Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)

1963-04-01 / nr. 3003

Funeraliile lui Traian Săvulescu Duminică, 31 martie, cetăţenii Ca­pitalei au condus pe ultimul său drum pe eminentul om de ştiinţă şi patriot înflăcărat Traian Săvulescu. Incepind de dimineaţă, mii de bucu­­reşteni au continuat să treacă prin faţa catafalcului aşezat în holul Ateneului R. P. Romíno, aducind ul­timul lor salut marelui savant, re­prezentant de seamă al ştiinţelor bio­logice din ţara noastră, eminent frun­taş al vieţii publice din R. F. Ro­mmá. Răsună acordurile marşurilor fu­nebre. La catafalc fac de gardă aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, muncitori, studenţi. In ultima gardă se află tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Aca­demiei R. P. Romine, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămintului, Atha­­nase Joja, membru al Prezidiului Academiei R. P. Romine, Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Superior al Agriculturii. La ora 11, sicriul cu corpul neîn­sufleţit al lui Traian Săvulescu, pur­tat pe umeri de academicieni şi alte personalităţi de frunte ale vieţii şti­inţifice şi culturale, este scos din ho­lul Ateneului R. P. Romine şi aşezat pe carul mortuar. în faţa Ateneului o companie de onoare cu drapel îndoliat prezintă onorurile. în sunetul marşului funebru, cor­tegiul funerar porneşte spre cimiti­rul Belu. în fruntea cortegiului este purtat un portret al marelui savant român, academicianul Traian Săvu­lescu. Pe perne purpurii erau pur­tate ordinele şi medaliile cu care a fost distins cel dispărut. Carul mor­tuar pe care se află sicriul înconju­rat de flori porneşte încet, urmat de membrii familiei defunctului, de prieteni apropiaţi. In urma carului funebru se află membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti, academicieni şi alţi fruntaşi ai vieţii ştiinţifice şi cultu­rale. Trec ostaşii companiei de onoa­re purtînd drapelul Îndoliat. De-a lungul străzilor pe care Ie-a străbătut cortegiul funerar pînă la cimitirul Belu se aflau mii de cetă­ţeni veniţi să-şi ia ultimul rămas bun de la Traian Săvulescu. La cimitirul Belu a avut loc mi­tingul de doliu. O mulţime tăcută a ascultat cu pietate cuvîntările rostite. Au luat cuvîntul : acad. Ilie Murgu­lescu, preşedintele Academiei R. P. Romine ; ministrul învăţămintului, Ştefan Bălan ; prof. N. Giosan ; cer­cetătorul ştiinţific Ion Lazăr; stu­denta Crezante Zaharia ; Panait Ma­rin, preşedintele G.A.C. „23 August“ din comuna Sălcioara, raionul Lehliu. La sfîrşitul mitingului de doliu, în semn de omagiu adus memoriei celui dispărut se trag salve de arme. în acordurile solemne ale Imnului de Stat al R. P. Române, sicriul este coborît în cripta aflată alături de mormintele lui Mihail Sadoveanu, Ion Luca Caragiale, Mihail Eminescu, G. Coşbuc. (Agerpres) 40 000 de profesori şi învăţători chilieni în grevă SANTIAGO, CHILE 31 (Agerpres).— La chemarea Asociaţiei naţionale a cadrelor didactice din Chile, 40 000­ de profesori şi Învăţători au decla­rat la 29 martie o grevă generală. Şcolile sunt închise pe intreg cuprin­sul ţării. Greviştii cer majorarea sa­lariilor cu 40 la sută, ţinînd seama că costul vieţii a sporit cu aproape 80 la sută. După cum anunţă ziarul „EL SIGLO“, aproximativ 4 000 de mun­citori de la Consiliul municipal din Santiago au declarat că vor intra in grevă dacă nu li se vor plăti salariile. Muncitorii cer achitarea restanţelor la salarii, precum şi plata orelor su­plimentare. „Omul este de neinlocuit in zborul cosmic“ B­VA „Aviaţia şi Cosmo- § ca“ continuă să publi- 8 imaiul unuia din pilo- 8 anţi sovietici, al cărui 8 este citat deocamdată. § naiului, apărută in ui­­g­ur al revistei, cuprinde 8 c, intervalul de timp 2 ianuarie—16 § § februarie 1963. § 8 Cosmonautul abordează, printre § § altele, problema atitudinii sale şi g S a tovarăşilor săi faţă de colegii 8 § lor americani. 8 § „Salutăm zborurile lor, scrie au- b­i torul jurnalului. Desigur nu tre- 8 8 buie să se minimalizeze meritele 8 g personale ale cosmonauţilor a­me- S I ricani, dirzenia şi curajul­ lor şiret 8 8 demne de toate laudele. Ei au § § făcut multe dacă se ţine seama § § de faptul că capsulele „Mercury“ 8 I sunt departe de a fi perfecte." 8 § Autorul îşi exprimă propria sa 8 I părere, ca şi părerea tovarăşilor § § săi, despre utilitatea trimiterii g I unui om la bordul unei nave cos. $ 8 mice. Această părere este urmă- g § toarea : „omul este de neînlocuit 8 § in zborul cosmic. Nici un robot § § nu va putea ţine locul unui om g r viu in cabina cosmonavei“. § Pilotul cosmonaut relatează des- § § pre modul in care trăiesc şi in­ g 8 vaţă tovarăşii săi, inclusiv luri 8 § Gagarin, Gherman Titov, Andrian § ‘.Nikolaev şi Pavel Popovici, des-1 i pre studiile lor în domeniul ştiin- 8­­­ţelor celor mai complexe, despre a­­ odihna lor. Autorul arată că in 8 1 orăşelul cosmonauţilor există un 8 8 muzeu special unde sunt adunate § fi darurile trimise primilor piloți § 8 cosmonauți 8­­xxwooooooooooor ^X»C»0000i>r)CXXXX»0C<XXXX50CX50COCX300000COC)000CX^ S.D. V.-uri de calitate - sursă de creștere­ a productivității muncii (Urmare din pag. I) era plan de măsuri tehnico-organiza­­torice. Sectorul a primit noi utilaje de înaltă tehnicitate, printre care o freză prin copiere și un strung ca­rusel. A fost montată o macara care poate transporta sarcini pînă la trei tone, în vederea unei deplasări mai lesnicioase a noilor piese pe care le producem. Totodată au fost luate unele mă­suri în direcţia îmbunătăţirii gradu­lui de specializare a oamenilor: cursuri de ridicare a calificării, spe­cializarea brigăzilor pe familii de S.D.V.-uri etc. Considerăm că munca privind ridi­carea calităţii S.D.V.-urilor este prac­tic nelimitată. Nu e suficient să pro­ducem piesele cerute de secţiile u­­zinei. Este necesar să le urmărim­ în procesul de producţie, pentru a vedea dacă ele corespund întrutotul. Este nevoie, de asemenea, să ne or­ganizăm astfel activitatea, incit să­ existe o deplină ritmicitate între ce­rinţele secţiilor şi livrările noastre. . In seara de 30 martie şi-a înche­iat lucrările Congresul latino-ameri­­can de solidaritate cu Cuba. Congre­sul a adoptat un „Apel către po­poarele Americii“ şi a hotărit insti­tuirea unui comitet continental de solidaritate cu Cuba. Congresul a ho­­târit, de asemenea, organizarea intre 19 şi 26 aprilie şi 15 şi 30 iulie. 1963 a unor manifestaţii de solidaritate cu Cuba in ţările din America La­tină şi în lumea întreagă. (Din presa de dimineaţă). ACCRA. După cum transmite cores­pondentul din Accra al Agenţiei Reuter în Ghana se va forma­ o co­misie pentru energia atomică. Această comisie, subordonată direct preşedintelui Republicii Ghana, Kwa­­me Nkrumah, va fi iniţiată in scopul folosirii paşnice a energiei atomice in Ghana. • Parlamentul danez a adoptat legea cu privire la bugetul Danemar­cei pe exerciţiul financiar 1963—1964. Anul acesta, pentru cheltuielile mili­tare se alocă cu 200 milioane coroane mai mult decit în exerciţiul finan­ciar precedent. (Din presa de dimi­neaţă). „OBI“ IN DRUM SPRE OBSERVATO­RUL SUD-POLAR MIRNII MOSCOVA 31 (Agerpres). — Nava sovietică de expediţie „Obi“ a părăsit portul sud-african Capetown şi s-a îndreptat spre sud-est. Nava diesel-electrică se îndreaptă spre ob­servatorul sud-polar Mimii, iar de acolo va pleca spre staţia de coastă Molodiornaia, pentru a readuce in patrie pe membrii celor de-a 7-a şi a 8-a expediţii in Antarctica. • La 31 martie, ziarul „Al Ahram“ a publicat sub un titlu mare un arti­col intitulat „Protestez“, semnat de redactorul şef al acestui ziar, Moha­med Hassanem­ Heykal, obişnuitul purtător de cuvint al preşedintelui Nasser, in care denunţă cu hotărire „responsabilitatea liderului sirian al partidului „Baas“, Michel Afiak, şi a primului ministru al Siriei, Salah Bitar, in provocările lansate de par­tidul „Baas“ din Siria împotriva Egiptului. (Din presa de dimineaţă). BONN : SENTINŢE BÜNDE IN PRO­CESUL UNOR CALAI HITLERIŞTI BONN 31 (Agerpres). — La Bonn a luat sfîrşit procesul a 12 foşti paznici ai lagărului de concentrare hitlerist din Kulmhofe, în care au fost exterminaţi circa 150 000 oameni din Ger­mania, Austria, Polonia, Cehoslovacia şi alte ţări europene. Deşi acuzaţii, după cum a reieşit în timpul procesu­lui, sunt vinovaţi de asasinate în masă împotriva deţinuţilor din acest lagăr al morţii, tribunalul a achitat şase acu­zaţi, iar împotriva celorlalţi a pronun­ţat sentinţe relativ blinde — între 3 şi 15 ani închisoare. • O delegaţie a Consiliului Păcii pe Întreaga Indie a protestat pe lingă ambasada Franţei împotriva efectuării in Sahara a experienţelor atomice. (Din presa de dimineaţă). DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI CA­MEREI DE COMERŢ ANGLO-SOVIE­­TICE DIN LONDRA LA SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA, 1 (Agerpres). — La 31 martie a sosit la Moscova John Mayer preşedintele Camerei de Comerţ Anglo-Sovietice din Londra împreună cu un grup de reprezentanţi de vază ai cercurilor de afaceri din Marea Britanie. John Mayer a declarat unui cores­pondent al agenţiei TASS că este bucuros că a venit la Moscova pen­tru a contribui la dezvoltarea în con­tinuare a comerţului anglo-sovietic. Sintem­ gata a spus John Mayer să ne intilnim cu cei care ar dori să discute cu noi problemele dezvoltării comerţului între ţările noastre. In Anglia comerţul cu URSS trezeşte un viu interes. Şi acest lucru este cit se poate de firesc deoarece noi sintem­ mulţumiţi de mărfurile pe care ni le livrează Uniunea Sovietică şi sperăm că mărfurile noastre se bucură de aceeaşi popularitate în URSS. In încheiere John Mayer a spus că comerţul sovieto-britanic poa­te să se dezvolte cu succes. PARIS. Din iniţiativa Mişcării pentru Pace din Franţa a fost convocată pentru luna mai la Pa­ris o mare manifestaţie in favoa-­­ rea păcii. Este vorba de o mare­­ adunare, denumită „Statele gene- r rale pentru dezarmare“, care va­­ avea loc în ziua de 19 mai în­­ capitala Franţei, şi la care vor­­ participa mii de delegaţii din­­ întreaga ţară, reprezentind păturile­­ cele mai largi ale opiniei publice. (­­ La Moscova a sosit o delegaţie a Partidului Comunist Francez in frunte cu secretarul general adjunct al partidului, Waldeck Rochet, pentru a avea o întâlnire la Comitetul Cen­tral al P.C.U.S. (Din presa de dimi­neaţă). O „INVESTIŢIE DE CAPITAL DEZA­VANTAJOASA“... LONDRA­­ (Agerpres).­­ Potrivit datelor citate de ziarul conservator „Sunday Express“, suma vărsată anual Consiliului Central al partidului conservator de către orga­nizaţiile locale din Anglia şi Wales s-a redus anul trecut cu o treime în comparaţie cu 1960. S-au redus considerabil, subliniază­ „Sunday Express“, donaţiile cercurilor de afaceri şi ale persoanelor particu­lare care, potrivit spuselor ziarului, consideră in momentul de faţă că sprijinirea conservatorilor este o „in­vestiţie de capital dezavantajoasă”.­­ La 30 martie cîteva sute de ţă­rani din departamentul Chinandega (Nicaragua) au ocupat suprafeţe în­tinse de terenuri cultivabile din această regiune. Această acţiune a avut loc un semn de protest împotriva guvernului din Nicaragua, care nu şi-a respectat pro­misiunile făcute de a acorda pămînt ţăranilor. (Din presa de dimineaţă). , MOBUTU — UN OASPETE NEDORIT IN NIGERIA LAGOS­­ (Agerpres). — în legătură cu vizita în Nigeria a generalului Mobutu, Boia Ige, comen­tatorul pentru problemele de politică externă al ziarului nigerian „SUN­DAY EXPRESS“, scrie la 31 martie că invitaţia adresată lui Mobutu a compromis Nigeria în ochii Africii progresiste şi ai întregii lumi. Acela care şi-a minjit mîinile cu sîngele marelui Patrice Lumumba, nu are drept la ospitalitate, arată autorul articolului. '­m Lumumba, scrie Boia Ige, trăieşte în inimile africanilor. Eroii sunt ne­pieritori. Generalul marionetă Mobutu, scrie comentatorul în încheiere, este un om periculos şi toţi cei care îi dis-­­ preţuiasc pe asasini şi complicii lor îi vor spune : „Cară-te acasă « La Lusaka, capitala Rhodesiei de nord, vestea că guvernul britanic a fost nevoit să recunoască în mod ofi­cial acestui teritoriu dreptul de a se desprinde din Federaţia colonialistă a Rirodesiei şi Nyassalandului a fost primită cu entuziasm. Populaţia a ieşit pe străzi, transmite agenţia U.P.I., exprimîndu-şi in cîntece şi dansuri pline de exuberanţă bucuria pentru perspectiva unei apropiate in­dependenţe. Pe străzile oraşului Lu­saka a fost organizată o mare paradă a „victoriei“; demonstraţii şi adu­nări populare au avut loc şi in alte localităţi din Rhodesia de nord. (Din presa de dimineaţă), DAKKA. Consiliul municipal al o­­raşului Dakka (capitala Pakistanului de est) a anunţat că în cursul lunii martie în oraş au murit de vărsat ne­gru 850 de oameni printre care 400 de oameni în ultima săptămînă,­­ anunţă agenţia United Press Inter­national • Mii de oameni ai muncii au par­ticipat la 29 martie la Caracas la deschiderea Congresului naţional al oamenilor muncii din Venezuela, convocat din iniţiativa Confederaţiei oamenilor muncii din această ţară. Congresul va discuta problema uni­tăţii mişcării sindicale şi a solidari­tăţii internaţionale a oamenilor muncii. (Din presa de dimineaţă). TOKIO. O puternică avalanşă de zăpadă s-a abătut asupra unei barăci a tăietorilor de lemne din munţii din prefectura Toyama. Cei cinci munci­tori aflaţi in ea nu pierit. Soluţii moderne de montaj In sectorul IV montaj al uzinei noastre s-au conceput dispozitive ca­re asigură o creştere însemnată a pro­ductivităţii muncii. Gabaritele de a­­samblare ale longeroanelor şi gaba­ritul de asamblare generală au fost realizate la un bun nivel tehnic, după concepţiile originale ale pro­iectanţilor noştri. Dintre soluţiile a­­plicate, menţionăm: • Realizarea osaturii gabaritelor din ţevi şi elemente demontabile, ele puţind fi utilizate chiar dacă produ­sul ar suferi modificări constructive. • Prinderile şi strângerile elemen­telor componente sunt acţionate pneu­matic şi mecanic, cu pîrghii care asigură o strîngere fixă şi rapidă, ceea ce determină o productivitate mărită la operaţiile respective. Ansamblul echipamentului tehnolo­gic realizat pentru sectorul IV mon­taj, a dus la sporirea productivităţii muncii în acest sector cu peste 30 la sută în primul trimestru al anului 1983, faţă de perioada corespunză­toare a anului trecut. Ing. C. DIACONU tehnolog şef, Uzinele „Tudor Vladimirescu“ -o­n In lumea culor (Urmare din pag. I)­ ditate, rezistenţa la şoc etc. Rămine să se stabilească acum comportarea la agenţii atmosferici. Şi in acest scop vopseaua sau lacul se întind pe plăcuţe de tablă sau lemn etc. (în funcţie de întrebuinţarea ulte­rioară)* şi sunt introduse în camera de climă. Aici, unde se obţine după dorinţă climat tropical sau polar, se determină rezistenţa la umiditate, temperaturi ridicate sau ger. Ultimele verificări fiind făcute, mostrele sunt trimise beneficiarilor. In alba şi tăcuta lume a labora­torului, cercetătorii urmăresc necon­tenit ca roadele activităţii lor să se materializeze în noi produse, în îm­bunătăţirea celor existente. Iată o scrisoare sosită de la unul din beneficiari : „în cursul semestru­lui II (scrisoarea este trimisă de fabrica de instrumente „Doina“) ur­mează să fabricăm acordeoane cu carcasă de aluminiu emailat. în acest scop, vă rugăm a ne livra mostre de cite 3—4 kg. fiecare din grund. « email strat I, email strat II, bej şi kg alb pentru aluminiu cu uscare la cald şi rece împreună cu tehnologia de aplicare“. ...Un exemplu din multe altele, în faţa stativelor şi a eprubetelor, cercetătorii laboratorului „răspund“ acestor scrisori in limbajul formule­lor chimice. a mttsa www samam După 114 zile de luptă dirză pentru satisfacerea revendicărilor lor Tipografii new-yorkezi au reluat lucrul • IERI SEARA, LA NEW YORK AU REAPĂRUT PRIMELE ZIARE . PA­TRONII INTENŢIONEAZĂ SĂ SATISFACĂ UNELE DIN REVENDICĂRILE MUNCITORILOR ŞI SĂ RECUPEREZE CELE PESTE 200 MILIOANE DE DOLARI PIERDUŢI, PE SEAMA... CITITORILOR care a participat la grevă — a apro­bat condiţiile contractului elaborat in cadrul tratativelor dintre reprezen­tanţii acestui sindicat şi editorii de ziare. Ca şi ceilalţi lucrători de la ziarele din New York, zincografii au obţinut satisfacerea unor revendicări. Astfel, le va fi majorat salariul şi va fi re­dusă intr-o oarecare măsură săptă­­m­îna de lucru. In contractul tipogra­filor sunt prevăzute anumite garanţii împotriva concedierilor, ca urmare a introducerii automatizării. Zincografii şi stereotipiştii vor avea o săptămînă de concediu in plus. Greviştii au ob­ţinut, de asemenea, satisfacerea re­vendicărilor cu privire la acelaşi ter­men de valabilitate a contractelor în­cheiate de diferite sindicate ale lu­crătorilor din presă cu editorii. Aceasta înseamnă că pe viitor, la elaborarea prevederilor noilor contracte, toţi lu­crătorii de la ziarele din New York vor avea posibilitatea de a se ridica un front unit în sprijinul revendică­rilor lor. După cum se ştie, marea grevă a tipografilor a început la 8 decembrie anul trecut cînd tipografii de la patru dintre principalele ziare din New York au încetat lucrul. Apoi s-au­­a­­lăturat grevei, tipografii de la alte 5 ziare, precum și alte categorii de mun­citori. Aproape 20 000 de muncitori au părăsit tipografiile, paralizînd astfel activitatea celor mai mari ziare din New York. Greva a provocat patronilor ziare­lor pierderi evaluate la peste 200 de milioane dolari. Pe de altă parte, lipsa ziarelor şi a reclamelor pe care le conţin a provocat întreprinderilor comerciale, restaurantelor, cinemato­grafelor etc., pierderi care se ridică la zeci de milioane de dolari. După cum relatează agenţiile de presă, patronii principalelor ziare in­tenţionează să satisfacă unele din re­vendicările tipografilor nu pe seama profiturilor uriaşe pe care le reali­zează, ci pe seama cititorilor. Astfel, direcţiile ziarelor „New York Times“ şi „New York Herald Tribune“ au a­­nunţat sporirea preţului ziarelor. NEW YORK­­ (Agerpres).­­ Agenţia France Presse relatează că duminică a luat sfîrşit cea mai lungă şi cea mai costisitoare grevă a tipo­grafilor şi altor muncitori de la zia­rele din New York. Pentru prima oară după 114 zile ziarele newyorkeze au putut apărea duminică seara. Adu­narea generală a membrilor Sindica­tului zincografilor — ultimul sindicat ­o­O­o- Greva minerilor francezi în cea de-a doua lună PARIS 1 (Agerpres). Greva minerilor francezi a intrat în cea de-a doua lună. Cele trei mari centrale sindicale franceze au dat pu­blicităţii comunicatul în care re­înnoiesc consemnul de grevă şi subli­niază că încercările autorităţilor de a-i constrînge pe muncitori să reia lucrul vor eşua şi pe viitor. „Acţiunile de solidaritate cu greviş­tii continuă să se înregistreze in în­treaga ţară“, scrie agenţia France Presse. Numeroase consilii municipa­le votează acordarea de ajutoare fi­nanciare minerilor,­in multe localităţi populaţia se oferă să găzduiască pe durata vacanţei de primăvară pe co­piii minerilor din nordul ţării“. Corespondentul aceleiaşi agenţii, sub­linia luni dimineaţa că „in timp ce continuă greva minerilor, in Franţa începe o nouă săptămînă de nelinişte socială şi se prevăd noi greve Sur­priză de avertisment in reţelele de gaz şi electricitate şi de transporturi urbane“. Pentru 1 aprilie salariaţii companiilor de autobuze din Paris au anunţat că vor opri lucrul pentru cîteva ore , iar conducătorii sindicali ai muncitorilor de la uzinele de gaz şi electricitate au comunicat că dacă revendicările lor vor fi respinse vor fi reluate grevele zilnice de avertis­ment de cîteva ore. -O­O­o- Carcurile economice şi politice din Occident neliniştite de accentuarea divergenţelor inter - atlantice PARIS­­ (Agerpres).­­ Zilele acestea a avut loc la Can­nes, în sudul Franţei, aşa numita „conferinţă Bilderberg“ care reu­neşte în fiecare an oameni de afa­ceri, bancheri, industriaşi, lideri politici şi militari din­­ţări occident­­ale, în special din ţările alianţei atlantice. Deşi, potrivit tradiţiei, această conferinţă se desfăşoară în secret, agenţiile de presă au consi­­derat-o ca un nou simptom al ne­liniştii care domneşte în cercurile economice şi politice din Occident ca urmare a „crizei“ din alianţa atlantică după eşecul tratativelor de la Bruxelles şi în urma poziţiei „recalcitrante“ adoptată de Franţa în cadrul N.A.T.O. Agenţia Reu­ter subliniază de altfel că una din concluziile conferinţei a consti­tuit-o sublinierea faptului că „tre­buie făcut totul pentru a îmbună­tăţi relaţiile dintre membrii Pieţei comune, relaţii cărora le-a dăunat eşecul tratativelor pentru aderarea Angliei“. In alt domeniu, oamenii de afaceri au subliniat că trebuie să se ajungă la o „armonizare“ şi în ce priveşte relaţiile dintre Fran­ţa şi partenerii săi atlantici. Sem­nificativ este în acest sens faptul că la discuţii a luat cuvîntul Jac­ques Baumel, secretar general al partidului guvernamental gaullist din Franţa, care a deplîns faptul că „a fost criticată politica guver­nului francez“. La această conferinţă a partici­pat, de asemenea, George Ball, secretar adjunct al Departamentu­lui de Stat al S.U.A., care, după cum relatează agenţiile de presă, a „pregătit“ viitoarele discuţii în cadrul sesiunii Acordului general de tarife şi plăţi (G.A.T.T.) unde Statele Unite vor căuta să-și asi­gure avantaje în relațiile econo­mice cu partenerii lor occidentali. I­A LONDRA, pe Trafalgar Square a avut loc zilele trecute o mare manifestaţie de protest împotriva politicii rasiste a guvernului Republicii Sud-Africane. Manifestanţii cereau să se sisteze trimiterea de armament britanic guvernului Verwoerd, care-l foloseşte pentru menţinerea discri­minării rasiale. Pag. a 3-a. DUPĂ LOVITURA DE STAT DIN GUATEMALA Noua dictatură instaurată de colonelul Azurdia va continua şi mai făţiş politica reacţionară a regimului Fuentes CIUDAD DE GUATEMALA­­ (Agerpres). — In cadrul unei conferinţe de presă ţinută de Enrique Perlata Azur­dia, care a preluat funcţia de pre­şedinte provizoriu, el a declarat că în cadrul constituţiei „era imposi­bil să se soluţioneze problemele grave care s-au ivit“. Astfel explică noua juntă militară măsurile de mină forte luate de fapt împotriva patrioţilor guatemalezi. După cum s-a anunţat, imediat după lovitura de stat a fost decretată dizolvarea Congresului, a fost suspendată con­stituţia şi interzisă activitatea partidelor politice. După cum anunţă agenţia United Press In­ternaţional, starea excepţională proclamată în ţară cu o săptămînă in urmă continuă să rămină în vi­goare, astfel incit timp de 10 ore, intre ora 8 seara şi 6 dimineaţa, cetăţenii guatemalezi nu au dreptul să-şi părăsească locuinţele. In declaraţia dată publicităţii de noul regim dictatorial, se sublinia­ză că Enrique Perlata Azurdia „va exercita funcţiile executive şi le­gislative“. El va guverna prin de­cret, iar garanţiile constituţionale vor rămine suspendate „atîta timp cit va fi necesar“. In ceea ce priveşte politica ex­ternă, noul regim al lui Periata declară că „guvernul va respecta acordurile internaţionale şi se va angaja în mod solemn să prevină instaurarea vreunui regim comu­nist“. Această declaraţie confirmă faptul că Guatemala va continua să respecte angajamentele luate de fostul preşedinte Ydigoras Fuentes faţă de monopolurile nord-america­­ne în legătură cu „Alianţa pentru progres“ şi cu planurile acestora. In esenţă, noul regim militar nu face decit să continue şi mai făţiş politica reacţionară antipopulară dusă de fostul preşedinte al Guate­mala.. De altfel, Ydigoras Fuentes, care a plecat cu un avion din Gua­temala în Nicaragua în „exil“, a declarat ziariştilor la sosirea in. Nicaragua că „schimbarea este bună pentru Guatemala şi pentru Ame­rica Centrală“. In ţară a fost dezlănţuit un val de arestări. Armata a ocupat clă­direa Congresului şi sediile a două partide politice. Colonelul Enrique Perlata Azur­dia are, de altfel, experienţă în re­primarea adversarilor politici. După cum menţionează agenţia Associa­ted Press, el este acela care, în calitate de ministru de război în perioada guvernării lui Fuentes l-a ajutat pe acesta într-o serie de acţiuni antipopulare. APROAPE 70 de mii de locuitori din prefectura Fukuoka şi din alte raioane ale insulei Kiusiu au organizat o demonstrație lungă It­atzuke — cea mai mare bază aviatică americană în Japonia. Demonstranţii au cerut lichidarea tuturor bazelor militare din țară. ECOURI I ECOURI OPERAŢIE INSTITUTUL de cercetări ştiinţifice in domeniul chirur­giei de pe lingă spi­talul Hammersmith din Londra şi-a creat, pe bună dreptate, o reputaţie mondială. Chirurgii de acolo au executat operaţii din cele mai grele pe inimă, de transplan­tare a rinichilor şi chiar de separare a unor surori siameze. In prezent s-a anun­ţat insă că cel „ope­rat“ a fost insuşi institutul. Şi încă o operaţie destul de grea care pune sub semnul întrebării des­făşurarea activităţii sale viitoare. Bugetul institutu­lui se acoperea, în parte, din alocaţii de stat. In prezent s-a anunţat că aceste alocaţii au fost su­primate, ei trebuind să se bizuie exclusiv, pe donaţii de la per­soane sau instituţii particulare. „Daily Herald“, re­­ferindu-se la situaţia grea in care se află această instituţie spi­talicească de mare importanţă sublinia că chiar atunci cînd autorităţile au dove­dit „largheţă”, sub­venţia lor n-a trecut niciodată de­­şase mii lire anual. Dar, amin­teşte ziarul, un sub­marin care ar urma să poarte rachete „Polaris“ va costa mai bine de 30 mi­ GREA lioăne lire. S-ar mai putea adăuga că nu­mai pentru închide­rea capitolului cu ra­cheta „Skybolt“ par­lamentul britanic a votat, nu demult, o alocaţie de cîteva mi­lioane lire. In cercurile con­ducătoare britanice nu se găsesc insă „chirurgi“ dispuşi să execute o operaţie de transplantare a unei mici părticele din uriaşul buget militar, bugetului unei insti­tuţii­ medicale. Este, intr-adevăr, o „ope­raţie“ grea pentru oameni care s-au specializat tocmai in transplantări contra­re , de la instituţii de interes obştesc la bugetul militar. Veşti din ţările la ,New York Times“ despre „reaua configuraţie“ a economiei columbiene NEW YORK 31 (Agerpres).­­„...Există puţini columbieni, de la miniştrii cabinetului şi pină la şofe­rul de taxi, care să nu simtă că ţara lor trece prin dificultăţi serioase“, scrie ziarul „NEW YORK TIMES“ intr-un comentariu consacrat greută­ţilor economice ale Columbiei. Re­­dind starea de spirit a columbienilor faţă de aceste greutăţi din ce in ce mai mari, corespondentul la Bogota al ziarului „New York Times“, Ri­chard Eder, subliniază existenţa „unor tonuri de adincă îngrijorare, atingind frecvent disperarea”. Prima sursă a îngrijorării, care se manifestă în rindul columbienilor ţine de starea economiei care se gă­seşte într-o „rea configuraţie“. „In cursul lunilor noiembrie şi decembrie ale anului trecut, scrie „New York Times“, ţara a aflat că guvernul este în deficit şi că a emis bani noi pentru a putea continua politica sa economică, că peso-ul s-a devalorizat de la 6,70 per dolar la 9 pesos per dolar şi că populaţia va trebui să plătească mai multe impozite“. Ceea ce a­ cauzat aceste dificultăţi fiscale este, in primul rind, „reduce­rea la jumătate a venitului provenit din exportul de cafea“. Se ştie că ţările a căror economie este bazată pe monocultură „supravieţuiesc“ pe piaţa devizelor numai cu ajutorul exporturilor materiei prime respec­tive. Or, din cauza politicii de scă­dere a preţurilor la cafea, practicată de monopolurile nord-americane, sursa de acumulare de devize a Co­lumbiei a fost restrinsă, cauzînd tării pagube importante. In acelaşi timp, ajutorul promis de S.U.A. in cadrul „Alianţei pentru progres” nu a fost nici pină acum acordat Columbiei. NEW YORK 31 (Agerpres).­­ Monopolul nord-american „Ana­conda Copper Co.“, care exploatează minele de cupru din Chile şi deţine mari suprafeţe de teren în această ţară, a anunţat că, profiturile realizate în anul 1962 s-au ridicat la 48 839 000 dolari şi că „perspectivele pentru anul 1963 sunt la fel de favorabile“, în a­­celaşi timp, „Anaconda“ a anunţat că datorită creşterii profiturilor sale, dividendele plătite acţionarilor socie­tăţii au sporit anul trecut de la 3,93 dolari la 4,56 dolari de fiecare acţiune. Aceste profituri, se arată în raportul anual al societăţii, sunt o urmare a creşterii producţiei în minele apar­­ţinînd monopolului „Anaconda“. După cum se ştie, minerii chilieni, angajaţi ai acestei societăţi, au or­ganizat In aceeaşi perioadă de timp Astfel, „in loc să se imbunătăţească, situaţia devine din ce in ce mai proastă...“ Citind o evaluare dată publicităţii de ministrul de Finanţe al Columbiei, „New York Times“ relevă că guvernul a recurs la măsuri care accentuează considerabil tendin­ţele inflaţioniste. în acelaşi timp s-a provocat creşterea rapidă a costului vieţii, care a înregistrat in cursul lunilor ianuarie şi februarie ale aces­tui an o sporire de 12 la sută, numeroase greve şi acţiuni de pro­­test în sprijinul cererilor de mărire a salariilor, care au rămas nesatis­făcute Pesc­ui argentinean, din nou devalorizat BUENOS AIRES 31 (Agerpres). — Agenţia Prensa Latină anunţă o nouă devalorizare a pesoului (moneda argentineană). Dacă în ultimele luni cursul peso-ului oscila­ între 133—135 de peso la dolar, astăzi el este cotat la 140 pentru un dolar. Noua deva­lorizare a peso-ului este atribuită în cercurile financiare argentinene si­tuaţiei încordate existente în prezent in viaţa politică ■ şi socială a Argen­tinei. . CHILE: Profiturile realizate în 1962 de monopolul nord-american „Anaconda Copper Co.“

Next