Informatia Bucureştiului, august 1963 (Anul 11, nr. 3103-3132)

1963-07-27 / nr. 3103

încheierea acordului cu privire la interzicerea experienţelor nu­cleare, salutată in întreaga lume MESAJUL ADRESAT DE JOAO GOULART ŞEFILOR DE GUVERNE ALE U.R.S.S., S.U.A. ŞI ANGLIEI RIO DE JANEIRO, 27 (Agerpres). In mesajul adresat şefilor de gu­verne ale celor trei puteri care au semnat tratatul de la Moscova, pre­şedintele Braziliei, Goulart, subli­niază însemnătatea acestui document „pentru cauza păcii şi securităţii in­ternaţionale” arătînd totodată că Brazilia „este gata să-şi continue activitatea pentru rezolvarea tuturor problemelor care încă nu permit sem­narea unui tratat cu privire la de­zarmarea generală și totală”. „AUSTRALIA VA LUA MASURI PENTRU RATIFICAREA TRATATULUI" CANBERRA, 27 (Agerpres).­­ Ministrul afacerilor externe al Australiei, Garfield Barwick, a de­clarat la 20 iulie că Australia aderă la tratatul încheiat între cele trei ţări cu privire la interzicerea expe­rienţelor nucleare. Barwick a expri­mat speranţa guvernului australian că toate celelalte state vor urma iniţia­tiva de la Moscova şi vor adera la acest tratat. El a subliniat că Aus­tralia va lua măsuri neîntîrziate pen­tru ratificarea tratatului. PRIMUL MINISTRU AL FINLANDEI Saluta acordul realizat LA MOSCOVA HELSINKI, 27 (Agerpres).­­ In legătură cu parafarea tratatului privitor la interzicerea experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, A. Kana­lainen, primul ministru al Finlandei a făcut o declaraţie în care, salutînd acest document, a arătat că el tre­buie considerat o realizare importantă in străduinţa de a preîntîmpina in­fectarea continuă a atmosferei şi de a proteja în felul acesta omenirea de influenţa dăunătoare a substanţelor radioactive. Totodată Kah­alainen a arătat că acest tratat constituie o do­vadă a năzuinţei celor trei mari pu­teri spre colaborare in domeniul slă­birii încordării şi al întăririi păcii. Acest lucru, a arătat primul minis­tru al Finlandei, ne oferă temeiuri să sperăm că prin îmbunătăţirea at­mosferei politice internaţionale pot fi create condiţii şi mai favorabile pentru rezolvarea litigiilor internaţio­nale pe calea tratativelor. In încheiere A. Kah­alainen a arătat că tratatul de la Moscova creează condiţii mai favorabile pentru înfăp­tuirea propunerii lui U. Kekkonen, preşedintele Finlandei, cu privire la transformarea Europei de nord in­­tr-o zonă denuclearizată. DECLARAŢIILE LUI JOHN BERNAL LONDRA 27 (Agerpres). — La 26 iulie John Bernal, preşedin­tele executiv al Prezidiului Consiliu­lui Mondial al Păcii, a declarat că lumea salută tratatul cu pri­vire la interzicerea experienţelor cu arma nucleară în atmosferă, spaţiul cosmic şi sub apă, parafat la Moscova de reprezentanţii Sta­telor Unite, Uniunii Sovietice şi Marii Britanii. După cinci ani de tratative grele, a subliniat Bernal, acesta reprezintă un pas însemnat înainte. Tratatul a fost realizat, în mare măsură, datorită eforturilor popoarelor şi organizaţiilor care luptă pentru pace pe toate conti­nentele. El trebuie să devină o mă­sură care să uşureze viitorii paşi în direcţia dezarmării generale şi totale şi, mai ales, in direcţia re­ducerii întregului armament de ex­terminare în masă. CONFERINŢA DE PRESĂ LA SEDIUL F.A.O. DIN ROMA ROMA,, 27 (Agerpres). — Luînd cu­­vîntul în seara zilei de 26 iulie la o conferinţă de presă care a avut loc la sediul F.A.O. din Roma, dr. Sen, directorul general al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură, a subliniat că în momen­tul de faţă toţi speră că tratatul în­cheiat la Moscova poate deschide o nouă eră de pace trainică, securitate şi înţelegere în relaţiile dintre state. „UN PRIM PAS PE CALEA SPRE PACE" ROMA 27 (Agerpres). „Acordul tripartit de interzicere a experienţelor este primit cu speranţa fierbinte că el va constitui­­într-ade­­văr începutul unei înţelegeri mai ample, deschise şi loiale“, scrie or­ganul de presă al Vaticanului, „Osservatore Romano“. Subliniind că încheierea tratatului de la Moscova reprezintă „un prim pas pe calea spre pace“, ziarul relevă că aceasta este singura cale „nici uşoară şi nici lină, care se deschide în faţa condu­cătorilor naţiunilor în armonie cu as­piraţiile profunde şi universale ale fiinţei umane“. COMENTARII ALE PRESEI FRANCEZE PARIS 27 (Agerpres). Presa pariziană salută încheierea tratatului de interzicere a experienţe­lor nucleare în atmosferă, spaţiul cosmic şi sub apă, subliniind totodată necesitatea ca Franţa să adere neîn­­tîrziat la acest tratat. „Primim cu sa­tisfacţie acest eveniment care aduce o destindere în relaţiile Fest-Vest“, scrie ziarul ,,L’AURORE“. „Franţa a fost absentă de la aceste tratative. Noi deplîngem acest fapt, deşi auto­rităţile nu par să împărtăşească acest regret“. Ziarul „COMBAT“ exprimă la rîndul său părerea că este în in­teresul poporului francez şi al păcii în lume ca Franţa să adere la trata­tul de interzicere a experienţelor.­­ Preşedintele de Gaulle a primit mesaje de la pr şedintele S.U.A., Ken­nedy, şi de la pr­imu­l ministru al An­gliei, Macmill din Agenţia France Presse precizează că ele se referă la tratati­vele de la Moscova care s-au încheiat prin parafarea Tratatului privitor la interzicerea experienţelor cu arma nu­cleară în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă. (Din presa de dimineaţă). ECOURI m ECOURtl ■ ECOURI . , ~ .j telor SniSnîce "adresat recent'M'i- ■ ASÎOUrarile nisterului de Finanţe în care se " arăta că dacă se va continua ac­■ . r. . ■ j. tuala politică economică numărul IUI „financial limes șomerilor (în prezent de peste o jumătate milion) va spori simţitor 1 ZIARUL „financial Times“ a ţinut de curind să dea asigurări liniştitoare cititorilor săi din rin­­durile marii finanţe britanice. „La bursă perspectivele sunt mai lu­minoase“, vestea publicaţia. După „Financial Times“, „nervozitatea in legătură cu situaţia politică i-a îndepărtat o vreme pe achizitori la bursa de acţiuni“, dar, cu toate că rezultatele alegerilor municipa­le au fost in defavoarea guvernu­lui, in ultima vreme „bursa şi-a reciştigat animaţia”. Pe ce se bazează această «rea­nimare» a bursei nu-i greu de întrevăzut dacă se urmăresc şi celelalte coloane ale sus-zisului or­gan. Citindu-le cei ce se ocupă cu încasarea de dividende au toa­te motivele să se însufleţească. «Nu numai că au survenit o serie de anunţuri excelente, de profi­turi şi dividende (mai ales de la întreprinderile Marks şi Spencers! — subliniază ziarul — dar şi un număr de preşedinţi de consilii de administraţie (mai ales domnul Chambers de la Imperial Chemical) s-au referit in declaraţiile lor (de bilant) la perspectivele sporurilor de profituri pentru anul in curs“. Şi, remarcînd faptul „îmbucurător“ că „în general profiturile sunt pe cale de a creşte din nou“. „Finan­cial Times” trage concluzii opti­miste cu privire la economia An­gliei. Afirmaţiile publicaţiei financiare în ce priveşte optimismul „tăie­torilor de cupoane“ pot avea, fi­reşte, valabilitate , dar concluziile privind ansamblul vieţii economice sunt dezminţite pină şi de un ziar atit de apropiat conservatorilor ca vechiul cotidian londonez „Times“. El vorbea de „multă lipsă şi să­răcie“ şi ataca direct politica gu­vernamentală care „încurajează acumularea de bogăţii prin cel mai mic efort şi prin orice mij­loace care sunt la indemină... Ocro­tirea zeloasă a capitalului, adăuga ziarul, este sprijinită tot mai intens”. Se înțelege că cei 12 000 000 de englezi ale căror venituri - după „Times“ - sunt doar de citeva lire nu văd nici un fel de perspective luminoase de pe urma „reanimă­rii“ bursei. Despre perspectivele marii majorităţi a populaţiei vor­beşte cit se poate de limpede avertismentul Congresului sindica­la venirea iernii. Tot atit de gră­itor vorbeşte şi faptul că 5.000 000 de muncitori britanici se află în prezent angajaţi in mişcări reven­dicative. FILANTROPIE BOM­ISTĂ LA BONN răsună mereu dis­cursuri mieroase şi înflăcărate despre „necesitatea acordării de ajutor dezinteresat pentru ţările africane", despre hotărîrea de a se sprijini dezvoltarea industriei şi culturii ţărilor slab dezvoltate“. S-au organizat chiar „săptămîni ale Africii", menite să demonstre­ze bunele intenţii ale Republicii Federale în această direcţie. Per­sonalităţi oficiale au repetat de nenumărate ori că Germania a rupt, chipurile. Încă din 1918, CU colonialismul, aşa ca nimeni să nu pună la îndoială curăţenia in­tenţiilor bonniste. Dar despre curăţenia acestor in­tenţii vorbeşte deosebit de clar faptul că cei mai aprig cuprinşi de criza de filantropie sunt repre­zentanţi de seamă ai capitalului financiar vest-german - Alois, Flik, Dinkelbach, Reusch etc. „Filan­tropii“ de la Bonn arată o atenţie deosebită Togo-ului, fostă colonie a Germaniei kaiserilor. Această ţară care a obţinut nu de mult independenţa suportă un veritabil asalt de „turişti“ vest-germani. Ziarul industriaşilor din R.F.G., „Industrie Furiei“, pune chiar în­trebarea dacă nu este cazul ca Togo să devină „al doisprezecelea land al R.F.G.“. După cum anun­ţa recent agenţia D.P.A. în oraşul Bremen a fost organizată de cu­rând o acţiune specială „în ajuto­rul misionarilor vest-germani din Togo". Clericii din oraş au făcut apel la tineret să adune sticle goale, care urmează să fie vindu­­te iar banii realizaţi să fie trimişi în Togo. S-a planificat să se strîn­­gă 24 mii sticle goale. „Măreaţa“ acţiune de la Bre­men întregeşte cum nu se poate mai bine tabloul filantropiei vest­­germane. Sticla goală face mult zgomot, dar conţinutul ei repre­zintă exact cam cu ce urmează să se aleagă popoarele vizate de „aju­torul“ unor asemenea filantropi. S. GL. CARTE DE SUCCES EDITURILE engleze sunt foarte amatoare de statistică. In fie­care lună se calcu­lează exact — in lu­mina cifrelor de vin­­zare — care carte s-a bucurat în luna precedentă de cea mai mare cerere. Uneori statisticile nu coincid întocmai dată fiind concurenta in­tre edituri, fiecare căutind a trage spu­za pe turta sa. Luna trecută insă toate statisticile au coincis. S-a declarat în mod unanim că succesul lunii l-a con­stituit o publicaţie so­cotită altădată un concurent puţin peri­culos : un protocol parlamentar. Era insă protocolul şedinţei parlamentului in care s-au discutat aventu­rile picante ale fos­tului ministru de război Profumo cu tinera Christine Kee­ler. Protocolul tipă­rit, intr-un tiraj de 6 700 exemplare, s-a epuizat în citeva ore. Succes de care pu­ţine cărţi s-au bucu­rat în Anglia, dar care a bucurat foar­te puțin pe liderii partidului conserva­tor. Greva generală a cadrelor didactice din şcolile elementare şi medii din Argentina BUENOS AIRES, 27 (Agerpres). « Greva generală a celor 27 000 de cadre didactice din­ toate şcolile ele­mentare şi medii din Argentina a intrat in cea de-a treia zi. Aceasta este cea de-a treia grevă generală din această lună, declarată de Sindi­catul cadrelor didactice din Argen­tina în apărarea sistemului invătămin­­tului popular şi imbunătăţirea con­diţiilor de viaţă ale lucrătorilor din invăţămînt. Diferite partide politice, organiza­ţiile obşteşti şi masele largi ale po­porului îşi exprimă solidaritatea de­plină cu greviştii. Situaţia cadrelor didactice din Ar­gentina este deosebit de grea. Domi­naţia monopolurilor străine asupra e­­conomiei naţionale şi mai ales a mo­nopolurilor nord-americane a dus ţara la criză economică şi politică, care se reflectă asupra situaţiei micilor func­ţionari de stat. In timp ce salariile profesorilor, scrie ziarul „Vanguardia”, a sporit din anul 1958 numai cu 40 la sută, costul vieţii în această perioadă a crescut cu 400 la sută. Numeroşi pro­fesori sunt nevoiţi să-şi părăsească profesia şi să se angajeze în alte servicii. Actualul guvern, întimpinînd greu­tăţi economice, intenţionează să li­chideze invăţămîntul public gratuit şi să sporească numărul şcolilor par­ticulare. Şi aceasta are loc în timp ce in ţară există un număr impre­sionant de analfabeţi. -—■—— ■■■ -o O­o—“— LIBERTATE TERITORIILOR AFRICANE AFLATE SUB DOMINAŢIA COLONIALIŞTILOR PORTUGHEZI! © Dezbaterile din Consiliul de Securitate NEW YORK 27 (Agerpres), în Consiliul de Securitate continuă dezbaterile în legătură cu teritoriile africane aflate sub dominaţia colonia­listă portugheză. In numele grupului ţărilor afro­­asiatice, Republica Gha­na, Marocul şi Filipinele au prezentat Consiliului de Securitate un proiect de rezoluţie în care se subliniază că Portugalia acţionează în teritoriile aflate sub do­minaţia sa colonială contrar princi­piilor Cartei O.N.U. şi rezoluţiilor adoptate în Adunarea Generală a O.N.U. şi Consiliul de Securitate. Proiectul de rezoluţie, citit de re­prezentantul Republicii Ghana, Sa­­ckay, condamnă atitudinea guvernu­lui portughez, violarea repetată a Cartei O.N.U. şi refuzul acestuia de a transpune în viaţă rezoluţiile Adu­nării Generale a O.N.U. şi Consiliului de Securitate. După ce subliniază că „situaţia în teritoriile dominate de portughezi ameninţă grav pacea şi securitatea în Africa“, proiectul de rezoluţie „cere îndeplinirea imediată de către Portugalia a rezoluţiei Adu­nării Generale a O.N.U. din anul 1962, în care se cerea recunoaşterea dreptului populaţiei din teritoriile aflate sub dominaţia portugheză la autodeterminare şi independenţă, în­cetarea represiunilor, amnistie politică şi negocieri cu reprezentanţii partide­lor politice din aceste teritorii, în ve­derea transferării puterii populaţiei africane şi apoi acordarea indepen­denţei. Proiectul de rezoluţie afro-asiatic prezentat în şedinţa din 26 iulie cere, de asemenea, ca toate statele să se abţină de la a mai acorda ajutor gu­vernului portughez în vederea conti­nuării reprimării populaţiei din teri­toriile africane şi, în primul rînd, de a nu mai livra arme şi muniţii. Pro­iectul cere secretarului general al O.N.U. să ia măsuri pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite de Con­siliul de Securitate pînă la sfîrșitul acestui an. ’ Şedinţa specială a Consiliului permanent al N.A.T.O. PARIS, 27 (Agerpres). — La Paris a avut loc şedinţa spe­cială a Consiliului permanent al N.A.T.O., care a dezbătut planul pro­pus de Dirk Stikker, secretarul ge­neral al alianţei atlantice, cu privire la reconsiderarea strategiei N.A.T.O., precum şi studierea necesităţilor pînă în anul 1970. Opoziţia franceză faţă de planul Stikker prevăzută de agenţiile occi­dentale de presă încă din ajunul a­­cestei întîlniri a fost confirmată pe deplin. După cum relatează corespon­dentul din Paris al agenţiei Reuter, citind surse bine informate, „Franţa a opus un „nu” categoric planului Stikker”. După cum se ştie, Franţa este pentru crearea unei forţe de şoc proprii. Pe de altă parte, agenţia Reuter adaugă că majoritatea celorlalţi dele­gaţi la şedinţă s-au pronunţat în sprijinul planului preconizat de se­cretarul general al N.A.T.O., după ce au făcut numeroase sugestii și co­mentarii pe marginea acestui plan. Pag­a 3-a încheierea lucrărilor Consfătuirii primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale C. A. I. R. La 26 iulie 1963, la Moscova şi-a încheiat lucrările Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Cen­trale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şe­filor guvernelor ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Consfătuirea a adoptat un comunicat care va fi dat publicităţii. Cu privire la şedinţa Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia La 26 iulie 1963, la Moscova a avut loc o şedinţă a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. Hotărîrea Consfătuirii primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia După ce a ascultat comunicarea tovarăşului Gromîko, ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., cu privire la tratativele guvernului U.R.S.S. cu guvernele S.U.A. şi Angliei în pro­blema interzicerii experienţelor cu arma nucleară. Consfătuirea primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia aprobă rezultatele acestor tratative care au dus la un acord asupra Tra­tatului cu privire la interzicerea ex­perienţelor nucleare în trei medii —­ în Cosmos, în atmosferă şi sub apă. Realizarea unei înţelegeri în pro­blema interzicerii experienţelor nu­cleare este un rezultat al politicii ex­terne consecvente de pace a Uniunii Sovietice şi a tuturor ţărilor socia­liste, un succes al politicii leninistă de coexistenţă paşnică a statelor cu orînduiri sociale diferite. Consfătuirea consideră că acest tra­tat va contribui la destinderea încor­dării internaționale și va fi un factor pozitiv în lupta popoarelor pentru pace și împotriva primejdiei unui nou răz­boi mondial. (Adoptată la 25 iulie 1963). Prim în cinstea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti MOSCOVA 26 (Agerpres). — TASS transmite : Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au oferit un prînz în cinstea reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti care au participat la Consfă­tuirea în problemele colaborării eco­nomice a ţărilor membre ale Consi­liului de Ajutor Economic Reciproc şi a participanţilor la şedinţa Comi­tetului Politic Consultativ al Trata­tului de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, în numele C.C. al P.C.U.S. şi Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., tova­răşul N. S. Hruşciov a salutat căl­duros pe participanţii la Consfătuire şi a urat popoarelor ţărilor frăţeşti noi mari succese în construcţia so­cialistă. La prînz au rostit cuvîntări: W. Ulbricht, prim-secretar al C.C. al Par­tidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al R­­. Germane ; W. Gomulka, prim­­secretar al C.C. al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez ; Gh. Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al Parti­dului Muncitoresc Romín, președin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne ; T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria; J. Kádár, prim­­secretar al C.C. al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, preşedintele guvernului revoluţionar muncitoresc­­ţărănesc ungar; A. Novotny, prim­­secretar al C.C. al Partidului Comu­nist din Cehoslovacia, preşedintele R. S. Cehoslovace ; J. Tedenbal, prim­­secretar al C.C. al Partidului Popu­lar Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mon­gole. Prînzul s-a desfăşurat într-o atmen­sferă prietenească, cordială. Plecarea delegaţiei române care a participat la Consfătuirea C. L­­. R. MOSCOVA, 26 (corespondentul A­­gerpres transmite:) Vineri seara a plecat din Moscova spre Bucureşti delegaţia romina care a participat la consfătuirea primi­lor secretari ai Comitetelor Cen­trale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale Consiliului de Ajutor Economic Re­ciproc. Delegaţia a fost condusă de tovarăşul Gheorghe Gh­eorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, Emil Bod­­năb­aş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­míné, Alexandru Birlădeanu, mem­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíné, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al­ C.C. al P.M.I., şeful Direcţiei de propagandă şi cul­tură a C.C. al P.M.R. Cu același tren a plecat spre țară Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe al R. P. Romíné, pre­cum și N. Guină, ambasadorul R. P. Romíné la Moscova. La plecare, delegația a fost salu­tată în gara „Kiev“ de tovarășii G. X.­ Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R., V. N. Titov, secretar al C.C. al P.C.U.S., S. A. Skacikov, preşedintele Comitetului de Stat pentru relaţiile economice externe de pe lingă Consiliul de Mi­niştri al U.R.S.S., N. P. Firiubin, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., activiști ai C.C. al P.C.U.S. și alte persoane oficiale. Au fost de față, de asemenea mem­bri ai Ambasadei R. P. Române la Moscova. In cîteva rînduri » la 25 iulie s-a Încheiat Festivalul internaţional al filmului pentru copil care s-a desfăşurat timp de mai multe zile la Gijon (Spania), juriul festivalu­­lui a decern­at marele premiu de aur filmului rominesc de scurt metraj .,De dragul prinţesei", realizat de Ion Po­­pescu-Gopo. (Din presa de dimineaţă). LONDRA. — Agenţia Reuter face cunoscut că aproape 60 de membri ai „Comitetului celor 100 pentru dezar­mare nucleară“ din Londra inten­ţionează să străbată continentul pen­tru a se întîlni în drum spre Atena cu colegii lor din alte ţări. In ca­pitala Greciei ei urmează să parti­cipe la adunarea cu prilejul zilei Hiroşimei, care va avea loc la 5 au­gust, organizată de comitetul grec al celor 100 „Bertrand Russell”.­­ la 26 iulie, N. S. Hruşciov, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit pe Averell Harriman, secretar de stat adjunct al Statelor Unite, şi a avut cu el o convorbire in timpul căreia au fost abordate pro­bleme care interesează ambele ţări. (Din presa de dimineaţă) CAIRO. — Agenţia „France Presse“ anunţă că intr-un discurs rostit la 26 iulie preşedintele Nasser a declarat că alegerile legislative vor avea loc în R.A.U. in cursul lunii noiembrie anul acesta. 9 Partidul Comunist din S.U.A. a dat publicităţii o declaraţie in care cri­tică propunerea cu­ privire la arbitra­jul obligatoriu in litigiul dintre corpo­raţiile feroviare şi sindicatele ferovia­rilor. Dacă societăţilor feroviare li se va permite să introducă noi „reguli de muncă", atunci 80 000 de feroviari vor rămîne fără lucru. Totodată se va crea un precedent extrem de primej­dios pentru celelalte ramuri importante ale industriei. (Din presă de dimineaţă). ROMA. — Slabe mişcări seismice au fost înregistrate în cursul nopţii şi al zilei de 26 iulie in Italia centrală şi de sud. In zori au fost înregistrate mişcări seismice la Terni (la nord de Roma) şi Palermo (Sicilia). Aceasta s-a produs aproximativ în acelaşi timp cu cutremurul de la Skoplje (Iugoslavia). p­­DJAKARTA.­­ Ministrul de externe al Indoneziei, dr. Subandrio, a făcut cunoscut ziariștilor că guvernul indo­nezian a declarat doi viceconsuli en­glezi persoane „non-grata” și le-a fixat termenul de o săptămînă in care trebuie să părăsească țara. Aceasta este o măsură de răspuns a guvernului indonezian provocată de cererea Angliei ca doi­ funcţionari ai consulatului indonezian să părăsească Borneo de nord. BONNUL ANUNŢĂ NOI MĂSURI DE ÎNARMARE A BUNDESWEHRULUI BONN 27 (Agerpres). In timp ce la Moscova se anunţa joi parafarea acordului între repre­zentanţii sovietici, britanici şi ame­ricani cu privire la încetarea expe­rienţelor cu arma nucleară în at­mosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă — la Bonn s-au anunţat noi măsuri pentru înzestrarea Bundeswehrului vest-german. După cum relatează corespondentul din Bonn al agenţiei Associated Press, ministrul vest-german de război, Kai Uwe von Hassel, a anunţat la 25 iulie în cadrul unei conferinţe de presă că au fost încheiate contracte cu uzine producătoare de armament în vederea fabricării a­­ 500 tancuri de tipul „Standard“ şi 600 de tancuri uşoare pentru unităţile vest-germane. PARIS 27 (Agerpres). La 26 iulie, a fost difuzată scrisoa­rea lui Anvar Mustafa, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Irakian. La 21 iulie 1963 autorităţile irakiene, se spune în scrisoare, au săvîrşit o nouă crimă monstruoasă, executînd fără nici un fel de judecată pe Jamal Al-Haidari, membru al Biroului Po­litic şi al Secretariatului C.C. al P.C. din Irak, pe Muhammed Saleh El- Abadji, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Irak şi pe eminen-9 Ministrul de externe al Republicii Arabe Yemen, Mustala Yacub, a pro­testat pe lingă guvernul englez împo­triva violării spaţiului aerian al Yeme­nului de către aulatine engleze in­ zi­lele de 22 şi 23 iulie. (Din presa de dimineaţă). LONDRA. — La 26 iulie ziarul «MANCHESTER EVENING CHRO­NICLE” care apare la Manchester de 66 de ani, şi-a încetat existenţa. Mo­tivul închiderii acestui ziar îl cons­tituie dificultăţile financiare, tul cetăţean democrat, cunoscutul scri­itor Abdel Djabbara Baha. „Guvernul irakian săvîrşeşte aceste acte criminale, se arată în scrisoare, în timp ce milioane de oameni îşi ridică vocea cerînd încetarea imediată a asasinatelor, eliberarea tuturor de­ţinuţilor şi încetarea exterminării în masă a poporului kurd, care cere autonomie în cadrul Republicii Irak“. „Fărădelegile autorităţilor irakiene, se spune în scrisoare, trebuie să fie condamnate cu asprime de toate or­ganizaţiile internaţionale, oficiale şi obşteşti, precum şi de toţi apărătorii libertăţii democraţiei, al respectării drepturilor omului şi legilor“.­­ După cum relatează ziarul vest­­german „Die Welt", ţăranii din landul Behania Pălatiriat, profund nemulţumiţi de atitudinea pasivă a guvernului fe­deral în problema preţurilor produse­lor agricole, au hotărît să organizeze puternice acţiuni de protest. La un miting ţinut in localitatea Lambsheim ei au hotârit, printre altele, organiza­rea de demonstraţii de protest pe şo­sele pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra gravei lor situaţii, ca urmare a preţurilor derizorii pe care Ie obţin pentru produsele lor. (Din pre­să de dimineaţă). SN CITEVA HINDUIM In cîteva rînduri ALŢI PATRIOŢI IRAKIENI EXECUTAŢI DE AUTORITĂŢILE BAASISTE Aspect d­in timpul evenimentelor provocate de elementele procolonialiste din Guyana britanică. Anglia a trimis cu acest prilej noi efective militare (fotografia de mai sus), sage însă au lăsat pe provocatori să-şi desfăşoare acţiunile» i /* i ^ Mecanică er ca­ scfiiţe în creion (Uimire din pag. 1) părere el — poate să dea mai mult. Totul depinde de Omul de lingă Cap. Cilici îşi pitile­giţică ceva în capi... Ştiţi ce va să zică 138 de dinţi de la coroana morii de Ciment ? inchipuiţivă mai întli coroana­­ 4 800 de milimetri în diametru. Şi dinţii sunt zdraveni, pe măsura ,,gingiilor“ care-i suportă. Ca să prelucreze o asemenea dantură, ma­şina trebuie ea însăşi să aibă proporţii impunătoare. Maşina la care lucrează Ion Eftimie, denumită modul, are într-adevăr aseme­nea proporţii. Cineva spuflea că aduce CU un pachiderm gigantic. Mă rog, com­paraţia îl lasă rece pe Eftimie. La ma­şina lui, figurile de stil au precizia cal­culelor matematice. Pînă şi numele ei este împrumutat din matematică, de ce anume, fiind gata să-ţi demonstreze, cu creionul în mină, chiar Ion Eftimie. La aceşti oameni ai uzinei, studiul este, dacă vreţi, un soi de defortitafie profesională. Indeminarea goală nu ajun­­ge. Mai e nevoie şi de o cunoaştere solidă a unor noţiuni care, aparent, ţin de domeniul teoriei. Şi chiar dacă ai patruzeci de ani, pot mina frumuşel pe creion şi hirtie, şi te socoteşti învăţăcel pe viaţă. Este­ o mare apropiere între Ionescu — Niţică Eftimie, şi puntea aceasta peste trei generaţii a tras-o emulaţia Spre cunoaştere, dorinţa de autoperfecţionare. Fiindcă ponderea principală în greu­­tatea secţiei mecanică grea o aduc, fi­­reşte, oamenii... DE LA ETAJUL 12... (Urmare din pag. 1) cozoroc pe creştet. Mult in dreapta se zăreşte linia de blocuri de pe Di­­nicu Golesc­u si, in sfirsit, vestitul bloc 2 prim, de pe bd. 1 Mai, con­struit iu numai 76 de zile, din pa­nouri prefabricate. Intr un alt punct cardinal se văd — ca o linie creionată pe o priză — etajele superioare ale turnurilor şo­selei Giurgiului. (Acolo s-a înălţat cea mai înaltă construcţie a anului, de 16 etaje). Pe chipul bab­b­ulu­i Bucureşti cresc vertiginos semne ale tinereţii. Pretu­tindeni verdeaţă multă, nenumăraţi plopi. Pretutindeni, vechiul de­cor e p­refăcut parcă de mina pri­cepută a pictorului care li aduce esen­ţiale retuşuri, adăugiri şi croieli, pe măsura orînduirii noastre socialiste.. Prietenii mei scoteau la fiecare ro­tire a capului exclamaţii. — Uite ce mir e lacul Herăstrău. — Parcă am fi vecini cu Casa Semi­­teii. . — Am descoperit pădurea Băneasa. — Iată şi cupola Circului. — Ce mu­sivă e calea Griviţei. Când am coborît de la „12“, se şi decisese .. data mutării , chiar pentru a doua zi. Şi cine era mai entuzias­mat, mai „ameţit“ ? Soţia amicului meu, ea care era să se lase păcălită de o veche hartă și de niște gusturi depășite..

Next