Informatia Bucureştiului, mai 1962 (Anul 9, nr. 2719-2744)

1962-05-02 / nr. 2719

) u ZÎVM.a tineretului Laolaltă cu toţi tinerii patriei noa­stre, tineretul bucureştean sărbătoreşte astăzi „Ziua tineretului din Republica Populară Romînă“ — sărbătoare insti­tuită printr-o hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân cu prilejul aniversării a 40 de ani de la­­ înfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist din Român­ia. Bazele organizaţiei marxist-leniniste de tineret din ţara noastră au fost puse la Conferinţa generală a tinere­tului din Romnia care a avut loc în zilele de 19—22 martie 1922, iar la 1 Mai 1924 organizaţia şi-a anunţat afilierea la Internaţionala Comunistă a Tineretului, adoptînd denumirea de Uniunea Tineretului Comunist din Ro­­mânia. Uniunea Tineretului Muncitor — or­ganizaţia revoluţionară a tineretului de la oraşe şi sate — este demna continuatoare a U.T.C.-ului, rezervă a Partidului Muncitoresc Român, ajuto­rul său în educarea comunistă a ti­neretului şi în mobilizarea acestuia la măreaţa operă de construcţie socia­listă. Tinerii din fabrici şi uzine, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi, urmînd neabătut politica partidului nostru în s­­tîmpină ziua de azi cu noi succese mu rmincă şi la învăţătură. Ei sînt mai strîns uniţi şi hotărîţi să-şi în­deplinească cu cinste sarcinile trasate de partid pentru a contribui cu tot entuziasmul la desăvîrşirea construc­ţiei socialiste în patria noastră. Ală­turi de vîrstnici, sub îndrumarea co­muniştilor, tinerii muncitori, tehni­cieni şi ingineri participă cu însufle­ţire la întrecerea socialistă, luptînd pentru produse de calitate superioară, realizarea a cu­ mai multe economii, creşterea productivităţii muncii şi scă­derea preţului de cost. Tinerii colecti­vişti şi mecanizatorii din comunele subordonate Capitalei muncesc cu hărnicie, pentru efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară,­ pentru a asigura mai multe produse vegetale şi animale ne­cesare aprovizionării oamenilor mun­cii, contribuind astfel la întărirea eco­­nom­oco-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Elevii şi studenţii îşi însuşesc tot mai temeinic ştiinţa şi cultura, pentru a deveni cadre ca­pabile să facă faţă sarcinilor ce le vor îndeplini în domeniul economiei şi culturii noastre socialiste.­­ Zeci de mii de tineri au parti­cipat cu elan la acţiunile desfăşurate în „Luna muncii patriotice“, iniţiată în cinstea „Zilei tineretului din R-P.R.“ şi a aniversării U.T.C. Ei au Pentru cele mai bune rezultate ob­ţinute în activitatea profesională, po­litică şi obştească, aproape 100 de ti­neri bucureşteni , muncitori, ingineri, tehnicieni, elevi şi activişti au fost distinşi în aceste zile cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Printre cei care au primit asemenea distincţii se efectuat circa 300.000 ore muncă pa­triotică la amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, la înfrumuseţarea fa­bricilor, uzinelor, şcolilor etc! Au co­lectat, în această perioadă, 8.000.000 kg fier vechi. Cele mai bune rezul­tate în activitatea obştească le-au în­registrat tinerii din raioanele 23 Au­gust, 16 Februarie şi Griviţa Roşie. Sărbătorirea „Zilei tineretului din R.P.R.“ şi aniversarea creării Uniunii tineretului Comunist au constituit un imbold pentru toţi tinerii din între­prinderi, instituţii, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi, de a cunoaşte şi mai bine trecutul glorios de luptă a parti­dului şi U.T.C. Mii de tineri din toate raioanele au participat pînă acum la adunări şi conferinţe, simpozioane şi seri literare, precum şi la concursul „Cine ştie răspunde“ c­e tema „U.T.M., ajutor de nădejde al P.M.R. in opera de desăvârşire a construirii socialis­mului în patria noastră“, consacrate acestui eveniment. Aproape 30.000 de tineri au vizitat Muzeul de istorie a P.M.R. Peste 10.000 de tineri au par­curs turul oraşului Bucureşti pentru cunoaşterea locurilor istorice legate de lupta partidului, precum şi a reali­zărilor regimului democrat popular. La excursiile organizate pentru vizi­tarea­­Muzeului „Doftana“ au partici­pat peste 28.000 de tineri. Iar alte mii de tineri au luat parte la excursiile cu tema „Să ne cunoaştem patria socialistă“ organizate pe Valea Oltului, Valea Prahovei, Braşov, Si­biu. Ciclurile de filme pentru tineret organizate în cinstea celei de a 40-a aniversări de la crearea U.T.C. au fost vizionate de 60.000 de tineri. (Numai în raionul 23 August filmele au fost vizionate de circa 8.000 de tineri). S-au organizat numeroase in­­tîlniri cu activişti de partid şi de stat. In această zi, cind sărbătorim 40 de ani de la crearea organizaţiei co­muniste de tineret din ţara noastră , U.T.C., gîndurile noastre, ale tinere­tului, se îndreaptă cu recunoştinţă, cu dragoste şi devotament către scumpul nostru partid, pentru minunatele con­diţii de viaţă ce ni le-a creat. Sărbă­torirea „Zilei tineretului din R.P.R.“ şi aniversarea U.T.C. constituie pentru noi, tinerii din Capitală, un prilej de a nu precupeţi nici un efort pentru în­făptuirea politicii Partidului Muncito­resc Român, pentru desăvîrşirea con­struirii socialismului în patria noastră. NICOLAE POPESCU prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.I.M. numără Aurel Coleaşă, cazangiu la uzinele „Griviţa Roşie“,­ Victoria Vi­­şoiu, activistă a Comitetului raional U.T.M. Griviţa Roşie, Petruţa Ionescu, muncitoare la „Tableta“, Vasilica Pas­­cu, filatoare la „Dacia“, Rodica Bucur, elevă la Şcoala medie nr. 4 şi Gheor­­ghe Stăncioiu colectivist din Cornetu. la Spectacol prezentat in cinstea participanţilor lucrările sesiunii extraordinare, a Marii Adunări Naţionale In seara zilei de 1 Mai a avut loc în marea sală a Pavilionului Ex­poziţiei economiei naţionale un spectacol prezentat în cinstea par­ticipanţilor la lucrările sesiunii ex­traordinare a Marii Adunări Naţio­nale. La spectacol au asistat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Petre Bo­­rilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoi­ca, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi­­tec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţii­­lor centrale şi ai organizaţiilor ob­şteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, activişti ai organelor centrale de partid şi de stat. Sosi­rea în sală a conducătorilor parti­dului şi statului a fost primită cu puternice aplauze şi ovaţii. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diploma­tic, precum şi oaspeţi de peste ho­tare aflaţi în ţara noastră cu prile­jul zilei de 1 Mai. Sunete prelungi de bucium au a­­nunţat începerea spectacolului. Pe scena special amenajată se afla o­­mare formaţie coral-simfonică. In faţa scenei, de o parte şi de alta, grupuri de stegari flutură flamuri roşii şi tricolore. Pe fondul unor cînte­­ce închinate partidului, poetul Dan Deşliu recită „Partidului — slavă !“ şi „Poemul gliei înfrăţite“. Participanţii aplaudă cu însufleţire tabloul care re­dă marea victorie a poporului nostru — încheierea colectivizării agriculturii. Corurile reunite şi orchestra inter­pretează cîntecele „Slavă clasei munci­toare“, „Cîntec pentru patrie“ precum şi „Ilieneasca” — solist Mircea Buciu. Spectacolul a întrunit numeroase formaţii artistice : corul şi orchestra Filarmonicii de Stat „George Enes­­cu“, ansamblurile Ministerului For­­ţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Central al Sindica­telor şi Sfatului Popular al Capitalei, corul pionierilor, numeroşi solişti. In final, în sunetele buciumelor şi trompetelor, stegarii înaintează în faţa scenei, salutind. In vîrful unei pira­mide de trupuri tinere, se înalţă efigia noii medalii „In cinstea încheierii, co­lectivizării agriculturii“. Miile de pur­tători ai acestei medalii, prezenţi în sală, aplaudă furtunos. Spectacolul — care a fost şi televi­zat — s-a bucurat de un deosebit suc­ces. (Agerpres) Noi discuri -­­„Electrecord“ In cadrul decadei discurilor, orga­nizată la magazinul universal I.C.S. „Victoria“, au fost puse în vînzare, zilele acestea, cele mai recente discuri „Eject­record". Printre­­acestea se nu­mără discul ECD-1018 (micro de 23 cm diametru), cup­rinzînd muzică de Bach interpretată de violonistul Heryk Szeryng; Concertul pentru vioară și orchestră în mi major (cu acompa­niamentul orchestrei simfonice a Ra­­dioteleviziunii, sub conducerea dirijo­rului Iosif Conta) și Diacona din Par­tita nr. 2 în re minor pentru vioară solo, discul EDE-094 (micro 30 cm diametru) cuprinzînd un program in­terpretat de Luiz Alberto del Parana și Trio Los Parag­uayos; discul EPC-283 (micro de 17 cm diametru) cuprinzînd cîteva piese de muzică lău­tărească ș.a. Discurile se găsesc la toate magazinele de specialitate. Cooperativa „Radio Progres** a deschis în piaţa „3 Decembrie“ un nou laborator pentru întreţinerea şi repararea televi­zoarelor. Tehnicienii Iuliu Voicu şi Nani Octa­­vian verifică funcţionarea tului televizor. Realizări gospodăreşti 2.667.000 ORE MUNCA PATRIOTICA în activitatea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a cartierelor Capi­talei, o contribuţie preţioasă au a­­dus-o şi cetăţenii. Mobilizaţi de de­putaţi şi comitetele de stradă, în cinstea zilei de 1 Mai, pe diferite şantiere, la activităţi cu caracter ob­ştesc, au participat aproximativ 902.000 cetăţeni. Ei au prestat peste 2.667.000 ore muncă patriotică. De asemenea, cetăţenii Capitalei au colectat şi predat unităţilor I.C.M. importante cantităţi de fier vechi şi diverse deşeuri. Unele raioane şi-au depăşit şi chiar dublat cantităţile pe care se angajaseră să le realizeze. Pe întreaga Capitală a fost colectată şi predată către I.C.M. cantitatea de 1.176.300 kg. fier vechi şi 310.530 kg. alte deşeuri. DOUA AURI CANALE COLEC­TOARE AU FOST DATE IN FOLO­SINŢA Constructorii au raportat că au dat în folosinţă în cinstea zilei de 1 Mai mările canale colectoare 2 A 2 şi A 2, precum şi artera de apă Călăraşi— Popa Nan — Th. Speranţia — Du­­deşti. Cu cîteva zile mai înainte ei au raportat că au terminat lucrările de construcţie şi a altor obiective de interes obştesc: forarea şi introduce­rea filtrelor la puţurile de mare a­­dincime din cartierul Balta Albă V est, uzina „Republica“ şi fabrica de ghea­ţă „23 August“. Construcţia conductei de apă de pe strada Jiului, cît şi ra­cordarea ei la reţeaua oraşului au fost de asemenea încheiate înainte de ziua de 1 Mai MILIOANE DE LEI ECONOMII Muncitorii din sectorul industriei locale din Capitală s-au prezentat şi ei cu deosebite succese in cinstea marii sărbători. Prin creşterea produc­tivităţii muncii ei au realizat peste plan — în primul trimestru — o pro­ducţie in valoare de 2.510.000 lei, iar prin reducerea preţului de cost la în­treaga producţie marfă, au realizat e­­conomii peste plan in valoare de 1.581.000 lei. Economii importante, prin reducerea preţului de cost, peste sarcina planifi­cată, au realizat şi muncitorii de la întreprinderile raionale de construcţii şi reparaţii (I.R.C.R.); peste 650 000 Iei TURNEU AL CIRCULUI DE STAT IN U.R.S.S. Un grup de artişti ai Circului de stat din Capitală format din 50 de persoane a plecat intr-un turneu în U.R.S.S. cu spectacolul „O seară la Bucureşti“. Timp de două luni vor fi prezentate spectacole în oraşele Kiev şi Lvov. Expoziţie de inovaţii In holul clubului Uzinei de utilaj chimic Bucureşti s-a deschis o expo­ziţie de inovaţii. Sunt expuse aci 30 de inovaţii realizate de muncitori, in­gineri şi tehnicieni ai uzinei. Panou­rile cuprind fotografii, machete şi piese de maşini, precum şi date referitoare la inovatori, la eficienţa inovaţiilor şi la caracteristicile inovaţiilor respective.­­ Expoziţia rămîne deschisă pină la 15 mai. Parada militară şi demonstratia oamenilor din Moscova In Plasa Roşie, pavoazată sărbăto­rile, a avut loc tradiţionala paradă militară şi demonstratia oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice in cinstea zilei de 1 Mai. Parada militară a început la ora 10. Parada a fost primită de mareşalul R. I. Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., şi a fost comandată de ma­reşalul Uniunii Sovietice, N. I. Krîlov. De la tribuna Mausoleului, mareşa­lul R. I. Malinovski a rostit o cuvîn­­tare adresată soldaţilor, matrozilor, o­­fiţerilor, tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi oaspeţilor de peste hotare. Fanfara intonează imnul Uniunii So­vietice, după care începe defilarea trupelor. Admiraţia oaspeţilor prezenţi în Piaţa Roşie este stîrnită în mod deosebit de trupele de rachete care constituie în prezent baza puterii de foc a Forțelor Armate Sovietice. După parada militară se desfăşoară demonstrația oamenilor muncii din Moscova. Ea este deschisă de spor­tivi. In mod grăitor au fost oglindite la demonstraţie succesele mişcării comu­niste internaţionale, lupta omenirii progresiste pentru pace şi prietenie între popoare, pentru dezarmarea ge­nerală şi totală. In ziua de 1 Mai, ce­tăţenii Moscovei au adresat muncito­rilor din toate ţările cuvinte de soli­daritate înflăcărată, au trimis un salut fierbinte oamenilor muncii din ţările socialismului, popoarelor din toate ţă­rile lumii. (Din presa de dimineaţă). muncii Sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare R. P. UNGARA BUDAPESTA­­ (Agerpres). — încă din primele ore ale dimineţii, spre locurile de adunare din apropierea pieţei Doja, unde are loc tradiţionala demonstraţie de 1 Mai, se îndreptau coloane nesfîrşite ale oamenilor munci­ din capitala R.P. Ungare, înainte de începerea demonstraţiei, oamenii muncii ungari au fost salutaţi de Janos Brutyo, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din I­. P. Ungară. Apoi au defilat în faţa tribunelor în care se aflau conducătorii de partid şi de stat peste 300.000 de oameni ai muncii. Ei au raportat conducătorilor de partid şi de stat despre succesele obţinute în muncă, au manifestat pentru pacea şi prietenia între popoare, R. D. VIETNAM HANOI­­ (Agerpres). — Peste 200.000 de oameni ai muncii din Hanoi şi împrejurimile lui s-au adunat în marea piaţă Ba Din din ca­pitala R.D. Vietnam pentru a sărbători ziua de 1 Mai. In faţa tribunei unde se aflau con­ducătorii de partid şi de stat, precum şi oaspeţii străini, a avut loc un mi­ting festiv. Fam Van Dong, primul ministru al R.D. Vietnam, a rostit o cuvîntare în care a felicitat pe oamenii muncii cu prilejul zilei de 1 Mai și le-a urat noi succese în construirea so­cialismului. GRECIA ATENA 2 (Agerpres). — 1 Mai, ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, a fost sărbă­torit de muncitorii din Grecia prin­tr-o grevă generală de 24 de ore. La Atena, Pireu şi în alte oraşe ale Greciei cu toată interdicţia poliţiei cu prilejul zilei de I Alai au avut loc mitinguri ale oamenilor muncii în a­­părarea drepturilor lor. Mii de cons­tructori, electricieni şi alţi muncitori s-au adunat la mitingurile convocate de sindicatele progresiste din Atena şi Pireu. Atari forţe ale poliţiei masate la Atena şi Pireu nu au putut să îm­piedice manifestaţiile de 1 A Mai ale oamenilor muncii. Mitingurile de 1 Mai ale oameni­lor muncii s-au desfăşurat sub sem­nul luptei pentru pace, democraţie, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii. AAPONIA TOKIO 1 (Agerpres). — La 1 Mai. Ziua solidarităţii interna­ţionale a oamenilor muncii, pe străzile Japoniei a ieşit marea armată a muncii 6,5 milioane de persoane au luat parte la mitingurile şi demonstraţiile organi­zate în cinstea zilei de 1 Mai sub lo­zincile : „Jos experienţele nucleare“, „Să apărăm constituţia păcii“, „Să lup­tăm prin eforturi susţinute pentru re­ducerea zilei ele muncă, majorarea sala­riilor“. La Tokio această sărbătoare a înce­put cu un mare miting organizat în par­cul ,, Meidzi“ la care au participat 630.000 de persoane. ITALIA ROMA­­ (Agerpres): „ Oamenii muncii din Italia au sărbă­torit ziua unităţii şi frăţiei muncitorilor din toate ţările prin numeroase mitin­guri şi demonstraţii. Demonstraţiile de 1 Mai s-au desfăşurat sub lozinca lup­tei pentru pace şi dezarmare generală, împotriva experienţelor nucleare efec­tuate de Statele Unite. „Fie ca anul 1962 să fie anul păcii pe pămînt, să înceteze cursa înarmări­lor“ — a spus Vittorio Foa, secretar al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, la un mare miting care a avut loc la Roma. ­o­O­o* Semnificaţia grevei celor 60.000 de mineri din Asturia LONDRA 2 (Agerpres) Intr-o declaraţie cu privire la si­tuaţia din bazinul carbonifer al As­­turiei (Spania) unde, potrivit informa­ţiilor apărute în presă, se află în grevă circa 60.000 de mineri, organi­zaţia progresistă „Comitetul de luptă I pentru amnistie în Spania“ arată că acţiuni de asemenea proporţii nu mai sunt simple revendicări cu privire la majorarea salariilor, ci şi o sfidare directă la adresa regimului Franco. „Aceste acţiuni, se spune în decla-­­ raţie, sunt o parte integrantă a mişcării generale a muncitorilor, studenţilor şi reprezentanţilor intelectualităţii care cer îmbunătăţirea nivelului lor de trăi, libertăţi cetăţeneşti şi o amnistie“, PARIS­­ (Agerpres).­­ După cum anunţă ziarul „UHUM­A­­NITF“, 3.000 de muncitori de la Uzina constructoare de vagoane din Beasain (nord-vestul Spaniei) și 4.500 de mun­citori de la Uzina metalurgică din Bilbao au organizat greve de scurtă durată în sprijinul revendicărilor lor economice şi în semn de solidaritate cu minerii grevişti din Asturia. • La 1 Mai, in Palatul Naţiunilor din Geneva au continuat lucrările celei de-a 17-a sesiuni a Comisiei e­­conom­ice O.N.U. pentru Europa. Deschizind şedinţa de marţi dimi­neaţa, preşedintele sesiunii C.E.E., Gogu Rădulescu, şeful delegaţiei R.P. Romine, s-a referit pe scurt la sem­nificaţia zilei de 1 Mai, sărbătorită in întreaga lume. (Din presa de di­mineaţă). LA UZINA de construcţii metalice din Dnepropetrovsk a fost realizat un turn metalic uriaş de televiziune, înalt de 315 m, cu 15 m mai înalt decît ce­lebrul turn Eiffel din Paris. El este destinat centrului de televiziune din Leningrad. OASPEŢI DE PESTE HOTARE DESPRE SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Printre numeroşii invitaţi, în tribunele din Piaţa Aviatorilor s-au aflat şi oaspeţi de peste hotare. Privesc desfăşurarea demonstraţiei, zîmbesc, fac semne prietenoase cu mina. „Ce impresie vă face demonstraţia noastră de 1 Mai ?“ i-am întrebat pe mai mulţi dintre ei. Iată răspunsurile : ALEXEI SIDORENKO (U.R.S.S.): „Impresia mea ? Mă simt excelent, ca între prieteni dragi. Am remarcat cu cită căldură masele largi de demons­tranţi mulţumesc partidului pentru realizările către care i-a condus. Se simte viu, puternic, sentimentul de a­­dincă prietenie a poporului român faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de toate popoarele lumii, ca şi dorinţa fierbin­te de pace. I-am admirat pe ţăranii colectivişti pentru mîndria cu care au trecut prin piaţă, conştienţi de însem-­ănătatea colectivizării agriculturii. Şi ■i-am aplaudat şi eu din toată inima. Ce le-aş putea ura lor şi tuturor bucu-r creştenilor pe care i-am văzut tre­când prin faţa tribunei ? Noi succese, dragi prieteni, in desăvîrşirea con­strucţiei socialiste“. + JOSE MARTINEZ (Cuba): „O de­­­­monstraţie de mare amploare, la care sunt fericit că am putut să asist. Bucuria întipărită pe chipurile tuturor oamenilor mărturiseşte adînca satis­facţie pentru realizările în toate do­meniile, încununate recent cu colecti­vizarea agriculturii. La noi, în Cuba, se vorbeşte tot mai mult despre prie­tenii romîni. Şi sînt convins că a­­ceastă prietenie se va întări mereu“. JEAN HENRY MALHONGA—AL­­IuIAS (Congo) : „Este pentru prima oară cind asist la sărbătoarea muncii intr-o ţară socialistă. Şi este o sărbă­toare grandioasă, în care se manifestă hotărârea unanimă a poporului de a munci cu forţe sporite sub conducerea partidului său. Şi în hotărirea aceasta mai descifrez ceva : angajamente e­­moţionante pentru realizarea fericirii poporului. Ai­ se pare că Bucureştiul este o imagine vie, elocventă a con­struirii socialismului în ţara dumnea­voastră. Pentru succesele poporului român, un fierbinte salut din partea poporului com­olez care luptă pentru independenţă şi integritatea teritoriu­lui“. RONALD DYER (Anglia) : „Am făcut o mulţime de fotografii cu as­pecte de la această emoţionantă de­monstraţie. E un eveniment pe care merită să ţi-l aminteşti, chiar şi de­parte de Bucureşti“. JAIME JACOME (Ecuador): „1 Mai într-o ţară socialistă — iată ce se poate numi o mare satisfacţie. Când mă vei reîntoarce în Quito, voi a­­vea ce povesti. Despre sentimentele de solidaritate ale poporului român cu popoarele Americii Latine, despre admirabilă sărbătoare a muncitorilor şi ţăranilor într-o ţară unde munca nu mai este o povară“. KAREL RUBÍN (R. S. Ceho­slovacă) : „Este o strălucită demons­traţie a succeselor în toate domeniile de activitate, nu numai ale bucureşte­­nilor, ci ale ţării întregi. Iar partici-­ parea colectiviştilor, te face să saluţi cu bucurie sporită un eveniment de seamă în dezvoltarea ţării dumnea­voastră : încheierea colectivizării agri­culturii. Am auzit despre Bucureşti, am privit fotografii de ale lui. Dăm­ acum, cind mă aflu „la faţa locului“, şi fac cunoştinţă cu zeci de mii de bucureşteni, simt că a fi oaspete în capitala dumneavoastră, e intr-adevăr o mare bucurie“. MOSTE GHANEMI (Algeria): „e­ foarte greu să relatez în cuvinte am-i ploarea acestei mari demonstraţii. Dar­ prezenţa colectiviştilor aici, în această­ piaţă, după încheierea colectivizării­ agriculturii, m-a făcut să mă gîndesc­­­la ţara mea. Succesul strălucit repur-­ tat în ^agricultura dumneavoastră, re-f prezintă pentru noi un îndemn de a­ da Algeriei de mîine o alcătuire nou­ă,­ care să răspundă profundelor aspira­ţii ale muncitorilor şi ţăranilor alge­rieni. Aplaudăm din toată inima ma­rile succese obţinute de poporul ro­mân, succese ale lui, pentru el, pentru­ pacea, fericirea şi libertatea lui“. THIAM TIDIANI (Mali) : „Ceea­­ce mă impresionează în mod deosebit­ este profundul ataşament al poporului* faţă de partidul şi guvernul său. Par-f ticip întiia dată la sărbătoarea lui­ 1 Mai într-o ţară socialistă, şi a­lt ceasta strinsă legătură dintre popor^ şi ««nducătorii săi, n­e v»i uit*“. •t Gală a filmului romînesc la Geneva GENEVA­­ (Agerpres).­­ La 29 aprilie, la cinematograful „Voltaire" din Geneva a avut loc o gală a filmului romînesc organizată de asociaţia „Kultur und Volk“ în cadrul căreia a fost prezentant fil­mul „CIOCIRLIA“. Filmul a fost precedat de un cu­­vînt al lui Francois du Martheray, avocat din Geneva, care a vorbit despre frumusețile naturale ale R.P Romíné. Țară ideală pentru turism Filmul s-a bucurat de succes. PANAMA : Cereri pentru restabilirea suveranităţii ţării asupra zonei canalului CIUVAD DE PANAMA 2 (Agerpres) După cum relatează agenţia Prensa Latina, învăţătorii panamezi au cerut guvernului Chiari să înceapă deîndată negocieri cu Statele Unite pentru ca Panama să recapete deplina suvera­­­nitate asupra zonei canalului. O re­zoluţie adoptată de conferiinţa naţio­nală a învăţătorilor panamezi cere de asemenea ca guvernul panamez să nu mai permită staţionarea trupelor străi­ne şi să respingă cererea Statelor Unite de a construi un nou canal pe teritoriul panamez. • Cercurile progresiste din Canada sărbătoresc cea de-a 40-a aniversare a presei muncitoreşti canadiene. (Din presa de dimineaţă). IN NORD-ESTUL Japoniei a avut loc la 30 aprilie un puternic cutremur de pămîrnt. Potrivit unor date provi­zorii, a fost ucisă o persoană, iar alte 104 au fost rănite, dintre care 11 grav. Au fost distruse parțial sau în între­gime 230 de case, iar 1.220 au fost avariate. 1000 de persoane au rămas fără adăpost. APARINDU-ŞI revendicările, munci­torii din Columbia recurg la o luptă grevistă hotărîtă. In întreprinderea „Selanese“, care produce fibre artificiale, muncitorii sunt în grevă de 45 de zile, în uzina firmei „Pirini“ greva durează de 15 zile Greviştii cer majorarea salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi garantarea folosirii braţelor de muncă • Peste 1.000 de quakeri s-au adu­nat la 29 aprilie la Wasington în faţa monumentului lui Washington, unde timp de patru zile vor organi­za demonstraţii in apărarea păcii. (Din prema ai dimineaţă­. -O­O­O^~ DESCHIZIND la 30 aprilie la Porth­­cawl (Anglia) conferinţa anuală a filialei din Wales-ul de sud a Sindica­tului naţional al minerilor, William Whitehead, preşedintele acestei filiale, a declarat că politica Oficiului naţio­nal al industriei cărbunelui, care închi­de minele din diferite regiuni ale ţării, duce la şomaj. Helen Allegranza în a cincea zi de grevă a foamei LONDRA­­ (Agerpres). — A intrat în a cincea zi greva foamei declarată de Helen Allegranza, luptă­toare curajoasă pentru pace, membru activ al „Comitetului celor 100“, în­temniţată pentru participare la o de­monstraţie împotriva înarmării nu­cleare, organizata în apropierea bazei aeriene militare americane de la Wethersfield. De cind este deţinută, Helen Allegranza declară pentru a treia oară greva foamei. De data a­­ceasta greva a fost declarată în semn de protest împotriva reluării experien­ţelor nucleare în atmosferă de către Statele Unite UN COMITET interregional de ac­ţiune pentru reforma agrară a fost constituit la Florenţa in cadrul unei consfătuiri la care au participat 1.500 de reprezentanţi ai organizaţiilor co­muniste, socialiste, republicane şi ra­dicale de tineret, precum şi ai orga­nizaţiilor de tineret ale Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, Uniunii italiene a muncii şi ai asociaţiilor s­t­denţeşti din regiunile Toscana, Um­bria, Emilia şi Marche. Pag. a 3-a VIZITĂ LA NEW YORK A LUI G. S. TITOV NEW YORK 2 (Agerpres). ■ La invitaţia conducerii clubului presei străine din New Y­ork, pilotul cosmo­naut G. S. Titov s-a întîlnit la 1 Mai cu reprezentanţi ai ziarelor americane şi străine, ai revistelor şi radioului. Cosmonautul sovietic a fost întîm­pinat cu vii aplauze. El a relatat despre zbo­­rul său pe nava cosmică „Vostok 2“ și a răspuns la întrebările ziariștii«. ~0( JO—— Azi are loc alegerea noului preşedinte al Italiei ROMA­­ (Agerpres). — La 2 mai are loc la Roma alegerea noului preşedinte al Republicii Italie­ne. La vot participă 596 de deputaţi, 248 de senatori şi 10 reprezentanţi ai principalelor regiuni din Italia. Potri­vit relatărilor agenţiei France Presse, observatorii politici din capitala Ita­liei afirmă că înainte de alegeri nici unul din cei doi candidaţi — Antonio Segni (democrat-creştin) şi Giuseppe Saragat (social-democrat) — nu poa­te conta in mod sigur pe două treimi din numărul total de voturi, cit este necesar în primele trei tururi de scru­tin. Alegerea de fapt, afirmă observa­torii, va avea loc in tururile următoa­re, cind unul din cei doi candidaţi va putea fi ales cu o majoritate de jumă­tate plus unu In întreaga lume continuă protestele împotriva experienţelor nucleare efectuate de S.U.A. LONDRA 2 (Agerpres).­­ Participanţii la demonstraţia de protest împotriva experienţelor nucle­are americane continuă să asedieze ambasada S.U.A. la Londra. La 1 Mai o delegaţie a „Comitetu­lui celor 100“ nu a fost lăsată să in­tre în clădirea ambasadei. Atunci membrii delegaţiei s-au aşezat la­ in­trare şi au refuzat să plece. Peste aproximativ 40 de minute a apărut poliţia şi membrii delegaţiei au fost îndepărtaţi cu forţa. Pe strada din faţa ambasadei continuă să se afle pi­chete de demonstranţi. Pichetele con­tinuă să fie postate fără întrerupere de la reluarea experienţelor nucleare americane. ★ GENEVA 1 (Agerpres). — „Protestăm împotriva exploziilor nu­cleare în atmosferă reluate din ordinul guvernului S.U.A. — se spune într-o declaraţie a deputatului socialist Max I­iniger, preşedintele Comitetului miş­cării împotriva înarmării atomice. Noi chemăm guvernul S.U.A. să înceteze experienţele nucleare şi să accepte pro­punerea celor opt ţări neutre ca bază pentru un acord“. Textul acestei declaraţii ,a fost remis Ambasadei S.U.A. de la Berna. CAIRO 2 (Agerpres) Consiliul naţional al partizanilor pă­cii din R.A.U. a dat publicităţii o de­claraţie in care condamnă reluarea experienţelor nucleare în atmosferă de către Statele Unite. Prin acţiunile lor, se spune in de­claraţie, „America şi Anglia ur­măresc să intensifice cursa înarmări­lor nucleare, să adincească încorda­rea internaţională, ceea ce poate duce la subminarea tratativelor cu privire la încheierea unui acord pentru de­zarmarea generală şi totală, tratative care trebuie să ducă la înlăturarea pe­ricolului unui război nuclear care "a­­meninţă omenirea“. HELSINKI­­ (Agerpres).­­ TASS Ziarul „KANSAN UUTISET" publi­că declaraţiile unor militanţi pe tâ­­rîm­ obştesc din Finlanda, care con­damnă experienţele nucleare efectuate de S.U.A. In legătură cu aceasta, zia­rul scrie că acţiunile S.U.A. provoacă nelinişte şi îngrijorare in lum­ea în­treagă. Profesorul von Bonsdorff arată in declaraţia sa că „Se poate obţine un acord cu privire la încetarea experien­ţelor nucleare in ciuda tuturor piedi­cilor“. ★ BAGDAD­­ (Agerpres):­­ TASS Condamnind reluarea de către Sta­tele Unite a experienţelor nucleare, ziarul „ARBAATAS TAMMUZ“ scrie : Aceste experienţe subminează trata­tivele de la Geneva pentru dezarma­re, intensifică încordarea internraţio­­nală şi împing lumea spre război. în ce condiţii acordă împrumuturi banca de dezvoltare interamericană VORBIND in Camera deputaţilor din Chile. Jose Cademartori şi Carlos Ai­­tamirano, membri ai parlamentului, au denunţat Banca de dezvoltare in­­teramericană ca fiind un instrument al monopolurilor străine în Antet­­n Latină. Cademartori, cunoscut economist chilian, a arătat că ţările latino-arbe­­ricane care au obţinut împrumuturi mai importante din partea acestei bănci sînt cele conduse de guverne care se supun întrutotul dorinţelor Washing­tonului ca de pildă Venezuela şi Co­lumbia. Carlos Altamirano a subliniat faptul că Banca interamericană nu acordă împrumuturi decît în grele condiţi­ii politice, şi economice. PREŞEDINTELE GUIDO A FORMAT NOUL GUVERN AL ARGENTINEI BUENOS AIRES­­ (Agerpres). — Preşedintele Guido a reuşit în cele din urmă să formeze un nou guvern. Din cei 18 miniştri şi secretari de stat numai cinci — dintre care doi mili­tari — au făcut parte din guvernul precedent. Agenţia France Presse­ afirmă că noul guvern este „puternic orientat spre dreapta“. ­o­O­O­ Aderarea Angliei la „Piaţa comuna “ va înrăutăţi situaţia economiei britanice LONDRA­­ (Agerpres). — In cercurile sindicale engleze se ex­primă părerea că în cazul aderării Angliei la „Piaţa comună“, se va în­registra o creştere a şomajului în in­dustria engleză. In darea de seamă trimestrială a Sindicatului unit al muncitorilor din secţiile de cardare, egrenare şi lamina­re ale întreprinderilor textile, Alfred Roberts, secretar general al acestui sindicat, precizează că de la începutul anului 1957 numărul muncitorilor din secţiile de filatură s-a redus de la 100.000 la 70.000. In industria textilă, scrie el, se manifestă teama că şoma­jul va creşte şi mai mult, dacă Anglia va adera la „Piaţa comună". l­uînd cuvîntul la conferinţa anuală a Sindicatului naţional al muncitorilor agricoli, care a avut loc la Bourne­mouth, deputatul laburist Gooch, pre­şedintele acestui sindicat, a declarat că situaţia muncitorilor agricoli se va înrăutăţi simţitor dacă Anglia va de­veni membră a „Pieţei comune".

Next