Informatia Bucureştiului, martie 1962 (Anul 9, nr. 2667-2693)

1962-03-01 / nr. 2667

Pa­gr. 2-a. Ancheta de masă fratestenii şi muzica uşoară“ Ziarul „Informaţia Bucureş­iului" iniţiază o anchetă de masă cu tema „Bucureştenii şi muzica uşoară", în dorinţa de a cunoaşte părerile publi­cului larg despre creaţia originală în acest domeniu, despre interpretare şi interpreţi, ca şi despre alte probleme legate de popularizarea şi difuza­rea muzicii uşoare. Ancheta noastră are următorul chestionar: 1. Din muzica uşoară ro­­mînească compusă în ultima vreme, ce me­lodie preferaţi ? 2. Care este compozito­rul dumneavoastră fa­vorit de muzică u­­şoară ? 3. Care este interpretul dumneavoastră favorit de muzică uşoară ? 4. Indicaţi melodiile de muzică uşoară prefe­rate. 5. Ce texte pentru mu­zică uşoară v-au plă­cut în mod deosebit ? 6. Dar ce texte pentru muzică uşoară v-au displăcut ? ?. Ce părere aveţi despre felul în care este difu­zată muzica uşoară ro­­mînească (prin emi­siunile de radio şi tele­viziune, prin concerte şi spectacole, prin discuri, prin interme­diul orchestrelor din restaurante şi de la fabrici) ? 8. Ce sugestii aveţi pen­tru îmbunătăţirea ca­lităţii muzicii uşoare romîneşti (melodii, tex­te, interpretare) ? Zilele acestea, chestionarele vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi. Răspunsurile pot fi comunicate direct ca şi prin poştă redacţiei, pe adresa „Informaţia Bucureştiului", str. Brezoianu 23—24, cu menţiunea: „Pentru ancheta de masă „Bucureştenii şi muzica uşoară”, indicîndu-se totodată numele, profesiunea, întreprinderea (instituţia), unde lucrează şi adresa trimiţătorului. Rezultatele anchetei vor fi publicate în coloanele ziarului nostru. Au apărut în Editura tehnică. REGLAREA MAŞINILOR-UNELTE, V. I. Isutkin Lucrarea, tradusă din limba rusă, tratează metodele raţionale de­ reglare a maşinilor-unelte, prezentînd sistema­tizat experienţa cu privire la reglarea maşinilor-unelte de producţie sovietică, precum şi experienţa întreprinderilor străine. In carte se propune aplicarea în producţie a celor mai bune metode de reglare. O atenţie deosebită este acordată reglării maşinilor-unelte au­tomate şi a liniilor automate, care asi­gură obţinerea unei productivităţi înalte în producţie. REPARAREA MAŞINILOR-UNELTE, de I. K. Murzin — V. I. Panaeva Autorii tratează, în lucrarea lor, pro­cedeele şi metodele de reparare a pie­selor maşinilor-unelte (batiuri, mese,­­arbori principali, mecanisme cu şurub şi c­u culise, elemente ale acţionărilor hidraulice etc.), dînd şi exemple de modernizare a maşinilor-unelte cu pri­lejul reparaţiilor. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII IN ATELIERELE DE FORJA, de V. Răducu — N. Dumitru In lucrare se prezintă măsurile ge­nerale necesare îmbunătăţirii condiţii­lor de muncă şi de securitate a muncii la executarea operaţiilor de forjare şi matriţare. CARTEA BOBINATORULUI DE MA­ŞINI ELECTRICE, de C. Băilă şi alţi! Volumul reprezintă un îndrumător teoretic şi practic pentru bobinatorii care lucrează în atelierele de reparare a maşinilor electrice din marile între­prinderi industriale, din cooperative precum şi pentru lucrătorii din secţiile de bobina­j ale fabricilor de maşini şi de aparate electrice. TRADUCTOARE CAPACITIVE ŞI IN­­DUCTIVE DE ÎNALTĂ FRECVENŢA, da B. Z. Mihlin In lucrare sunt prezentate noţiunile de bază privind traductoarele capaci­tive şi inductive de înaltă frecvenţă, bazate pe utilizarea curenţilor turbio­nari, folosite pentru măsurarea mări­milor neelectrice de ...si in Editura ’M politica Gh. Dolgu: A TREIA ETAPĂ A CRIZEI GENERALE A CAPITALISMULUI 209 pag. 4,10 lei Lucrarea face o amplă caracteri­zare a actualei etape a crizei generale a capitalismului şi analizează trăsă­turile ei determinante in lumina docu­mentelor partidului nostru şi ale miş­cării comuniste internaţionale. P. Gura : „RAPID, IEFTIN, SIGUR“ 48 pag. 0,65 lei Lucrarea prezintă experienţa şi me­todele de muncă folosite de organele sindicale sub conducerea comitetului de partid din cadrul complexului C.F.R. Simeria pentru realizarea transportu­rilor în condiţii optime de siguranţă. BILANŢ INSUFLEŢITOR 40 pag. 0,50 lei Broşura cuprinde comunicatul Direc­ţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Re­publicii Populare Romine pe anul 1961, precum şi numeroase grafice care ilus­trează principalele realizări care au fost obținute anul trecut. —OQO— AZI, IN LIBRĂRII Duiliu Zamfirescu: „Spre mare", Editura pentru literatură, colecţia „Biblioteca pentru toţi", nr. III, 5 lei. E. Laboula­ye : „Basme", Editura Ti­neretului, 6,30 lei. I. Iţicovici : „Rentabilitatea Şi căile ei de creştere in întreprinderile in­dustriale", Editura Ştiinţifică, 4,45 lei; O. Binstok : „Cura cu factori natu­rali in staţiunile balneo-climaterice şi la domiciliu", Editura Medicală, 3,55 lei. XXX „Teoria educaţiei fizice“, E­­ditura U.C.F.S., 16 lei. La o bibliotecă de casă în biblioteca de casă din str. Leven­­ţica nr. 4 sunt cărţi în stare să satis­facă cele mai variate gusturi. Numai în anul care a trecut au fost citite 3921 cărţi de către 215 cititori, iat-o în fotografie pe tovarăşa Alexandrina Costăchescu, responsabila bibliotecii, completind fișele unor cititoare. INFORMA­­TI­A Vesti din teatre Spectacole pentru colectivişti Un grup de actori de la Teatrul „C. Nottara“ vor vizita intre 5 şi 15 martie o serie de localităţi din regiu­nea Bucureşti. Aci ei vor prezenta spectacole pentru colectivişti. Progra­mul cuprinde scenete din viaţa sa­tului, monologări şi piese intr-un act printre care „Baba Dochia şi briga­dierul", piesă recent scrisă de Mihail Davidoglu. 200 de spectacole Acida satiră a lui J. B. Priestley „Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon“ a împlinit — pe scena teatrului din bd. Ma­gkent — 200 de spectacole. Piesa, in regia lui George Rafael, a fost vizio­nată pină acum de 120.000 de specta­tori. O scriitoare australiană despre teatrul nostru Scriitoarea australiană Daphne Cus­­sack, autoare dramatică şi scenaristă, ne vizitează ţara cu prilejul punerii în scenă de către Teatrul de Stat din Arad a piesei sale intitulate „Paradis pacific". Cu acest prilej scriitoarea australiană a vizionat și o serie de spectacole prezentate pe scenele din Capitală. In cadrul unui interviu acor­­dat reporterilor Radioteleviziunii ro­mâne, Daphne Cussack a subliniat ca­litatea spectacolelor vizionate citind îndeosebi pe cel cu „Vlaicu Vodă“ pe care îl consideră „un strălucit exemplu de interpretare în stil modern a unei piese cu subiect istoric. Interpretul rolului domnitorului (artistul poporu­lui George Vraca) atinge o culme a măiestriei artistice, impresionantă prin forţă şi simplitate de mijloace". Viitoare spectacole La Teatrul Ţăndărică se repetă două piese într-un act: „Rochiţa cu figuri“ de Victoria Filipoiu şi „Cu pantalonaşii pe dos“ de Alecu Popovici care vor alcătui în regia lui N. Mas­­sim un savuros şi instructiv spectacol cu păpuşi pentru preşcolari. Ansamblul de marionete repetă în regia Margaretei Niculescu, transpu­nerea scenică a cunoscutei povestiri în versuri a lui Gelu Naum „Cartea cu Apolodor". Poşta juridică Mai mulţi muncitori încadraţi în I.R.C.R.-uri şi întreprinderi de construcţii-montaj aparţinînd Direcţiei generale construcţii montaj a S.P.C. ne întreabă dacă fiind angajaţi în cursul trimes­trului I al anului 1961 (şi de la data angajării prestând fără întrerupere serviciul pînă în pre­zent), ei pot primi concediul de odihnă, în cursul primului tri­mestru al anului 1962 și în ca­drul cărei perioade se socoteşte acest concediu ? RĂSPUNS : Se ştie că pentru a se putea acorda concediul de odihnă pe anul în curs, e necesar ca salariatul să fi lucrat in cursul anului res­pectiv il luni neîntrerupt. In majoritatea instituţiilor şi în­treprinderilor,­ perioada de acordare a concediilor este şi ianuarie — 31 de­cembrie. Deci la aceste instituţii sau întreprinderi — pentru ca, de pildă, să se fi­­ putut acorda unui salariat concediul „pe 1961“ (care trebuia început cel mai tîrziu la 31 decem­brie 1961, el putînd continua și in ianuarie 1962) era necesar ca sa­lariatul respectiv să fi fost angajat și să fi prestat muncă fară între­rupere cel mai tîrziu din ultima zi a lunii ianuarie 1962, (deoarece nu­mai în acest caz cele 11 luni de vechime neîntreruptă se împlineau înainte de 31 dec. 1961 cînd era ultima zi in care putea începe con­cediul pe 1­96­1). In conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare însă, pentru sala­riaţii de la o serie de instituţii şi întreprinderi (printre care, salariaţii sfaturilor populare — fără întreprin­derile în subordine — salariaţii sec­toarelor direct productive aparţinînd G.F.R. etc.; salariaţii întreprinderilor de construcţii-montaj subordonate Ministerului industriei Construcţiilor sau sfaturilor populare etc ) perioada de acordare a concediilor este de la 1 aprilie pînă la 31 martie (în loc de 1 ianuarie pînă la 31 decembrie). Ca atare pentru aceste categorii de salariați pentru munca prestată între 1 aprilie 1961—31 martie 1962 se acordă legal concediul de odihnă pînă­­ la­ 31 martie 1962 (recte pînă la această dată urmînd doar să în­ceapă concediul el putînd continua şi în aprilie 1962). In consecinţă dacă un salariat al unei întreprinderi de constmcţii mon­taj (inclusiv I R.C.R ) care aparţine Ministerului Industriei Construcţiilor sau sfaturilor populare, a fost an­gajat în cursul trimestrului I al anului 1961 sau chia­r în luna apri­lie 1961 și de la această dată a prestat muncă neînt­eruptă 11 luni, el poate primi concediul în cursul trimestrului I al anu­li 1962 (evident după ce împlinește 11 luni de vechi­me neîntreruptă). Acest concediu este acordat pentru perioada 1 aprilie 1961—31 martie 1962. Separat, angajatul respectiv poate primi oricine un alt concediu de odihnă cu începere de la 1 aprilie 1962 și pînă la 31 martie 1963, pen­tru munca prestată sau ce va fi prestată de la 1 aprilie 1962 și pînă la 31 martie 1963. PENTRU MIC ŞI MARE! ORIZONTAL: 1) De mari proporţii, colosal. 2) Unul mare, altul mic (în algebră). 3) Lucrare scrisă pentru cei mici — Nume femi­nin... măsliniu 14) Mare de tot, fără margini, (fer­.). 5) Clădiri—Se încurcă uşor — Cere ! 6) Puţin mai mare decît tabloul — Şarpe uriaş. 7) Vocale — O mică parte din apa mării. 8) Oraş lîngă mare. 9) Micşorează viteza — Om mare ! ]()) Spaţiu — Alt om mare! II) Glonţ mic — Mare şi tare! (fern.). VERTICAL: 1) Micuţul cu barbă din basme. — A mări exagerat (fii­)­ 2) Vecinul degetului mic (pi ) — Stejan cel Mare in „Apus de soare". 3) Predată — Mic de-o șchioapă. 4) Mai marele Grecilor la asediul Troiei. 5) Pe jumătate mare! — Creangă... scurtă. 6) Sclavi la Sparta — Liniște! — Posed. 7) Mărit datorită căldurii — Sfoa­ră... minoră. 8) Nici mai mare, nici mai mic — Micșorat. 9) Se re­varsă la temperaturi foarte mari — Sfere... alimentare. 10) Pronume — Micuţul mamei. II) Marea noastră — Componentă a „carului mic“ şi ,,carului mare“. ELENA DUDAU Forme noi de activitate a Crucii Roşii îngrijirea la domiciliu a bolnavilor fără familie şi a bătrînilor Comitetul executiv al Crucii Roşii a luat iniţiativa organizării unei acţiuni de îngrijire la domiciliu a bolnavilor lipsiţi de familie şi imobilizaţi în pat, mai ales a celor bătrîni. Organizarea şi instruirea unui activ sanitar de masă capabil să vină în ajutorul îngrijirii bolnavilor la domi­ciliu au început să se facă în mod ex­perimental în Capitală, la Braşov şi Sibiu. Activul sanitar pentru îngriji­rea bolnavilor la domiciliu este for­mat din absolvenţi ai cursurilor „Gata pentru apărarea sanitară“ și ai cursu­rilor de echipieri sanitari. Instruirea acestor active în proble­mele de îngrijire a bolnavului la do­miciliu se face de către medici atit teoretic cit și practic în cadrul spita­lelor. Activele sanitare de îngrijire a bolnavului la domiciliu muncesc sub directa îndrumare a medicului de cir­cumscripţie. In circumscripţia nr. 90 — raionul Tudor Vladimirescu, din Capitală, bu­năoară, activul sanitar de îngrijire a bolnavilor la domiciliu este alcătuit din 36 de activiste de Cruce Roşie, absolvente ale unui curs sanitar. Acti­vistele au fost instruite prin lecţii teoretice şi practice la spitalul raio­nal „Bernat Andrei“. Asemenea active sanitare de îngri­jire a bolnavului la domiciliu s-au mai organizat în raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej, V. I. Lenin şi 23 Au­gust. In raionul V. I. Lenin, la circum­scripţia 161 Rahova, colectivul sani­tar de îngrijire a bolnavilor la domi­ciliu este format din numeroase ac­tiviste de Cruce Roşie care au şi în­ceput să dea bolnavilor îngrijirea ne­cesara după prescripţiile :ti­ medicului. Pentru pregătirea activului sanitar de îngrijire a bolnavilor la domiciliu, Co­mitetul Central al Crucii Roşii a ela­borat, tipărit şi difuzat broşura „în­grijirea bolnavului la domiciliu“. Educaţia sanitară a şcolarilor Organizaţiile de Cruce Roşie din Capitală depun un interes deosebit pentru educaţia sanitară a tinerilor şcolari. La întrecerile dintre posturile sanitare din şcolile din Capitală, au luat parte peste 860 colective cu un număr de aproximativ 4300 elevi.Tot pe linia educaţiei sanitare a ti­neretului şcolar au fost introduse în majoritatea şcolilor din Capitală cere „5 minute de control igienic“. De ase­menea cele peste 1OO.OOO exemplare ale materialului „Poveţele doctorului Cu­răţel" care au fost distribuite în şco­lile din Capitală au influenţat favo­rabil deprinderile igienico-sanitare ale elevilor. Propagandă sanitară Pentru o mai bună informare a populaţiei asupra diferitelor maladii şi asupra modului cum pot fi ele preîn­­tîmpinate, Comitetul orăşenesc de Cruce Roşie Bucureşti a tipărit şi di­fuzat o serie de materiale, a organi­zat conferinţe, concursuri, prezentări de filme etc. Au fost organizate 14 concursuri „Sanitarii pricepuţi“, seri de întrebări şi răspunsuri (în comunele Afumaţi, Cornetu şi Dragomireşti Vaie), s-a extins metoda „Muncitorii întreabă­­medicul răspunde“ şi altele. Au fost prezentate în curs de un an, în între­prinderi, instituţii, şantiere, şcoli etc. peste 580 conferinţe NOTĂ „Contribuţie“ Direcţia mişcării şi comercialului din Departamentul Căilor Ferate a luat „iniţiativa“ de a completa numele ui­­nor localităţi, prin adăugarea la sfîr­­şitul numelui, a particulei ]. Astfel — după indicaţiile acestei direcţii — o­­raşul Bacău se numeşte Bacăul, Bu­zău, Buzău­; Giurgiu, Giurgiul; Si­biu, Sibiul etc. Difuzarea noului sistem de ortogra­fie s-a făcut prin intermediul panou­rilor cu mersul trenurilor, aflate atit în incinta Birourilor de voiaj C.F.R., cit şi în cea a gărilor din Capitală. Tovarăşii de la această direcţie fiind întrebaţi de ce au făcut această com­pletare la numele unor localităţi, ne-au răspuns: „Avem aprobarea cu nr. 10272 a subsecţiei de limbi şi literatură a Aca­demiei R.P.R.“. Cercetind această aprobare, am con­statat că intr-adevăr s-­a dat dezle­gare direcţiei în cauză să adauge par­ticula­r cîtorva nume de localităţi ca Banul Mărăcine, Brăişorul, Doroban­ţul, Piscul etc. Oricit am căutat in lista cuprinsă în adresa Academiei să găsim şi numele localităţilor indicate la începutul notei noastre, nu am reu­şit să dăm de ele. Reiese deci in mod clar că direcţia mişcării şi comercia­lului s-a gindit să-şi aibă şi ea partea sa de contribuţie la „rebotezarea“ unor localităţi. O contribuţie nedorită care creează numai nedumeriri. D. L. A­ici vorbeşte bucureşteanul PRELUNGIREA STRĂZII MATEI CORVIN Deşi timpul este încă neprielnic, în raionul Griviţa Roşie se desfăşoară lu­crări edilitare. Astfel continuă lucră­rile de prelungire a străzii Matei Cor­vin pe o suprafaţă de 200 m liniari. După terminarea pavării străzii, a trotuarului, cartierul Triaj-Nord nu va mai avea nici o stradă nepavată. 10AN FIN­ICA SA VIN CU HIRTIE DE ACASA ? M-am dus la bucătăria de bloc din str. C.A. Rosetti să-mi iau un șnițel cald. Vinzătoarea mă întreabă ama­bil : — II mincafi aici sau il luați acasă. — La pachet, vă rog. — Păi, nu ce îl luaţi ? — mă întreabă ea nedumerită. — In hirtie... — Păi aţi adus de acasă . La început nu-mi venea să cred. Şi totuşi era adevărat. Aici dacă cumperi ceva, eşti nevoit să vii cu ambalajul de acasă. Cu totul neobiş­nuit şi de neingăduit aş putea spune, la o unitate mare din centrul oraşu­lui ION STANIAN In timpul viscolului o parte a aco­perişului blocului din bd. Tolbuhin nr. 30 a fost deteriorată, iar tabla a­­runcată in stradă. Ne-am adresat a­­tunci I.A.L. a raionului 23 August, de unde o comisie s-a deplasat ime­diat pe teren şi, după aceea, au sosit muncitorii de la I.R.C.R. a raionului. Vrem să arătăm în rîndurile de faţă că avem satisfacţia să vă putem a­­nunnţa că echipele care au venit au lucrat cu conştiinciozitate. Intr-un timp relativ scurt, au reparat acoperişul cit şi unele degradări la camerele de la ultimul etaj al blocului, camere care avuseseră de suferit de pe urma luării acoperişului­ EMIL MEDARU CALATORIA CU AUTOBUZUL 64 Călătoria cetăţenilor cu autobuzul I.T.B. nr. 64 care circulă pe şoseaua Chitila se desfăşoară cu totul nesa­tisfăcător. Mereu înghesuială, maşini defecte, intîrzieri pe traseu — justi­ficate sau nu (fiindcă uneori se string la capetele de linii cite 2—3 autobuze) etc. Cetăţenii de pe aici cer ca şi acest autobuz să circule regulat. Nu de alta, dar uneori, din motivele mai sus ară­tate, un autobuz este aşteptat chiar cite o oră. Or, nu este deloc normal să fie aşa. F. IOAN 3 UN SUCCES AL HALTEROFILILOR DIN FABRICA NOASTRA In sala Giuleşti s-a desfăşurat un concurs de haltere dotat cu „Cupa 16 Februarie“ la care au participat şi halterofilii din fabrica noastră, „Mă­tasea populară“. Ne-a bucurat foarte mult compor­tarea lor in cadrul acestei competi­ţii festive şi de aceea ne-am hotărit să scriem şi ziarului despre succesul lor. După Rapid — ciştigătoarea cu­pei — a urmat echipa Dinamo iar apoi echipa Asociaţiei sportive „Mă­tasea populară“, înaintea echipelor Flacăra Roşie, Steaua, Sirena ş.a. Iată numele celor care ne-au repre­zentat : Ştefan Comănescu — ajutor de meşter ţesătorie, Paul Mitroi — bo­iangiu, Valeriu Costiuc — strungar, Ion Mitroi — electrician, Tudor Nica — ajustor. VASILE PAPADOPOL MULŢUMIM PENTRU TATE OPERATIVI­ ă'tliîil!!!iriîiilllllHnilH!BIH!iMilMil!ll!illlllilllHHilllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllliniM Cît costă un elefant? — Cît costă un elefant ? — Doi lei. — Daţi-mi doi. Şi un pinguin. Dialogul straniu reprodus aici este strict autentic. Asemenea tranzacţii zoologice se fac la toate la­spin­­ii­le oraşului şi după cum vă puteţi da seama, la preţuri sfidînd orice con­curenţă : doi lei un elefant inclu­siv... şnurul. Alături de elefanţi înţelepţi, lei fioroşi şi paşnici purceluşi de lapte, flori necunoscute de lemunişti, lam­pioane multicolore, calendare cu fila veşnic fixată la ziua de 1 martie şi nenumărate alte simboluri străluci­toare s-au revărsat dintr-un amplu corn al abundenţei, mărţişoarele ve­ sele, solii de pace şi gingăşie, avan­suri de primăvară. Aidoma ghioceilor care-şi ridică vesel năsucurile albe, fără să se sin­chisească de zăpada aflată anul a­­cesta în stoc supranormativ, mărţi­şoarele sînt, în felul lor, o poliţă în alb debitată în contul primăverii. Poate pentru acest motiv, poate pen­tru că vânzarea mărţişoarelor este mai bine organizată decît în alţi ani, standurile cu insignele lunii martie sunt luate cu asalt. La ,,Bijuteria” îţi trebuie o răb­dare îngerească pentru a ajunge mă­car să priveşti rafturile. Pe Lipscani, circulaţia a devenit anevoioasă. Iar pe calea Griviţei ai putea să crezi că sălile de aşteptare şi-au mutat se­diul, afară, în stradă. După o acalmie relativă de cîteva zile, toţi cei care am participat la asaltul mărţişoarelor, vom colinda din nou magazinele pentru că şi 8 Martie este tot în luna martie. — Cât costă un elefant ? — Doi lei. — Daţi-mi doi. Şi o balerină. Şi o chitară. Şi un ghiocel. — Deci, în total, cinci şnururi de mătase ? — Nu. Unul singur. Sunt toate pentru BA­­­ SAŞA GEORGESCU De 1 Martie... Unui birocrat Nu ar avea vreo folosinţă Un mărţişor să-i daţi, în dar, Căci cu a lui obişnuinţă Precis, şi-l pune... la dosar! Unui îndrăgostit timid Stătea tăcut, privind spre Ea Cu-n ghiocei în mina sa... Dar pînă i l-a dăruit Petalele s-au... ofilit ! SIG. HOROVITZ ­Mărţişoare pentru fiecare de NELL CO­BAR . Produselor de larg consum: Unuia care fuge de răspundere : MĂRŢIŞORUL ROR. TUTU­INDICATOR PENTRU CEI CE PRETIND REZOLVA­REA CERERILOR. Părinţilor: MARŢIŞO­ARE COPII. Unuia care-şi repetă aidoma autocritica, la fiecare prilej... DE LA ÎUnei secretare — strajă care UN COSTUM DE LU­­X nu lasă să treacă nimic şi CRU POTRIVIT, [nimeni la tov. şef: ; Unui soţ care tot întirzie SCRIPETE PE SIRMA­.. ! prin oraş: Unui portar neatent: O POARTA ERMUTIG ÎNCHISA. Unui leneş: DEŞTEPTĂTOR CU DUŞ!

Next