Informatia Bucureştiului, aprilie 1962 (Anul 9, nr. 2694-2718)

1962-04-02 / nr. 2694

Pag. a 2 a Simbătă seara, pe scena Studioului Institutului de artă teatrală şi cinemato­grafică „I. L. Caragiale“, studenţii institutului au prezentat, în cadrul Festia­­lul­ui republican al şcolilor şi institutelor de artă, un spectacol cu piesa lui Al. Voitin „Oameni care tac". In fotografie , un moment din timpul spectacolului. ro . Manifestare pentru copii la Casa ziariştilor O reuşită manifestare pentru copii a avut loc ieri dimineaţă la Casa ziariş­tilor. Compozitorul Aurel Giroveanu şi-a prezentat creaţii proprii dedicate copiilor, cu concursul artistei emerite Silvia Chicoş. Printre „soliştii” concer­tului matinal au fost şi micii Daniela şi Eugen N. Stroe, care au interpretat cuplete vesele. Au mai participat la a­­ceastă manifestare un colectiv al Tea­trului „Ţăndărică” ce a prezentat spec­tacolul de păpuşi „Găinuşa harnică“, elevi ai Şcolii elementare de artă nr. 5 şi o formaţie de balet de copii a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”. ­o­l­o-Concertat George Georgescu—Valentin Gheorghiu Maestrul George Georgescu condu­­cind un program de muzică franceză şi Valentin Gheorghiu, interpret pen­tru prima oară al Variaţi­­unilor sim­­fonice de César Franck, acestea au fost punctele de atracţie ale ultimu­lui ■ concert al Filarmonicii „George Enescu“. S-a vorbit de multe ori, şi cu temei bineînţeles, despre calităţile de tălmă­citor ai marilor clasici germani al­ maestrului Georgescu, răminînd oare­cum în umbră alte aspecte ale ariei sale, de pildă, aderenţa dirijorului la patosul ceaikovskian, la subtilităţile poporistice ale muzicii moderne fran­ceze şi italiene, pentru a nu mai vorbi despre fireasca înţelegere arătată în­totdeauna creaţiei originale. După mulţi ani, maestrul Georgescu a reluat două creaţii de mare valoare ale impresionismului muzical francez: suita a II-a din baletul „Daphnis şi Chloé“ de Ravel şi „Preludiu la după amiaza unui faun“ de Debussy, care s-au adăugat poemului simfonic, „U­­cenicul vrăjitor“ de Dukas, unul din succesele sale statornice. „Revărsatul zorilor“ cu lumina lor crescindă şi explozivul „Dans general“ diei batelui lui Ravel au fost realizări de o frumuseţe deosebită, în care gru­pa instrumentelor de coarde a exce­lat. În ceea ce priveşte „Preludiul la după amiaza unui faun“ se poate spu­ne că am ascultat o versiune auten­tic debussystă, prin subtilul dozaj de timbre şi delicata vibraţie poetică, pli­­­nă de sugestii, la chip surprinzător, orchestra a răspuns cu mai puţină pre­cizie tocmai în piesa pe care o cu­noştea cel mai bine, „Ucenicul vră­jitor“ (cel puţin la concertul de luni), astfel că poemul simfonic al lui Dukas a apărut mai puţin strălucitor ca alte­ori. De mulţi faini admiratorii lui Va­lentin Gheorghiu aşteptau ca aprecia­tul pianist­­să-şi lărgească repertoriul concertistic. I­aită-l deci pe Valentin Gheorghiu cîntind „Variaţiunile sim­fonice“ de César Franck cu acea per­fecţie a mijloacelor pianistice care îi este proprie. Au fost impresionante prima expunere a temei, finalul, Intere­sant conceput ca un scherzo, episodul lent imediat anterior, realizat intr-o­­perfectă conlucrare dintre solist și or­chestră. Deasupra detaliilor se desprin­de o interesantă viziune personală, perfect cizelată, căreia, dorindu-i mai multă fervoare, trebuie să-i recunoaş­tem calitatea de a fi tratat textul la un înalt nivel de tehnică şi gândire muzicală. RADU GHECIU Romane pentru tineret GENERATORUL DE MINUNI — ROMAN ŞTIIMŢIFICO-FAN­­TASTIC, DE IURI DOLGUŞIN In romanul lui Iuri Dolguşin, apărut, pentru prima oară în preajma celui de-al doilea război mondial, sînt cuprinse atî­­tea fapte ştiinţifice, există o asemenea densitate de realizări impresionante ale tehnicii, incit s-ar putea alcătui cu aju­torul lor vreo cinci sau şase povestiri interesante. Consecvent valoroasei tradi­ţii a literaturii sovietice de anticipare ştiinţifică — să nu uităm că unul din­tre fondatorii acesteia a fost însuşi ma­rele savant Ţiolkovski — faptele descri­se se bazează pe o adîncită cunoaştere ştiinţifică. Iuri Dolguşin a lucrat per­sonal alături de cîţiva dintre cei mai remarcabili savanţi sovietici: A. D. Spe­­ranski, 5.5. Briuhonenko, profesorul M. V. Frolov, academicianul A. V. Leon­­tovici, iar cu alţii a discutat îndelung. Romanul său, o adevărată antologie a problemelor ştiinţei şi tehnicii din pe­rioada anilor 1930—1940, ridică pro­bleme dintre care unele sînt şi astăzi deosebit de actuale. „MOBY DICK SAU BALENA ALBĂ44, DE HERMAN MELVILLE Ciudată a fost soarta acestei povestiri, devenită astăzi o operă clasică a litera­turii de aventuri. Timp de mai bine de 70 de ani de la prima ei editare — în 1851 — lucrarea a rămas practic necu­noscută publicului. De-abia în 1920 ro­mânul americanului Herman Melville a fost „descoperit“ de editori şi de atunci cunoaşte, în întreaga lume, un nein­trerupt succes. Povestirea marinarului Isimmel, sin­gurul supravieţuitor al fantasticei avem turi a balenierei „Pequod pornite în urmărirea uriaşei balene albe Moby Dick cuprinde nenumărate notaţii pătrunzăt­oa­re de ordin psihologic şi descrieri de o rară frumuseţe a întinderilor oceanice pe care însuşi Melville le-a străbătu îmbarcat ca simplu matroz pe diferite­­ vase. Povestirea întîmplărilor în sine re­zistă vremii, exerciţind asupra tinerilor cititori ai tuturor generaţiilor o atrac­ţie captivantă şi plină de romantism. „PIATRA LUNII44, DE WILKIE COLLINS Tema ,,comorilor blestemate“ răpite­­de colonialişti din Orient şi care aduc m­ari nenorociri în locul unde se află este larg reprezentată în literatura de aventuri. ,,Piatra lunii“ a lui Wilkie Collins este, pe această linie, o reuşită a genului. Ce este ,,Piatra lunii“ ? Un uriaş dia­mant care împodobea fruntea zeului lunii, furat de­ un ofiţer englez dintr-un mare templu indian. Adusă în Anglia, u­riaşa piatră pre­ţioasă devine pricina a nenumărate a­­venturi, urmărite cu interes de cititor, care, însă, nu-şi poate stăpîni din cînd în cînd cîte un uşor zîmbet de ironie îngăduitoare, faţă de unele naivităţi ale autorului. M. H. 0 în Editura Politică au apărut: COPII EROI 320 pag. (format mare) 14 lei Redînd cu o mare putere de e­­vocare fapte reale de eroism, ale copiilor din Uniunea Sovietică, vo­lumul ilustrează contribuia adusă de aceştia, după puterile lor, la construirea vieţii noi în patria co­munismului. Axate pe fondul prin­cipalelor evenimente istorice de-a lungul unei mari perioade de timp — de la Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie pînă în zilele noastre — aceste povestiri consti­tuie un tablou grăitor al vastei opere de educare înfăptuite de P.C.U.S. şi de statul sovietic în rîndurile celei m­ai tinere generații. Lucrarea este bogat ilustrată. I. MARGIMEANUU — Întreaga fată un imens şantier 96 pag. 1,55 Iei Sub o formă atractivă, lucrarea prezintă aspecte generale ale ma­rilor construcţii industriale şi so­­cial-culturale şi ale transformări­lor din satele noastre realizate in anii construcţiei socialismului, pre­cum şi perspectivele ce se deschid in faţa oamenilor muncii prin con­struirea de noi şi noi obiective in­dustriale şi social-culturale. t I i s 1 I 1 VIITOARE PREMIERE LA TEATRUL PENTRU TINERET §I COPII “ După premiera piesei „în fiecare s­eatru de toamnă“ a dramaturgului g­­ulgar Ivan Petecv, colectivul Tea- H searî bulgar Ivan de­liului pentru tineret şi copii pre­găteşte alte trei premiere. Este vor­­ba, in primul rînd, de piesa lui Do­rei Dorian „De n-ar fi iubirile“, regia fiind semnată de Radu Pen­­ciulescu, iar decorurile de Adriana Leonescu. Apoi, într-o fază avansată a repetiţiilor se află estrada pentru copii „Salut voios“ de Ion Mustaţă şi Eduard Jurist, în regia lui Ion Lucian. Decorurile aparţin lui Ion Mitrici. Şi a treia piesă, la c°re actorii fac pregătiri în vederea pre­mierei, este „Oceanul“ de AL Stein, în regia lui D. D. Neleanu. Decoru­rile acestui spectacol aparţin lui Toni Gheorghiu. I 1 1 • In trei luni —16 conferinţe După-amiezile la uzina „Semănă­toarea“ sunt deosebit de interesante. Aproape în fiecare zi colţurile roşii, clubul sau sala de festivităţi emit Invitaţii pentru o anume manifes­tare. De la începutul anului, de pildă, au avut loc 16 conferinţe — cele mai multe la cererea muncito­rilor­­ privind noutăţile din dome­niul tehnic şi unele probleme eco­nomice, precum şi numeroase jur­nale vorbite şi simpozioane în legă­tură cu aspecte ale situaţiei interna­ţionale etc. I // ARTISTUL Intagiime din noua producţie­­a studiourilor din Kiev „Al. Dovjenko" care rulează pe ecranele noastre. Este o amuzantă comedie în care regizorul Grigorii Lifşiţ presară glume, aiduce pe ecran tipuri de personaje hazlii şi nu uită nici o clipă că şi-a pus în sarcină să stîrnească permanent buna dispoziţie a spectatorilor. Operator­ul I. Miiikoveţki creează atmosfera lirică a fiiilrtului mîntuimd cu pricepere elementul de pitoresc al peisajului şi filmează din unghiuri cu totul inedite spectaculoase scene de circ. Dacă adăugăm la aceasta şi muzica lui Oscar Sandler, cunoscut la noi ca autor al operetei „Dăruiţi iubitelor lalele“, ca şi jocul antrenant al tinerilor actori, vom înţe­lege de ce „Artistul“ este un spectacol recreativ şi plăcut. // I­I i­s 1 s 1 I s ! IN­FOR­MA­TIA INFORMAŢII DE PARTID Seminarii cu Instructorii teritoriali P­e baza Indicaţiilor Comitetului Central a­l partidului, Comitetului Oră­şenesc de partid şi comitetele raionale acordă o atenţie deosebită instruirii prin seminarii a aparatului de partid. Astfel, In a doua jumătate a lunii martie a. c., la Comitetul Orăşenesc de partid şi la comitetele raionale Tu­dor Vladimirescu, 30 Decembrie, Ni­­col­lae Bălcescu şi 16 Februarie, au avut loc seminarii şi instructaje cu o durată de 2—3 zile. In cele mai multe raioane semina­­riile au fost pregătite cu grijă atit in ce priveşte alegerea problemelor pen­tru discuţii est şi a expunerilor pre­zentate in faţa aparatului de partid. La seminarul care a avut loc la comi­tetul raional de partid Tudor Vladi­­mirescu, cu tema: „Instructorul teri­torial şi îndrumarea multilaterală a organizaţiilor de bază“, desfăşurat in zilele de 19—21 martie a. c., ciţiva instructori teritoriali au prezentat in­formări în legătură c­u diferite proble­me. Astfel, prov. Vasile Angelescu, a vorbit despre modul in care ajută or­ganizaţiile de bază în ridicarea nivelu­lui exercitării dreptului de control; tov. Lina Boraciu a arătat cum ajută organizaţiile de bază în conducerea şi Îndrumarea munci­i de propagandă şi agitaţie; tov. Nicolae Balotă a infor­mat despre preocuparea organizaţiilor de bază pentru desfăşurarea muncii politice de masă pentru ridicarea nive­lului întrecerii socialiste in lumina Directivelor C. C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale Între­cerii social­­iste. După prezentarea informărilor s-au purtat discuţii, scoţindu-se în evi­denţă formele şi metodele de muncă bune, fiecare instructor contribuind la generalizarea experienţei înaintate­­in munca de partid. A fost apoi prezentată o expunere cu tema: „Rolul Uniunii Sovietice şi al ţărilor lagărului socialist în lupta pentru dezarmarea generală şi totală“. Tot în cadrul pregătirii instructor­lor comitetului raional, scriitorul Constan­tin Chiriţă a vorbit despre eroii roma­­nuili a său, „Oţelul“. Programul de pregătire s-a încheiat cu o expunere a tov. Gheorghe Constantin, prim-se­cretar al comitetului raional de partid Tudor Vladimirescu, în legătură cu principalele sarcini ce stau în faţa co­mitetului raional şi a organizaţiilor de partid din întreprinderile şi infsti­­tuţiile raionului privind mobilizarea colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri la îndeplinirea sarcinilor de plan pe trimestrul II 1962 şi a anga­jamentelor luate în producţie în lu­mina Directivelor C. C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale în­trecerii socialiste. Control şi îndrumare permanentă Cercurile A.S.I.T. contribuie la ridi­carea nivelului cunoştinţelor profesio­nale ale inginerilor, tehnicienilor şi mun­citorilor, fac cunoscute ultimele reali­zări tehnice, sprijină introducerea teh­nicii şi tehnologiei înaintate prin con­­ferințe, schimburi de experienţă, înn­­tr-un cuvînt ajută procesul de produc­ţie. Biroul organizaţiei de bază de la fabrica „Tricotajul Roşu" (secretar tov. Valentina Ştefan) a analizat recent ac­­tivitatea cercului A.S.I.T. din întreprin­dere. Referatul prezentat de inginera Ma­ria Kiselevici a evidenţiat principalele realizări obținute. Astfel, cercul şi-a adus contribuţia la darea în folosința a utilajului modern de productivitate şi tehnicitate ridicate cu care a fost dotată întreprinderea. Cu acest utilaj s-a putut trece la introducerea în fa­bricaţie a produselor din fire sintetice fără torsiune, (polifile), ale căror carac­teristici fizice îmbunătăţesc în mod simţitor calitatea tricotajelor. Colectivul cercului a contribuit la crearea unor noi contexturi, în special pentru maşi­nile de tricotat cu 4 bare. In colaborare cu inginerii şi tehni­cienii întreprinderii „Luceafărul", mem­brii cercului şi-au adus contribuia la elaborarea unei noi tehnologii, de fabricaţie, fapt care a îmbunătăţit cali­tatea tricotului pluşat. Tot cu acest prilej a reieşit că în activitatea cercului s-au manifestat şi o serie de lipsuri. Propaganda tehnică nu a fost îndeajuns folosită pentru ca inginerii, tehnicienii şi muncitorii să cunoască operativ ultimele noutăţi ale tehnicii. Numărul de conferinţe ţinute nu a fost satisfăcător. Analiza activității cercului A.S.I.T., a realizărilor obținute și lipsurilor mani­festate, au dat posibilitatea elaborării unui plan cuprinzător de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea muncii. Asigurarea unei bune frecvenţe—condiţie de bază pentru învăţămîntul seral Condiţiile create pentru învăţătură, sprijinul­ dat de întreprinderi şi de şco­lile serale pentru tineretul muncitor, au permis ca în acest an şcolar, ma­joritatea muncitorilor elevi, să frec­venteze cursurile cu regularitate şi să înveţe bine. Rezultatele obţinute in semestrul în­­tîi, în învăţămîntul seral de cultură generală, dovedesc că cea mai mare parte a muncitorilor elevi au promovat cu note bune şi foarte bune.­ Bunăoară, la Şcoala serală pentru tineretul muncitor „Uzinele de utilaj chimic“, din majoritatea promovaţilor, cei mai mulţi au note de 7, 8, 9 şi 19. La Şcoala serală pentru tineretul muncitor „Timpuri Noi , numărul promovaţilor pe semestrul întîi este de asemenea mare. O situaţie asemă­nătoare au înregistrat şcolile serale pentru tineretul muncitor „Griviţa Ro­şie“, „Electromagnetica“ ş.a. Continuând să înveţe cu aceeaşi per­severenţă, numeroşi muncitori elevi au obţinut, şi în semestrul în curs, nu­mai note­ mari. Pentru că menţiona­rea tuturor acestora s-ar prelungi foarte mult, vom da numai cîteva e­­xemple: Nicolae Gogea din clasa a IX- a C şi Gheorghe Gîrju din clasa a X- a A, elevi la Şcoala serală „Timpuri Noi“;­ Ion Solonec din clasa a V-a şi Radu Luican, din clasa­­ a IX-a B, de la Şcoala serală „Uzinele de utilaj chimic“. La această şcoală, clase întregi ca a Vlll-a B (dirigintă Zoiţa Predoiu) şi altele, n-au avut nici un corijent la în­cheierea semestrului întîi. Rezultatele arătate sînt rodul străda­niei muncitorilor elevi, ajutaţi perma­nent de cadrele didactice. Sînt însă elevi, cărora deşi li s-au creat condiţii bune de muncă şi în­văţătură, nu-şi respectă îndatoririle ce le revin. Ion Drăgan de la „Energore­­paraţii“ şi Vicenţiu Ferencz de la în­treprinderea „Răsăritul“, ambii elevi în clasa a IX-a A a Şcolii serale pentru tineretul muncitor „Tim­puri Noi“, au umplut catalogul de absenţe. Intr-o situaţie asemănătoare se află şi alţi elevi, care din pricina numărului mare de absenţe au note mici la învăţătură (Constantin Stroe şi Gheorghe Ifrim de la întreprinderea „Victoria Socialistă“, Elena Diaconu­ de la Fabrica de confecţii şi tricotaje-Bucureşti şi Virgil Buhancă­­de la Tehno­metalica). Există şi unele întreprinderi care nu se interesează de situaţia muncitorilor elevi şi, mai ales, nu-şi dau tot con­cursul pentru a-i sprijini. Cum se ex­plică faptul că tovarăşii I. Huidu, şe­ful autobazei nr. 6 I.R.T.A.-Bucureşti şi I. Cîmpeanu, inspector şef cadre, au putut să dea muncitorului elev Bărbu­­lescu Gheorghe (şofer)’ o adresă prin care i se face cunoscută detaşarea (nici mai mult, nici mai puţin deci­ pentru şase luni­) în provincie (la I.R.T.A.-Argeş). De ce tocmai acum, cînd mai sînt 3 luni pînă la terminarea anului şcolar ? Nu mai putea fi găsit în toată autobaza alt­ şofer care să se fi putut deplasa ? încă se mai pot da exemple : Eugen Moţăţăianu lipseşte mult de la şcoală, pentru că activează în cadrul echipei cultural-artistice a Uzinelor de utilaj chimic. El îşi motivează foarte uşor absenţele, deoarece comitetul sindica­tului din uzină îi dă motivări ori de cite ori lipseşte. Ce are de spus con­ducerea întreprinderii şi comitetul sin­dicatului despre­­această situaţie ? Nici conducerea Uzinelor Chimice Romîne nu acordă atenţia cuvenită sprijinirii muncitorilor elevi pe care i-au recomandat. Lui Petrache Ştefan, de pildă, apreciat pentru faptul că e un bun sportiv, i s-a asigurat totdea­una motivarea absenţelor. Este oare a­­cesta un­­ajutor dat muncitorilor elevi? Nici uzinele „Electromagnetica“ nu se interesează de situaţia elevilor şcolii serale, avînd un număr însemnat de exmatriculaţi şi mulţi sînt acum în a­­ceeaşi situaţie. Conducerile întreprinderilor, organi­zaţiile U.T.M. şi sindicatele, sub îndru­marea organizaţiilor de partid trebuie să ţină o cît mai strînsă legătură cu şcoala, să urmărească îndeaproape situaţia frecvenţei şi la învăţătură a muncitorilor elevi, in vederea luării în comun a tuturor măsurilor necesare a­­sigurării celor mai bune condiţii de muncă şi de învăţătură, pentru înche­ierea cu succes a anului şcolar. M. GACIU M. ILIESCU Analiză a învăţămîntului de partid La sfîrşitul săptămânii trecute, Biroul comitetului raional de partid 16 Februarie a analizat, într-o şedinţă lărgită, cum se îndeplinesc măsurile stabilite de plenara comitetului raional de partid d­in decembrie 1961, în legătura cu desfăşurarea învăţămîntului de partid. La şedinţă au participat instructorii, colectivul cabinetului comitetului raional de partid, propagan­diştii şi alte cadre care muncesc în domeniul propagandei de partid în organizaţiile de bază din raion. In cadrul acestei şedinţe, tov. Ecaterinaa Cîrcei, secretar al comitetului raional de partid, a prezentat o informare în legătură cu desfăşurarea învă­ţământului de partid în organizaţiile de bază din raion. Aşa cum a rezultat din discuţiile participanţilor la şedinţă, majoritatea organizaţiilor de partid din raion manifestă o preocupare permanentă pentru a ridica continuu nivelul învăţămîntului de partid, legarea problemelor teoretice de sarcinile practice actuale ale desăvîrşirii construcţiei socialismului. In ultimul timp, comitetele de partid şi organizaţiile de bază de la „Se­mănătoarea“, Fabrica de confecţii şi tricotaje, Uzina de maşini electrice Bucureşti, ICECHIM, Atelierele „9 Mai“ şi altele, au analizat, la indicaţia comitetului raional de partid, cum se desfăşoară învăţămîntul­­de partid şi de U.T.M., stabilind măsurile necesare pentru ridicarea continuă a nivelului discuţiilor din cercuri şi cursuri. Participanţii la şedinţă s-au ocupat pe larg de modul în care se face pregătirea propagandiştilor la cabinetul comitetului raional, cum organiza­ţiile de partid se ocupă de îndrumarea activităţii lor, despre contribuţia punctelor de consultaţii la ridicarea nivelului învăţămîntului de partid.­ Pe baza a numeroase propuneri făcute de participanţi, au fost stabilite măsu­rile necesare pentru desfăşurarea în continuare a învăţămîntului de partid şi pregătirea încheierii anului școlar 1962—1963 în învățămîntul de partid. I Din activitatea comisiilor de femei După adunările de dări de sea­mă şi alegeri care au avut loc pe intreg cuprinsul oraşului, comisiile de femei nou alese în circumscripţiile raionale au iniţial numeroase acţiuni gospodăreşti şi social-culturale. In planurile lor de activitate sînt cu­prinse obiective privind înfrumuse­ţarea străzilor şi a spaţiilor verzi, îngrijirea fondului de locuinţe, spriji­nirea şcolilor în educarea şi instrui­rea copiilor, atragerea în număr tot mai mare a gospodinelor la diferite manifestări cu caracter cultural de masă ele LA ÎNFRUMUSEŢAREA STRĂZILOR In raionul Tudor Vladimirescu, co­misiile de femei din raza organizaţiilor P.Al.R. de cartier 14, 16 şi 17, din cartierele Vitan, Dudeşti şi Mihai Bravu, au pornit o întrecere sub lo­zinca „Pentru cea mai curată şi fru­moasă stradă“. Pe mai multe străzi, gospodinele au început să iasă să cu­reţe peluzele de pe trotuare şi din spaţiile verzi şi să pregătească pă­­m­întul pentru plantarea florilor de primăvară. In cuprinsul raionului, 260 de străzi au fost luate în îngrijire de către colective de gospodine. In raionul 1 Mai, colectivele de femei au luat în îngrijire peste 300 de străzi. Şi în acest raion, numeroase gospodine sînt antrenate în întrecerea „Pentru cea m­aii curată şi frumoasă stradă ÎNTREŢINEREA FONDULUI DE LOCUINŢE ÎN ATENŢIA GOSPODINELOR Păstrarea fondului de locuinţe în cele mai bun­e condiţii constituie o preocupare importantă pentru comi­siile de femei din toate cartierele ora­şului. In raionul 1 Mai, comisiile de fe­­mei au antrenat în număr mare gos­podinele să participe la adunările or­ganizate pe blocuri, în cadrul cărora se discută probleme privind buna îngrijire a fondului de locuit. Rezultate frumoase în îngrijirea fondului locativ au comisiile de fe­mei din blocurile noi de pe Aleea Circului. Membrele acestor comisii de femei s-au repartizat pe blocuri, antre­nând gospodinele la acţiuni de cură­ţenie şi înfrumuseţare a locuinţelor şi a părţilor comune ale blocurilor. EDUCAŢIA COPIILOR - O PROBLEMA IMPORTANTA In activitatea comisiilor de femei din raionul 1 Mai, supravegherea vieţii extraşcolare a elevilor ocupă un loc important. Pentru a atrage copiii în acţiuni e­­ducative, comisia de femei din circum­scripţia 115 a organizat, la cele trei cercuri de citit care funcţionează pen­tru gospodine, pe strada Calafat la nr. 2, 20 şi 70, şi un program de lecturi pentru copii. La fel au procedat şi co­misiile de femei din raza organizaţiei P.M.R. 18 din cartierul Floreasca. In mai multe circumscripţii raionale, comisiile de femei au format subcolec­­tive de copii, a­ntrenându-i în acţiunile de îngrijire a pomilor, curăţenie şi amenajare a zonelor verzi etc. ACŢIUNI CULTURAL-EDUCATIVE Lunia trecută, comitetul de femei al raionului Tudor Vladimirescu a or­ganizat trei cicluri de conferinţe pen­tru gospodine. Astfel, în localul şco­lii de pe strada Oborului, gospodinele audiază conferinţe pe teme pedago­gice; în localul clubului de pe calea Călăraşi nr. 217, conferinţe pe teme privind politica partidului; la şcoala de pe strada Mircea Vodă, conferinţe pe teme de literatură şi artă. Confe­rinţele sînt urmate de programe ar­tistice. Tot luna trecută au luat fiinţă în raionul Tudor Vladimirescu, în car­tierele Vita­n, Lipscani şi Dudeşti, trei cercuri „Sfatul gospodinei", in cadrul cărora gospodinele au audiat pînă a­­cum lecţii ca „Estetica interiorului lo­cuinţei“, „Justa proporţionare a ali­mentelor în cursul unei zile“ şi altele, predate de specialişti. In raionul 1 Mai comitetul raional de femei pregăteş te în prezent deschi­derea a şase cercuri „Sfatul gospodi­nei", care îşi vor începe în curînd ac­tivitatea in cartiere. E. B. Hol­ndesich recita­t-a. SESIZAREA NOASTRA A FOST RE.­­ZOLVATA Cetăţenii din cartierul nostru au sesizat faptul că prin apropiere nu se găseşte nici o farmacie. Din această cauză cei care aveau nevoie să-şi cum­pere medicamente trebuiau să parcurgă o distanţă destul de mare, pînă la pri­ma farmacie. Găsind sesizarea justă, forurile in drept au luat măsura de a se deschi­de un punct farmaceutic în calea Vă­căreşti nr. 18. ANGHEL STAICU UN PRIM EXAMEN TRECUT SUCCES Recent, in sala studio Ateneu, co­piii Şcolii de muzică nr. 1 din raionul Griviţa Roşie au susţinut un bogat program muzical. O deosebită impre­sie a lăsat corul, compus din 80 de copii, care a fost răsplătit cu aplauze de către publicul ascultător. PETRE BUZOIANU DE CE NU ŞI BORCANELE DE MIERE DE ALBINE? T.R.V.A. colectează de la cetăţeni tot felul de borcane şi sticle goale, provenite de la conserve, ulei, vinuri* alcool­ate. Cu totul inexplicabil însă, centrele de cumpărare a borcanelor nu achiziţionează şi borcanele de miere de albine. întrebarea pe care o punem este firească : nu e păcat să le depozi­tăm in pivniţe şi poduri ? Ele ar pu­tea să fie colectate şi înapoiate între­prinderilor care îmbuteliază mierea de albine. Atit cetăţenii, cit şi întreprin­derile respective nu ar avea decit de cîştigat. TOADER HOLDEA CD Sesiuni ale sfaturilor populare Raionul 1 Mai Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea asis­tenţei sociale a oamenilor muncii a fost obiectivul raportului comitetului exe­cutiv şi al coraportului comisiei perma­nente de sănătate prezentate la recenta sesiune a sfatului popular raional 1 Mai. în acest an, sumele prevăzute în buget pentru ocrotirea sănătăţii repre­zintă peste 55 la sută din bugetul sfa­tului popular raional. Pe lingă asigurarea bazei materiale în spitale, dispensare şi policlinici, s-a îmbunătăţit mult asistenţa medicală în unităţile sanitare. Faţă de anul prece­dent, în anul 1961 a crescut numărul consultaţiilor cu 2,5 la sută şi cu 29,7 la sută faţă de anul 1958. Cu sprijinul comitetului executiv, secţia de sănă­tate şi prevederi sociale a sfatului popular raional 1 Mai a luat o serie de măsuri profilactice. In circumscrip­ţiile medicale nr. 33 din şos. Ştefan cel Mare şi 36 din str. Garibaldi, a fost consultată întreaga populaţie de către comisii formate din medici specialişti, fapt care a permis cadrelor sanitare să cunoască starea sănătăţii oamenilor şi să acorde asistenţa necesară unde era cazul. In acelaşi scop a fost îmbună­tăţit indicele de depistare şi luare in evidenţă a gravidelor în primele trei luni. Deşi începută de curînd, în cîteva circumscripţii medicale, metoda aplică­rii tratamentului la domiciliu a fost ge­neralizată în tot raionul. Astfel, pînă la 15 martie a.c. s-au efectuat 30.445 tratamente la domiciliu, din care 95% la copii. în policlinici a crescut numărul me­dicilor de specialitate la chirurgie, reu­matologie, neurologie etc. — Condiţiile create ca şi măsurile tehnico-organizatorice luate —a spus dr. I. Ciocîrnea de la spitalul contagioşi nr. 1, au făcut să scadă mult mortali­tatea, ajungînd la 1,1 la sută din cei internaţi. Subliniind grija deosebită pentru o­­crotirea sănătăţii oamenilor muncii, de­­pută­ţi­i au vorbit despre dragostea şi priceperea cu care muncesc cadrele me­­dico-sanitare, acordă consultaţii şi în­­grijirea necesară. Deputata Florica Nicolăescu a arătat că se întîmplă însă, uneori, ca oameni care au nevoie de serviciile de stomato­logie ale policlinicii „Dr. Cantacuzino“ să fie purtaţi pe drumuri mai multe zile în şir. Pentru îmbunătăţirea asistenţei medi­cale şi a ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii, pe baza sugestiilor date de do­cumentele sesiunii ca şi a propunerilor făcute de mulţi deputaţi, printre care Florica Nicolăescu, Mih­­ai Roman, Gh­eor­­gh­e Pencu, Gheorghe Nicolae, Elena Oană, Elisabeta Matache şi alţii, sesiu­nea a adoptat hotărîri corespunzătoare. Raionul 23 August Cea de a VII-a sesiune a sfatului popular al raionului 23 August a fost consacrată întăririi economico-organiza­­torice a gospodăriilor agricole colective şi pregătirii campaniei agricole de pri­măvară. Comitetul executiv, sub îndrumarea comitetului raional de partid, a acordat o atenţie deosebită întăririi economice, organizatorice a gospodăriilor agricole colective. Aplicînd metodele agrotehnice avansate, producţia anului 1961 a cres­cut faţă de cea a anului precedent. Pe baza hotărîrilor și a documentelor de partid privind crearea unor zone le­gumicole puternice, gospodăriile agri­cole colective, din raion şi-au mărit con­tinuu suprafeţele cultivate cu legume. In anul 1961 ele au ajuns la 645 ha față de 308 în 1960, iar în 1962 la 885 ha, din care 314 irigate. O ag­nţie deosebită a acordat sesiunea dezvoltă­rii sectorului zootehnic. In toate gos­podăriile agricole colective numărul animalelor va fi mult sporit iar pentru asigurarea condiţiilor necesare se vor construi anul acesta încă 7 grajduri, 2 îngrăşatorii pentru porci, 7 materni­tăţi pentru scroafe şi se vor mări în mod corespunzător suprafeţele furajere. Iiefarii adu­se la pregătirea campaniei agricole de primăvară, deputatul Alexan­dru Băjenaru, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular din Găneasa, a arătat că la gospodăria agricolă co­lectivă din comună au fost asigurate cantităţile necesare însămînţării supra­feţelor ce vor fi cultivate cu legume şi culturi mari. Sesiunea a adoptat hotărîri menite să asigure desfăşurarea în condiţii bune a muncilor campaniei agricole de primă­­vară precum și întăririi economico-or­­ganizatorice a celor opt gospodării agri­cole colective din raion. ­o­O­o~ GARNITURI DE... DECOR Rîndurile de fată consemnează­­ ... o aniversare. Zilele acestea s-a j j împlinit un an de cînd cetăţeanul­­ Cristea Maican, cu familia, s-a mu- j tat, în casă nouă. Ocupă apartamen- j : tul nr. 18 situat la etajul III al bio- I­a­cului C. I. din calea Griviţei. O­­ locuinţă confortabilă, luminoasă, în­­ care locatarii se simt foarte bine.­­ Există însă un amănunt care, in f I timpul iernii, a tulburat liniştea fa­ j I miliei Maican. Pentru tovarăşii de j ! la serviciul de instalaţii al Intre- i j prinderii de construcţii nr. 5, amă­­j­nuntul a fost găsit chiar lipsit de j I importanţă. Este vorba de garnitura­­ de la registrul caloriferului instalat i în bucătăria apartamentului. De la j intrarea in funcţiune a sistemului­­ j de încălzire, ea lasă apa să se j I scurgă in cameră. Cînd locatarul a constatat că j I bucătăria lui este pe cale să se I transforme în... bazin, s-a adresat j întreprinderii constructoare. Răs­­­­punsul primit l-a liniștit. — Trimitem imediat să schimbe­­ j garnitura. Instalatorul a venit intr-adevăr j I repede și in cîteva minute opera­­­­tia era terminată. N-a plecat bine j instalatorul, că noua garnitură, se şi transformase in... robinet. Acum­­ însă locatarul ştia ce are de făcut, f . O reclamafie la întreprindere şi | ! garnitura a fost din nou înlocuită. I Rezultatul a fost, spre dezolarea. ! locatarului, acelaşi. După scurt j j timp garnitura a început să... a­­provizioneze bucătăria cu apă. La o nouă sesizare făcută la ser-­­ viciul de instalaţii a întreprinderii I constructoare,­­i s-a dat în sfirşit o j soluţie sigură : — Lasă, tovarăşe, în curînd n-o­­ să mai curgă apa prin garnitura j­­ caloriferului de la bucătărie. — Ii faceţi o reparaţie radicală? l - a întrebat cetăţeanul. — Nu, vine... primăvara şi pînă­­ la iarnă nu o să mai aveţi nevoie­­ de calorifer. Aşa că in momentul de faţă, fa-­j ! mi­ma Maican are motive serioase­­ să se bucure de venirea noului­­ anotimp, D. L. OCOOOOOOOCOOOOCOOOOOOOOOCXXXXXDOOOOOOOCOOOCOCOOQ Are şi el dreptul la o bătrîneţe fericită! (Urmare din pag. I) Stelian Pandele a reuşit să crească şase copii, să le deschidă ochii în via­ţă, muncind cu greu la rindea. Azi el n-are nevoie de ajutorul lor material ca să trăiască, — statul nostru i-a asi­gurat o pensie, — ci de respectul ce i se cuvine ca părite, de mai multă căl­dură sufletească. ★ Şi, acum, înainte de a încheia, am vrea să prezentăm fiilor lui Stelian Pandele rezumatul unei mici istorioare : „Bunicul şi nepotul ei n-ar strica să ţină seama de învăţămintele ei, căci unii au copii, iar ceilalţi poate vor avea... — A fost odată un bătrîn împovărat de ani, care trăia în aceeaşi casă cu fiul său însurat şi cu un nepoţel. Şi tot aşa, fiul şi nora începuseră a-şi bate joc de tatăl lor. Au ajuns pînă acolo, îneît nu i-au mai dat voie să stea cu ei la masă, ci l-au pus intr-un colţ Ungă vatră. Şi din ziua aceea, îi dădeau mîncare într-o strachină de lut şi nici măcar cît să se sature. Bătrinul se uita cu jind la masa încărcată de bucate și, ochii-i lăcrimau de amără­ciune. Intr-o zi şi strachina de lut îi scăpă din mîinile tremurînde şi se făcu cioburi. Fiul și nora, după ce l-au cer­tat cu asprime, i-au cumpărat din tîrg o strachină din lemn Şi iată că într-o scară, cum şedeau cu toţii în odaie, nepoţelul începu a-şi face de joacă cu nişte scîndurele.­­— Ce faci tu acolo ? — îl întrebă taică-su. — Fac şi eu o covăţică — îi răspun­se copilul, — din care să mănînce tata şi mama cînd n-or mai fi în putere ca bunicul­­... Cuprinşi de amărăciune, fiul şi nora sau căit amarnic de fapta lor... Este timpul ca şi fiii şi fiicele lui Stelian Pandele să-şi îndrepte atitudi­nea faţă de tatăl lor.

Next