul industrializării şi al progresului tehnic, transformarea socialistă a agriculturii, structura socială a ţării, dezvoltarea democraţiei socialiste şi avîntul revoluţiei culturale în ţara noastră. Tot o lucrare cu caracter teoretic, volumul „Ştiinţa şi tehnica în epoca trecerii societăţii dela capitalism la comunism“ de Valter Roman prezintă un tablou al dezvoltării ştiinţei şi tehnicii în U.R.S.S. şi în celelalte ţări de democraţie populară, făcînd totodată o comparaţie cu situaţia ştiinţei şi tehnicii din ţările capitaliste. Al treilea titlu pe care îl menţionăm, „începuturile materialismului modern“, de Al. Posescu, reprezintă o contribuţie originală la reconsiderarea operei lui Bacon şi Descartes. DICŢIONARE, LUCRĂRI DE FILOLOGIE Anunţat mai de mult, „Dicţionarul de maxime“, de Tudor Vianu înmănunchează un număr mare de maxime din operele gînditorilor înaintaţi — poeţi şi artişti, filozofi şi oameni de ştiinţă — pe care i-a cunoscut omenirea din timpurile cele mai îndepărtate şi pînă în epoca contemporană. La capitolul „filologie“ se anunţă lucrările: „Problemele studierii limbilor literare romanice“, de R. A. Budagov şi „Fonetica limbii engleze“, de M. Bogdan. Prima carte include o prezentare succintă a principalelor probleme legate de studierea istoriei limbii literare române şi a celorlalte limbi literare romanice. A doua, un studiu ştiinţific valoros, tratează pentru prima oară în literatura noastră Editura J • • J • W ştiinţifica lingvistică problema foneticii limbii engleze, vorbite pe teritoriul Angliei şi al S.U.A. PENTRU BIBLIOTECILE ÎNTREPRINDERILOR In bibliotecile întreprinderilor, cu siguranţă că îşi vor găsi utilitatea volumele „Rentabilitatea şi căile ei de creştere în întreprinderile Industriale“, de E Iţicovici şi „Conducerea, organizarea şi funcţionareaîntreprinderilor“, de V. Stănescu şi A. Keresztes. Prima lucrare tratează probleme legate de creşterea continuă a rentabilităţii întreprinderilor, condiţie importantă a dezvoltării economiei naţionale în ansamblu şi a fiecărei întreprinderi în parte. Ţinînd seama de sarcinile trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R., de im-, bunătăţire a conducerii şi organizării întreprinderilor, a doua lucrare tratează problemele fundamentale ale conducerii (forme, metode şi stil de muncă), funcţionării fiecărui compartiment din întreprindere, ale organizării producţiei, specializării şi cooperării întreprinderilor, ale organizării muncii etc. CALATORII ŞI CĂLĂTORI CELEBRI In anul 1849, un explorator curajos a pornit prin ţinuturile necunoscute şi pline de primejdii ale Africii, înfruntînd, timp de 30 de ani, neajunsurile unei clime greu de suportat şi atacul animalelor sălbatice din ţinuturile ecuatoriale: David Livingstone. Din lucrarea „Călătorii şi cercetări l Africa de Sud“, aparţinînd marelui explorator, cititorii vor cunoaşte figura luminoasă a savantului înaintat care şi-a dedicat toată viaţa şi activitatea cunoaşterii vieţii şi culturii băştinaşe, combătîndi cu ardoare exploatarea nemiloasă a negrilor din Africa. O altă lucrare asemănătoare, în lucru la Editura ştiinţifică, aparţine lui A. Safonov şi este dedicată descrierii vieţii cunoscutului explorator şi savant enciclopedist Al. Humboldt. Cartea insistă în special asupra interesantelor expediţii ale exploratorului prin America de Sud şi prin Rusia. O a treia carte din domeniul călătoriilor, este „Istoria începe la Sumer“, o traducere din limba engleză, care cuprinde descrierea unor aspecte din civilizaţia sumeriană, studiate pe baza unor remarcabile descoperiri. I Realizări şi obiective ale tinerilor bucureşteni PE şantierele MUNCII PATRIOTICE • Tinerii bucureşteni îndrumaţi de organizaţiile U.T.M. şi-au adus o contribuţia însemnată la activitatea de folos obştesc în anul trecut. Cele aproape 3.980 brigăzi utemiste de muncă patriotică au lucrat cu mult entuziasm pe şantierele de construcţii şi de înfrumuseţare din toate porţile oraşului. Pe şantierele din Drumul Taberei, şoseaua Mihai Bravu, cartierul Giuleşti, şos. Ştefan cel Mare, bd. Muncii, Gara de Est etc. ca şi pe cele din incinta întreprinderilor, cei peste 127.400 de tineri au efectuat mai mult de 10.000. 000 ore muncă patriotică, aducînd astfel peste 13.760.000 lei economii. Pe lîngă acestea, în cursul anului trecut, tinerii au mai colectat și trimis oțelăriilor patriei o cantitate de 61.000. 000 kg fier vechi, cu 1.000.000 kg mai mult decît prevedea angajamentul. În fruntea acestei acţiuni se numără brigăzile de muncă patriotică ale tinerilor din raioanele V. I. Lenin, 23 August, I. V. Stalin Gheorghe Gheorghiu- Dej ş.a. * Pe baza rezultatelor obţinute tinerii bucureşteni şi-au propus ca în anul 1962 să colecteze 62.000.000 kg fier vechi şi să efectueze un număr mai mare de ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii şi de înfrumuseţare a Capitalei. • Şi tinerii colectivişti din comunele subordonate au înregistrat anul trecut realizări importante. Efectuînd un volum de peste 25.400 mc de săpături de pămînt, ei au redat agriculturii aproape 280 de hectare. De asemenea, și-au adus o contribuție însemnată la lucrările de irigare a unei suprafeţe de aproape 500 de hectare, față de 40 cît era prevăzut. Ei au mai însilozat peste 3.300 tone furaje pentru animale, au plantat mai mult de 27.500 pomi fructiferi şi ornamentali, din care peste 22.000 în gospodăriile agricole colective. IN ÎNTREPRINDERI Muncind alături de vîrstnici în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din cadrul planului economic de stat, tinerii aduc un aport tot mai mare la executarea unor produse de calitate. Aplicînd larg procedeele şi metodele avansate de lucru şi folosind cu pricepere materia primă şi sculele, ei au obținut peste 41.664.000 lei economii, depăşindu-şi cu peste 6.000, uult angajamentul da 18.000.000 lei. La obținerea acestor rezultate, cea mai mare contribuţie şi-au adus-o cele 2.580 brigăzi de producție ale tineretului. Dintre ele, un număr de aproape 290 au şi cucerit titlul de brigăzi fruntaşe, iată numai cîteva: brigada condusă de Ion Cristea de la turnătoria de metale neferoase de la uzinele „23 August", cea condusă de Nicolae Petcu, de la sculăria uzinelor „Griviţa Roşie", şi brigada de ştanfori condusă de Paul Dîndăreanu de la fabrica de încălţăminte „Kirov". Mişcarea de inovaţii se bucură de o largă participare a tineretului. Cei 5620 de tineri muncitori, ingineri şi tehnicieni din fabrici şi uzine au propus în anul trecut 3327 de inovaţii, din care peste 2100 au şi fost aplicate. Ele au adus economii de peste 16.214.000 lei. Pentru a-şi însuşi mereu cele mai noi cuceriri ale tehnicii, mai mult de 43.860 de tineri au frecventat cursurile de ridicare a calificării. Anul acesta, prin grija organizaţiilor U.T.M., cu sprijinul organizaţiilor de partid din întreprinderi, vor fi cuprinşi în cursurile de ridicare a calificării 44.000 de tineri, iar în mişcarea de inovaţii UN ABUZ ŞI LIPSĂ DE OMENIE (Urmare din pag. I) adresat din nou tribunalului popular al raionului 23 August, cerere care prin sentinţa 6110 din 3 noiembrie 1961 este respinsă ca neîntemeiată. Lucrurile erau, aşadar, clare. Tovarăşei Ecaterina Niculescu trebuia să i se plătească drepturile legate în care se includeau şi sumele ce i se cuveneau pentru concediu şi ajutorul de naştere. Cine avea să plătească aceşti bani ? Conducerea întreprinderii ? Nicidecum. Jurisconsultul N. Ionescu, nici atît. Trebuiau căutate deci noi chichiţe care să împiedice punerea în drepturi a salariatei. Deci... încă o cerere la Tribunalul Capitalei. Dar „cunoştinţele“ şi „ingeniozitatea“ jurisconsultului N. Ionescu s-au dovedit a fi din nou deficitare. Tribunalul Capitalei respinge şi această cerere, introdusă de I.C.I.L.-Bucureşti împotriva sentinţei din 3 noiembrie ca neîntemeiată şi menţine cele două hotărîri judecătoreşti anterioare. „Povestea“ Ecaterinei Niculescu se opreşte deocamdată aici. Fără îndoială, că pină la urmă, ea îşi va recăpăta în întregime drepturile ce i se cuvin şi din care, în mod abuziv, a fost scoasă. Am vrea însă să încheiem raidurile de ţaţă cu o întrebare: Ce au de spus organizaţia de partid din întreprindere şi conducerea Direcţiei generale respective din M.I.A. ? Poate că, în sfîrşit, acum, cei care se fac vinovaţi de desfacerea abuzivă a contractului de muncă, care şi-au permis să ignoreze şi să nesocotească principiile elementare ale dreptului nostru muncitoresc vor fi aduşi la realitate. Cinci scări, opt etaje şi... cinci ascensoare care stau Blocul nr. 1 din calea Griviţei 164— 168, dar in folosinţă la sfîrşitul lunii noiembrie 1961, este unul din cele mai mari din Capitală. Locatarii celor 165 apartamente rînduite pe 5 scări principale sînt în general multumiţi de felul în care constructorii s-au achitat de îndatoririle lor. Un singur lucru îi nemulţumeşte : cele cinci ascensoare, deşi sînt în perfectă stare, totuşi nu funcţionează. Motivul: la recepţie s-a constatat că nu au prevăzute sisteme de încălzire, elefiind omise din proiectul întocmit de Institutul de proiectări Bucureşti. Eroarea a fost însă rectificată pe parcurs, dar constructorul — I.C.M. 4 —• a refuzat să o mai execute, cu toate că era o operaţie foarte simplă. Insistenţele locatarilor s-au soldat după 5 săptămîni cu dispoziţia pe care conducerea întreprinderii a dat-o biroului producţiei (ing. Vasilescu) de a se executa lucrarea. Lucrarea a început — cu încetinitorul însă — fiind trimis doar un singur lucrător pentru cinci ascensoare. S-a lucrat cîteva zile, apoi, din nou pauză. După toate calculele, pentru ca lucrarea să fie gata şi ascensoarele să pornească spre cele opt etaje, ar mai fi nevoie de circa 15—20 ore de lucru/ om. Conducerea I.G.M. nr. 4 nu găseşte însă de cuviinţă că ar fi cazul ca după mai bine de două luni de zile de la darea în folosinţă a blocului, să funcţioneze şi ascensoarele. De aceea locatarii s-au adresat şi ziarului nostru cu rugămintea de a sesiza şi public necazul lor. Poate în felul acesta vor înţelege şi tovarăşii de la I.C.M. nr. 4 că obligaţiile asumate de a pune la dispoziţia locatarilor blocuri cu lut confortul, trebuie respectate. I. B. Sortiment mai bogat de fiori Un fapt, remarcat de numeroşi cetăţeni in ultimul timp, lipsesc florile din florării. Orişicit ai căuta in magazinele de specialitate, nu ai să găseşti decit 2—3 sortimente (siclame, garoafe şi foarte rar crizanteme), in rest, decorul florăriilor noastre este completat de o sumedenie de ghivece şi ele sărace la capitolul varietăţi. In faţa unei astfel de situaţii, oamenii se întreabă pe drept: — Unde sínt florile în unităţile pe care le-am vizitat, ni s-a spus că cererile sínt mari, dar ele numai pe acestea, care sunt expuse, le primesc. Ştim că in jurul Capitalei sînt numeroase sere de flori. Anul acesta nu au produs decît siclame şi garoafe? In ziua cînd am vizitat cîteva unităţi de florărie, un tinăr căuta pentru logodnica sa un buchet de trandafiri. In magazinele de pe bulevardul N. Bălcescu, piaţa M. Eminescu, strada Edgar Quinet, nu a găsit. A plecat mai departe in speranţa că va reuşi să cumpere florile dorite, deşi, in toate unităţile, vînzătorii l-au asigurat că încearcă inutil acest lucru. L-am reintîlnit după cîteva ore cu un buchet frumos de trandafiri in braţe. Era mulţumit de achiziţia sa şi ne-a spus secretul: — Duceţi-vă în Piaţa Unirii ! Acolo găsiţi orice fel de flori doriţi ! Am reţinut faptul că se pot găsi şi altfel de flori decit siclaniene şi garoafe. Tovarăşii care răspund de buna aprovizionare a magazinelor de flori trebuie să manifeste mai multă grijă pentru a realiza sarcina ce-o au. D. L. CUVINTE Crtit ORIZONTAL: 1. Scriitor eston, autorul lucrării „Cartea gheţurilor“, distinsă cu Premiul Lenin pe anul 1961 — Culoare dintr-un cunoscut roman de Stendhal — Avocat. 2. Poet romîn contemporan, autorul volumelor „Poet şi ostaş“, „Cornul pădurarului“ şi „Eu nu cînt că ştiu să cînt“ — Volume. 3. Literatura 1 — Roman de M. Sadoveanu — Ţinut in Maramureş. 4. „Cartea unui an“ este intitulat volumul acestui poet ardelean — File de album ! 5. A scris cărţile „Nopţi udeştene“, „Turmele“, „Negura“, „Inimi fierbinţi“, „Poarta furtunilor“ — Adausuri la unele cărţi. 6. Umanitari — Scriitor sovietic, autorul volumului de nuvele „Cartea de aur“. 7. Personaj din „Năpasta“ — Sînt — Mihail Sadoveanu. 8. Gîndurile autorilor, aşternute în stihuri sau în proză — Ţinut calea. 9. Titlul unui volum de Fedor Gladkov — Greşeli care pot fi şi de... tipar. 10. Vulcan în Sicilia — Aseară. 11. Ambarcaţii — Remediu—Literă grecească. 12 „..Şase“, roman de Nie. Ţie — Coautor al cărţii „Drum printre aştri“ — Mişcat din loc. 13. Auxiliar al viitorului — Urmează după tipăritul unei cărţi — Specific fiecărui scriitor. VERTICAL: 1. „Clopote şi struguri“ „Printre stele“ şi „Carul de foc“ sînt primele volume din romanul „Desculţ“ al acestui scriitor — A scris cartea „Un om înfruntă vijelia“ şi piesa „Trenul blindat 14—69“. 2 Face mare — Scriitor din America Latină, autorul romanelor „Cavalerul Speranţei“, „Pămîntul fructelor de aur“ şi „Secerişul roşu“ — Lucra pămîntul 3. .....poveste carte de Radu Tudoran apărută in Editura Tineretului — Studiază... cărţile şcolare, a. Autorul cărţilor „Flăcăul de pe tanc“, „Ora de istorie“ şi „Pină dincolo de Pădurea vieneză“ — „Timp...“, roman de Valentin Rataev. 5. într-un volum! — Scriitor sovietic de popularizare a ştiinţei, a scris printre altele .Povestea cărţii“ — Prepoziţie — Neon. 6. Librăria „Cartea...“ — Colecţia da... note sau de titluri ale, cărţilor scoase de sub tipar. 7. Dunărea din recentul roman al scriitorului Radu Tudoran — Mulţi ani... în literatură. 8. Anton Cehov -■■■■ Una şi alta! 9. Scriitor (prese.) — Lui i-a închinat Vlalniţă versurile : „Tot mai citesc măiastra-ţi carte. Deşi fi-o ştiu pe dinafară“... 10. Două vocale — O carte... subţire — In cursă! 11. Gen literar cu multă căutare în rîndul iubitorilor cărţii — Despre cel de fier a scris un roman Serafimovici. 12. Ultima parte dintr-o prefaţă — O carte„ groasă — Porţii. 13. Autorul lucrării dramatice „Tragedia optimistă“ — Atletism (abrev.). I. PASCAL DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „Teatru muzical“ ORIZONTAL': 1) Habanera — Ivan. 2) Aramă — Aida — Ie. 3) Labo _ Cuvînt — M. 4) Oberon — Arioso. 5) Peter — Iz — NM — R. 6) KL — Zerlina — BI. 7) Alb — La — AA — Rin. 8) Ariodante — Zo. 9) G — Aurie — Vie. 10) Ivir — Traviata. 11) Dalila - C. TNL. 12) Un. 1 _ Padrona. 13) La — Luna — Vesti. 1 Cartea