Informatia Bucureştiului, martie 1962 (Anul 9, nr. 2667-2693)
1962-03-01 / nr. 2667
Pagr. 2-a. Ancheta de masă fratestenii şi muzica uşoară“ Ziarul „Informaţia Bucureşiului" iniţiază o anchetă de masă cu tema „Bucureştenii şi muzica uşoară", în dorinţa de a cunoaşte părerile publicului larg despre creaţia originală în acest domeniu, despre interpretare şi interpreţi, ca şi despre alte probleme legate de popularizarea şi difuzarea muzicii uşoare. Ancheta noastră are următorul chestionar: 1. Din muzica uşoară romînească compusă în ultima vreme, ce melodie preferaţi ? 2. Care este compozitorul dumneavoastră favorit de muzică uşoară ? 3. Care este interpretul dumneavoastră favorit de muzică uşoară ? 4. Indicaţi melodiile de muzică uşoară preferate. 5. Ce texte pentru muzică uşoară v-au plăcut în mod deosebit ? 6. Dar ce texte pentru muzică uşoară v-au displăcut ? ?. Ce părere aveţi despre felul în care este difuzată muzica uşoară romînească (prin emisiunile de radio şi televiziune, prin concerte şi spectacole, prin discuri, prin intermediul orchestrelor din restaurante şi de la fabrici) ? 8. Ce sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea calităţii muzicii uşoare romîneşti (melodii, texte, interpretare) ? Zilele acestea, chestionarele vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi. Răspunsurile pot fi comunicate direct ca şi prin poştă redacţiei, pe adresa „Informaţia Bucureştiului", str. Brezoianu 23—24, cu menţiunea: „Pentru ancheta de masă „Bucureştenii şi muzica uşoară”, indicîndu-se totodată numele, profesiunea, întreprinderea (instituţia), unde lucrează şi adresa trimiţătorului. Rezultatele anchetei vor fi publicate în coloanele ziarului nostru. Au apărut în Editura tehnică. REGLAREA MAŞINILOR-UNELTE, V. I. Isutkin Lucrarea, tradusă din limba rusă, tratează metodele raţionale de reglare a maşinilor-unelte, prezentînd sistematizat experienţa cu privire la reglarea maşinilor-unelte de producţie sovietică, precum şi experienţa întreprinderilor străine. In carte se propune aplicarea în producţie a celor mai bune metode de reglare. O atenţie deosebită este acordată reglării maşinilor-unelte automate şi a liniilor automate, care asigură obţinerea unei productivităţi înalte în producţie. REPARAREA MAŞINILOR-UNELTE, de I. K. Murzin — V. I. Panaeva Autorii tratează, în lucrarea lor, procedeele şi metodele de reparare a pieselor maşinilor-unelte (batiuri, mese,arbori principali, mecanisme cu şurub şi cu culise, elemente ale acţionărilor hidraulice etc.), dînd şi exemple de modernizare a maşinilor-unelte cu prilejul reparaţiilor. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII IN ATELIERELE DE FORJA, de V. Răducu — N. Dumitru In lucrare se prezintă măsurile generale necesare îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de securitate a muncii la executarea operaţiilor de forjare şi matriţare. CARTEA BOBINATORULUI DE MAŞINI ELECTRICE, de C. Băilă şi alţi! Volumul reprezintă un îndrumător teoretic şi practic pentru bobinatorii care lucrează în atelierele de reparare a maşinilor electrice din marile întreprinderi industriale, din cooperative precum şi pentru lucrătorii din secţiile de bobinaj ale fabricilor de maşini şi de aparate electrice. TRADUCTOARE CAPACITIVE ŞI INDUCTIVE DE ÎNALTĂ FRECVENŢA, da B. Z. Mihlin In lucrare sunt prezentate noţiunile de bază privind traductoarele capacitive şi inductive de înaltă frecvenţă, bazate pe utilizarea curenţilor turbionari, folosite pentru măsurarea mărimilor neelectrice de ...si in Editura ’M politica Gh. Dolgu: A TREIA ETAPĂ A CRIZEI GENERALE A CAPITALISMULUI 209 pag. 4,10 lei Lucrarea face o amplă caracterizare a actualei etape a crizei generale a capitalismului şi analizează trăsăturile ei determinante in lumina documentelor partidului nostru şi ale mişcării comuniste internaţionale. P. Gura : „RAPID, IEFTIN, SIGUR“ 48 pag. 0,65 lei Lucrarea prezintă experienţa şi metodele de muncă folosite de organele sindicale sub conducerea comitetului de partid din cadrul complexului C.F.R. Simeria pentru realizarea transporturilor în condiţii optime de siguranţă. BILANŢ INSUFLEŢITOR 40 pag. 0,50 lei Broşura cuprinde comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Romine pe anul 1961, precum şi numeroase grafice care ilustrează principalele realizări care au fost obținute anul trecut. —OQO— AZI, IN LIBRĂRII Duiliu Zamfirescu: „Spre mare", Editura pentru literatură, colecţia „Biblioteca pentru toţi", nr. III, 5 lei. E. Laboulaye : „Basme", Editura Tineretului, 6,30 lei. I. Iţicovici : „Rentabilitatea Şi căile ei de creştere in întreprinderile industriale", Editura Ştiinţifică, 4,45 lei; O. Binstok : „Cura cu factori naturali in staţiunile balneo-climaterice şi la domiciliu", Editura Medicală, 3,55 lei. XXX „Teoria educaţiei fizice“, Editura U.C.F.S., 16 lei. La o bibliotecă de casă în biblioteca de casă din str. Levenţica nr. 4 sunt cărţi în stare să satisfacă cele mai variate gusturi. Numai în anul care a trecut au fost citite 3921 cărţi de către 215 cititori, iat-o în fotografie pe tovarăşa Alexandrina Costăchescu, responsabila bibliotecii, completind fișele unor cititoare. INFORMATIA Vesti din teatre Spectacole pentru colectivişti Un grup de actori de la Teatrul „C. Nottara“ vor vizita intre 5 şi 15 martie o serie de localităţi din regiunea Bucureşti. Aci ei vor prezenta spectacole pentru colectivişti. Programul cuprinde scenete din viaţa satului, monologări şi piese intr-un act printre care „Baba Dochia şi brigadierul", piesă recent scrisă de Mihail Davidoglu. 200 de spectacole Acida satiră a lui J. B. Priestley „Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon“ a împlinit — pe scena teatrului din bd. Magkent — 200 de spectacole. Piesa, in regia lui George Rafael, a fost vizionată pină acum de 120.000 de spectatori. O scriitoare australiană despre teatrul nostru Scriitoarea australiană Daphne Cussack, autoare dramatică şi scenaristă, ne vizitează ţara cu prilejul punerii în scenă de către Teatrul de Stat din Arad a piesei sale intitulate „Paradis pacific". Cu acest prilej scriitoarea australiană a vizionat și o serie de spectacole prezentate pe scenele din Capitală. In cadrul unui interviu acordat reporterilor Radioteleviziunii române, Daphne Cussack a subliniat calitatea spectacolelor vizionate citind îndeosebi pe cel cu „Vlaicu Vodă“ pe care îl consideră „un strălucit exemplu de interpretare în stil modern a unei piese cu subiect istoric. Interpretul rolului domnitorului (artistul poporului George Vraca) atinge o culme a măiestriei artistice, impresionantă prin forţă şi simplitate de mijloace". Viitoare spectacole La Teatrul Ţăndărică se repetă două piese într-un act: „Rochiţa cu figuri“ de Victoria Filipoiu şi „Cu pantalonaşii pe dos“ de Alecu Popovici care vor alcătui în regia lui N. Massim un savuros şi instructiv spectacol cu păpuşi pentru preşcolari. Ansamblul de marionete repetă în regia Margaretei Niculescu, transpunerea scenică a cunoscutei povestiri în versuri a lui Gelu Naum „Cartea cu Apolodor". Poşta juridică Mai mulţi muncitori încadraţi în I.R.C.R.-uri şi întreprinderi de construcţii-montaj aparţinînd Direcţiei generale construcţii montaj a S.P.C. ne întreabă dacă fiind angajaţi în cursul trimestrului I al anului 1961 (şi de la data angajării prestând fără întrerupere serviciul pînă în prezent), ei pot primi concediul de odihnă, în cursul primului trimestru al anului 1962 și în cadrul cărei perioade se socoteşte acest concediu ? RĂSPUNS : Se ştie că pentru a se putea acorda concediul de odihnă pe anul în curs, e necesar ca salariatul să fi lucrat in cursul anului respectiv il luni neîntrerupt. In majoritatea instituţiilor şi întreprinderilor, perioada de acordare a concediilor este şi ianuarie — 31 decembrie. Deci la aceste instituţii sau întreprinderi — pentru ca, de pildă, să se fi putut acorda unui salariat concediul „pe 1961“ (care trebuia început cel mai tîrziu la 31 decembrie 1961, el putînd continua și in ianuarie 1962) era necesar ca salariatul respectiv să fi fost angajat și să fi prestat muncă fară întrerupere cel mai tîrziu din ultima zi a lunii ianuarie 1962, (deoarece numai în acest caz cele 11 luni de vechime neîntreruptă se împlineau înainte de 31 dec. 1961 cînd era ultima zi in care putea începe concediul pe 1961). In conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare însă, pentru salariaţii de la o serie de instituţii şi întreprinderi (printre care, salariaţii sfaturilor populare — fără întreprinderile în subordine — salariaţii sectoarelor direct productive aparţinînd G.F.R. etc.; salariaţii întreprinderilor de construcţii-montaj subordonate Ministerului industriei Construcţiilor sau sfaturilor populare etc ) perioada de acordare a concediilor este de la 1 aprilie pînă la 31 martie (în loc de 1 ianuarie pînă la 31 decembrie). Ca atare pentru aceste categorii de salariați pentru munca prestată între 1 aprilie 1961—31 martie 1962 se acordă legal concediul de odihnă pînă la 31 martie 1962 (recte pînă la această dată urmînd doar să înceapă concediul el putînd continua şi în aprilie 1962). In consecinţă dacă un salariat al unei întreprinderi de constmcţii montaj (inclusiv I R.C.R ) care aparţine Ministerului Industriei Construcţiilor sau sfaturilor populare, a fost angajat în cursul trimestrului I al anului 1961 sau chiar în luna aprilie 1961 și de la această dată a prestat muncă neînteruptă 11 luni, el poate primi concediul în cursul trimestrului I al anuli 1962 (evident după ce împlinește 11 luni de vechime neîntreruptă). Acest concediu este acordat pentru perioada 1 aprilie 1961—31 martie 1962. Separat, angajatul respectiv poate primi oricine un alt concediu de odihnă cu începere de la 1 aprilie 1962 și pînă la 31 martie 1963, pentru munca prestată sau ce va fi prestată de la 1 aprilie 1962 și pînă la 31 martie 1963. PENTRU MIC ŞI MARE! ORIZONTAL: 1) De mari proporţii, colosal. 2) Unul mare, altul mic (în algebră). 3) Lucrare scrisă pentru cei mici — Nume feminin... măsliniu 14) Mare de tot, fără margini, (fer.). 5) Clădiri—Se încurcă uşor — Cere ! 6) Puţin mai mare decît tabloul — Şarpe uriaş. 7) Vocale — O mică parte din apa mării. 8) Oraş lîngă mare. 9) Micşorează viteza — Om mare ! ]()) Spaţiu — Alt om mare! II) Glonţ mic — Mare şi tare! (fern.). VERTICAL: 1) Micuţul cu barbă din basme. — A mări exagerat (fii) 2) Vecinul degetului mic (pi ) — Stejan cel Mare in „Apus de soare". 3) Predată — Mic de-o șchioapă. 4) Mai marele Grecilor la asediul Troiei. 5) Pe jumătate mare! — Creangă... scurtă. 6) Sclavi la Sparta — Liniște! — Posed. 7) Mărit datorită căldurii — Sfoară... minoră. 8) Nici mai mare, nici mai mic — Micșorat. 9) Se revarsă la temperaturi foarte mari — Sfere... alimentare. 10) Pronume — Micuţul mamei. II) Marea noastră — Componentă a „carului mic“ şi ,,carului mare“. ELENA DUDAU Forme noi de activitate a Crucii Roşii îngrijirea la domiciliu a bolnavilor fără familie şi a bătrînilor Comitetul executiv al Crucii Roşii a luat iniţiativa organizării unei acţiuni de îngrijire la domiciliu a bolnavilor lipsiţi de familie şi imobilizaţi în pat, mai ales a celor bătrîni. Organizarea şi instruirea unui activ sanitar de masă capabil să vină în ajutorul îngrijirii bolnavilor la domiciliu au început să se facă în mod experimental în Capitală, la Braşov şi Sibiu. Activul sanitar pentru îngrijirea bolnavilor la domiciliu este format din absolvenţi ai cursurilor „Gata pentru apărarea sanitară“ și ai cursurilor de echipieri sanitari. Instruirea acestor active în problemele de îngrijire a bolnavului la domiciliu se face de către medici atit teoretic cit și practic în cadrul spitalelor. Activele sanitare de îngrijire a bolnavului la domiciliu muncesc sub directa îndrumare a medicului de circumscripţie. In circumscripţia nr. 90 — raionul Tudor Vladimirescu, din Capitală, bunăoară, activul sanitar de îngrijire a bolnavilor la domiciliu este alcătuit din 36 de activiste de Cruce Roşie, absolvente ale unui curs sanitar. Activistele au fost instruite prin lecţii teoretice şi practice la spitalul raional „Bernat Andrei“. Asemenea active sanitare de îngrijire a bolnavului la domiciliu s-au mai organizat în raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej, V. I. Lenin şi 23 August. In raionul V. I. Lenin, la circumscripţia 161 Rahova, colectivul sanitar de îngrijire a bolnavilor la domiciliu este format din numeroase activiste de Cruce Roşie care au şi început să dea bolnavilor îngrijirea necesara după prescripţiile :ti medicului. Pentru pregătirea activului sanitar de îngrijire a bolnavilor la domiciliu, Comitetul Central al Crucii Roşii a elaborat, tipărit şi difuzat broşura „îngrijirea bolnavului la domiciliu“. Educaţia sanitară a şcolarilor Organizaţiile de Cruce Roşie din Capitală depun un interes deosebit pentru educaţia sanitară a tinerilor şcolari. La întrecerile dintre posturile sanitare din şcolile din Capitală, au luat parte peste 860 colective cu un număr de aproximativ 4300 elevi.Tot pe linia educaţiei sanitare a tineretului şcolar au fost introduse în majoritatea şcolilor din Capitală cere „5 minute de control igienic“. De asemenea cele peste 1OO.OOO exemplare ale materialului „Poveţele doctorului Curăţel" care au fost distribuite în şcolile din Capitală au influenţat favorabil deprinderile igienico-sanitare ale elevilor. Propagandă sanitară Pentru o mai bună informare a populaţiei asupra diferitelor maladii şi asupra modului cum pot fi ele preîntîmpinate, Comitetul orăşenesc de Cruce Roşie Bucureşti a tipărit şi difuzat o serie de materiale, a organizat conferinţe, concursuri, prezentări de filme etc. Au fost organizate 14 concursuri „Sanitarii pricepuţi“, seri de întrebări şi răspunsuri (în comunele Afumaţi, Cornetu şi Dragomireşti Vaie), s-a extins metoda „Muncitorii întreabămedicul răspunde“ şi altele. Au fost prezentate în curs de un an, în întreprinderi, instituţii, şantiere, şcoli etc. peste 580 conferinţe NOTĂ „Contribuţie“ Direcţia mişcării şi comercialului din Departamentul Căilor Ferate a luat „iniţiativa“ de a completa numele uinor localităţi, prin adăugarea la sfîrşitul numelui, a particulei ]. Astfel — după indicaţiile acestei direcţii — oraşul Bacău se numeşte Bacăul, Buzău, Buzău; Giurgiu, Giurgiul; Sibiu, Sibiul etc. Difuzarea noului sistem de ortografie s-a făcut prin intermediul panourilor cu mersul trenurilor, aflate atit în incinta Birourilor de voiaj C.F.R., cit şi în cea a gărilor din Capitală. Tovarăşii de la această direcţie fiind întrebaţi de ce au făcut această completare la numele unor localităţi, ne-au răspuns: „Avem aprobarea cu nr. 10272 a subsecţiei de limbi şi literatură a Academiei R.P.R.“. Cercetind această aprobare, am constatat că intr-adevăr s-a dat dezlegare direcţiei în cauză să adauge particular cîtorva nume de localităţi ca Banul Mărăcine, Brăişorul, Dorobanţul, Piscul etc. Oricit am căutat in lista cuprinsă în adresa Academiei să găsim şi numele localităţilor indicate la începutul notei noastre, nu am reuşit să dăm de ele. Reiese deci in mod clar că direcţia mişcării şi comercialului s-a gindit să-şi aibă şi ea partea sa de contribuţie la „rebotezarea“ unor localităţi. O contribuţie nedorită care creează numai nedumeriri. D. L. Aici vorbeşte bucureşteanul PRELUNGIREA STRĂZII MATEI CORVIN Deşi timpul este încă neprielnic, în raionul Griviţa Roşie se desfăşoară lucrări edilitare. Astfel continuă lucrările de prelungire a străzii Matei Corvin pe o suprafaţă de 200 m liniari. După terminarea pavării străzii, a trotuarului, cartierul Triaj-Nord nu va mai avea nici o stradă nepavată. 10AN FINICA SA VIN CU HIRTIE DE ACASA ? M-am dus la bucătăria de bloc din str. C.A. Rosetti să-mi iau un șnițel cald. Vinzătoarea mă întreabă amabil : — II mincafi aici sau il luați acasă. — La pachet, vă rog. — Păi, nu ce îl luaţi ? — mă întreabă ea nedumerită. — In hirtie... — Păi aţi adus de acasă . La început nu-mi venea să cred. Şi totuşi era adevărat. Aici dacă cumperi ceva, eşti nevoit să vii cu ambalajul de acasă. Cu totul neobişnuit şi de neingăduit aş putea spune, la o unitate mare din centrul oraşului ION STANIAN In timpul viscolului o parte a acoperişului blocului din bd. Tolbuhin nr. 30 a fost deteriorată, iar tabla aruncată in stradă. Ne-am adresat atunci I.A.L. a raionului 23 August, de unde o comisie s-a deplasat imediat pe teren şi, după aceea, au sosit muncitorii de la I.R.C.R. a raionului. Vrem să arătăm în rîndurile de faţă că avem satisfacţia să vă putem anunnţa că echipele care au venit au lucrat cu conştiinciozitate. Intr-un timp relativ scurt, au reparat acoperişul cit şi unele degradări la camerele de la ultimul etaj al blocului, camere care avuseseră de suferit de pe urma luării acoperişului EMIL MEDARU CALATORIA CU AUTOBUZUL 64 Călătoria cetăţenilor cu autobuzul I.T.B. nr. 64 care circulă pe şoseaua Chitila se desfăşoară cu totul nesatisfăcător. Mereu înghesuială, maşini defecte, intîrzieri pe traseu — justificate sau nu (fiindcă uneori se string la capetele de linii cite 2—3 autobuze) etc. Cetăţenii de pe aici cer ca şi acest autobuz să circule regulat. Nu de alta, dar uneori, din motivele mai sus arătate, un autobuz este aşteptat chiar cite o oră. Or, nu este deloc normal să fie aşa. F. IOAN 3 UN SUCCES AL HALTEROFILILOR DIN FABRICA NOASTRA In sala Giuleşti s-a desfăşurat un concurs de haltere dotat cu „Cupa 16 Februarie“ la care au participat şi halterofilii din fabrica noastră, „Mătasea populară“. Ne-a bucurat foarte mult comportarea lor in cadrul acestei competiţii festive şi de aceea ne-am hotărit să scriem şi ziarului despre succesul lor. După Rapid — ciştigătoarea cupei — a urmat echipa Dinamo iar apoi echipa Asociaţiei sportive „Mătasea populară“, înaintea echipelor Flacăra Roşie, Steaua, Sirena ş.a. Iată numele celor care ne-au reprezentat : Ştefan Comănescu — ajutor de meşter ţesătorie, Paul Mitroi — boiangiu, Valeriu Costiuc — strungar, Ion Mitroi — electrician, Tudor Nica — ajustor. VASILE PAPADOPOL MULŢUMIM PENTRU TATE OPERATIVI ă'tliîil!!!iriîiilllllHnilH!BIH!iMilMil!ll!illlllilllHHilllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllliniM Cît costă un elefant? — Cît costă un elefant ? — Doi lei. — Daţi-mi doi. Şi un pinguin. Dialogul straniu reprodus aici este strict autentic. Asemenea tranzacţii zoologice se fac la toate laspiniile oraşului şi după cum vă puteţi da seama, la preţuri sfidînd orice concurenţă : doi lei un elefant inclusiv... şnurul. Alături de elefanţi înţelepţi, lei fioroşi şi paşnici purceluşi de lapte, flori necunoscute de lemunişti, lampioane multicolore, calendare cu fila veşnic fixată la ziua de 1 martie şi nenumărate alte simboluri strălucitoare s-au revărsat dintr-un amplu corn al abundenţei, mărţişoarele ve sele, solii de pace şi gingăşie, avansuri de primăvară. Aidoma ghioceilor care-şi ridică vesel năsucurile albe, fără să se sinchisească de zăpada aflată anul acesta în stoc supranormativ, mărţişoarele sînt, în felul lor, o poliţă în alb debitată în contul primăverii. Poate pentru acest motiv, poate pentru că vânzarea mărţişoarelor este mai bine organizată decît în alţi ani, standurile cu insignele lunii martie sunt luate cu asalt. La ,,Bijuteria” îţi trebuie o răbdare îngerească pentru a ajunge măcar să priveşti rafturile. Pe Lipscani, circulaţia a devenit anevoioasă. Iar pe calea Griviţei ai putea să crezi că sălile de aşteptare şi-au mutat sediul, afară, în stradă. După o acalmie relativă de cîteva zile, toţi cei care am participat la asaltul mărţişoarelor, vom colinda din nou magazinele pentru că şi 8 Martie este tot în luna martie. — Cât costă un elefant ? — Doi lei. — Daţi-mi doi. Şi o balerină. Şi o chitară. Şi un ghiocel. — Deci, în total, cinci şnururi de mătase ? — Nu. Unul singur. Sunt toate pentru BA SAŞA GEORGESCU De 1 Martie... Unui birocrat Nu ar avea vreo folosinţă Un mărţişor să-i daţi, în dar, Căci cu a lui obişnuinţă Precis, şi-l pune... la dosar! Unui îndrăgostit timid Stătea tăcut, privind spre Ea Cu-n ghiocei în mina sa... Dar pînă i l-a dăruit Petalele s-au... ofilit ! SIG. HOROVITZ Mărţişoare pentru fiecare de NELL COBAR . Produselor de larg consum: Unuia care fuge de răspundere : MĂRŢIŞORUL ROR. TUTUINDICATOR PENTRU CEI CE PRETIND REZOLVAREA CERERILOR. Părinţilor: MARŢIŞOARE COPII. Unuia care-şi repetă aidoma autocritica, la fiecare prilej... DE LA ÎUnei secretare — strajă care UN COSTUM DE LUX nu lasă să treacă nimic şi CRU POTRIVIT, [nimeni la tov. şef: ; Unui soţ care tot întirzie SCRIPETE PE SIRMA.. ! prin oraş: Unui portar neatent: O POARTA ERMUTIG ÎNCHISA. Unui leneş: DEŞTEPTĂTOR CU DUŞ!