Informatia Bucureştiului, februarie 1963 (Anul 10, nr. 2953-2976)

1963-02-01 / nr. 2953

-o O Un bilanţ grăitor (Urmare din pag. l-a) Înainte de termen. A fost consfinţită victoria definitivă a socialismului în patria noastră. S-a întărit baza tehnică-materială a agriculturii. La sfirşitul anului 1982, agricultura era înzestrată cu 56.500 tractoare, 52.600 semănători mecanice, 28.400 combine pentru recoltatul ce­realelor păioase şi cu numeroase alte maşini agricole. Cantitatea de îngră­şăminte chimice folosită in agricul­tură a sporit faţă de 1961. S-a con­tinuat procesul de consolidare eco­­nomico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Suprafaţa agricolă ce revine in medie pe o gospodărie agricolă colectivă a crescut de la 930 hectare în­ 1981,­ la 1.615 hectare in 1962, concomitent cu o creştere în­semnată a ■ fondului de bază al gos­podăriilor. Succese însemnate s-au obţinut, in continuare, în acţiunea de Îmbunătăţire a structurii pe rase şi pe virste a animalelor şi in creşterea numărului acestora. P­lanul de transport cu mijloacele de deservire generală in 1962 a fost îndeplinit in proporţie de 103 la sută la mărfuri expediate, 103,8 la sută la parcursul mărfurilor şi 101,6 la sută la parcursul călătorilor. Faţă de anul 1961, volumul mărfuri­lor expediate a crescut cu 9,3 la sută, parcursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar parcursul călătorilor cu 9,3 la sută. Depăşirea sarcinilor la planul de transport se datorează Îmbunătă­ţirii indicatorilor de utilizare a ma­terialului rulant, a înzestrării acestui sector cu noi mijloace de transport. V­olumul total al investiţiilor în economia naţională in 1962 a fost de aproape 32 miliarde Iei (fără investiţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 3,5 miliarde lei, adică cu 12 la sută mai mare decit in anul 1961. Din fondurile statului s-au in­vestit in industrie peste 17 miliarde lei, in agricultură 4,9 miliarde lei, în transporturi 2,8 miliarde lei. Investiţiile realizate din fondurile statului, în primii trei ani ai şesena­­tului, însumează peste 82 miliarde lei, cu 77 la sută mai mult decit in perioada 1957—1959, fiind aproximativ egale cu cele realizate in cei 6 ani anteriori anului 1960. In anul cs a trecut, au fost puse In funcţiune numeroase obiective in­dustriale — noi grupuri electrogene cu o putere totală de 220 MW, un furnal cu o capacitate de 485.000 tone an, un laminor de sirmă, Fabrica de aglomerare de la Combinatul side­rurgic Reşiţa, linia a doua la Fabrica de ţevi sudate­ Bucureşti, Fabrica de piese de radio şi semiconductori de la Băneasa, Fabrica de maşini-unelte Bucureşti (parţial), Fabrica de ra­diatoare şi băi din fontă-Bucureşti (parţial), Fabrica de anvelope „Danu­biana“ şi numeroase alte întreprin­deri şi secţii — şi s-au continuat lu­crările pe şantierele unor importante obiective ale planului de 6 ani. I­n anul 1962 s-au vindut prin co­merţul socialist mărfuri in va­loare de 53 miliarde lei (în preţuri curente), planul fiind îndepli­nit in proporţie de 100,4 la sută. Faţă de anul 1961, creşteri însemnate s-au obţinut : la carne şi preparate de carne cu 3 la sută ; ulei cu 11 la­­ sută ; brinzeturi cu 18 la sută ; zahăr cu 5 la sută ; ţesături cu 10 la sută ; tricotaje şi confecţii cu 17 la sută ; încălţăminte din piele cu 6 la sută ; articole de sticlărie, porţelan, faianţă cu 8 la sută. A continuat să sporească într-o măsură însemnată, desfacerea mărfurilor de folosinţă îndelungată, în special la : mobilă cu 20 la sută aparate de radio cu 30 la sută ; tele­vizoare cu 82 la sută ; maşini de­­ spălat rufe cu 20 la sută ; frigidere cu 75 la sută ; maşini de cusut cu 34 la sută etc. In anul 1962, volumul comerţului exterior al R.P.R. a crescut cu 9 la­­ sută faţă de anul 1961, ritmul mediu anual de creştere in perioada 1960- 1962 fiind de 13,6 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în planul de 6 ani. V­enitul naţional a crescut în anul 1962 cu circa 7 la sută faţă de 1961, depăşind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Salariul real a crescut cu 4 la sută faţă de anul 1961. In primii trei ani ai planului de 6 ani, au fost construite din fondu­rile statului peste 112 000 apartamente, din care aproape 42 000 în 1962. In aceeaşi perioadă, populaţia şi-a con­struit din fonduri proprii circa 300 000 de locuinţe, mai ales în mediul ru­ral. A continuat să se dezvolte baza materială a învăţămîntului şi culturii. S-au construit pentru învăţămîntul de cultură generală peste 3800 săli de clasă. Pentru studenţi au fost date în folosinţă cămine cu circa 4500 de locuri şi cantine cu o capacitate de deservire de 2000 locuri într-o serie. Au fost date în folosinţă 14 cine­matografe la oraşe, cu 9 500 locuri şi a­u crescut cu 670 instalaţiile cine­matografice la sate. Abonamentele la radio şi radioficare au ajuns la 2 372 000, în creştere cu 10 la sută; cele la televiziune, la 149.000, în creştere cu 69 la sută faţă de 1961. S-a îmbunătăţit în continuare a­­sistenţa medico-sanitară a populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă me­dicală a ajuns la 138 700, al circum­scripţiilor medicale la 3 775, al ca­selor de naştere la 2 030. S-a mărit capacitatea staţiunilor de pe litoral cu încă 5 400 de locuri. In anul 1962 au fost la odihnă şi tratament în staţiuni balneo-climaterice, tabere şi colonii de copii, 700 000 persoane. A­dăugîndu-se la înfăptuirile pri­milor doi ani ai planului de şase ani, succesele importante obţinute de oamenii muncii în în­deplinirea şi depăşirea planului pe anul 1962 constituie o chezăşie a în­făptuirii măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. O GAMĂ MAI VARIATĂ DE ARTICOLE DE LARG CONSUM (Urmare din pag. I-a) Jardiniere pentru balcoane, noi pa­tente de umerașe, dopuri, stropitoare pentru umezirea rufelor Înainte de călcare, spălător pentru vase, un tip de dulap pentru pantofi, noi ti­puri de mobilă și altele. Ce măsuri s-au luat pentru bună îndeplinire a acestor sarcini ? — Urmărind cu grijă dezvoltarea continuă a industriei locale, Comite­tul executiv al Sfatului Popular al Capitalei a dotat anul trecut Între­prinderile noastre cu 81 noi utilaje, printre care numeroase strunguri pa­ralele, freze, prese hidraulice. Numai Investiţiile suplimentare primite în 1962 de către unităţile din acest sec­tor se ridică la 4 milioane lei. Acest sprijin se va face simţit şi anul aces­ta. In acelaşi timp, am adoptat un vast plan de măsuri tehnico-organiza­­torice în care au fost incluse 900 de propuneri. Iată cîteva dintre ele : rea­lizarea cuptorului de uscare a mobi­lierului metalic vopsit cu raze in­­fraroşii ; mecanizarea operaţiilor de „tundere" şi potrivire a marginilor furnirului la fabricarea mobilei ; fo­losirea nitrolacului pentru o mai bună finisare a mobilei ; îmbunătăţirea ar­derii la cuptorul aragaz ; turnarea unor produse la cochilă ; o nouă teh­nologie la turnarea braţelor maşinii de tuns ; îmbunătăţirea acidulării pro­dusului citrc prin prerăcirea siropului şi altele. Vom acorda totodată, o mare aten­ţie organizării controlului interfazic, reproiectării unor produse și micșoră­rii dimensiunilor lor, mai ales în sec­torul produselor din lemn. VIZITA ÎN CAPITALA R. P. POLONEZ A UNEI DELEGAŢII A SFATULUI POPULAR Al CAPITALEI VARŞOVIA­­ (corespondentul Ager­pres Gh. Gheorghiţă transmite). La invitaţia preşedintelui Sfatului popular al oraşului, Varşovia, o de­legaţie a Sfatului popular al oraşului Bucureşti, condusă de Constantin Petcu, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei a vizitat timp de zece zile oraşul Varşovia. Delegaţia a vizitat unele întreprin­deri ale producţiei industriei locale de bunuri de larg consum, întreprin­deri de deservire publică, a luat cu­noştinţă de activitatea organizaţiilor de comerţ, administrarea imobilelor, a vizitat staţia de filtre şi pompe a oraşului etc. Cu prilejul încheierii vizitei, Gh. Diaconescu, ambasadorul R.P. Româno la Varşovia, a oferit* în seara zilei de 30 ianuarie o* masă la care au participat Janusz Zarzycki, preşedin­tele Sfatului popular al Varşoviei, vi­cepreşedinţi ai Sfatului popular al Varşoviei şi alţi membri ai Comite­tului executiv. • Cancelarul federal al Austriei, Alfons Gorbach, care a fost Însăr­cinat cu formarea noului cabinet, a avut o Întrevedere la 30 ianuarie cu preşedintele Austriei, A. Schärf, pe care l-a informat că eforturile sale de a forma o nouă coaliţie guver­namentală au eşuat. (Din presa de dimineaţă). • In cadrul programului de schim­buri culturale şi ştiinţifice existente intre R.P. Romins şi Italia, o dele­gaţie a Universităţii din Iaşi, con­dusă de prof. univ. Ion Creangă, rectorul acestei universităţi, a În­treprins o vizită la Universitatea din Padova. (Din presa de dimineaţă). TOKIO. Agenţia Associated Press a­­nunţă că exportatorii de produse textile din Japonia au organizat la 31 ianuarie o conferinţă de presă la Tokio in cadrul căreia au exprimat protestul faţă de hotărirea guvernului S.U.A. de a impune măsuri restrictive la importul a 36 ca­tegorii de produse textile din Japonia. Intr-o declaraţie dată publicităţii cu acest prilej, exportatorii japonezi sub­liniază că aceste restricţii afectează 90 la sută din totalul exporturilor de textile japoneze în S.U.A. • La Volgograd continuă să so­sească eroii bătăliei de pe Volga care vor participa la festivităţile consacrate celei de-a 20-a aniversări a victoriei trupelor sovietice. Printre cei care au sosit în acest oraş se află generalul colonel Rodimţev, de două ori Erou al Uniunii Sovietice, comandantul glorioasei divizii a 13-a de gardă, şi un grup de foşti luptă­tori aparţ­inind acestei divizii. (Din presa de dimineață). ECOURI • ECOURI • ECOURI Intr-un colț de muzeu PE UN CULOAR al panopticumu­­lui din orașul canadian Niagara- Falls, a fost lăsată, parcă In pără­sire, o statuie lipsită de veșminte. (Exponatele din asemenea muzee — de obicei, reproduceri tn ceară ale figurilor unor personaje celebre — poartă costume copiate fidel după îmbrăcămintea acestor personaje). Vizitatorii, in marea lor majori­tate, trec pe lingă statuia golaşă, nebăgind-o in seamă. Cei care, to­tuşi, se opresc lingă ea şi o pri­vesc cu atenpe, au parte de o sur­priză. Capul manechinului de ceară nu le este necunoscut. Fotografii publicate in ziare au lăsat in me­morie aceste trăsături aspre: sunt ale lui John Glenn, cosmonautul a­­merican... Dar de ce a fost el expulzat din sălile muzeului ? De ce a fost sta­tuia lui împinsă intr-un coif întu­necos ? Desigur, administrafia insti­tuţiei nu a este ostilă lui Glenn, nu desconsideră zborul său in jurul Pămintului. Dimpotrivă, ea ar dori să acorde statuii cosmonautului ame­rican un loc de cinste. Atunci ? Iată ce s-a intimplat: Muzeul din Niagara-Falls a decis mul trecut să adauge colecţiei sale statuile lui Juri Gagarin şi John Glenn. Pentru obţinerea îmbrăcămin­tei respective, muzeul sa adresat forurilor sovietice şi americane care se ocupă de problemele cercetării spaţiului cosmic. Din U.R.S.S. a so­sit, curind, o copie a costumului purtat de Gagarin în zborul său care a inaugurat era pătrunderii omului in Cosmos. Din S.U.A., insă, a so­sit... o scrisoare, prin care N.A.S.A. (Administraţia naţională pentru pro­blemele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cosmic) recomanda muzeu­lui să îndrepte cererea sa spre firma care confecţionează in Statele Unite asemenea costume. „Sfatul“ fu urmat neintirziat — dar, și de astă dată, muzeul primi,,, o scrisoare: firma se declara incin­­tată să furnizeze costumul, insă nu­mai in schimbul a 3000 de dolari. „Aceasta este o sumă astronomică, chiar atunci cind este vorba de un astronaut­­“ — a exclamat, la citi­rea scrisorii, directorul muzeului, dl. MacTaggart. Aşa a rămas dezbrăcată statuia lui Glenn; aşa a ajuns ea intr-un ungher de culoar, pentru a inspira compasiune rarilor vizitatori care se opresc In fata ei... Ä. C. Văicărelile unui monopolist... C. GRENEWALT, președintele con­­centului american ,,Dupont de Ne­mours“ (unul dintre cele mai mari monopoluri ale industriei atomice și chimice de război din lumea capi­talistă), se plînge că afacerile firmei sale merg „anevoios“. Astăzi, de­clară Grenewall in paginile revistei .,Fortune", „este tot mai greu să se cîştige un ban“. Ce arată, insă, o privire asupra profiturilor obţinute, in ultimii ani, de concernul „Dupont de Nemours“ . In buzunarele patronilor au intrat an de an tot mai multe sute de mi­lioane de dolari : in 1953, 235,6 de milioane ; în 1959, 418,7 de milioane; In 1962, 600 de milioane. Angrenat in producţia de arma­ment atomic, concernul primeşte din partea statului american comenzi din cele mai importante şi mai bine plătite. Cifra de afaceri anuală se apropie de trei miliarde de dolari. Dupont de Nemours“ are întreprin­deri industriale nu numai in S.U.A., ci si in Canada, Argentina, Chile, Mexic, Brazilia, Venezuela, Anglia, R.F.G., Belgia, Olanda. De asemenea, concernul controlează o serie de firme specializate in desfacerea pro­duselor sale, firme care se găsesc in majoritatea ţărilor capitaliste. Din datele sumare prezentate nu rezultă de loc o situaţie „Îngrijo­rătoare“ in ce priveşte afacerile concernului „Dupont“. Dimpotrivă. Cum se explică atunci tinguielile lui C. Grenewall ? Acestea reprezintă, fireşte, o Încercare de a ascunde tocmai uriaşele profituri obţinute de „Dupont de Nemours" prin exploa­tarea celor aproape 100.000 de mun­citori ciţi lucrează in întreprinderile concernului. G. A. N. T. Fedorenko şi S. K. Tarapkin au primit o delegaţie a organizaţiei americane „Femei, luptaţi pentru pace” NEW YORK 1 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 ianuarie membre ale orga­nizaţiei „Femei, luptaţi pentru pace“, au vizitat reprezentanţa U.R.S.S. la O. N.U. Ele au fost primite de repre­zentantul permanent al U.R.S.S. la O.N.U., N. T. Fedorenko, şi de S. K. Tarapkin, reprezentantul U.R.S.S. în Comitetul celor 18 ţări pentru dezar­mare, care se află in prezent la New York. A avut loc o convorbire priete­nească în cursul căreia reprezentanţii sovietici au vorbit despre desfăşura­rea tratativelor în problema interzi­cerii experienţelor nucleare, care au foc in prezent intre U.R.S.S., S.U.A. şi Anglia. urile vest-europene îngrijorate de politica DISCRIMINATORIE A S. U. A. IN DOMENIUL NAVIGAŢIEI LONDRA­­ (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul „TIMES“ a scris în numă­rul său din 31 ianuarie că zece ţări europene — Anglia, Danemarca, Sue­dia, Olanda, Grecia, Belgia, Norve­gia, Franţa, Italia şi R.F.G. — studia­ză contramăsurile ce urmează a fi luate împotriva politicii discrimina­torii a S.U.A. în domeniul navigaţiei. Aceste măsuri scrie „Times“, sunt dictate de îngrijorarea crescîndă în rîn­urile ţărilor europene in legă­tură cu tendinţa S.U.A. de a contro­la în mod unilateral transporturile maritime internaționale. ARGENTINA: DECRET PENTRU „TEGATILARTA" SAMAVOLNICIILOR POLIŢIENEŞTI BUENOS AIRES­­ (Agerpres). — In Argentina continuă represiunile poliţieneşti împotriva elementelor progresiste din ţară. Incercînd să legalizeze samavolni­ciile poliţieneşti, guvernul argenti­­nean a aprobat un decret special „cu privire la securitatea statului“. Acest decret, întocmit cu bună ştiinţă intr-o formă confuză, oferă o aşa-zisă „bază juridică“ pentru urmărirea persoa­nelor progresiste şi a organizaţiilor democratice. El prevede sancţiuni aspre pentru participarea la demon­strații, tipărirea de ziare cu caracter progresist și democratic. SOFIA , CONCERT CONSACRAT CREAŢIEI MUZICALE CONTEMPORANE ROMÂNE SOFIA 1 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia BTA, în seara zilei de 31 ianuarie in­sula „Bulgaria“ a avut loc un concert consacrat creaţiei muzicale contempo­rane române, dat de Orchestra sim­fonică din Sofia, sub conducerea di­rijorului român Mircea Cristescu. Au fost interpretate Divertisment pentru două clarinete şi orchestră de coarde de Dumitru Capoianu, Simfonietta de Ion Dumitrescu şi Concertul pentru flaut şi orchestră de Ludovic Feld­man. Publicul a aplaudat înalta mă­iestrie a lui Mircea Cristescu. SCHIMB DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ SOVIETICI ŞI AMERICANI, SPECIA­LIŞTI IN OCEANOGRAFIE MOSCOVA­­ (Agerpres).­­ TASS După cum s-a relatat unui cores­pondent TASS, la Ministerul Flotei maritime a U.R.S.S. Nikolai Kudriav­­ţev, colaborator ştiinţific principal al Institutului de cercetări ştiinţifice arctic şi antarctic, a sosit în portul chilian Punta Arenas. împreună cu specialiştii americani, el va pleca în apele Anarcticei pentru efectuarea unui complex de cercetări oceano­­grafice pe nava americană „Eltenia“. Potrivit acordului dintre Comite­tele naţionale pentru cercetări antarc­tice ale U.R.S.S. şi S.U.A., cu privire la schimbul de oameni de ştiinţă, specialistul american Gay Francescini va efectua observaţii ştiinţifice pe bordul navei sovietice „Obi“, TEHERAN. „In ultimii 150 de ani Iranul a fost un „satelit al Occidentu­lui" din punct de vedere cultural, a de­clarat la 30 ianuarie in faţa studenţilor dr. Fahreddin Sadman, fost ministru al Iranului. Datorită faptului că noi am urmat orbeşte Occidentul, a continuat el, cultura şi arta iraniană sunt ame­ninţate in prezent cu pieirea". Sadman a cerut tineretului să dezvolte tradiţiile culturale naţionale, să împrumute de la Occident numai ceea ce este acceptabil pentru ţară, renunţînd la tot ce este inutil şi dăunător. • După cum reiese dintr-un cerm­­­nicat oficial al Ministerului Aface­rilor Externe al Suediei, publicat in ziarele din 31 ianuarie S.U.A. şi R.F. Germană încearcă să exercite presiuni asupra Suediei pentru a o sili să sisteze livrările de ţevi către Uniunea Sovietică. Guvernul suedez a respins pretenţiile ţărilor N.A.T.O. (Din presa de dimineaţă). MOSCOVA. — Vasul expediţionar sovietic „Estonia“, care se înapoiază din Antarctica, a ajuns la Capetown. Pe bordul navei se află participanţii la cea de-a 7-a expediţie antarctică sovietică. In îndepărtata Antarctidă şi-a în­ceput deja lucrul cea de-a 8-a expe­diţie antarctică sovietică. • La 30 ianuarie ,subcomisia O.N.U. pentru problemele discriminării ra­siale a adoptat un proiect de decla­raţie în care condamnă născocirile cu privire la superioritatea rasială şi le califică drept „false din punct de vedere ştiinţific, condamnabile din punct de vedere moral, nejuste şi periculoase din punct de vedere social“. (Din presa de dimineaţă). BERLINUL OCCIDENTAL. Autorită­ţile „oraşului de front“ caută să îm­piedice cuvîntările publice ale repre­zentanţilor opiniei publice vest-germane în sprijinul ideilor rezolvării paşnice a problemelor germană şi Berlinul occi­dental. După cum relatează la 31 ia­nuarie ediţia din Berlinul occidental a ziarului „Die Welt“, cancelaria senato­rului pentru problemele invăţămtntu­­lui public a difuzat la institutele de învăţămînt superior vest-b­erlineze o dispoziţie care interzice profesorilor şi asistenţilor acestor institute de învă­­ţămînt să participe la convorbiri cu persoane din R.D.O. • Ministerul de Război al Angliei a declarat că vizita pe care Messmer, ministrul de război al Franţei, tre­buia s-o facă la 31 ianuarie la Lon­dra a fost amînată. (Din presa de dimineață). GRECIA: OPINIA PUBLICĂ SOLIDARĂ CU PROFESORII GREVIŞTI ATENA I (Agerpres). — De aproximativ două săptămîni continuă greva generală a profeso­rilor din şcolile secundare din Gre­cia. In condiţiile măsurilor represive luate de autorităţi, situaţia lor ar fi foarte grea fără sprijinul opiniei pu­blice. După cum anunţă ziarele, în fondurile de solidaritate cu profe­sorii grevişti s-au şi colectat sute de mii de drahme. Aproape întreaga naţiune sprijină pe profesori, se spune în declaraţia Comitetului executiv al Uniunii­ de­mocrate de stingă (E.D.A.), deoarece ei luptă pentru ţelurile poporului, pentru democratizarea învăţămîntului, pentru dreptul la studii. Comitetul executiv al E.D.A. se solidarizează cu lupta şi revendicările profesorilor, chemînd organizaţiile de partid să le acorde ajutor. ■ Întreprinderi din ţările vest-europene acaparate de capitalul american PARIS­­ (Agerpres). — La numai cîteva zile după ce s-a publicat ştirea că societatea ameri­cană „Chrysler“ a acaparat majori­tatea acţiunilor societăţii de automo­bile franceze Simca, din Italia so­seşte informaţia cum că firma ame­ricană de automobile Studebaker a cumpărat uzinele italiene construc­toare de frigidere şi maşini de spă­lat „Domowatt“ din Torino. In acelaşi timp, după cum s-a mai anunţat, o mare corporaţie americană construieşte în Franţa o mare fabri­că de conserve de legume şi fructe. Aceste noi investiţii americane în­cep să neliniştească cercurile econo­mice şi guvernamentale ale ţărilor Pieţei comune cu atît mai mult cu cit nu sunt primele. Se ştie că capi­taliştii americani au cumpărat firma „Frigidaire“ din Franţa (de către General Motors), iar acum cîteva săptămîni societatea franceză care producea cel mai mare număr de fri­gidere „Pontiac-Royal Corporation“ a trecut sub controlul trustului ameri­can Whirlpool. Nici cazul cumpărării Fabricii „Domowatt“ din Italia nu este unic, căci aici funcţionează de mai mult timp firma americană „Kel­­vinator“ producător, de asemenea, de frigidere. Faţă de această situaţie, conside­rată alarmantă de­ către ziarul pa­rizian „PARIS-PRESSE INTRAN­SIGEANT“, Franţa intenţionează să ceară partenerilor săi din Piaţa co­mună să examineze măsurile pentru a stăvili invazia investiţiilor ameri­cane în zona Comunităţii economice europene, pentru a evita ca un sec­tor industrial al Pieţei comune să de­vină in majoritate proprietatea unor capitaluri străine. Dacă partenerii Franţei din Piaţa comună nu vor înţelege importanţa acestei probleme, scrie Paris-Presse, Franţa ar putea să folosească în mod unilateral mijloacele legale de care dispune în scopul controlării investi­ţiilor străine. Aceasta, cu atît mai mult, cu cit după părerea experţilor guvernamentali francezi, în industria telegrafică, de telefoane a maşinilor de calculat, a maşinilor de cusut şi în industria electronică franceză, 60—70 la sută din capitalul investit aparţine unor industriaşi străini. Dezastruoasa situaţie economică a Congoului LEOPOLDVILLE­­ (Agerpres).­­ Intr-o analiză a situaţiei econo­mice din Congo, agenţia Associated Press arată că inflaţia şi deficitele masive ale guvernului au provocat în cursul anului trecut sporirea cu peste 65 la sută a preţurilor la Leopold­ville. Puterea de cumpărare a fran­cului congolez a scăzut considerabil. In oraş există o mare lipsă de ali­mente, circa jumătate din forţa de muncă a Congoului nu este folosită, iar instalaţii industriale in valoare de milioane de dolari rămin neuti­lizate din lipsă de piese de schimb. Diverşi afacerişti străini au expediat prin contrabandă în străinătate im­portante cantităţi de cafea, ceai, ulei de palmier şi alte produse, sustră­­gîndu-se de la plata impozitelor le­gale şi lipsind astfel bugetul ţării de o importantă sursă de venituri şi de valută. Agenţia Associated Press subliniază că, in ciuda unui deficit bugetar ma­siv, guvernul Adoula împovărează şi mai mult bugetul cu noi cheltuieli. Astfel, promisiunea făcută de Adoula de a încadra in armata congoleză o serie de membri ai jandarmeriei lui Chombe va necesita cheltuieli supli­mentare apreciabile. ----------6 o ----------­ Pag. a 3-a. 5® amgsas E&a­fes.i&o­ aa Declaraţiile lui U. K. in parlamentul finlandez HELSINKI­­ (Agerpres). — La 31 ianuarie s-a închis sesiunea parlamentului finlandez pe anul 1962. Inchizînd sesiunea, U. K. Kek­­konen, preşedintele Finlandei, a sub­liniat că după alegerile parlamentare, care s-au ţinut înainte de termen, situaţia politică internă s-a îmbună­tăţit. Referindu-se la situaţia internaţio­nală, preşedintele Finlandei a subli­niat că după criza din toamna anu­lui trecut au apărut speranţe pe de­plin justificate că pentru rezolvarea problemelor internaţionale litigioase se poate renunţa la război şi se poate recurge la aplanarea contradicţiilor pe cale paşnică. In cursul anului trecut, a spus U. K. Kekkonen in continuare, relaţiile Finlandei cu statele străine au co­r­­tinuat să se dezvolte în mod favo­rabil. Politica de neutralitate, pro­movată de Finlanda, s-a bucurat de înțelegere din partea altor state. ­o­O­o- DUPĂ EŞECUL TRATATIVELOR DE LA BRUXELLES Intensă activitate diplomatică la Londra LONDRA­­ (Agerpres). — Guvernul englez a început joi o serie de consultări diplomatice anun­ţate în cuvîntarea primului ministru Macmillan rostită miercuri, consul­tări menite să determine măsurile pe care urmează să le ia Anglia după eşecul tratativelor de la Bru­xelles. Primul ministru britanic s-a întîlnit la 31 ianuarie cu primul mi­nistru al Danemarcei, Jens Otto Krag. După cum relatează agenţia Reuter, convorbirile celor doi oameni de stat au fost dominate de eşecul tratativelor de la Bruxelles. Potrivit observatorilor, Macmillan s-a inte­resat în mod deosebit de conţinutul convorbirilor pe care Krag le-a avut cu de Gaulle, în cursul cărora pre­şedintele Franţei a propus ca Dane­marca să intre în Piaţa comună. In aceeaşi zi, ministrul de externe, lordul Home, a avut întrevederi cu ambasadorul S.U.A. în Anglia, David Bruce, şi cu ambasadorul­ Austriei, Johannes Schwarzenberg. Ambasado­rul american urmează să se intil­­nească ulterior şi cu Edward Heath, lordul sigiliului­­privat, care a con­dus delegaţia britanică la Bruxelles. In acelaşi timp, joi a avut loc o şedinţă a guvernului britanic con­sacrată definirii politicii britanice după eşecul de la Bruxelles. REYKJAVIK­­ (Agerpres).­­ „Nici nu poate fi vorba ca Islanda să stabilească legături, cu Comunita­tea economică europeană“, a declarat la 30 ianuarie Gislason, ministrul co­merţului al Islandei. „ După cum se știe, pină in prezent guvernul islandez considera necesară aderarea Islandei la Comunitatea eco­nomică­ europeană ca membru aso­ciat. El lega insă rezolvarea acestei probleme de rezultatele tratativelor dintre Anglia şi ţările Vieței comune. Proteste împotriva „alegerilor“ din Paraguay BUENOS AIRES­­ (Agerpres).­­Un mare număr de patrioţi Para­guayeni, care se află în exil in Ar­gentina, au înminat reprezentanţilor ambasadei Paraguayului din Buenos Aires o declaraţie de protest in care califică alegerile care urmează să aibă loc în luna februarie drept o adevărată farsă. In declaraţie se arată că cei 500 0 mil de cetăţeni paraguayeni, exilaţi in străinătate, „protestează cu hotărire împotriva alegerilor ce se vor orga­niza in luna februarie in Paraguay in condiţiile in care partidele politice sunt interzise, personalităţi de seamnă se află in închisori, naţiunea se află intr-o stare de asediu permanentă şi o mare parte din populaţie se află în exil. In asemenea condiţii, se subliniază în declaraţie, este ridi­­col să se­­ vorbească de alegeri libere“. Revista săptămînală „Prezente“ a publicat un articol în care cheamă „toate forţele democratice şi patrio­tice din Paraguay să se unească fără excepţie intr-un front unic larg, pen­tru a răsturna dictatura lui Stroess­­ner“. In articol se arată, de asemenea, că Stroessner se menţine la putere numai datorită ajutorului acordat de S.U.A. LUNS, ministrul afacerilor externe al Olandei : f,încrederea intre cele şase ţări a suferit mult” HAGA 1 (Agerpres).­­ Ministrul afacerilor externe al Olandei, Luns, a declarat intr-un in­terviu acordat unui corespondent al radioului olandez că, în situaţia care s-a creat după eşecul tratativelor de la Bruxelles, mult timp nici nu poate fi vorba de colaborare politică între cele şase ţări ale Comunităţii Eco­nomice Europene dacă nu se va ivi o situaţie cu totul noua in care Anglia să fie admisă in Piaţa comună. încre­derea între cele şase ţări a suferit mult şi deziluzia politică care a su­ferit-o se oglindeşte asupra existenţei însăşi a comunităţii, a adăugat Luns. * La 31 ianuarie, Partidul Comu­nist din Japonia a prezentat guver­nului Ikeda un protest Împotriva hotăririi acestuia de a îngădui sub­marinelor atomice americane să intre im­porturile Japoniei. (Din presa de dimineață). încheierea dezbaterilor din Camera Comunelor in problemele militare LONDRA­­ (Agerpres). — După încheierea dezbaterilor la pro­blemele militare, care au durat două zile, Camera Comunelor a respins cu 337 voturi şi 234 contra, amendamentul propus de opoziţia laburistă la rezoluţia guvernamentală care aprobă condiţiile acordului anglo-american de la Nassau. Amendamentul laburist chema Camera Comunelor să-şi exprime neîncrederea faţă de politica guvernului in proble­mele militare. Camera Comunelor a aprobat politica militară a guvernului in partea referi­toare la condiţiile acordului anglo-ame­­rican de la Nassau, care prevede, prin­tre altele, livrarea către Anglia a rache­telor nucleara americane de tip „Po­laris“. In încheierea dezbaterilor a luat cu­rtatul primul ministru Macmillan. Federaţia „Malayezia mare“ o manevră neocolonialistă ZILELE trecute, au început la Londra tratativele între delegaţiile An­gliei şi Filipinelor, la care, potrivit comunicatului dat publicităţii în urma şedinţei din dimineaţa zilei de 28 ianuarie, urmează să fie analizată „si­tuaţia generală şi problemele politice şi militare ce se pun în Asia de sud-est“. Potrivit aceluiaşi comunicat, vicepreşedintele Filipinelor, E. Pe­­laez, a prezentat în mod oficial pretenţia la teritoriul Borneo de nord, aflat sub dominaţia colonialiştilor englezi şi care urmează să intre în vi­itoarea Federaţie a „Malayeziei mari“. Observatorii politici prevăd că disputele în jurul acestei probleme vor fi deosebit de furtunoase, deoarece, aşa după cum s-a mai anunţat, Fili­­pinele au formulat de mai multă vreme cererea de alipire a coloniei Bor­neo de nord, la care, însă, Anglia nu este dispusă să renunţe. PLANUL DE CONSTITUIRE a u­­nei Federaţii Malayeze, supranumită şi „colacul de salvare“ al colonialis­mului britanic în Asia de sud-est, a fost elaborat de Marea Britanie în scopul menţinerii dominaţiei engleze în această parte a lumii. Actul ofi­cial de creare a Federaţiei „Mala­yeziei mari“ a fost pus la punct în noiembrie 1961, cu prilejul vizitei la Londra a primului ministru al Ma­­layei, Tunku Abdul Rahman. Potri­vit planului respectiv, Federaţia Ma­layeziei urmează să cuprindă cinci teritorii din sud-estul Asiei, care din punct de vedere al nivelului lor de dezvoltare sunt foarte diferite. Este vorba de Malaya şi Singapore — state independente şi trei pose­siuni britanice din insula Borneo — Sarawak, Brunei şi Borneo de nord. Suprafaţa proiectatei federaţii va fi de 345 mii kmp, iar populaţia de a­­proape 10 milioane de locuitori. NUCLEUL FEDERAŢIEI urmează să-l constituie Malaya, ţară situată în sudul Peninsulei Malacca, pose­soare a însemnate bogăţii naturale şi în special : cositor şi cauciuc. Co­sitorul Malayei, a cărui exploatare este cunoscută aici încă din antichi­tate, considerat a fi de cea mai bună calitate, însumează circa 50 la sută din rezervele lumii capitaliste, pro­ducţia sa anuală ajungind pînă la 60.000 tone. A doua mare bogăţie­ a ţării sunt plantaţiile de cauciuc. A­­cestea se întind pe aproape un mi­lion şi jumătate de hectare, repre­­zentînd o mare sursă de venituri pentru monopolurile engleze. „Cau­ciucul malayez — scria nu de mult ziarul francez „Le Monde“ — a îm­bogăţit trei generaţii de englezi, a salvat lira sterlină de la dezastru şi a dăruit băncilor engleze mai mulţi dolari decit a primit vistieria brita­nică în cadrul planului Marshall“. Deşi din august 1957, Malaya este socotită stat inde­pendent, în reali­tate această ţară continuă să se afle la cheremul mo­nopolurilor engle­ze, care domină întreaga economie a Malayei. Conform aşa-nu­­mitului „acord de apărare mutuală“, în Malaya au ră­mas trupe şi baze militare britanice, iar „consilierii“ englezi conduc poli­ţia şi armata malayeză, care duc o luptă înverşunată împotriva forţelor patriotice care cer cu insistenţă o in­dependenţă reală. CEL DE-AL DOILEA stat care ur­mează să facă parte din proiectata federaţie este Singapore, situat pe insula cu acelaşi nume. Insula Sin­gapore se află în extremitatea su­dică a Peninsulei Malacca, fiind des­părţită de continent prin strîmtoarea Johre, a cărei lăţime nu trece de 2 km. Importanţa acestui teritoriu, pentru colonialiştii britanici, derivă din faptul că acolo se află cea mai mare bază militară engleză de peste hotare, pentru a cărei întreţinere se cheltuiesc anual 70 milioane lire ster­line. Puternica bază din Singapore este folosită de colonialiştii britanici în re­primarea mişcării de eliberare na­ţională a forţelor patriotice de pe continentul asiatic şi a celei din co­loniile lor din Borneo. Este ştiut faptul că în reprimarea recentei răs­coale anticolonialiste din Brunei şi Sarawak un rol important l-au jucat trupele engleze sosite din Singapore. CELELALTE trei teritorii car urmează să fie incluse în viitoare federaţie a „Malayeziei mari“ — Sara­wak, Brunei şi Borneo de nord - au, de asemenea, o mare important pentru colonialiştii englezi. Toat cele trei teritorii sunt posesoare însemnate bogăţii naturale: petro cauciuc, aur şi bauxită. Spre edifi­care, vom arăta că petrolul care s extrage din Brunei face ca acest te­ritoriu să se situeze pe locul doi, prin­tre ţările producătoare de „aur ne­gru" din Commonwealth (după Ca­nada). .Petrolul, din care se export anual 5 milioane tone, aparţine trus­tului englez „Shell“. Dar, impor­tanţa coloniilor engleze din Borne nu este dictată numai de însemna­tele lor bogăţii, ci şi de poziţia lo strategică, ele sunt o importantă cal de navigaţie spre Australia. Aşadar, crearea Federaţiei „Mala­yezia mare“ are ca scop perpetuarea poziţiei dominante a Marii Britani în această parte a lumii, căci, aşa cum se arată în comunicatul dat pu­blicităţii la Londra în noiembrie 1961, guvernul viitoarei Federaţii Ma­layeze va acorda guvernului englez dreptul de a-şi păstra bazele şi alte obiective aflate în prezent sub ad­ministrarea forţelor sale armate pe teritoriul statului Singapore şi va per­mite Angliei să folosească aceste bazi şi obiective după cum va crede di cuviinţă. Dar, planul de constituire a vii­­toarei Federaţii Malayeze este con­damnat cu tot mai multă hotărire de forţele patriotice din cele cinci teri­torii care urmează să fie incluse la proiectata federaţie. Astfel, la „refe­rendumul“ din 1 septembrie 1962 care a avut loc în Singapore, cu toate „măsurile speciale“ luate de autorităţi, din cei 560 000 de alegă­tori, mai mult de 150 000 s-au pro­nunţat împotriva federaţiei. Un „nu" categoric federaţiei l-au constituit şi recentele răscoale anticolonialista din Brunei şi Sarawak. V. APOLOZAN

Next