Informatia Bucureştiului, mai 1962 (Anul 9, nr. 2719-2744)
1962-05-02 / nr. 2719
) u ZÎVM.a tineretului Laolaltă cu toţi tinerii patriei noastre, tineretul bucureştean sărbătoreşte astăzi „Ziua tineretului din Republica Populară Romînă“ — sărbătoare instituită printr-o hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu prilejul aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist din România. Bazele organizaţiei marxist-leniniste de tineret din ţara noastră au fost puse la Conferinţa generală a tineretului din Romnia care a avut loc în zilele de 19—22 martie 1922, iar la 1 Mai 1924 organizaţia şi-a anunţat afilierea la Internaţionala Comunistă a Tineretului, adoptînd denumirea de Uniunea Tineretului Comunist din România. Uniunea Tineretului Muncitor — organizaţia revoluţionară a tineretului de la oraşe şi sate — este demna continuatoare a U.T.C.-ului, rezervă a Partidului Muncitoresc Român, ajutorul său în educarea comunistă a tineretului şi în mobilizarea acestuia la măreaţa operă de construcţie socialistă. Tinerii din fabrici şi uzine, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi, urmînd neabătut politica partidului nostru în stîmpină ziua de azi cu noi succese mu rmincă şi la învăţătură. Ei sînt mai strîns uniţi şi hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de partid pentru a contribui cu tot entuziasmul la desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Alături de vîrstnici, sub îndrumarea comuniştilor, tinerii muncitori, tehnicieni şi ingineri participă cu însufleţire la întrecerea socialistă, luptînd pentru produse de calitate superioară, realizarea a cu mai multe economii, creşterea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost. Tinerii colectivişti şi mecanizatorii din comunele subordonate Capitalei muncesc cu hărnicie, pentru efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară, pentru a asigura mai multe produse vegetale şi animale necesare aprovizionării oamenilor muncii, contribuind astfel la întărirea economoco-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Elevii şi studenţii îşi însuşesc tot mai temeinic ştiinţa şi cultura, pentru a deveni cadre capabile să facă faţă sarcinilor ce le vor îndeplini în domeniul economiei şi culturii noastre socialiste. Zeci de mii de tineri au participat cu elan la acţiunile desfăşurate în „Luna muncii patriotice“, iniţiată în cinstea „Zilei tineretului din R-P.R.“ şi a aniversării U.T.C. Ei au Pentru cele mai bune rezultate obţinute în activitatea profesională, politică şi obştească, aproape 100 de tineri bucureşteni , muncitori, ingineri, tehnicieni, elevi şi activişti au fost distinşi în aceste zile cu Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Printre cei care au primit asemenea distincţii se efectuat circa 300.000 ore muncă patriotică la amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, la înfrumuseţarea fabricilor, uzinelor, şcolilor etc! Au colectat, în această perioadă, 8.000.000 kg fier vechi. Cele mai bune rezultate în activitatea obştească le-au înregistrat tinerii din raioanele 23 August, 16 Februarie şi Griviţa Roşie. Sărbătorirea „Zilei tineretului din R.P.R.“ şi aniversarea creării Uniunii tineretului Comunist au constituit un imbold pentru toţi tinerii din întreprinderi, instituţii, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi, de a cunoaşte şi mai bine trecutul glorios de luptă a partidului şi U.T.C. Mii de tineri din toate raioanele au participat pînă acum la adunări şi conferinţe, simpozioane şi seri literare, precum şi la concursul „Cine ştie răspunde“ ce tema „U.T.M., ajutor de nădejde al P.M.R. in opera de desăvârşire a construirii socialismului în patria noastră“, consacrate acestui eveniment. Aproape 30.000 de tineri au vizitat Muzeul de istorie a P.M.R. Peste 10.000 de tineri au parcurs turul oraşului Bucureşti pentru cunoaşterea locurilor istorice legate de lupta partidului, precum şi a realizărilor regimului democrat popular. La excursiile organizate pentru vizitareaMuzeului „Doftana“ au participat peste 28.000 de tineri. Iar alte mii de tineri au luat parte la excursiile cu tema „Să ne cunoaştem patria socialistă“ organizate pe Valea Oltului, Valea Prahovei, Braşov, Sibiu. Ciclurile de filme pentru tineret organizate în cinstea celei de a 40-a aniversări de la crearea U.T.C. au fost vizionate de 60.000 de tineri. (Numai în raionul 23 August filmele au fost vizionate de circa 8.000 de tineri). S-au organizat numeroase intîlniri cu activişti de partid şi de stat. In această zi, cind sărbătorim 40 de ani de la crearea organizaţiei comuniste de tineret din ţara noastră , U.T.C., gîndurile noastre, ale tineretului, se îndreaptă cu recunoştinţă, cu dragoste şi devotament către scumpul nostru partid, pentru minunatele condiţii de viaţă ce ni le-a creat. Sărbătorirea „Zilei tineretului din R.P.R.“ şi aniversarea U.T.C. constituie pentru noi, tinerii din Capitală, un prilej de a nu precupeţi nici un efort pentru înfăptuirea politicii Partidului Muncitoresc Român, pentru desăvîrşirea construirii socialismului în patria noastră. NICOLAE POPESCU prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.I.M. numără Aurel Coleaşă, cazangiu la uzinele „Griviţa Roşie“, Victoria Vişoiu, activistă a Comitetului raional U.T.M. Griviţa Roşie, Petruţa Ionescu, muncitoare la „Tableta“, Vasilica Pascu, filatoare la „Dacia“, Rodica Bucur, elevă la Şcoala medie nr. 4 şi Gheorghe Stăncioiu colectivist din Cornetu. la Spectacol prezentat in cinstea participanţilor lucrările sesiunii extraordinare, a Marii Adunări Naţionale In seara zilei de 1 Mai a avut loc în marea sală a Pavilionului Expoziţiei economiei naţionale un spectacol prezentat în cinstea participanţilor la lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. La spectacol au asistat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, activişti ai organelor centrale de partid şi de stat. Sosirea în sală a conducătorilor partidului şi statului a fost primită cu puternice aplauze şi ovaţii. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi oaspeţi de peste hotare aflaţi în ţara noastră cu prilejul zilei de 1 Mai. Sunete prelungi de bucium au anunţat începerea spectacolului. Pe scena special amenajată se afla omare formaţie coral-simfonică. In faţa scenei, de o parte şi de alta, grupuri de stegari flutură flamuri roşii şi tricolore. Pe fondul unor cîntece închinate partidului, poetul Dan Deşliu recită „Partidului — slavă !“ şi „Poemul gliei înfrăţite“. Participanţii aplaudă cu însufleţire tabloul care redă marea victorie a poporului nostru — încheierea colectivizării agriculturii. Corurile reunite şi orchestra interpretează cîntecele „Slavă clasei muncitoare“, „Cîntec pentru patrie“ precum şi „Ilieneasca” — solist Mircea Buciu. Spectacolul a întrunit numeroase formaţii artistice : corul şi orchestra Filarmonicii de Stat „George Enescu“, ansamblurile Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Central al Sindicatelor şi Sfatului Popular al Capitalei, corul pionierilor, numeroşi solişti. In final, în sunetele buciumelor şi trompetelor, stegarii înaintează în faţa scenei, salutind. In vîrful unei piramide de trupuri tinere, se înalţă efigia noii medalii „In cinstea încheierii, colectivizării agriculturii“. Miile de purtători ai acestei medalii, prezenţi în sală, aplaudă furtunos. Spectacolul — care a fost şi televizat — s-a bucurat de un deosebit succes. (Agerpres) Noi discuri -„Electrecord“ In cadrul decadei discurilor, organizată la magazinul universal I.C.S. „Victoria“, au fost puse în vînzare, zilele acestea, cele mai recente discuri „Ejectrecord". Printreacestea se numără discul ECD-1018 (micro de 23 cm diametru), cuprinzînd muzică de Bach interpretată de violonistul Heryk Szeryng; Concertul pentru vioară și orchestră în mi major (cu acompaniamentul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, sub conducerea dirijorului Iosif Conta) și Diacona din Partita nr. 2 în re minor pentru vioară solo, discul EDE-094 (micro 30 cm diametru) cuprinzînd un program interpretat de Luiz Alberto del Parana și Trio Los Paraguayos; discul EPC-283 (micro de 17 cm diametru) cuprinzînd cîteva piese de muzică lăutărească ș.a. Discurile se găsesc la toate magazinele de specialitate. Cooperativa „Radio Progres** a deschis în piaţa „3 Decembrie“ un nou laborator pentru întreţinerea şi repararea televizoarelor. Tehnicienii Iuliu Voicu şi Nani Octavian verifică funcţionarea tului televizor. Realizări gospodăreşti 2.667.000 ORE MUNCA PATRIOTICA în activitatea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a cartierelor Capitalei, o contribuţie preţioasă au adus-o şi cetăţenii. Mobilizaţi de deputaţi şi comitetele de stradă, în cinstea zilei de 1 Mai, pe diferite şantiere, la activităţi cu caracter obştesc, au participat aproximativ 902.000 cetăţeni. Ei au prestat peste 2.667.000 ore muncă patriotică. De asemenea, cetăţenii Capitalei au colectat şi predat unităţilor I.C.M. importante cantităţi de fier vechi şi diverse deşeuri. Unele raioane şi-au depăşit şi chiar dublat cantităţile pe care se angajaseră să le realizeze. Pe întreaga Capitală a fost colectată şi predată către I.C.M. cantitatea de 1.176.300 kg. fier vechi şi 310.530 kg. alte deşeuri. DOUA AURI CANALE COLECTOARE AU FOST DATE IN FOLOSINŢA Constructorii au raportat că au dat în folosinţă în cinstea zilei de 1 Mai mările canale colectoare 2 A 2 şi A 2, precum şi artera de apă Călăraşi— Popa Nan — Th. Speranţia — Dudeşti. Cu cîteva zile mai înainte ei au raportat că au terminat lucrările de construcţie şi a altor obiective de interes obştesc: forarea şi introducerea filtrelor la puţurile de mare adincime din cartierul Balta Albă V est, uzina „Republica“ şi fabrica de gheaţă „23 August“. Construcţia conductei de apă de pe strada Jiului, cît şi racordarea ei la reţeaua oraşului au fost de asemenea încheiate înainte de ziua de 1 Mai MILIOANE DE LEI ECONOMII Muncitorii din sectorul industriei locale din Capitală s-au prezentat şi ei cu deosebite succese in cinstea marii sărbători. Prin creşterea productivităţii muncii ei au realizat peste plan — în primul trimestru — o producţie in valoare de 2.510.000 lei, iar prin reducerea preţului de cost la întreaga producţie marfă, au realizat economii peste plan in valoare de 1.581.000 lei. Economii importante, prin reducerea preţului de cost, peste sarcina planificată, au realizat şi muncitorii de la întreprinderile raionale de construcţii şi reparaţii (I.R.C.R.); peste 650 000 Iei TURNEU AL CIRCULUI DE STAT IN U.R.S.S. Un grup de artişti ai Circului de stat din Capitală format din 50 de persoane a plecat intr-un turneu în U.R.S.S. cu spectacolul „O seară la Bucureşti“. Timp de două luni vor fi prezentate spectacole în oraşele Kiev şi Lvov. Expoziţie de inovaţii In holul clubului Uzinei de utilaj chimic Bucureşti s-a deschis o expoziţie de inovaţii. Sunt expuse aci 30 de inovaţii realizate de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei. Panourile cuprind fotografii, machete şi piese de maşini, precum şi date referitoare la inovatori, la eficienţa inovaţiilor şi la caracteristicile inovaţiilor respective. Expoziţia rămîne deschisă pină la 15 mai. Parada militară şi demonstratia oamenilor din Moscova In Plasa Roşie, pavoazată sărbătorile, a avut loc tradiţionala paradă militară şi demonstratia oamenilor muncii din capitala Uniunii Sovietice in cinstea zilei de 1 Mai. Parada militară a început la ora 10. Parada a fost primită de mareşalul R. I. Malinovski, ministrul Apărării al U.R.S.S., şi a fost comandată de mareşalul Uniunii Sovietice, N. I. Krîlov. De la tribuna Mausoleului, mareşalul R. I. Malinovski a rostit o cuvîntare adresată soldaţilor, matrozilor, ofiţerilor, tuturor oamenilor muncii din Uniunea Sovietică şi oaspeţilor de peste hotare. Fanfara intonează imnul Uniunii Sovietice, după care începe defilarea trupelor. Admiraţia oaspeţilor prezenţi în Piaţa Roşie este stîrnită în mod deosebit de trupele de rachete care constituie în prezent baza puterii de foc a Forțelor Armate Sovietice. După parada militară se desfăşoară demonstrația oamenilor muncii din Moscova. Ea este deschisă de sportivi. In mod grăitor au fost oglindite la demonstraţie succesele mişcării comuniste internaţionale, lupta omenirii progresiste pentru pace şi prietenie între popoare, pentru dezarmarea generală şi totală. In ziua de 1 Mai, cetăţenii Moscovei au adresat muncitorilor din toate ţările cuvinte de solidaritate înflăcărată, au trimis un salut fierbinte oamenilor muncii din ţările socialismului, popoarelor din toate ţările lumii. (Din presa de dimineaţă). muncii Sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare R. P. UNGARA BUDAPESTA (Agerpres). — încă din primele ore ale dimineţii, spre locurile de adunare din apropierea pieţei Doja, unde are loc tradiţionala demonstraţie de 1 Mai, se îndreptau coloane nesfîrşite ale oamenilor munci din capitala R.P. Ungare, înainte de începerea demonstraţiei, oamenii muncii ungari au fost salutaţi de Janos Brutyo, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din I. P. Ungară. Apoi au defilat în faţa tribunelor în care se aflau conducătorii de partid şi de stat peste 300.000 de oameni ai muncii. Ei au raportat conducătorilor de partid şi de stat despre succesele obţinute în muncă, au manifestat pentru pacea şi prietenia între popoare, R. D. VIETNAM HANOI (Agerpres). — Peste 200.000 de oameni ai muncii din Hanoi şi împrejurimile lui s-au adunat în marea piaţă Ba Din din capitala R.D. Vietnam pentru a sărbători ziua de 1 Mai. In faţa tribunei unde se aflau conducătorii de partid şi de stat, precum şi oaspeţii străini, a avut loc un miting festiv. Fam Van Dong, primul ministru al R.D. Vietnam, a rostit o cuvîntare în care a felicitat pe oamenii muncii cu prilejul zilei de 1 Mai și le-a urat noi succese în construirea socialismului. GRECIA ATENA 2 (Agerpres). — 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost sărbătorit de muncitorii din Grecia printr-o grevă generală de 24 de ore. La Atena, Pireu şi în alte oraşe ale Greciei cu toată interdicţia poliţiei cu prilejul zilei de I Alai au avut loc mitinguri ale oamenilor muncii în apărarea drepturilor lor. Mii de constructori, electricieni şi alţi muncitori s-au adunat la mitingurile convocate de sindicatele progresiste din Atena şi Pireu. Atari forţe ale poliţiei masate la Atena şi Pireu nu au putut să împiedice manifestaţiile de 1 A Mai ale oamenilor muncii. Mitingurile de 1 Mai ale oamenilor muncii s-au desfăşurat sub semnul luptei pentru pace, democraţie, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii. AAPONIA TOKIO 1 (Agerpres). — La 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, pe străzile Japoniei a ieşit marea armată a muncii 6,5 milioane de persoane au luat parte la mitingurile şi demonstraţiile organizate în cinstea zilei de 1 Mai sub lozincile : „Jos experienţele nucleare“, „Să apărăm constituţia păcii“, „Să luptăm prin eforturi susţinute pentru reducerea zilei ele muncă, majorarea salariilor“. La Tokio această sărbătoare a început cu un mare miting organizat în parcul ,, Meidzi“ la care au participat 630.000 de persoane. ITALIA ROMA (Agerpres): „ Oamenii muncii din Italia au sărbătorit ziua unităţii şi frăţiei muncitorilor din toate ţările prin numeroase mitinguri şi demonstraţii. Demonstraţiile de 1 Mai s-au desfăşurat sub lozinca luptei pentru pace şi dezarmare generală, împotriva experienţelor nucleare efectuate de Statele Unite. „Fie ca anul 1962 să fie anul păcii pe pămînt, să înceteze cursa înarmărilor“ — a spus Vittorio Foa, secretar al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, la un mare miting care a avut loc la Roma. oOo* Semnificaţia grevei celor 60.000 de mineri din Asturia LONDRA 2 (Agerpres) Intr-o declaraţie cu privire la situaţia din bazinul carbonifer al Asturiei (Spania) unde, potrivit informaţiilor apărute în presă, se află în grevă circa 60.000 de mineri, organizaţia progresistă „Comitetul de luptă I pentru amnistie în Spania“ arată că acţiuni de asemenea proporţii nu mai sunt simple revendicări cu privire la majorarea salariilor, ci şi o sfidare directă la adresa regimului Franco. „Aceste acţiuni, se spune în decla- raţie, sunt o parte integrantă a mişcării generale a muncitorilor, studenţilor şi reprezentanţilor intelectualităţii care cer îmbunătăţirea nivelului lor de trăi, libertăţi cetăţeneşti şi o amnistie“, PARIS (Agerpres). După cum anunţă ziarul „UHUMANITF“, 3.000 de muncitori de la Uzina constructoare de vagoane din Beasain (nord-vestul Spaniei) și 4.500 de muncitori de la Uzina metalurgică din Bilbao au organizat greve de scurtă durată în sprijinul revendicărilor lor economice şi în semn de solidaritate cu minerii grevişti din Asturia. • La 1 Mai, in Palatul Naţiunilor din Geneva au continuat lucrările celei de-a 17-a sesiuni a Comisiei economice O.N.U. pentru Europa. Deschizind şedinţa de marţi dimineaţa, preşedintele sesiunii C.E.E., Gogu Rădulescu, şeful delegaţiei R.P. Romine, s-a referit pe scurt la semnificaţia zilei de 1 Mai, sărbătorită in întreaga lume. (Din presa de dimineaţă). LA UZINA de construcţii metalice din Dnepropetrovsk a fost realizat un turn metalic uriaş de televiziune, înalt de 315 m, cu 15 m mai înalt decît celebrul turn Eiffel din Paris. El este destinat centrului de televiziune din Leningrad. OASPEŢI DE PESTE HOTARE DESPRE SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Printre numeroşii invitaţi, în tribunele din Piaţa Aviatorilor s-au aflat şi oaspeţi de peste hotare. Privesc desfăşurarea demonstraţiei, zîmbesc, fac semne prietenoase cu mina. „Ce impresie vă face demonstraţia noastră de 1 Mai ?“ i-am întrebat pe mai mulţi dintre ei. Iată răspunsurile : ALEXEI SIDORENKO (U.R.S.S.): „Impresia mea ? Mă simt excelent, ca între prieteni dragi. Am remarcat cu cită căldură masele largi de demonstranţi mulţumesc partidului pentru realizările către care i-a condus. Se simte viu, puternic, sentimentul de adincă prietenie a poporului român faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de toate popoarele lumii, ca şi dorinţa fierbinte de pace. I-am admirat pe ţăranii colectivişti pentru mîndria cu care au trecut prin piaţă, conştienţi de însem-ănătatea colectivizării agriculturii. Şi ■i-am aplaudat şi eu din toată inima. Ce le-aş putea ura lor şi tuturor bucu-r creştenilor pe care i-am văzut trecând prin faţa tribunei ? Noi succese, dragi prieteni, in desăvîrşirea construcţiei socialiste“. + JOSE MARTINEZ (Cuba): „O demonstraţie de mare amploare, la care sunt fericit că am putut să asist. Bucuria întipărită pe chipurile tuturor oamenilor mărturiseşte adînca satisfacţie pentru realizările în toate domeniile, încununate recent cu colectivizarea agriculturii. La noi, în Cuba, se vorbeşte tot mai mult despre prietenii romîni. Şi sînt convins că această prietenie se va întări mereu“. JEAN HENRY MALHONGA—ALIuIAS (Congo) : „Este pentru prima oară cind asist la sărbătoarea muncii intr-o ţară socialistă. Şi este o sărbătoare grandioasă, în care se manifestă hotărârea unanimă a poporului de a munci cu forţe sporite sub conducerea partidului său. Şi în hotărirea aceasta mai descifrez ceva : angajamente emoţionante pentru realizarea fericirii poporului. Ai se pare că Bucureştiul este o imagine vie, elocventă a construirii socialismului în ţara dumneavoastră. Pentru succesele poporului român, un fierbinte salut din partea poporului comolez care luptă pentru independenţă şi integritatea teritoriului“. RONALD DYER (Anglia) : „Am făcut o mulţime de fotografii cu aspecte de la această emoţionantă demonstraţie. E un eveniment pe care merită să ţi-l aminteşti, chiar şi departe de Bucureşti“. JAIME JACOME (Ecuador): „1 Mai într-o ţară socialistă — iată ce se poate numi o mare satisfacţie. Când mă vei reîntoarce în Quito, voi avea ce povesti. Despre sentimentele de solidaritate ale poporului român cu popoarele Americii Latine, despre admirabilă sărbătoare a muncitorilor şi ţăranilor într-o ţară unde munca nu mai este o povară“. KAREL RUBÍN (R. S. Cehoslovacă) : „Este o strălucită demonstraţie a succeselor în toate domeniile de activitate, nu numai ale bucureştenilor, ci ale ţării întregi. Iar partici- parea colectiviştilor, te face să saluţi cu bucurie sporită un eveniment de seamă în dezvoltarea ţării dumneavoastră : încheierea colectivizării agriculturii. Am auzit despre Bucureşti, am privit fotografii de ale lui. Dăm acum, cind mă aflu „la faţa locului“, şi fac cunoştinţă cu zeci de mii de bucureşteni, simt că a fi oaspete în capitala dumneavoastră, e intr-adevăr o mare bucurie“. MOSTE GHANEMI (Algeria): „e foarte greu să relatez în cuvinte am-i ploarea acestei mari demonstraţii. Dar prezenţa colectiviştilor aici, în această piaţă, după încheierea colectivizării agriculturii, m-a făcut să mă gîndescla ţara mea. Succesul strălucit repur- tat în ^agricultura dumneavoastră, re-f prezintă pentru noi un îndemn de a da Algeriei de mîine o alcătuire nouă, care să răspundă profundelor aspiraţii ale muncitorilor şi ţăranilor algerieni. Aplaudăm din toată inima marile succese obţinute de poporul român, succese ale lui, pentru el, pentru pacea, fericirea şi libertatea lui“. THIAM TIDIANI (Mali) : „Ceeace mă impresionează în mod deosebit este profundul ataşament al poporului* faţă de partidul şi guvernul său. Par-f ticip întiia dată la sărbătoarea lui 1 Mai într-o ţară socialistă, şi alt ceasta strinsă legătură dintre popor^ şi ««nducătorii săi, ne v»i uit*“. •t Gală a filmului romînesc la Geneva GENEVA (Agerpres). La 29 aprilie, la cinematograful „Voltaire" din Geneva a avut loc o gală a filmului romînesc organizată de asociaţia „Kultur und Volk“ în cadrul căreia a fost prezentant filmul „CIOCIRLIA“. Filmul a fost precedat de un cuvînt al lui Francois du Martheray, avocat din Geneva, care a vorbit despre frumusețile naturale ale R.P Romíné. Țară ideală pentru turism Filmul s-a bucurat de succes. PANAMA : Cereri pentru restabilirea suveranităţii ţării asupra zonei canalului CIUVAD DE PANAMA 2 (Agerpres) După cum relatează agenţia Prensa Latina, învăţătorii panamezi au cerut guvernului Chiari să înceapă deîndată negocieri cu Statele Unite pentru ca Panama să recapete deplina suveranitate asupra zonei canalului. O rezoluţie adoptată de conferiinţa naţională a învăţătorilor panamezi cere de asemenea ca guvernul panamez să nu mai permită staţionarea trupelor străine şi să respingă cererea Statelor Unite de a construi un nou canal pe teritoriul panamez. • Cercurile progresiste din Canada sărbătoresc cea de-a 40-a aniversare a presei muncitoreşti canadiene. (Din presa de dimineaţă). IN NORD-ESTUL Japoniei a avut loc la 30 aprilie un puternic cutremur de pămîrnt. Potrivit unor date provizorii, a fost ucisă o persoană, iar alte 104 au fost rănite, dintre care 11 grav. Au fost distruse parțial sau în întregime 230 de case, iar 1.220 au fost avariate. 1000 de persoane au rămas fără adăpost. APARINDU-ŞI revendicările, muncitorii din Columbia recurg la o luptă grevistă hotărîtă. In întreprinderea „Selanese“, care produce fibre artificiale, muncitorii sunt în grevă de 45 de zile, în uzina firmei „Pirini“ greva durează de 15 zile Greviştii cer majorarea salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi garantarea folosirii braţelor de muncă • Peste 1.000 de quakeri s-au adunat la 29 aprilie la Wasington în faţa monumentului lui Washington, unde timp de patru zile vor organiza demonstraţii in apărarea păcii. (Din prema ai dimineaţă. -OOO^~ DESCHIZIND la 30 aprilie la Porthcawl (Anglia) conferinţa anuală a filialei din Wales-ul de sud a Sindicatului naţional al minerilor, William Whitehead, preşedintele acestei filiale, a declarat că politica Oficiului naţional al industriei cărbunelui, care închide minele din diferite regiuni ale ţării, duce la şomaj. Helen Allegranza în a cincea zi de grevă a foamei LONDRA (Agerpres). — A intrat în a cincea zi greva foamei declarată de Helen Allegranza, luptătoare curajoasă pentru pace, membru activ al „Comitetului celor 100“, întemniţată pentru participare la o demonstraţie împotriva înarmării nucleare, organizata în apropierea bazei aeriene militare americane de la Wethersfield. De cind este deţinută, Helen Allegranza declară pentru a treia oară greva foamei. De data aceasta greva a fost declarată în semn de protest împotriva reluării experienţelor nucleare în atmosferă de către Statele Unite UN COMITET interregional de acţiune pentru reforma agrară a fost constituit la Florenţa in cadrul unei consfătuiri la care au participat 1.500 de reprezentanţi ai organizaţiilor comuniste, socialiste, republicane şi radicale de tineret, precum şi ai organizaţiilor de tineret ale Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, Uniunii italiene a muncii şi ai asociaţiilor stdenţeşti din regiunile Toscana, Umbria, Emilia şi Marche. Pag. a 3-a VIZITĂ LA NEW YORK A LUI G. S. TITOV NEW YORK 2 (Agerpres). ■ La invitaţia conducerii clubului presei străine din New York, pilotul cosmonaut G. S. Titov s-a întîlnit la 1 Mai cu reprezentanţi ai ziarelor americane şi străine, ai revistelor şi radioului. Cosmonautul sovietic a fost întîmpinat cu vii aplauze. El a relatat despre zborul său pe nava cosmică „Vostok 2“ și a răspuns la întrebările ziariștii«. ~0( JO—— Azi are loc alegerea noului preşedinte al Italiei ROMA (Agerpres). — La 2 mai are loc la Roma alegerea noului preşedinte al Republicii Italiene. La vot participă 596 de deputaţi, 248 de senatori şi 10 reprezentanţi ai principalelor regiuni din Italia. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, observatorii politici din capitala Italiei afirmă că înainte de alegeri nici unul din cei doi candidaţi — Antonio Segni (democrat-creştin) şi Giuseppe Saragat (social-democrat) — nu poate conta in mod sigur pe două treimi din numărul total de voturi, cit este necesar în primele trei tururi de scrutin. Alegerea de fapt, afirmă observatorii, va avea loc in tururile următoare, cind unul din cei doi candidaţi va putea fi ales cu o majoritate de jumătate plus unu In întreaga lume continuă protestele împotriva experienţelor nucleare efectuate de S.U.A. LONDRA 2 (Agerpres). Participanţii la demonstraţia de protest împotriva experienţelor nucleare americane continuă să asedieze ambasada S.U.A. la Londra. La 1 Mai o delegaţie a „Comitetului celor 100“ nu a fost lăsată să intre în clădirea ambasadei. Atunci membrii delegaţiei s-au aşezat la intrare şi au refuzat să plece. Peste aproximativ 40 de minute a apărut poliţia şi membrii delegaţiei au fost îndepărtaţi cu forţa. Pe strada din faţa ambasadei continuă să se afle pichete de demonstranţi. Pichetele continuă să fie postate fără întrerupere de la reluarea experienţelor nucleare americane. ★ GENEVA 1 (Agerpres). — „Protestăm împotriva exploziilor nucleare în atmosferă reluate din ordinul guvernului S.U.A. — se spune într-o declaraţie a deputatului socialist Max Iiniger, preşedintele Comitetului mişcării împotriva înarmării atomice. Noi chemăm guvernul S.U.A. să înceteze experienţele nucleare şi să accepte propunerea celor opt ţări neutre ca bază pentru un acord“. Textul acestei declaraţii ,a fost remis Ambasadei S.U.A. de la Berna. CAIRO 2 (Agerpres) Consiliul naţional al partizanilor păcii din R.A.U. a dat publicităţii o declaraţie in care condamnă reluarea experienţelor nucleare în atmosferă de către Statele Unite. Prin acţiunile lor, se spune in declaraţie, „America şi Anglia urmăresc să intensifice cursa înarmărilor nucleare, să adincească încordarea internaţională, ceea ce poate duce la subminarea tratativelor cu privire la încheierea unui acord pentru dezarmarea generală şi totală, tratative care trebuie să ducă la înlăturarea pericolului unui război nuclear care "ameninţă omenirea“. HELSINKI (Agerpres). TASS Ziarul „KANSAN UUTISET" publică declaraţiile unor militanţi pe târîm obştesc din Finlanda, care condamnă experienţele nucleare efectuate de S.U.A. In legătură cu aceasta, ziarul scrie că acţiunile S.U.A. provoacă nelinişte şi îngrijorare in lumea întreagă. Profesorul von Bonsdorff arată in declaraţia sa că „Se poate obţine un acord cu privire la încetarea experienţelor nucleare in ciuda tuturor piedicilor“. ★ BAGDAD (Agerpres): TASS Condamnind reluarea de către Statele Unite a experienţelor nucleare, ziarul „ARBAATAS TAMMUZ“ scrie : Aceste experienţe subminează tratativele de la Geneva pentru dezarmare, intensifică încordarea internraţională şi împing lumea spre război. în ce condiţii acordă împrumuturi banca de dezvoltare interamericană VORBIND in Camera deputaţilor din Chile. Jose Cademartori şi Carlos Aitamirano, membri ai parlamentului, au denunţat Banca de dezvoltare interamericană ca fiind un instrument al monopolurilor străine în Antetn Latină. Cademartori, cunoscut economist chilian, a arătat că ţările latino-arbericane care au obţinut împrumuturi mai importante din partea acestei bănci sînt cele conduse de guverne care se supun întrutotul dorinţelor Washingtonului ca de pildă Venezuela şi Columbia. Carlos Altamirano a subliniat faptul că Banca interamericană nu acordă împrumuturi decît în grele condiţiii politice, şi economice. PREŞEDINTELE GUIDO A FORMAT NOUL GUVERN AL ARGENTINEI BUENOS AIRES (Agerpres). — Preşedintele Guido a reuşit în cele din urmă să formeze un nou guvern. Din cei 18 miniştri şi secretari de stat numai cinci — dintre care doi militari — au făcut parte din guvernul precedent. Agenţia France Presse afirmă că noul guvern este „puternic orientat spre dreapta“. oOO Aderarea Angliei la „Piaţa comuna “ va înrăutăţi situaţia economiei britanice LONDRA (Agerpres). — In cercurile sindicale engleze se exprimă părerea că în cazul aderării Angliei la „Piaţa comună“, se va înregistra o creştere a şomajului în industria engleză. In darea de seamă trimestrială a Sindicatului unit al muncitorilor din secţiile de cardare, egrenare şi laminare ale întreprinderilor textile, Alfred Roberts, secretar general al acestui sindicat, precizează că de la începutul anului 1957 numărul muncitorilor din secţiile de filatură s-a redus de la 100.000 la 70.000. In industria textilă, scrie el, se manifestă teama că şomajul va creşte şi mai mult, dacă Anglia va adera la „Piaţa comună". luînd cuvîntul la conferinţa anuală a Sindicatului naţional al muncitorilor agricoli, care a avut loc la Bournemouth, deputatul laburist Gooch, preşedintele acestui sindicat, a declarat că situaţia muncitorilor agricoli se va înrăutăţi simţitor dacă Anglia va deveni membră a „Pieţei comune".