Informatia Bucureştiului, iunie 1962 (Anul 9, nr. 2745-2770)

1962-06-01 / nr. 2745

Pentru o lume fără arme, fără războaie! „Copiii se nasc pentru a trăi şi nu pentru a cădea victimă duşmanilor vieţii“ NICOSIA I (Agerpres). — TASS transmite: „Dorim pace un război ! “, „liber­tate, pace, fericire pentru copii!“, „arma nucleară să fie scoasă de pe teritoriul ţării noastre!“ — sub a­ceste lozinci s-au desfăşurat la 30 mai în oraşele cipriote Famagusta şi Larnaca întruniri consacrate Zilei In­ternaţionale pentru apărarea copiilor. La întrunirea de la Famagusta a luat cuvîntul primarul oraşului, Tu­★ TOKIO 1 (Agerpres). — TASS trans­mite : Oameni din întreaga lume, lărgiţi mişcarea pentru interzicerea de urgenţă a armei nucleare, pentru crearea unei lumi fără bombe atomice şi fără răz­boaie nucleare ! Aceasta este chemarea adresată popoarelor tuturor ţărilor de Consiliul japonez pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen în legă­tură cu conferinţa internaţională a lup­tătorilor pentru lichidarea înarmării nu­cleare care va avea loc în luna august în Japonia. In apel se arată că In prezent a cres­cut mai mult ca oricînd ritmul cursei înarmărilor nucleare. Popoarele iubitoare ghiuros, care a chemat la intensifi­carea luptei împotriva pericolului unui nou război, pentru lichidarea bazelor militare străine din Cipru. A fost adoptată o rezoluţie în care se subliniază că principala datorie a tuturor, trebuie să fie apărarea vieţii copiilor. Copiii noştri se nasc pentru a trăi şi nu pentru a cădea victimă duşmanilor vieţii cuprinşi de demenţa războiului. ★ de pace nu pot rămîne indiferente. Ele trebuie să-şi unească eforturile In Junta împotriva planurilor de pregătire a unui război îngrozitor şi să obţină Înfăptui­rea dezarmării generale şi totale UN GRUP DE MEDICI din o­­raşul american Boston a publicat un articol în revista „NEW EN­GLAND JOURNAL OF MEDICI­NE“ în care atrăgînd atenţia asu­pra consecinţelor dezastruoase ale unui război termo-nuclear, cer să se ia măsuri pentru prevenirea unui asemenea război. LONDRA­­ (Agerpres). — Federaţia mondială a oamenilor de ştiinţă a dat publicităţii o declaraţie care condamnă S.U.A. pentru că in­tenţionează să efectueze experienţe nucleare la mare înălţime, iar ante­rior au lansat în spaţiul cosmic o mare cantitate de ace din cupru. În declaraţia semnată de cunoscu­tul fizician englez prof. Cecil Powell, preşedintele Federaţiei, se arată că a­­ceste experienţe au o influenţă directă asupra mediului în care se află pla­neta noastră şi pot să îngreuneze cer­cetările astronomice şi cosmice. Multe academii şi institute s-au pro­nunţat deja împotriva acestor expe­rienţe, se arată în declaraţie. Nici o ţară­­ nu are dreptul să schimbe în mod­ unilateral mediul în care se află Pămîntu­l. In declaraţie se cere Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite să creeze uin comitet ştiinţific internaţional spe­cial care să examineze consecinţele experienţelor de acest fel, precum şi propunerea ca ţările care intenţionează să efectueze asemenea experienţe să prezinte acestui comitet suficiente in­formaţii despre proiectatele experienţe şi să se abţină de la efectuarea lor pînă ce comitetul îşi va prezenta ra­portul și va primi aprobarea orga­nului corespunzător al O.N.U. „S.U.A. provoacă­ mînia atomului" ROMA 1 (Agerpres).­­ Ziarele italiene scot în evidenţă ma­rea primejdie pe care o prezintă inten­ţia S.U.A. de a efectua o explozie nu­cleară la mari înălţimi. Ziarul „AVANTI“ a publicat un arti­col intitulat „S.U.A. provoacă mînia atomului“. Există temeri, scrie ziarul, în legătură cu faptul că exploziile a­mericane în regiunea centurii radioac­tive a lui Van Allen care înconjoară păl­mîntul vor perturba echilibrul său. Ex­periențele americane nu urmăresc nimic altceva decît scopuri militare, subliniază ziarul. Ziarul „UNITA“ scrie despre temerile cercurilor ştiinţifice mondiale, în legă­tură cu posibilitatea ca în urma expiri­ziei bombei cu hidrogen americane în Cosmos „să se ivească o primejdie su­rioasă pentru omenire din cauza pertur­bării echilibrului cosmic“. LA CALCUTTA, lîngg clădirea consulatului american a avut loc recent o demonstrajie de protest­­ împotriva debarcării trupelor a­­mericane in Tailanda. Pe pancar­tele purtate de demonstranji scria : „Imperialism american, jos miinile de pe Aslal'' întrecerea (Urmare din pag. I) trate 372.000 lei economii peste plan. La aceasta a contribuit, între altele, introducerea unui nou sistem de ur­mărire a consumurilor specifice — pe fiecare om in parte — ceea ce a determinat creșterea spiritului gospo­dăresc al muncitorilor. Cele mai multe din măsuri au fost prevăzute pentru a se asigura con­tinua îmbunătăţire a calităţii produ­selor. Bunăoară s-a extins folosirea firelor de reton fără torsiune, a fost reorganizat laboratorul şi s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de depozitare şi manipulare a tricoturilor şi semifabricatelor ; lăr­girea spaţiului de­ la rampele de con­trol ; construirea unui tobogan de transport; punerea in funcţiune a unor noi maşini, dintre care unele cu 3 şi 4 bare cu pasete. Rezultatele acestor măsuri au început să se şi vadă, la tricotajele de mătase, sar­cina privind produsele de calitatea I a fost depăşită. PROCEDEE TEHNOLOGICE AVANSATE S-ar putea spune că preocuparea pentru introducerea și extinderea tricoterilor unor noi procedee de lucru a carac­terizat și activitatea colectivului în­treprinderii „Tinara Gardă“. Se pot povesti multe despre interesul şi stră­daniile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru a găsi cele mai bune soluţii, pentru a­ obţine rezul­tate de seamă. Entuziasmul acesta a dus la introducerea schimbării auto­mate a conducătorului de fir la ma­şina rectilinie de tricotat buzunare. Această măsură a uşurat munca lu­crătoarei, care înainte era obligată să numere rîndurile de tricot la fiecare buzunar şi să oprească maşina pentru schimbarea conducătorului de fir. La maşina de frezat s-a­ aplicat un dis­pozitiv pentru tăiat canale la maşinile de tricotat rectilinii, înlocuindu-se o operaţie care se executa manual. De asemenea, s-a montat un urzitor mo­dern, folosit la urzitul firelor sinte­tice necesare producţiei de perdele, s-a extins sistemul de tricotare după fonturi, măsură care a dus la redu­cerea consumului specific de lină. Aceste măsuri, alături de multe altele, au asigurat depăşirea planului la producţia globală şi marfă, redu­cerea preţului de cost cu 2,41 la Sută etc. IERI LA GENEVA • LA ÎNCEPUTUL şedinţei plenare din 31 mai a Comitetului celor 18 pentru dezarmare, V. A. Zorin, re­prezentantul U.R.S.S., care a prezi­dat şedinţa, a prezentat comitetului raportul recomandat de cei doi copre­şedinţi — reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. — cu privire la desfăşurarea lucrărilor Comitetului celor 18 în pe­rioada 14 martie — 1 iunie 1962, care urmează să fie înaintat Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, şi a pro­pus ca acest raport să fie pus în dis­cuţie. După discuţii, la care au luat parte delegaţii Canadei, Italiei, In­diei, U.R.S.S., Braziliei, Angliei, S.U.A. şi Bulgariei, proiectul de raport, pus de acord de copreşedinţi, a fost a­­probat de comitet cu modificări neîn­semnate, îndeosebi cu caracter redac­ţional. (Din presa de dimineaţă). Pentru a fi admisa in Piaţa comuna Anglia face concesii BRUXELLES­­ (Agerpres). — Marea Britanie a făcut prima con­cesie importantă faţă de ţările Pieţei comune, ca preţ al aderării sale la a­­cest bloc economic şi politic din Eu­ropa occidentală înjghebat de monopo­lurile vest-germane, franceze şi ita­liene. După cum anunţă agenţia DPA, în urma tratativelor purtate în acest sens la Bruxelles, Anglia a promis că va spori în trei etape tarifele sale va­male pentru produsele industriale im­portate din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, în aşa fel incit pînă în 1970 să renunţe complet la sistemul tarifelor preferenţiale, prin care era legată de aceste ţări în cadrul Com­monweal­thului, şi să acc­epte tariful vam­at general al Pieţei comune. A­­genţia Reuter relatează că Colombo, preşedintele conferinţei Piaţa comună — Anglia, a declarat că Marea Bri­tanie a făcut o concesie acceptînd să sporească tarifele vamale referitoare la aceste produse şi să aplice această măsură chiar din ziua în care va fi primită în Piaţa comună, şi nu în 1965, aşa cum ceruse. Agenţia France Presse, precizează că un purtător de cuvînt al Pieţei co­mune a făcut cunoscut că şeful dele­gaţiei britanice a precizat că Anglia este gata să accepte toate acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la desfiinţarea treptată a tarifelor va­male în cadrul Pieţei comune. Comentînd promisiunile făcute de Anglia „celor şase" la Bruxelles, „DAILY EXPRESS“ arată că ele „deschid o prăpastie care îngrozeşte ţările Commonweathului". Ziarul scrie că valoarea globală a mărfurilor la care se referă acordul intervenit la Bruxelles este de circa 100 milioane lire sterline pe an. Agenţiile de presă relatează, de asemenea, că măsurile anunţate de Anglia au nemulţumit profund ţările Commonwealthului. AUSTRALIA VA SPORI AJUTORUL MILITAR ACORDAT MARIONETEI SUD-VIETNAMEZE SAIGON I (Agerpres). — La 31 mai, dictatorul sud­-vietnamez Ngo Dinh Diem a avut o întrevedere cu Garfield Barwick, ministrul de ex­terne al Australiei, care în prezent în­treprinde o vizită în Vietnamul de sud. După cum anunţă corespondenţii agenţiilor occidentale, ministrul de ex­terne al Australiei s-a angajat să a­­c­orde lui Ngo Dinh Diem un ajutor mai substanţial în arme, muniţii şi experţi în vederea intensificării răz­boiului împotriva patrioţilor sud-viet­­namezi, însoţiţi de alte oficialităţi sud-viet­­tiameze şi de ambasadori ai ţărilor membre ale blocului S.E.A.T.O., Ngo Dinh Diem şi Barwick au vizitat, pe calea aerului, regiunile din apropierea paralelei 17, precum şi alte regiuni sud-vietnameze în care sunt concentra­te importante forţe patriotice. După cum reiese din comentariile unor co­respondenţi ai agenţiilor de presă, a­­ceastă inspecţie este strîns legată de stabilirea cantităţilor de arme şi mu­niţii ce urmează să fie trimise de Aus­tralia şi a modului în care acestea vor fi utilizate. Consecinţele condiţiilor în care trăiesc şi studiază elevii francezi Relatările ziarului „LE FIGARO" PARIS 1 (Agerpres). — „In rîndul copiilor de vîrstă şcolară domneşte o stare de nelinişte“ — constată ziarul „LE FIGARO“ într-o relatare despre comunicările prezenta­te în cadrul actualului Congres al Federaţiei asociaţiilor părinţilor de elevi de liceu din Franţa. Citind din raportul prezentat de imul din liderii acestei federaţii, ziarul arată că în rîndurile copiilor din primele clase ale şcolilor secundare franceze se în­registrează „o stare de tristeţe, scep­ticism, refuzul de a face orice efort, tendinţa către evazionism". „Mai ne­liniştitor, adaugă ziarul, este faptul că în rindurile copiilor se constată şi reacţii de revoltă“ faţă de condi­ţiile în care trăiesc şi studiază. După părerea ziarului, care citea­ză în acest sens datele oficiale re­produse în cursul dezbaterilor, una din cauzele acestei „crize de conşti­inţă“ în rîndurile copiilor o constituie lipsa unui număr suficient de localuri de şcoală corespunzătoare, sistemul in­echitabil de repartizare a copiilor în diferite instituţii de învăţămînt fără a ţine seama de preferinţele lor — ziarul citează în acest sens „creşte­rea numărului elevilor care nu pot intra în învăţămintul tehnic“ — şi nu­mărul prea mare de elevi în fiecare clasă. Unii participanţi la congres au subliniat, de asemenea, ca o cauză însemnată a stării de spirit negati­viste în rîndurile copiilor lipsa clubu­rilor şi asociaţiilor sportive, dezinte­resul oficial faţă de mişcările de ti­neret etc. • La Paris a avut loc o discuţie asupra programului restabilirii şi în­noirii democraţiei, organizată de Par­tidul Comunist Francez. La discuţie au participat numeroşi oameni politici şi fruntaşi ai vieţii publice. Waldeck Rochet, secretar ge­neral adjunct al Partidului Comunist Francez, a expus programul minim care urmează să fie examinat de toa­te partidele care se consideră demo­cratice. (Din presa de dimineață). Pag. a 3-a * Refugiaţii algerieni se înapoiază in patrie TUNIS­­ (Agerpres). — La 30 mai din Tunisia au fost re­patriate în Algeria primele 100 de fa­milii de refugiaţi algerieni... Cores­pondentul TASS a făcut o vizită în Algeria în regiunea oraşului Tebessa la punctul de control prin care autori­tăţile militare franceze primesc pe al­gerienii care se înapoiază în patrie. Dimineaţa devreme în micul orăşel tu­nisian de graniţă domnea o animaţie neobişnuită — se făceau pregătiri in vederea înapoierii în patrie a refugia­ţilor algerieni. La ora 10, femei şi copii luau foc în mari autobuze. Băr­baţii s-au îmbarcat în autocamioane. Sub paza subunităţilor armatei alge­riene de eliberare naţională, prima co­loană a trecut graniţa tunisiano-alge­­riană. Coloana a fost însă oprită pe ne­aşteptate în cîmp deschis. In jur nu existau nici arbuşti, nici pomi care să ofere adăpost de razele fierbinţi ale soarelui african. Autorităţile mi­litare franceze nu au permis mult timp refugiaţilor să treacă barajul de sirmă ghimpată. Deosebit de grea a fost situaţia femeilor şi copiilor din autobu­zele înăbuşitoare din cauza tempera­turii de peste 40 de grade. In sfirşit, datorită acţiunilor energice ale repre­zentanţilor Crucii Roşii internaţionale şi ai societăţii algeriene de Semilună Roşie, administraţia franceză a dat dispoziţie să se aducă apă refugiaţi­lor. Abia la ora 1 coloana de maşini a plecat mai departe. In fiecare zi se prevede ca din Tu­nisia să plece în Algeria 500 de refu­giaţi. Aspect din cursul repatrierii in Algeria a refugiaţilor algerieni din Maroc.. Ei se îmbarcă in trenuri in oraşul marocan Oudja şi, odată ajunşi la frontiera algeriană, sunt transportaţi cu autocamioane in localitățile patriei lor. A­A In cite­va rînduri AA PRINŢUL Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, şî-a exprimat do­rinţa ca fiul şi nepotul său sî­-şi facă studiile în Uniunea Sovietică. La 31 mai, ei au sosit la Moscova. Prinţul Norodom Norindrapong, în vîrstă de opt ani, şi vărul său Um Vikd­ravut, în vîrstă de 10 ani, vor în­văţa la o şcoală medie din capitala Uniunii Sovietice.­­ La 31 mai s-au încheiat la Praga lucrările conferinţei teoretice în pro­blemele principale ale luptei împo­triva ideologiei şi politicii anticomu­niste, conferinţă organizată de re­dacţia revistei „PROBLEME ALE PĂCII ŞI SOCIALISMULUI“ in cola­borare cu Institutul de filozofie de pe lingă Academia cehoslovacă de Şti­inţe. (Din presa de dimineaţă). LA CENTRUL de calcul al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene a fost realizată o maşină electronică care re­zolvă în mod automat sisteme simple şi complexe de ecuaţii diferenţiale, ne­cesare elucidării celor mai actuale pro­bleme ale ştiinţei, tehnicii şi industriei. 19 La Moscova s-a dat publicităţii comunicatul comun sovieto-malez semnat miercuri de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi de Modibo Keita, şe­ful statului şi preşedintele guvernu­lui Republicii Mali. (Din presa de di­mineaţă). ZIARUL „Avanti“ şi Comitetul de luptă pentru libertatea poporului spa­niol au hotărît să organizeze la Roma o expoziţie de pictură italiană. Bene­ficiile realizate vor fi vărsate în între­gime în Fondul solidarităţii cu anti­fasciştii spanioli şi portughezi. La ex­poziţie va prezenta un tablou şi ma­rele pictor Pablo Picasso. • Partizanii din Irianul de vest au eliberat oraşul Samsapor, situat la 110 km de Sorong. Trupele olandeze au fost nevoite să se retragă în regiunea nordică a Irianului de vest. (Din pre­sa de dimineaţă). STUDENŢII universităţii particulare „Meidzi“ una din cele mai mari univer­sităţi din Tokio, au boicotat la 31 mai cursurile, protestînd împotriva hotărîrii administraţiei de a majora cu 10.000 de yeni taxele de studii. ( Sukarno, preşedintele Republi­­­­­cii Indonezia, a trimis tovarăşului­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­­­­şedintele Consiliului de Stat al­­ Republicii Populare Române, o te­­­­legramă în care se arată adine (mişcat de mesajul trimis în legă­­t­­ură cu atentatul criminal la viața sa, care a avut loc de curind la­­ Djakarta. (Din presa de dimineaţă). DUPĂ CUM scrie ziarul „Sovetskaia Kult­ura“, între 9 şi 13 iunie va avea loc la Gorki primul festival de muzică contemporană din U.R.S.S., care va fi unul dintre cele mai importante eveni­mente muzicale ale anului. $ Guvernul statului Tanganica a făcut propunerea, care urmează a fi aprobată de Adunarea Naţională a ţării, ca această ţară să fie procla­mată republică şi să fie ales un pre­şedinte al republicii investit cu pu­teri executive depline. (Din presa de dimineaţă).­­ La Sofia a avut loc Consfătuirea internaţională a celei de-a şasea Co­misii a organizaţiei ţărilor socialiste pentru colaborare în domeniul trans­portului feroviar. La consfătuire au fost examinate problemele unificării construcţiilor unor tipuri de vagoane marfare şi de călători pentru transporturile in­ternaţionale. (Din presa de dimi­neaţă). SAPTAMINALUL laburist „TRIBU­NE“ scrie într-un articol redacţional din 31 mai că partidul laburist trebuie să împiedice Anglia şi Statele Unite să agraveze şi mai mult situaţia din Asia de sud-est unde în urma trimiterii de trupe în Tailanda, s-a creat o primej­die serioasă.­­ In cadrul unei conferinţe de presă, prof. Vladimir Kort, directorul Institutului sovietic de oceanografie a relatat că în luna iunie nava sovietică de expediţii „VITEAZ” va porni într-o nouă cursă, în partea de nord-est a Oceanului Indian. (Din presa de dimineață). Şedinţă a sesiunii în deplasare a Comitetului special al O.N.U. pentru problemele coloniale ADDIS-ABEBA­­ (Agerpres). — TASS transmite : La Addis-Abeba a avut loc prima şedinţă a sesiunii în deplasare a Co­mitetului special al O.N.U. pentru în­făptuirea declaraţiei cu privire la a­­cordarea independenţei ţărilor şi po­poarelor coloniale. Comitetul a discutat declaraţia subcomitetului său pentru problemele petiţiilor cu privire la ne­cesitatea de a se asculta declaraţiile verbale ale petiţionarilor. S-a anunţat că s-au primit petiţii de la reprezentanţii Kenyei şi Republicii Sud-Africane. Reprezentantul S.U.A. a propus ime­diat să nu se dea cuvîntul petiţionaru­lui din Kenya, deoarece nu se ştie, chipurile, pe cine reprezintă el. El a fost sprijinit de reprezentanţii Austral­­iei şi Angliei. Reprezentantul sovietic, V. I. Obe­­remko, a criticat atitudinea colonialişti-"­lor, în tot cursul lucrărilor comitetu­lui, a arătat el, reprezentanţii puteri­lor coloniale se pronunţă împotriva as­cultării petiţionarilor, nu vor să audă părerea popoarelor africane şi nu vor să rezolve problema co­lonială. Cererea delegatului sovietic de a fi ascultaţi toţi petiţionarii a fost sprijinită de majoritatea membrilor co­mitetului. Pentru această propunere au votat 13 din cei 16 membri prezenţi. Luînd apoi cuvîntul, petiţionarul din Kenya a arătat cu indignare că pute­rile coloniale nu îndeplinesc declaraţia O.N.U. cu privire la acordarea indepen­denţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Vorbitorul s-a pronunţat împotriva creării de baze militare pe teritoriile ţărilor africane, deoarece ele ameninţă în primul rind statele africane şi sînt folosite împotriva luptei de eliberare națională a popoarelor africane. De ce a anulat Casa Albă abonamentul la „New York Herald Tribune“ NEW YORK­­ (Ager­­pres). — „Casa Albă a anulat abonamentul la ziarul „NEW YORK HERALD TRIBUNE“, unul din cele zece cotidiene primite de preşedintele Kennedy şi de consilierii săi“. Această hotărâre, după cum anun­ţă agenţia Associated Press, a fost luată în le­gătură cu faptul că „New York Herald Tribune“ s-a încumetat să publice amă­nunte legate de escrocheria săvârşită de milionarul a­­merican Estes, care a fă­cut mare vil­ă. Mai mult decit attt, ziarul a publi­cat in prima pagină foto­copia unei scrisori care în­cepea cu cuvintele „Dra­gă Billie“ şi la sfârşitul căreia era semnătura: „Cu cele mai bune urări, Lyn­don“. Această scrisoare i-a fost trimisă lui Estes de vicepreşedintele S.U.A., Lyndon Johnson. „Vă fac cunoscut, scria Johnson, că i-am informat despre propunerea dv. pe oamenii care vor lua hotărtrea de­finitivă In această pro­blemă. Sper că rezultatul va fi favorabil“. Potrivit spuselor ziaru­lui, este vorba de numirea, in urma recomandării lui Estes, a unui oarecare William Mettaxa intr-un post important in Depar­tamentul Agriculturii din statul Texas. Este a avea nevoie de „un om al său“ pentru maşinaţiunile legate de re­tribuţia pentru depozitarea rezervelor guvernamentale de cereale şi de achiziţio­narea de loturi de pământ de la fermierii săraci, pre­cum şi pentru a-i deter­mina pe fermieri să sem­neze acte de ipotecare a unor depozite inexistente. Judecind după relatările presei, Estes a înşelat multe companii financiare, convingindu-le să-i acorde credite pentru aceste depo­zite imaginare. Pentru ca să fie şi mai convingător, el a schimbat numerele unor depozite şi le-a pre­zentat ca imobile abia cum­părate. „Adevăratul secret al succesului lui Billie Estes, după cum recunoaște co­mentatorul american Drew Pearson, este sistemul po­litic american in care ba­nul joacă rolul hotăritor în campaniile politice“. Sala Palatului R.P.R., tel. 15.73.72 BOEMA - luni 4, ora 19.30 ; RIGOLET­­TO — marţi 5, ora 19.30 spectacole extra­ordinare prezentate de solişti ai Ope­relor din Roma, Neapole şi Milano. RECITAL DE ARII CELEBRE DIN OPERE prezentat de solişti ai Operelor din Roma, Neapole şi Milano — miercuri 6, ora 19.30 (specta­cole organizate de O.S.T.A.). Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. — tel. 16.48.201 TRAVIATA — miercuri 6, ora 19.30 LU­CIA DI LAMM­ER MOOR — joi 7, ora 19.30 CAVALERIA RUSTICANA și PATATE - vineri 8, ora 19.30. EVGHENI ONE­CHIN — sîmbătă 9, ora 19.30. CARMEN — dumi­nică 10, ora 11. SPĂRGĂTORUL DE NUCI — duminică 10, ora 19.30. Teatrul de Stat de Operetă tel. 14.80.111 INTILNIRE CU DRAGOSTEA (premieră) — marţi 5, joi 7, ora 19.30 ; VĂDUVĂ VE­SELA — miercuri 6, ora 19.30 ; LYSISTRA­­TA -- vineri 8, ora 19.30 (spectacol certat) ; ROSEMARIE — sîmbătă 9, duminică 10, ora 19 30. ELIXIRUL DRAGOSTEI — dumini­că 10, ora 10.30. Teatru] National „1. L. Caragiale”, sala Comedia, tel. 14.71.71> O NOAPTE FURTUNOASA — CONU LEONIDA FATA CU REACŢIUNEA - luni 4, marţi,,5, vineri 8, ora 19.30 . D-ALE CARNAVALULUI — miercuri 6, joi 7, ora 19 30. O SCRISOARE PIERDUTA - sîm­­bătă 9, ora 19.30 ; MACBETH — duminică 10. ora 10 ; OMUL CU MIRTOAGA — du­minica 10. ora 19.30; Teatrul Naţional „Z. L. Caragiale", sala Studio, iei. 15.15.53 VICLENIILE LUT SCAPIN - luni 4, joi 7, sîmbătă 9, ora 19.30 ; OMUL CU MIRŢOAGA — marți 3, ora 19.30 ; TAR­­TUFFE -- miercuri 6, ora 19.30 ; TITANIC VALS — vineri 8, ora 19 30; BOLNAVUL ÎNCHIPUIT — duminică 10, ora 10 ; FIICE­LE —­ duminică 10, ora 19.30. Teatrul :Lucia Sturdza Bulandra“ tel. 14.60.60 CRED IN TINE — marti 5, ora 19.10 : TACHE, IANKE ȘI KADIR - joi­­, ora 19.10 : MAMOURET — vineri 8, sîmbătă 9. ora 19.10 ; SFINTA IOANA — duminică 10, ora 10 ; CUM VA PLACE — duminică 10, ora 19.10; Parcul Herăstrău TACHE, IANKE ȘI KADIR — marți , miercuri 6, ora 20 (spectacol prezentat de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“) ; BATE­­ŢII VESELI­ — vineri 8, ora 20 (spectacol prezentat de Teatrul „C. I. Nottara“) ; SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLE ŞI DOAMNA MOON — sîmbătă 9, duminică 10, ora 20 (specta­col prezentat de Teatrul „C. I. Nottara“); Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.91.02 FRAŢII KARAMAZOV — marți 5, ora 19.10, duminică 10, ora 10 ; CIOCIRLTA — miercuri 6, vineri 8, duminică 10, ora 19.10 ; PYGMALION - joi 7, ora 19.10 ; ANTONII­ ŞI CLEOPATRA — sîmbătă 9, ora 19.10. Teatrul „C.­­ Nottara", sala Studio, bd. Magheru 20 BĂIEŢII VESELI — marti 5, joi 7, ora 20, duminică 10, ora 10.10 și ora 20. SCAN­DALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNI.1! KETTLE ȘI DOAMNĂ MOON — miercuri 6, vineri 8, ora 20. Teatrul de Comedie, tel. HS.64­60 PROCESUL — miercuri­ 6, vineri 8, ora 19.10, duminică 10, ora 11 . CELEBRUL 702 — joi 7, duminică 10, ora 19.10 . SVEJK UN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL - sîmbătă 9, ora 19.10. Teatrul Muncitoresc C.F.R., tel. 18 04.85 MARIA SA BĂRBATUL — miercuri 1i sîmbătă 9, ora 19.10; OAMENI ŞI UMERI — duminică 10. ora 19.30; Teatrul Regional Bucureşti, Sos. Stefan cel Mare 14, tel 12.66 40 IASIl­N CARNAVAL şi MILLO DIREG­­TOR — joi 7, sîmbătă 9, duminică 10. ora 20, de la 4-10 iunie Teatrul Ţăndărică, sala Orfeu tel 15.87.7? UN BĂIEŢEL, O PAIAŢA ŞI O MAIMUŢA şi ROCHIŢA CU FIGURI — marţi 7, miercuri 6, joi 7, vineri 8, sîmbătă 9, ora 16, duminică 10, ora 11 ; MINA CU CINCI DEGETE — duminică 10, ora 20.30. Teatrul Ţăndărică, sala Academiei CĂLUŢUL COCOŞAT - miercuri 0, ora 16 . CACTUS VITIIUL ŞI ULTIMUL­­» sîmbătă 9, ora 16. Teatrul Satiric-Musical „C. Tănase’ sala Saoop, iei. 15.56.7. VORBA REVISTEI — marţi 7, miercuri 6, joi 7, vineri 8, sîmbătă 9, duminică 10. Grădina Boema ŞAPTE NOTE POTCOVITE — joi 7 vineri 8, sîmbătă 9, duminică 10, ora 20.17. Filarmonica de Stat „George Enescu“ tel. 16.00.60 CITAL DE PIAN PAUL SURDULES­ şi RECITAL DE LIEDURI MARCEL­­DIMITRIU — marţi 5, ora 20, Ateneul n.t­.R., sala Studio ; RECITAT, DE VIO­A­RA SI ORGA MIHAI CON ST A N T­I­NESCh­. HELMUT PI.ATTNER — vineri 8, ora 20, Ateneul R.P.R. n.ST.A. Sala Dalles RECITAL DE HARPA ŞI PIAN dat de NICOLETA MASTERO şi ROSEMARIE MASTERO — luni 4, ora 20. Teatrul de vară „27 August“ CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICA UŞOARA dat de Formaţia MARINO MARI­NI — Italia — vineri 8, sîmbătă 9, dumi­nică 10, ora 20. Circul de Stat, tel. 11.0120 CESKOSLOVENSKO ATRAKCE (spectacol prezentat de circul din Praga) - luni 4, marţi 5, miercuri 6, joi 7, vineri 8, sim­bl­aX n __on­­1... . _ _­k IA _ __ 4 L .2 ... OA Sîngerosul dicta­tor Salazar aruncă în închisori pe stu­denţii Universităţii din Lisabona, care continuă să lupte pentru satisfacerea revendicărilor lor. In fotografie, sa­trapii lui Salazar au arestat pe unul din participanții la o demonstrație stu­dențească. LECŢIE USTURĂTOARE CU MARE tămbălău a fost a­­nunţiată deschiderea „Săptăminii culturii (vest)-germane“ la faculta­tea de filozofie din capitala Mexi­cului. Şi, într-adevăr, a fost un ve­ritabil tămbălău, dar „săptămina" a fost nespus de redusă. Chiar la deschiderea expoziţiei, organizate cu acest prilej, cîteva sute de mexicani, printre care numeroşi studenţi, şi-au exprimat destul de puternic protestul. Steaguri vest­­germane au fost rupte, fotografii şi placate care tindeau să denatu­reze situaţia din Berlinul occiden­tal au fost călcate în picioare. Demonstranţii scandau : „Afară cu naziştii!“, „Jos cu prietenii lui Franco !“. Strigătul a avut cu atît mai mare ecou, cu cit ambasada vest­­germană din Mexico se află sub conducerea doctorului Walter Hess care are toate motivele să se sim­tă cu musca pe căciulă. El a fost membru al partidului nazist şi a fost judecat în 1945, în Grecia, ca criminal de război. Colegii săi din Uruguay, Nicaragua, Argentina, Ve­nezuela, Brazilia, Chile, Haiti, El Salvador şi Ecuador au aceeaşi o­­rigine politică. Aşa că strigătul din faţa facultăţii de filozofie din Me­xico a avut o rezonanţă deosebită in întreaga Americă Latină, unde nu există diplomat vest-german de suprafaţă care să nu fi aparţi­nut partidului nazist. „Săptămina“ — aşa cum amin­team mai sus - a durat foarte pu­ţin. Ea s-a închis chiar în ziua deschiderii. Ambasada vest-germa­­nă a socotit mai prudent să o ştear­gă tiptil, trimiţînd pe cineva să adune pe ascuns ce a mai rămas din expoziţie. Naziştii au şters-o aşa cum au cerut mexicanii. Dar nu complet, căci Walter Hess a rămas la ambasadă. Totuşi, lecţia nu a fost mai puţin usturătoare pentru aţiţătorii la război de la Bonn și din Berlinul occidental.

Next