Informatia Bucureştiului, iunie 1965 (Anul 12, nr. 3676-3700)
1965-06-22 / nr. 3693
Inaugurarea „nocturnelor“, agreabilele seri fotbalistice de pe stadionul Republicii, se face mîine de către Steaua, reputata noastră formaţie pe plan internaţional, şi Stade Franţais, o echipă de asemenea de rezonanţă din fotbalul francez. Prezenţa unor jucători de consacrată valoare tehnică în componenţa ambelor formaţii garantează un spectacol de calitate. Fotbaliştii francezi au sosit ieri la amiază, cu avionul, din Uniunea Sovietică. Ei au deplasat întregul lot de jucători cărora li se adaugă Milutinovici. Aşa cum am anunţat, faimosul internaţional iugoslav a petrecut citeva zile la Belgrad, de unde revine spre a participa la jocurile echipei lui la Bucureşti şi Ploieşti. Stade Franţais este considerată, în momentul de faţă, ca una dintre echipele fotbalului galic dispunind de un lot dintre cele mai valoroase. Prezenţa internaţionalilor francezi Camus, Bacquet, Stako, Margan, Peri, a internaţionalului Augoslav Milutinovici şi a internaţionalului elveţian Pottier anunţa formaţia pariziană drept una dintre principalele pretendente la titlu în campionatul recent încheiat. Dar comportarea inegală, deşi onorabilă in faţa fruntaşelor clasamentului (Nantes, Bordeaux etc.) a scos-o din lupta pentru şefie. Stade Franţais a parti HONE, IA LUMINA REFLECTOAMILOR STADIONULUI REPUBLICII STEAUA-STADE FRANCAIS PARIS cipat la „Cupa oraşelor tîrguri" unde a trecut de Betis Sevilla (1—1 la Sevilla şi 2—0 la Paris), fiind eliminată — la mare luptă — de Juventus, (care a ajuns acum în finala competiţiei), după un 0—0 la Paris şi un 0—1 la Torino. STEAUA, care a dovedit de atâtea ori că este capabilă de apreciate comportări în meciurile internaţionale, ţine să confirme această reputaţie. Informaţia de mâine seară vor apărea jucătorii utilizaţi în jocul de campionat cu C.S.M.S. Iaşi, alături de alţii ca Pavlovici şi Negrea (refăcut după accidentul suferit). Partida va începe la ora 20. Joi, Stade Franţais va juca la Ploieşti cu Petrolul. Trei dintre cei mai valoroşi jucători ai lui Stade Franţais (de la stingă la dreapta): Peri, Maryan şi Milutinovici. Din fotoliul telespectatorului O mare acuratețe a caracterizat majoritatea programelor artistice ale acestei săptămîni, indiferent de genul abordat (muzică populară intr-o formație excelentă dirijată de P. Oprea, seară de cinematecă consacrată regretatului Gérard Philipe, montaj de operete ş.a.m.d.. Dar fără îndoială că momentul cel mai remarcabil din întregul programa constituit spectacolul de teatru realizat în studio cu „Neînţelegerea" lui Camus. Regizorul Dinu Cernescu a reuşit să redea cu măiestrie atmosfera acestei piese stranii în care goana după „fericire" a unora trece prin asasinarea unor necunoscuţi a căror vină unică este de a alege un anumit han şi nu altul pentru a petrece o noapte. Evitând efectele facile pe care le oferea pretextul „senzaţional“ al piesei, regizorul a pus accentul pe drama psihologică a eroilor, evitind să insiste asupra coincidenţei tragice a „neînţelegerii“ care a inspirat titlul lucrării-Am apreciat în mod deosebit felul in care a fost gîndit telegenic spectacolul, folosirea abilă a alternanţelor de prim planuri, modul cinematografic de a crea adincime decorului. Jocul actorilor a fost îndreptat spre o permanentă interiorizare, spre o economie maximă de gestică, spre o montare şi o cizelare cu totul remarcabile. În rolul mamei, Eliza Petrăchescu a realizat o veritabilă creaţie de care ne vom aminti multă vreme. Oboseala mamei, dorinţa minată pînă la obsesie de linişte, de încheiere a socotelilor cu viaţa, şi-a găsit o expresie atît de puternică incit uneori pină şi vorbele au fost de prisos. Voluntară, severă, rece ca un sloi de gheaţă, eroina interpretată de Olga Tudorache a fost adevărata furie antică dezlănţuitoare a tuturor nenorocirilor. Dintre ceilalţi interpreţi trebuie amintit Gheorghe Dinică care şi-a arătat o nouă faţetă a talentului său multilateral intr-un rol lipsit aproape de cuvinte, rol totuşi esenţial în economia dramei. Acel „NU !“ exprimind refuzul încăpăţînat al eroului de a ajuta un Ins aflat în suferinţă reprezintă poate în formă concentrată întreaga morală a acelei lumi amorale unde se situează acţiunea. Pentru că o asemenea piesă se pretează la interpretări diverse şi chiar contradictorii, ea a fost prefaţată de o prezentare şi urmată de o discuţie. Am preferat — în ceea ce ne priveşte — prezentarea pentru că aceasta a avut meritul clarităţii, în vreme ce discuţia — cu excepţia intervenţiilor substanţiale ale criticului N. Tertulian — a fost destul de lipsită de sevă. De vină era poate şi ora pentru că — de ce n-am mărturisi-o — la miezul nopţii este dificil să mai captezi interesul telespectatorilor ! Saşa Georgescu Spicuiri din programul internaţional al poloiştilor noştri • TURNEUL TN ŢARA NOASTRA AL ECHIPEI DE TINERET A R. D. G. • LUNA VIITOARE, O IMPORTANTA ÎNTRECERE LA BUCUREŞTI • O SELECŢIONATA DIVIZIONARA TN U.R.S.S. Pentru poloiştii noştri Sezonul internaţional a început de mult, însă primele jocuri în ţara noastră ale acestui nou sezon internaţional vor avea loc în cursul acestei săptămîni. începutul îl va face selecţionata de tineret a R.D. Germane, care, aşa cum s-a mai anunţat, susţine trei jocuri: la 24 iunie, la Cluj, cu o selecţionată locală, iar la 26 şi 27 iunie, la Tg. Mureş şi, respectiv, la Bucureşti, cu selecţionata de tineret a ţării noastre. Şi pentru că am amintit de selecţionata de tineret a ţării noastre — din care, printre alţii, fac parte Mureşan (Rapid), Novac, Popa (Dinamo Bucureşti), Fülop (Mureşul Tg. Mureş), Popescu (Progresul) şi Leszai (Ştiinţa Bucureşti) — aceasta are asigurat în continuare un bogat program internaţional, din care vom sublinia participarea ei la turneul de la Varna (august). Ca de obicei, în fiecare vară, federaţia noastră de specialitate organizează luna viitoare la Bucureşti, în frumosul bazin Dinamo, un turneu internaţional la care alături de selecţionatele — de seniori şi de tineret — ale României vor fi prezente primele garnituri ale Ungariei, R. D. Germane, Suediei şi Cehoslovaciei. ★ Zilele trecute şi-a început turneul în U.R.S.S. o selecţionată divizionară din ţara noastră. La Baku, poloiştii români au întîlnit reprezentativa R.S.S. Azerbaidjene. Primul meci a revenit oaspeţilor cu 4—1, iar revanşa gazdelor, cu 5—2. Campionatul orăşenesc de fotbal al categoriei i - a Încheiat Formaţiile din prima categorie a campionatului orăşenesc de fotbal şi-au încheiat duminică întrecerea. După cum era cunoscut, seriile au fost cîştigate de VIITORUL ELECTRONICA (antrenor S. Taciuc) şi LAROMET (antrenor M. Bărbulescu), aflate în baraj pentru desemnarea campioanei Capitalei. Despre aceste echipe care, la seniori, au obţinut cele mai bune punctaje se poate spune că, în timp ce Viitorul Electronica a reeditat succesul din campionatul precedent (de astă-dată însă mai dificil), Laromet a făcut un remarcabil salt călitătiv (atît la seniori cît şi la juniori) fiind cîştigătoare de mai multe etape. Poziţia Viitorului Electronica a fost cel mai mult ameninţată de Granitul (antrenor O. Mateescu) şi Autobuzul (antrenor E. Samureanu) mult schimbate în bineGranitul a fost într-un timp şi lideră), ele capotînd aproape de final. De menţionat că juniorii Granitului s-au dovedit cei mai valoroşi, ei urmînd să susţină un baraj cu cei ai Larometului. Bune sînt de asemenea şi locurile echipelor I.Q.R. într-o evoluţie mult superioară anilor trecuţi şi Vulcan care la începutul returului se număra chiar printre aspirantele la şefie. Pe o linie constantă au evoluat Gloria, I.C.S.I.M. şi Electromagnetica. Sub valoarea utimelor sezoane a concurat T.U.G., în special la juniori. Noile promovate Săgeata şi Avîntul 9 Mai au făcut o figură onorabilă, fiind aproape în permanenţă situate la mijlocul plutonului. Chimia (ca de obicei, în subsolul clasamentului) s-a salvat de astă dată abia în ultima etapă. Pe ultimele două locuri s-au clasat Petrolul (anul trecut pe locul 7) şi Timpuri noi a cărei asociaţie a privit întrecerea cu acelaşi dezinteres ca şi în disputa anterioară cînd a scătuit de la retrogradare ca prin urechile acului. In seria secundă, după Laromet care în majoritatea etapelor (ca urmare a notei superiorităţi demonstrate) a condus cu peste 10 puncte, s-au clasat Constructorul (antrenor T. Popescu) şi Abatorul (antrenor C. Minciu), ambele dovedind un plus de valoare (ieşită în evidenţă mai cu seamă în retur) faţă de anii precedenţi. Formaţiile Voinţa, Bumbacul, Spic de grîu (aceasta, cu un puternic finiş, a săltat la mijlocul clasamentului), Quadrat şi Banca de investiţii s-au comportat asemănător anului trecut. Sub posibilităţile cunoscute au evoluat campioana din întrecerea precedentă, Automatica (mai cu seamă la juniori) şi Sirena care căzuse în zona celor ameninţate cu retrogradarea. Confecţia a evoluat la fel de slab, ea scăpînd de emoţii abia in penultima etapă. Dintre cele două promovate, Dinamo B şi F.C.M.E., prima (clasată în tur pe locul III) a reuşit să se acomodeze cu dificultăţile întrecerii (a dispus, e drept şi de jucători de valoare), in timp ce a doua nu a putut rezista trenei celorlalte formaţii cu loturi mai omogene şi experimentate. Pe ultimul loc s-a clasat Icar (anul trecut pe locul 7) care retrogradează după un stagiu în categoria I de mai bine de 10 ani. Echipele de pe locurile 13, Petrolul şi F.C.M.E. nu pot fi încă declarate retrogradate, ele continuînd să se antreneze. Aceasta din motivul că în eventualitatea promovării in categoria C a campioanei oraşului Bucureşti, ele vor trebui sa susţină un baraj neutru ocuparea locului vacant (amintim că al doilea meci de baraj dintre Viitorul Electronica și Laromet — primul încheiat nedecis (0—0) — are loc astăzi, de la ora 18, pe terenul acesteia din urmă). In seria I din meciurile ultimei etape, interesau în mod deosebit întănirile: SERIA I CLAS Chimia — Vulcan și i.o.R. — Petrolul care aveau de stabilit pe ocupanta locului 13. Cum Chimia a învins cu 4—1 la seniori și cu 3—1 la juniori, iar Petrolul a pierdut cu 3—2 la seniori și cu 1— 0 la juniori, aceasta din urmă a cobortt pe penultimul loc. Au mai cucerit cite patru puncte: Granitul: 2—0 și respectiv 3—1 cu Timpuri noi si Gloria 6—1 și 6—3 cu Electromagnetica. Trei puncte au acumulat : Săgeata 2—2 şi 3—1 cu Avîntul 9 Mai şi T.K.G. 2—0 şi 2— 2 cu Viitorul Electronica care au jucat in cursul săptăminii trecute. Si-au împărţit punctele Autobuzul cu I. C.S.I.M. 1—1 şi 0—0. In seria a 11-a echipele nu au avut de jucat decit pentru ocuparea unui cit mai bun loc. Rezultatele înregistrate sunt următoarele: Quadrat — Sirena 4—2 la seniori şi 1—2 la juniori ; Icar — F.C.M.E. 3—1 şi 3—1 ; Abatorul — Bumbacul 5—1 şi 3— 2 ; Spic de grîu — Dinamo B 3—0 (neprezentare) şi 0—2; Confecţia — Banca de investiţii 6—0 şi 3—0 (neprezentare) Constructorul — Automatica : se joacă joi, de la ora 16 pe teren Betonul: Voința — Laromet l—l şi l—o (s-a jucat săptămîna trecută). MENTE D, Porumbacu SERIA A II-A Meciul de juniori Dinamo B — Abatorul urmează să fie reprogramat. CLASAMENTE 1. Iiit. Elect. 52 14 7 5+13 9 4 97,52 70 2. Granitul 52 11 8 7+17 4 5 112:57=68 3. Autobuzul 52 14 5 7+13 5 8 82:46=64 4. I.C.R. 52 13 3 10+10 8 10 89:77*55 6. Vulcan 52 7 7 12+14 5 7 78:74=54 6. Gloria 52 8 9 9+11 5 10 94:72=52 7. Săgeata 52 9 10 7+ 9 5 12 60:82=51 8. T.U.G. 52 10 7 8+ 7 8 11 71:64=50 9. Î.C.S.I.M. 52 12 7 7+ 7 5 14 67:68=50 10. El.-mag 52 7 10 9+10 5 11 77:86 = 49 11. Av. 9 Mal 52 11 6 9+ 7 2 14 65:95=47 12. Chimia 52 8 7 11+ 8 7 11 56:83=46 13. Petrolul 52 4 6 16+12 5 8 69:91=43 14. Timp. noi 52 3 10 13+ 4 5 17 41:90=29 1. Laromet 52 14 9 3 + 19 3 4 124:38 = 78 2. Constr. 50 17 1 7 + 14 3 8 82:71=66 3. Abatorul 51 13 8 5+11 4 10 76:66 = 60 4. Voinţa 52 13 8 5+ 7 7 12 94:67=55 5. Auto-ticn 50 12 8 5+ 7 7 11 78:67=53 6. Bumbacul 52 7 3 17+16 3 6 92:93=51 7. Spic grâu 52 9 8 9 + 8 9 10 69:75= 51 8. Quadrat 52 8 5 13 +10 8 8 84:87=49 9. Dinamo B 51 11 4 11+ 9 5 11 96:102=40 10. Confecția 52 6 7 13 + 8 12 6 60:74 = 47 II. Sirena 52 6 5 15+11 6 9 76:78=45 12. B. invest. 52 8 7 11+ 8 5 13 73'97=44 13. F.C.M.E. 52 8 6 12+ 5 4 17 57:105=36 14. Icar 53 7 5 14+ 6 4 16 33:63=35 Pe şantierele muncii patriotice ininiiiiumiimtimiiinMimiimmmimiiiiiimiiHiiuiiiiiumMmtniimimmimiimmiiiiiuiiimimmiimmmmummiiiiiimmiiut Raionul 23 August Cunoscuţi ca vrednici gospodari ai oraşului, mii de cetăţeni im raionul 23 August au dăruit duminică, multe ceasuri din timpul torabei muncii patriotice, pe şantierele de gospodărire şi înfrumuseţare, organizata prin grija statului popular raional. ...Punctuali, ca de obicei la asemenea acţiuni, peste 2500 de cetăţeni ser- 030 prezenţi, la ora 7,30, intr-un punct situat pe firul şoselei Pantelimon , nu departe de podul cu acelaşi nume şi de impunătoarea Fabrică de încălţăminte „Progresul“. Se lucra intens, organizat, în cadrul a două şantiere. Primul, aflat Pe partea stingă a şoselei orientată cu intrarea spre Bucureşti, va transforma în curînd, citeva hectare de terenuri în pantă, intr-un frumos parc dotat cu cele nesesare distracţiei şi odihnei, peste drum. al doilea şantier, de proporţii mai însemnate, cunoştea de asemenea forfota participanţilor. Aici, este aproape terminat, graţie aceloraşi harnici gospodari un mare şi minunat complex sportiv. Astfel, cu migală şi pricepere s-au executat ultimele retuşuri la un teren de fotbal încins de o pistă special amenajată pentru concursurile de dirttrack şi la un teren de handbal, la alte două terenuri pentru volei, la unul de baschet, două de tenis etc. In această activitate s-au evidenţiat cetăţenii şi deputaţii circumscripţiilor 95, 129, 130 şi 197. Pe ambele şantiere, lucrează de asemenea tineri din uzinele, întreprinderile şi instituţiile aflate în cuprinsul raionului. Pe la începutul anului şi pînă în prezent munca patriotică pe aceste şantiere s-a concretizat in cifrele unui bilanţ simplu, dar preţios: 600 000 de cetăţeni — 2 000 000 ore de muncă patriotică prestate, sau 4 ooo ooo lei economii. Tot duminică dimineaţă, alţi 1500 de cetăţeni ai raionului au amenajat terenurile din preajma blocurilor din cartierul Balta Albă. Au fost executate taluzări şi nivelări de pămint, s-au plantat pomi şi arbuşti ornamentali, ca să nu mai vorbim de miile şi miile de flori sădite. La Gara de Est, 200 de cetăţeni au lucrat la amenajarea unui spaţios teren de joacă pentru copii situat in vecinătatea blocului 51. V. lonescu „TOUR DE L'AVENIR“ Cursa ciclistă internaţională „Tour de l’Avenir“ a continuat ieri cu desfăşurarea etapei a doua, Köln—Eupen (127,500 km) câştigată de Mariano Diaz (Spania) în 3h 16'38’’. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine : Leiden (Olanda), Desvages (Franţa), Kirilov (R. P. Bulgaria), Saris (Spania) toţi cu timpul de 3h 17T7’. Cicliştii români C. Dumitrescu şi L. Zanoni au sosit cu al treilea pluton cronometrat în 3h 22’01“. La interval de un minut şi jumătate a trecut linia de sosire un alt grup în care se aflau Ciumeti, Bădără şi Rusu. In clasamentul general individual conduce Peffgen (R.F.G.), urmat de Claude Guyot (Franţa) la 15“, Groskot (Franţa) la 30“. Astăzi are loc etapa a treia, Eupen—Liege (130 km.). --------------- Pe scurt®Pe scurt • In finala turneului internaţional masculin de baschet de la Bruxelles s-au întîlnit Rapid Bucureşti cu campioana Belgiei, R. C. Maiines. Bucureştenii au cîştigat, după prelungiri, cu 86—84, cucerind „Cupa celor patru naţiuni*. • Finala campionatului republican ciclist de contratimp perechi se va desfăşura duminică pe şoseaua Olteniţei. • La „Regata Grimnau“ care va avea loc sîmbătă şi duminică la Berl Un, ţara noastră va fi reprezentată de 17 canotoare membre ale cluburilor Metalul Bucureşti, Ştiinţa Bucureşti şi Voinţa Timişoara. • Ediţia din acest an a campionatului republican de pentatlon modern se va desfăşura la Bucureşti între 30 iunie şi 4 iulie. íme INSTITUTUL DE CERCETĂRI FORESTIERE Bucureşti, şos. Pipera nr. 16, raionul 1 Mai ANUNŢA ŢINEREA UNUI CONCURS care va avea loc în ziua de 30 iunie 1965, orele 9, la sediul institutului, pentru ocuparea următoarelor posturi vacante la staţiunea experimentală Piteşti: LABORATORUL INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI • un post de sef laborator, pentru care se cere inginer specializat in probleme de industria lemnului inclusiv producţia de mobilă. • un post de cercetător principal, inginer specializat în produse finite din lemn. • un post de cercetător principal, inginer specializat In tratamente termice, antiseptice şi ignifuge. • doi tehnicieni I specializaţi în industria lemnului. LABORATORUL MECANIZAREA LUCRĂRILOR FORESTIERE • un inginer silvic specializat In probleme de mecanizarea lucrărilor forestiere. Concurenții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute in actele normative. înscrierile la concurs se fac la sediul institutului, la serv. administrativ-personal cel mai tîrziu pină în ziua de 26 iunie 1965, și vor fi însoțite de următoarele acte : • copia legalizată după diploma de stat pentru personalul de cercetare ; • copia legalizată după actul de studii prin care s-a dovedit calitatea de tehnician, pentru tehnicieni; • un memoriu de activitate tehnico-ştiinţifică, însoţită de o listă a lucrărilor elaborate şi publicate; • copie după certificatul de naştere. UNIUNEA COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI BUCUREŞTI ANUNŢĂ că datorită schimbării adreselor la o serie de unităţi, broşura „2000 adrese utile“ nu mai corespunde situaţiei actuale, pierzîndu-şi valabilitatea. Pentru orice informaţii privind deservirea populaţiei de către unităţile cooperativelor meşteşugăreşti, vă puteţi adresa CENTRULUI DE INFORMARE U.C.M.R. din calea Plevnei nr. 1 la tel. 35.19.32—35.19.30. iiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmmiiHiimiiiiiiin. S ÎNTREPRINDEREA CONSTRUC- = Ţni MONTAJ NR. 1 = § angajează pentru București = 3 ~ INGINERI constructori; = c — INGINER autorizat l.D.E.B. = S pentru post de energetic; B -5 " ■ ....... — S De asemenea angajează maiștri = H constructori prin = CONCURS 2 Prezentarea se face in strada — Boerescu Năsturel nr. 20, raionul S T. Vladimirescu. Er îîiiiiinintiimimmuiimiiiiiminiiimilimimiiiiil COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCINTEK” angajează prin CONCURS • 2 maiştri pentru secţia tipar înalt; • 1 maistru pentru secţia de culegere manuală. Concursul va avea loc la data de 3 LVI. 1965. Doritorii se vor adresa la etaj II, camera 224, cu actele necesare, pînă la data de 24.06. 1965. D Baletul modern din Pecs eci „modern" înscris ţie cartea de vizită a ansamblului. S-ar fi putut crede că vocabula, plasată ostentativ în titlu, condensează in şase litere un manifest declarind refuzul clasicismului. Şi iată că prima piesă din programul artiştilor maghiari — „Studii In albastru“ — are ca suport muzica lui Vivaldii Dezminţire ? Paradox ? Nici una, nici alta. Am avut revelaţia unui eseu contemporan asupra muzicii de acum citeva secole. Căci, parafrazind un aforism al lui Lucian Blaga, dacă eseul este romanul unei idei, „Studii In albastru“ au fost romanul unei muzici, cu capitolele caligrafiate divers, dar integrale ireproşabil opului. In transcriptia balerinilor maghiari, muzica lui Vivaldi are cinci seninătăţi celeste, cinci gravităţi solemne, e cind graţioasă in arabescurile punctate cu subtile picanterii, cind respiră o delicată euforie poate cam mea dichisită, în genul tablourilor lui Vaneau. Am avut impresia unei excelente muzicalităţi a interpreţilor, pregnantă cu deosebire in Concertul in Re maior unde Uhrih Dora şi Csiro Ferenc au materializat parcă fluiditatea şi rezonanţele tulburătoare ale muzicii dialogată de Haut şi fagot. Moderni cu orice preţ, balerinii din Pecs ? Am înclina să credem că nu. Căci variaţia şi inventivitatea limbajului coregrafic apare dintr-o perfectă stăpinire a vocabularului clasic. In tot programul, tezaurul coregrafiei clasice alimenta ca un izvor subteran, distilat in originale retorte, un limbaj care se articula nu numai „pe poante", ci cu trupul întreg. Încordat pentru maximă expresivitate, In „Balada groazei", pe un libret axat pe ideea că in cei buni există atita puritate sufletească incit pină la urmă binele şi frumosul triumfă asupra ticăloşiei, Eck Imre a conceput o coregrafie impregnată de un dramatism cu atît mai atroce, cu cit nu asistăm la dezlănţuiri temperamentale incandescente. Dimpotrivă, cei trei zbiri — cu referiri clare la fascişti — au monstruozitatea roboţilor glaciali pină la oroare, in alcătuirea lor de mecanisme. Trei personaje cărora interpreta (Heteny Janos, Bretus Maria, Toth Sándor) le-au conferit parcă un blindaj dezumanizant. Concepţia coregrafului e consecventă, cu o singură fisură care anemiază in parte apoteoza binelui: interpreta personajului feminin (Árva Eszter) face din personajul ei o oleire desuetă, melodramatică, de roman In fascicule. Tot lupta intre bine și rău — temă foarte veche — traversează piesa „Concert pentru culorile curcubeului" pe muzica lui Hidash. Original amendament la cunoştinţele noastre despre spectrul solar! Să descoperi afinităţile, cu tentaţii reciproce brusc trînate, intre Verde şi Albastru ; să vezi jubilarea explozivă a Galbenului; să percepi joaca de dragoste Intre Roşu şi Portocaliu, grotescul de parodie al Violetului şi demonicul Negrului — iată o idee care merită aplauze. O dramă întreagă — euforia Albului tulburată de intervenţia Negrului şi regăsită in final — face din curcubeu mai mult decit o noţiune din cartea de fizică sau arcadă decorativă pe cer: metaforă. „Var tot luni pe tema unei întăniri" (muzica — Vujicsics T.), a fost exact la antipodul „Studiilor in albastru", în locul armoniilor lui Vivaldi — o suită de muzică uşoară din zilele noastre. In locul unei meditaţii contemporane pe o temă veche — scene din viaţa de azi. Cu tumultul străzilor, cu ezitările trecătoare a doi tineri ce se regăsesc în duelul dragostei adevărate. Baletul amintea parcă o șansonetă cîntată de Aznavour sau Bécaud, cu straiele și refrenele ei aiternind gluma spirituală cu melancolia ușor ironizată, poezia delicată cu cochetăria fermecătoare, tristeţea mascată cu un suris şi bucuria stăpiniţi de un zimbet amuzat. O şansonetă dansată cu vervă şi bun gust de Árva Eszter şi Csiro Ferenc, secondaţi cu brio de întreg ansamblul. La toate acestea se adaugă piesa „Priza de păianjen“, prilej de demonstraţie a virtuţilor acrobatice ale balerinilor. Intr-un interviu, balerinul Toth I Sándor declara : „Dacă ar exista spiriduşi sau zine şi ar vrea să-mi Îndeplinească o dorinţă, aş cere picioare mai rezistente". Se pare că spiriduşii (sau zineie) au dăruit balerinilor din Pecs altceva, pe coregraful Eck Imre. Adică — pe specificul lor — un vrăjitor cu idei originale, cu fantezie, cu pasiune pentru munca asiduă. I-am reproşa doar un singur lucru : tendința către un hieratism exagerat. Neîndoios, se realizează o sugestivă plastică a personajelor In scenă, merglnd uneori pină la statuar. Insă chiar cea mai perfectă statuie rămine de piatră, cu inima rece. A. Sandu Pág. 93-9 FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ SALA MICA A PALATULUI miercuri 23 iunie 1965, ora 20 CONCERT DE MUZICĂ DE CAMERĂ al formaţiilor de instrumentişti din Iaşi ELISE POPOVICI — pian ; ION MICA — clarinet; şi cvartetul compus din: ŞTEFAN LORI — vioara I ; GHEORGHE BOTEZ — vioara II; GASPAR MARKOS violă: GHEORGHE RUS — violoncel In program lucrări de : HACIATURIAN, TIBERIU OLAH, MOZART, DVORAK Biletele se găsesc la Sala mică a Palatului, str. Știrbei Vodă nr. 1, telefon 14.59.87. Cunoaşteţi DELTA? Participaţi la excursiile ele 7 zile cu vasul dormitor în Delta. Vasul parcurge unele din principalele canale ale Deltei, lacurile Razelm, Dranov, Matiţa, şi trece prin numeroase locuri pitoreşti, în program 3 zile plajă la Sulina. Programul excursiei II găsiţi la sediile agenţiei O.N.T. Bucureşti din calea Victoriei nr. 100, bd. Republicii nr. 68 şi la filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Alexandria, unde se primesc înscrieri pentru excursiile din lunile iunie, iulie şi august. PARTICIPAŢI la Concursul special Pronoexpres din 23 iunie la care se atribuie: 10 autoturisme, motociclete, frigidere, televizoare, maşini de spălat rufe, magnetofoarte şi alte numeroase ciştiguri in OBIECTE şi BANI. Azi ultima zi pentru depunerea buletinelor Dezvoltarea producţiei articolelor de uz gospodăresc (Urmare din pag. 1) reducerea volumului de proiectare cu 40—50 la sută, reducerea duratei de execuţie a s.d.v.-urilor. • Folosirea răşinilor epoxidice la executarea matriţelor de ambutizare. Numai întreprinderea „Bucuria copiilor", de pildă, prin folosirea acestor răşini poate obţine într-un an economii suplimentare în valoare de 100 000 lei. • Mergînd pe linia prezentării produselor în condiții cât mai atrăgătoare se cere realizarea de ambalaje din folii de material plastic prin procedeul formării sub vid. îmbunătăţirea calităţii produselor Preocupările pentru creşterea producţiei articolelor pentru uzul casnic şi gospodăresc sînt împletite în acelaşi timp cu cele privind îmbunătăţirea calităţii lor. Eforturile în această direcţie se cer însă intensificate, pentru ca toate produsele executate să corespundă exigenţelor crescînde ale beneficiarilor. Astfel, se va trece la introducerea procedeelor moderne de lustruire mecanizată a tuturor produselor şi decuparea vaselor emailate şi a reperelor pentru maşini de gătit şi sobe în instalaţii mecanizate. Rezolvarea problemelor complexe pe care le ridică marea varietate de produse destinate uzului casnic şi gospodăresc necesită totodată întărirea şi perfecţionarea colaborării dintre întreprinderile producătoare şi cele ale comerţului. Căpătînd un caracter permanent şi sistematic, această colaborare va contribui la soluţionarea problemelor legate de lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii, asigurarea unei concordanţe între necesităţile pieţii şi posibilităţile de producţie. Dezbaterea proiectului de Directive de către colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile producătoare va constitui un prilej de analiză temeinică a realizărilor de pînă acum, precum şi a deficienţelor ce mai persistă în scopul descoperirii şi valorificării tot mai largi a rezervelor interne, astfel încît sarcinile trasate de partid să fie înfăptuite cu succes. OAMENI Şl ANI firă spre localităţile In care sunt livrate produsele ce poartă marca fabricii. In multe din aceste uzine există şi harta lumii avlnd Însemnate, pe aproape toate paralelele şi meridianele, ţările in care sunt exportate produsele industriei noastre. Marca „I.C.S.I.M." nu poate fi găsită pe nici un produs şi totuşi, un panou geamăn cu cele amintite, ne poartă cu glndul pe aproape Întreg cuprinsul patriei: la „Electroputere" Craiova şi la Uzina „1 Mai" Ploieşti, la „Unio“-Satu Mare şi la Şantierul naval Galaţi, la I.O.R. şi la Uzina „Industria sirmei" Cimpia Turzii, la Fabrica de ciment Fieni şi la întreprinderea minieră Teliuc... şi in ţările in care sunt exportate produsele acestor întreprinderi. Explicaţia e cit se poate de simplă : „I.C.S.I.M.", pe numele ei Întreg întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaj, care Împlineşte astăzi 15 ani de la Înfiinţare, nu fabrică anumite produse, dar amprenta hărniciei şi priceperii miilor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ce formează colectivul ei de muncă, se află pe locomotivele Diesel electrice ca şi pe ţevile laminate la Roman, pe semiconductoarele fabricate la Băneasa ca şi pe utilajul petrolier fabricat la Ploieşti, unde sunt doar citeva din zecile de Întreprinderi noi, sau la ale căror lucrări de instalaţii şi montaj, de modernizare sau de mărire a capacităţii de producţie au muncit cu dragoste şi entuziasm. ...Toate acestea, actualul inginer şef al Întreprinderii, Aurel Gavrilescu, le retrăieşte cu aceeaşi intensitate ca şi în urmă cu doi, trei, cinci, zece, cincisprezece ani... (Urmare din pag. I) Industria constructoare de maşini şi pentru industria minieră, pentru industria materialelor de construcţii şi pentru industria alimentară... In mai toate întreprinderile, unde au lucrat muncitorii de la I.C S.I.M. ai să găseşti, expuse In locuri cit mai vizibile, panouri inlăţişind harta ţării. Pe ele un păienjeniş de linii se res----------------