Informatia Bucureştiului, iunie 1962 (Anul 9, nr. 2745-2770)
1962-06-01 / nr. 2745
Pentru o lume fără arme, fără războaie! „Copiii se nasc pentru a trăi şi nu pentru a cădea victimă duşmanilor vieţii“ NICOSIA I (Agerpres). — TASS transmite: „Dorim pace un război ! “, „libertate, pace, fericire pentru copii!“, „arma nucleară să fie scoasă de pe teritoriul ţării noastre!“ — sub aceste lozinci s-au desfăşurat la 30 mai în oraşele cipriote Famagusta şi Larnaca întruniri consacrate Zilei Internaţionale pentru apărarea copiilor. La întrunirea de la Famagusta a luat cuvîntul primarul oraşului, Tu★ TOKIO 1 (Agerpres). — TASS transmite : Oameni din întreaga lume, lărgiţi mişcarea pentru interzicerea de urgenţă a armei nucleare, pentru crearea unei lumi fără bombe atomice şi fără războaie nucleare ! Aceasta este chemarea adresată popoarelor tuturor ţărilor de Consiliul japonez pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen în legătură cu conferinţa internaţională a luptătorilor pentru lichidarea înarmării nucleare care va avea loc în luna august în Japonia. In apel se arată că In prezent a crescut mai mult ca oricînd ritmul cursei înarmărilor nucleare. Popoarele iubitoare ghiuros, care a chemat la intensificarea luptei împotriva pericolului unui nou război, pentru lichidarea bazelor militare străine din Cipru. A fost adoptată o rezoluţie în care se subliniază că principala datorie a tuturor, trebuie să fie apărarea vieţii copiilor. Copiii noştri se nasc pentru a trăi şi nu pentru a cădea victimă duşmanilor vieţii cuprinşi de demenţa războiului. ★ de pace nu pot rămîne indiferente. Ele trebuie să-şi unească eforturile In Junta împotriva planurilor de pregătire a unui război îngrozitor şi să obţină Înfăptuirea dezarmării generale şi totale UN GRUP DE MEDICI din oraşul american Boston a publicat un articol în revista „NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE“ în care atrăgînd atenţia asupra consecinţelor dezastruoase ale unui război termo-nuclear, cer să se ia măsuri pentru prevenirea unui asemenea război. LONDRA (Agerpres). — Federaţia mondială a oamenilor de ştiinţă a dat publicităţii o declaraţie care condamnă S.U.A. pentru că intenţionează să efectueze experienţe nucleare la mare înălţime, iar anterior au lansat în spaţiul cosmic o mare cantitate de ace din cupru. În declaraţia semnată de cunoscutul fizician englez prof. Cecil Powell, preşedintele Federaţiei, se arată că aceste experienţe au o influenţă directă asupra mediului în care se află planeta noastră şi pot să îngreuneze cercetările astronomice şi cosmice. Multe academii şi institute s-au pronunţat deja împotriva acestor experienţe, se arată în declaraţie. Nici o ţară nu are dreptul să schimbe în mod unilateral mediul în care se află Pămîntul. In declaraţie se cere Organizaţiei Naţiunilor Unite să creeze uin comitet ştiinţific internaţional special care să examineze consecinţele experienţelor de acest fel, precum şi propunerea ca ţările care intenţionează să efectueze asemenea experienţe să prezinte acestui comitet suficiente informaţii despre proiectatele experienţe şi să se abţină de la efectuarea lor pînă ce comitetul îşi va prezenta raportul și va primi aprobarea organului corespunzător al O.N.U. „S.U.A. provoacă mînia atomului" ROMA 1 (Agerpres). Ziarele italiene scot în evidenţă marea primejdie pe care o prezintă intenţia S.U.A. de a efectua o explozie nucleară la mari înălţimi. Ziarul „AVANTI“ a publicat un articol intitulat „S.U.A. provoacă mînia atomului“. Există temeri, scrie ziarul, în legătură cu faptul că exploziile americane în regiunea centurii radioactive a lui Van Allen care înconjoară pălmîntul vor perturba echilibrul său. Experiențele americane nu urmăresc nimic altceva decît scopuri militare, subliniază ziarul. Ziarul „UNITA“ scrie despre temerile cercurilor ştiinţifice mondiale, în legătură cu posibilitatea ca în urma expiriziei bombei cu hidrogen americane în Cosmos „să se ivească o primejdie surioasă pentru omenire din cauza perturbării echilibrului cosmic“. LA CALCUTTA, lîngg clădirea consulatului american a avut loc recent o demonstrajie de protest împotriva debarcării trupelor americane in Tailanda. Pe pancartele purtate de demonstranji scria : „Imperialism american, jos miinile de pe Aslal'' întrecerea (Urmare din pag. I) trate 372.000 lei economii peste plan. La aceasta a contribuit, între altele, introducerea unui nou sistem de urmărire a consumurilor specifice — pe fiecare om in parte — ceea ce a determinat creșterea spiritului gospodăresc al muncitorilor. Cele mai multe din măsuri au fost prevăzute pentru a se asigura continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Bunăoară s-a extins folosirea firelor de reton fără torsiune, a fost reorganizat laboratorul şi s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi manipulare a tricoturilor şi semifabricatelor ; lărgirea spaţiului de la rampele de control ; construirea unui tobogan de transport; punerea in funcţiune a unor noi maşini, dintre care unele cu 3 şi 4 bare cu pasete. Rezultatele acestor măsuri au început să se şi vadă, la tricotajele de mătase, sarcina privind produsele de calitatea I a fost depăşită. PROCEDEE TEHNOLOGICE AVANSATE S-ar putea spune că preocuparea pentru introducerea și extinderea tricoterilor unor noi procedee de lucru a caracterizat și activitatea colectivului întreprinderii „Tinara Gardă“. Se pot povesti multe despre interesul şi strădaniile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru a găsi cele mai bune soluţii, pentru a obţine rezultate de seamă. Entuziasmul acesta a dus la introducerea schimbării automate a conducătorului de fir la maşina rectilinie de tricotat buzunare. Această măsură a uşurat munca lucrătoarei, care înainte era obligată să numere rîndurile de tricot la fiecare buzunar şi să oprească maşina pentru schimbarea conducătorului de fir. La maşina de frezat s-a aplicat un dispozitiv pentru tăiat canale la maşinile de tricotat rectilinii, înlocuindu-se o operaţie care se executa manual. De asemenea, s-a montat un urzitor modern, folosit la urzitul firelor sintetice necesare producţiei de perdele, s-a extins sistemul de tricotare după fonturi, măsură care a dus la reducerea consumului specific de lină. Aceste măsuri, alături de multe altele, au asigurat depăşirea planului la producţia globală şi marfă, reducerea preţului de cost cu 2,41 la Sută etc. IERI LA GENEVA • LA ÎNCEPUTUL şedinţei plenare din 31 mai a Comitetului celor 18 pentru dezarmare, V. A. Zorin, reprezentantul U.R.S.S., care a prezidat şedinţa, a prezentat comitetului raportul recomandat de cei doi copreşedinţi — reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. — cu privire la desfăşurarea lucrărilor Comitetului celor 18 în perioada 14 martie — 1 iunie 1962, care urmează să fie înaintat Comisiei O.N.U. pentru dezarmare, şi a propus ca acest raport să fie pus în discuţie. După discuţii, la care au luat parte delegaţii Canadei, Italiei, Indiei, U.R.S.S., Braziliei, Angliei, S.U.A. şi Bulgariei, proiectul de raport, pus de acord de copreşedinţi, a fost aprobat de comitet cu modificări neînsemnate, îndeosebi cu caracter redacţional. (Din presa de dimineaţă). Pentru a fi admisa in Piaţa comuna Anglia face concesii BRUXELLES (Agerpres). — Marea Britanie a făcut prima concesie importantă faţă de ţările Pieţei comune, ca preţ al aderării sale la acest bloc economic şi politic din Europa occidentală înjghebat de monopolurile vest-germane, franceze şi italiene. După cum anunţă agenţia DPA, în urma tratativelor purtate în acest sens la Bruxelles, Anglia a promis că va spori în trei etape tarifele sale vamale pentru produsele industriale importate din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, în aşa fel incit pînă în 1970 să renunţe complet la sistemul tarifelor preferenţiale, prin care era legată de aceste ţări în cadrul Commonwealthului, şi să accepte tariful vamat general al Pieţei comune. Agenţia Reuter relatează că Colombo, preşedintele conferinţei Piaţa comună — Anglia, a declarat că Marea Britanie a făcut o concesie acceptînd să sporească tarifele vamale referitoare la aceste produse şi să aplice această măsură chiar din ziua în care va fi primită în Piaţa comună, şi nu în 1965, aşa cum ceruse. Agenţia France Presse, precizează că un purtător de cuvînt al Pieţei comune a făcut cunoscut că şeful delegaţiei britanice a precizat că Anglia este gata să accepte toate acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la desfiinţarea treptată a tarifelor vamale în cadrul Pieţei comune. Comentînd promisiunile făcute de Anglia „celor şase" la Bruxelles, „DAILY EXPRESS“ arată că ele „deschid o prăpastie care îngrozeşte ţările Commonweathului". Ziarul scrie că valoarea globală a mărfurilor la care se referă acordul intervenit la Bruxelles este de circa 100 milioane lire sterline pe an. Agenţiile de presă relatează, de asemenea, că măsurile anunţate de Anglia au nemulţumit profund ţările Commonwealthului. AUSTRALIA VA SPORI AJUTORUL MILITAR ACORDAT MARIONETEI SUD-VIETNAMEZE SAIGON I (Agerpres). — La 31 mai, dictatorul sud-vietnamez Ngo Dinh Diem a avut o întrevedere cu Garfield Barwick, ministrul de externe al Australiei, care în prezent întreprinde o vizită în Vietnamul de sud. După cum anunţă corespondenţii agenţiilor occidentale, ministrul de externe al Australiei s-a angajat să acorde lui Ngo Dinh Diem un ajutor mai substanţial în arme, muniţii şi experţi în vederea intensificării războiului împotriva patrioţilor sud-vietnamezi, însoţiţi de alte oficialităţi sud-viettiameze şi de ambasadori ai ţărilor membre ale blocului S.E.A.T.O., Ngo Dinh Diem şi Barwick au vizitat, pe calea aerului, regiunile din apropierea paralelei 17, precum şi alte regiuni sud-vietnameze în care sunt concentrate importante forţe patriotice. După cum reiese din comentariile unor corespondenţi ai agenţiilor de presă, această inspecţie este strîns legată de stabilirea cantităţilor de arme şi muniţii ce urmează să fie trimise de Australia şi a modului în care acestea vor fi utilizate. Consecinţele condiţiilor în care trăiesc şi studiază elevii francezi Relatările ziarului „LE FIGARO" PARIS 1 (Agerpres). — „In rîndul copiilor de vîrstă şcolară domneşte o stare de nelinişte“ — constată ziarul „LE FIGARO“ într-o relatare despre comunicările prezentate în cadrul actualului Congres al Federaţiei asociaţiilor părinţilor de elevi de liceu din Franţa. Citind din raportul prezentat de imul din liderii acestei federaţii, ziarul arată că în rîndurile copiilor din primele clase ale şcolilor secundare franceze se înregistrează „o stare de tristeţe, scepticism, refuzul de a face orice efort, tendinţa către evazionism". „Mai neliniştitor, adaugă ziarul, este faptul că în rindurile copiilor se constată şi reacţii de revoltă“ faţă de condiţiile în care trăiesc şi studiază. După părerea ziarului, care citează în acest sens datele oficiale reproduse în cursul dezbaterilor, una din cauzele acestei „crize de conştiinţă“ în rîndurile copiilor o constituie lipsa unui număr suficient de localuri de şcoală corespunzătoare, sistemul inechitabil de repartizare a copiilor în diferite instituţii de învăţămînt fără a ţine seama de preferinţele lor — ziarul citează în acest sens „creşterea numărului elevilor care nu pot intra în învăţămintul tehnic“ — şi numărul prea mare de elevi în fiecare clasă. Unii participanţi la congres au subliniat, de asemenea, ca o cauză însemnată a stării de spirit negativiste în rîndurile copiilor lipsa cluburilor şi asociaţiilor sportive, dezinteresul oficial faţă de mişcările de tineret etc. • La Paris a avut loc o discuţie asupra programului restabilirii şi înnoirii democraţiei, organizată de Partidul Comunist Francez. La discuţie au participat numeroşi oameni politici şi fruntaşi ai vieţii publice. Waldeck Rochet, secretar general adjunct al Partidului Comunist Francez, a expus programul minim care urmează să fie examinat de toate partidele care se consideră democratice. (Din presa de dimineață). Pag. a 3-a * Refugiaţii algerieni se înapoiază in patrie TUNIS (Agerpres). — La 30 mai din Tunisia au fost repatriate în Algeria primele 100 de familii de refugiaţi algerieni... Corespondentul TASS a făcut o vizită în Algeria în regiunea oraşului Tebessa la punctul de control prin care autorităţile militare franceze primesc pe algerienii care se înapoiază în patrie. Dimineaţa devreme în micul orăşel tunisian de graniţă domnea o animaţie neobişnuită — se făceau pregătiri in vederea înapoierii în patrie a refugiaţilor algerieni. La ora 10, femei şi copii luau foc în mari autobuze. Bărbaţii s-au îmbarcat în autocamioane. Sub paza subunităţilor armatei algeriene de eliberare naţională, prima coloană a trecut graniţa tunisiano-algeriană. Coloana a fost însă oprită pe neaşteptate în cîmp deschis. In jur nu existau nici arbuşti, nici pomi care să ofere adăpost de razele fierbinţi ale soarelui african. Autorităţile militare franceze nu au permis mult timp refugiaţilor să treacă barajul de sirmă ghimpată. Deosebit de grea a fost situaţia femeilor şi copiilor din autobuzele înăbuşitoare din cauza temperaturii de peste 40 de grade. In sfirşit, datorită acţiunilor energice ale reprezentanţilor Crucii Roşii internaţionale şi ai societăţii algeriene de Semilună Roşie, administraţia franceză a dat dispoziţie să se aducă apă refugiaţilor. Abia la ora 1 coloana de maşini a plecat mai departe. In fiecare zi se prevede ca din Tunisia să plece în Algeria 500 de refugiaţi. Aspect din cursul repatrierii in Algeria a refugiaţilor algerieni din Maroc.. Ei se îmbarcă in trenuri in oraşul marocan Oudja şi, odată ajunşi la frontiera algeriană, sunt transportaţi cu autocamioane in localitățile patriei lor. AA In citeva rînduri AA PRINŢUL Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, şî-a exprimat dorinţa ca fiul şi nepotul său sî-şi facă studiile în Uniunea Sovietică. La 31 mai, ei au sosit la Moscova. Prinţul Norodom Norindrapong, în vîrstă de opt ani, şi vărul său Um Vikdravut, în vîrstă de 10 ani, vor învăţa la o şcoală medie din capitala Uniunii Sovietice. La 31 mai s-au încheiat la Praga lucrările conferinţei teoretice în problemele principale ale luptei împotriva ideologiei şi politicii anticomuniste, conferinţă organizată de redacţia revistei „PROBLEME ALE PĂCII ŞI SOCIALISMULUI“ in colaborare cu Institutul de filozofie de pe lingă Academia cehoslovacă de Ştiinţe. (Din presa de dimineaţă). LA CENTRUL de calcul al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Ucrainene a fost realizată o maşină electronică care rezolvă în mod automat sisteme simple şi complexe de ecuaţii diferenţiale, necesare elucidării celor mai actuale probleme ale ştiinţei, tehnicii şi industriei. 19 La Moscova s-a dat publicităţii comunicatul comun sovieto-malez semnat miercuri de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi de Modibo Keita, şeful statului şi preşedintele guvernului Republicii Mali. (Din presa de dimineaţă). ZIARUL „Avanti“ şi Comitetul de luptă pentru libertatea poporului spaniol au hotărît să organizeze la Roma o expoziţie de pictură italiană. Beneficiile realizate vor fi vărsate în întregime în Fondul solidarităţii cu antifasciştii spanioli şi portughezi. La expoziţie va prezenta un tablou şi marele pictor Pablo Picasso. • Partizanii din Irianul de vest au eliberat oraşul Samsapor, situat la 110 km de Sorong. Trupele olandeze au fost nevoite să se retragă în regiunea nordică a Irianului de vest. (Din presa de dimineaţă). STUDENŢII universităţii particulare „Meidzi“ una din cele mai mari universităţi din Tokio, au boicotat la 31 mai cursurile, protestînd împotriva hotărîrii administraţiei de a majora cu 10.000 de yeni taxele de studii. ( Sukarno, preşedintele Republicii Indonezia, a trimis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, o telegramă în care se arată adine (mişcat de mesajul trimis în legătură cu atentatul criminal la viața sa, care a avut loc de curind la Djakarta. (Din presa de dimineaţă). DUPĂ CUM scrie ziarul „Sovetskaia Kultura“, între 9 şi 13 iunie va avea loc la Gorki primul festival de muzică contemporană din U.R.S.S., care va fi unul dintre cele mai importante evenimente muzicale ale anului. $ Guvernul statului Tanganica a făcut propunerea, care urmează a fi aprobată de Adunarea Naţională a ţării, ca această ţară să fie proclamată republică şi să fie ales un preşedinte al republicii investit cu puteri executive depline. (Din presa de dimineaţă). La Sofia a avut loc Consfătuirea internaţională a celei de-a şasea Comisii a organizaţiei ţărilor socialiste pentru colaborare în domeniul transportului feroviar. La consfătuire au fost examinate problemele unificării construcţiilor unor tipuri de vagoane marfare şi de călători pentru transporturile internaţionale. (Din presa de dimineaţă). SAPTAMINALUL laburist „TRIBUNE“ scrie într-un articol redacţional din 31 mai că partidul laburist trebuie să împiedice Anglia şi Statele Unite să agraveze şi mai mult situaţia din Asia de sud-est unde în urma trimiterii de trupe în Tailanda, s-a creat o primejdie serioasă. In cadrul unei conferinţe de presă, prof. Vladimir Kort, directorul Institutului sovietic de oceanografie a relatat că în luna iunie nava sovietică de expediţii „VITEAZ” va porni într-o nouă cursă, în partea de nord-est a Oceanului Indian. (Din presa de dimineață). Şedinţă a sesiunii în deplasare a Comitetului special al O.N.U. pentru problemele coloniale ADDIS-ABEBA (Agerpres). — TASS transmite : La Addis-Abeba a avut loc prima şedinţă a sesiunii în deplasare a Comitetului special al O.N.U. pentru înfăptuirea declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Comitetul a discutat declaraţia subcomitetului său pentru problemele petiţiilor cu privire la necesitatea de a se asculta declaraţiile verbale ale petiţionarilor. S-a anunţat că s-au primit petiţii de la reprezentanţii Kenyei şi Republicii Sud-Africane. Reprezentantul S.U.A. a propus imediat să nu se dea cuvîntul petiţionarului din Kenya, deoarece nu se ştie, chipurile, pe cine reprezintă el. El a fost sprijinit de reprezentanţii Australiei şi Angliei. Reprezentantul sovietic, V. I. Oberemko, a criticat atitudinea colonialişti-"lor, în tot cursul lucrărilor comitetului, a arătat el, reprezentanţii puterilor coloniale se pronunţă împotriva ascultării petiţionarilor, nu vor să audă părerea popoarelor africane şi nu vor să rezolve problema colonială. Cererea delegatului sovietic de a fi ascultaţi toţi petiţionarii a fost sprijinită de majoritatea membrilor comitetului. Pentru această propunere au votat 13 din cei 16 membri prezenţi. Luînd apoi cuvîntul, petiţionarul din Kenya a arătat cu indignare că puterile coloniale nu îndeplinesc declaraţia O.N.U. cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale. Vorbitorul s-a pronunţat împotriva creării de baze militare pe teritoriile ţărilor africane, deoarece ele ameninţă în primul rind statele africane şi sînt folosite împotriva luptei de eliberare națională a popoarelor africane. De ce a anulat Casa Albă abonamentul la „New York Herald Tribune“ NEW YORK (Agerpres). — „Casa Albă a anulat abonamentul la ziarul „NEW YORK HERALD TRIBUNE“, unul din cele zece cotidiene primite de preşedintele Kennedy şi de consilierii săi“. Această hotărâre, după cum anunţă agenţia Associated Press, a fost luată în legătură cu faptul că „New York Herald Tribune“ s-a încumetat să publice amănunte legate de escrocheria săvârşită de milionarul american Estes, care a făcut mare vilă. Mai mult decit attt, ziarul a publicat in prima pagină fotocopia unei scrisori care începea cu cuvintele „Dragă Billie“ şi la sfârşitul căreia era semnătura: „Cu cele mai bune urări, Lyndon“. Această scrisoare i-a fost trimisă lui Estes de vicepreşedintele S.U.A., Lyndon Johnson. „Vă fac cunoscut, scria Johnson, că i-am informat despre propunerea dv. pe oamenii care vor lua hotărtrea definitivă In această problemă. Sper că rezultatul va fi favorabil“. Potrivit spuselor ziarului, este vorba de numirea, in urma recomandării lui Estes, a unui oarecare William Mettaxa intr-un post important in Departamentul Agriculturii din statul Texas. Este a avea nevoie de „un om al său“ pentru maşinaţiunile legate de retribuţia pentru depozitarea rezervelor guvernamentale de cereale şi de achiziţionarea de loturi de pământ de la fermierii săraci, precum şi pentru a-i determina pe fermieri să semneze acte de ipotecare a unor depozite inexistente. Judecind după relatările presei, Estes a înşelat multe companii financiare, convingindu-le să-i acorde credite pentru aceste depozite imaginare. Pentru ca să fie şi mai convingător, el a schimbat numerele unor depozite şi le-a prezentat ca imobile abia cumpărate. „Adevăratul secret al succesului lui Billie Estes, după cum recunoaște comentatorul american Drew Pearson, este sistemul politic american in care banul joacă rolul hotăritor în campaniile politice“. Sala Palatului R.P.R., tel. 15.73.72 BOEMA - luni 4, ora 19.30 ; RIGOLETTO — marţi 5, ora 19.30 spectacole extraordinare prezentate de solişti ai Operelor din Roma, Neapole şi Milano. RECITAL DE ARII CELEBRE DIN OPERE prezentat de solişti ai Operelor din Roma, Neapole şi Milano — miercuri 6, ora 19.30 (spectacole organizate de O.S.T.A.). Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. — tel. 16.48.201 TRAVIATA — miercuri 6, ora 19.30 LUCIA DI LAMMER MOOR — joi 7, ora 19.30 CAVALERIA RUSTICANA și PATATE - vineri 8, ora 19.30. EVGHENI ONECHIN — sîmbătă 9, ora 19.30. CARMEN — duminică 10, ora 11. SPĂRGĂTORUL DE NUCI — duminică 10, ora 19.30. Teatrul de Stat de Operetă tel. 14.80.111 INTILNIRE CU DRAGOSTEA (premieră) — marţi 5, joi 7, ora 19.30 ; VĂDUVĂ VESELA — miercuri 6, ora 19.30 ; LYSISTRATA -- vineri 8, ora 19.30 (spectacol certat) ; ROSEMARIE — sîmbătă 9, duminică 10, ora 19 30. ELIXIRUL DRAGOSTEI — duminică 10, ora 10.30. Teatru] National „1. L. Caragiale”, sala Comedia, tel. 14.71.71> O NOAPTE FURTUNOASA — CONU LEONIDA FATA CU REACŢIUNEA - luni 4, marţi,,5, vineri 8, ora 19.30 . D-ALE CARNAVALULUI — miercuri 6, joi 7, ora 19 30. O SCRISOARE PIERDUTA - sîmbătă 9, ora 19.30 ; MACBETH — duminică 10. ora 10 ; OMUL CU MIRTOAGA — duminica 10. ora 19.30; Teatrul Naţional „Z. L. Caragiale", sala Studio, iei. 15.15.53 VICLENIILE LUT SCAPIN - luni 4, joi 7, sîmbătă 9, ora 19.30 ; OMUL CU MIRŢOAGA — marți 3, ora 19.30 ; TARTUFFE -- miercuri 6, ora 19.30 ; TITANIC VALS — vineri 8, ora 19 30; BOLNAVUL ÎNCHIPUIT — duminică 10, ora 10 ; FIICELE — duminică 10, ora 19.30. Teatrul :Lucia Sturdza Bulandra“ tel. 14.60.60 CRED IN TINE — marti 5, ora 19.10 : TACHE, IANKE ȘI KADIR - joi, ora 19.10 : MAMOURET — vineri 8, sîmbătă 9. ora 19.10 ; SFINTA IOANA — duminică 10, ora 10 ; CUM VA PLACE — duminică 10, ora 19.10; Parcul Herăstrău TACHE, IANKE ȘI KADIR — marți , miercuri 6, ora 20 (spectacol prezentat de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“) ; BATEŢII VESELI — vineri 8, ora 20 (spectacol prezentat de Teatrul „C. I. Nottara“) ; SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNUL KETTLE ŞI DOAMNA MOON — sîmbătă 9, duminică 10, ora 20 (spectacol prezentat de Teatrul „C. I. Nottara“); Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.91.02 FRAŢII KARAMAZOV — marți 5, ora 19.10, duminică 10, ora 10 ; CIOCIRLTA — miercuri 6, vineri 8, duminică 10, ora 19.10 ; PYGMALION - joi 7, ora 19.10 ; ANTONII ŞI CLEOPATRA — sîmbătă 9, ora 19.10. Teatrul „C. Nottara", sala Studio, bd. Magheru 20 BĂIEŢII VESELI — marti 5, joi 7, ora 20, duminică 10, ora 10.10 și ora 20. SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DOMNI.1! KETTLE ȘI DOAMNĂ MOON — miercuri 6, vineri 8, ora 20. Teatrul de Comedie, tel. HS.6460 PROCESUL — miercuri 6, vineri 8, ora 19.10, duminică 10, ora 11 . CELEBRUL 702 — joi 7, duminică 10, ora 19.10 . SVEJK UN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL - sîmbătă 9, ora 19.10. Teatrul Muncitoresc C.F.R., tel. 18 04.85 MARIA SA BĂRBATUL — miercuri 1i sîmbătă 9, ora 19.10; OAMENI ŞI UMERI — duminică 10. ora 19.30; Teatrul Regional Bucureşti, Sos. Stefan cel Mare 14, tel 12.66 40 IASIlN CARNAVAL şi MILLO DIREGTOR — joi 7, sîmbătă 9, duminică 10. ora 20, de la 4-10 iunie Teatrul Ţăndărică, sala Orfeu tel 15.87.7? UN BĂIEŢEL, O PAIAŢA ŞI O MAIMUŢA şi ROCHIŢA CU FIGURI — marţi 7, miercuri 6, joi 7, vineri 8, sîmbătă 9, ora 16, duminică 10, ora 11 ; MINA CU CINCI DEGETE — duminică 10, ora 20.30. Teatrul Ţăndărică, sala Academiei CĂLUŢUL COCOŞAT - miercuri 0, ora 16 . CACTUS VITIIUL ŞI ULTIMUL» sîmbătă 9, ora 16. Teatrul Satiric-Musical „C. Tănase’ sala Saoop, iei. 15.56.7. VORBA REVISTEI — marţi 7, miercuri 6, joi 7, vineri 8, sîmbătă 9, duminică 10. Grădina Boema ŞAPTE NOTE POTCOVITE — joi 7 vineri 8, sîmbătă 9, duminică 10, ora 20.17. Filarmonica de Stat „George Enescu“ tel. 16.00.60 CITAL DE PIAN PAUL SURDULES şi RECITAL DE LIEDURI MARCELDIMITRIU — marţi 5, ora 20, Ateneul n.t.R., sala Studio ; RECITAT, DE VIOARA SI ORGA MIHAI CON ST A N TINESCh. HELMUT PI.ATTNER — vineri 8, ora 20, Ateneul R.P.R. n.ST.A. Sala Dalles RECITAL DE HARPA ŞI PIAN dat de NICOLETA MASTERO şi ROSEMARIE MASTERO — luni 4, ora 20. Teatrul de vară „27 August“ CONCERT EXTRAORDINAR DE MUZICA UŞOARA dat de Formaţia MARINO MARINI — Italia — vineri 8, sîmbătă 9, duminică 10, ora 20. Circul de Stat, tel. 11.0120 CESKOSLOVENSKO ATRAKCE (spectacol prezentat de circul din Praga) - luni 4, marţi 5, miercuri 6, joi 7, vineri 8, simblaX n __on1... . _ _k IA _ __ 4 L .2 ... OA Sîngerosul dictator Salazar aruncă în închisori pe studenţii Universităţii din Lisabona, care continuă să lupte pentru satisfacerea revendicărilor lor. In fotografie, satrapii lui Salazar au arestat pe unul din participanții la o demonstrație studențească. LECŢIE USTURĂTOARE CU MARE tămbălău a fost anunţiată deschiderea „Săptăminii culturii (vest)-germane“ la facultatea de filozofie din capitala Mexicului. Şi, într-adevăr, a fost un veritabil tămbălău, dar „săptămina" a fost nespus de redusă. Chiar la deschiderea expoziţiei, organizate cu acest prilej, cîteva sute de mexicani, printre care numeroşi studenţi, şi-au exprimat destul de puternic protestul. Steaguri vestgermane au fost rupte, fotografii şi placate care tindeau să denatureze situaţia din Berlinul occidental au fost călcate în picioare. Demonstranţii scandau : „Afară cu naziştii!“, „Jos cu prietenii lui Franco !“. Strigătul a avut cu atît mai mare ecou, cu cit ambasada vestgermană din Mexico se află sub conducerea doctorului Walter Hess care are toate motivele să se simtă cu musca pe căciulă. El a fost membru al partidului nazist şi a fost judecat în 1945, în Grecia, ca criminal de război. Colegii săi din Uruguay, Nicaragua, Argentina, Venezuela, Brazilia, Chile, Haiti, El Salvador şi Ecuador au aceeaşi origine politică. Aşa că strigătul din faţa facultăţii de filozofie din Mexico a avut o rezonanţă deosebită in întreaga Americă Latină, unde nu există diplomat vest-german de suprafaţă care să nu fi aparţinut partidului nazist. „Săptămina“ — aşa cum aminteam mai sus - a durat foarte puţin. Ea s-a închis chiar în ziua deschiderii. Ambasada vest-germană a socotit mai prudent să o şteargă tiptil, trimiţînd pe cineva să adune pe ascuns ce a mai rămas din expoziţie. Naziştii au şters-o aşa cum au cerut mexicanii. Dar nu complet, căci Walter Hess a rămas la ambasadă. Totuşi, lecţia nu a fost mai puţin usturătoare pentru aţiţătorii la război de la Bonn și din Berlinul occidental.