Informatia Bucureştiului, iunie 1965 (Anul 12, nr. 3676-3700)

1965-06-22 / nr. 3693

Inaugurarea „noctur­nelor“, agreabilele seri fotbalistice de pe stadio­nul Republicii, se face mîine de către Steaua, reputata noastră forma­ţie pe plan internaţio­nal, şi Stade Franţais, o echipă de asemenea de rezonanţă din fotbalul francez. Prezenţa unor jucători de consacrată valoare tehnică în com­ponenţa ambelor forma­ţii garantează un spec­tacol de calitate. Fotbaliştii francezi au sosit ieri la amiază, cu avionul, din Uniunea So­vietică. Ei au deplasat întregul lot de jucători cărora li se adaugă Milutinovici. Aşa cum am anunţat, faimosul in­ternaţional iugoslav a petrecut citeva zile la Belgrad, de unde revine spre a participa la jocu­rile echipei lui la Bucureşti şi Ploieşti. Stade Franţais este considerată, în momen­tul de faţă, ca una dintre echipele fotbalu­lui galic dispunind de un lot dintre cele mai valoroase. Prezenţa in­ternaţionalilor­­ fran­cezi Cam­us, Bacquet, Stako, Margan, Peri, a internaţionalului A­­ugo­slav Milutinovici şi a in­ternaţionalului­­ elve­ţian Pottier anunţa for­maţia pariziană drept una dintre principalele pretendente la titlu în campionatul recent în­cheiat. Dar comportarea inegală, deşi onorabilă in faţa fruntaşelor clasa­mentului (Nantes, Bor­deaux etc.) a scos-o din lupta pentru şefie. Stade Franţais a parti­ HONE, IA LUMINA REFLECTOAMILOR STADIONULUI REPUBLICII STEAUA-STADE FRANCAIS PARIS cipat la „Cupa oraşelor tîrguri" unde a trecut de Betis Sevilla (1—1 la Se­villa şi 2—0 la Paris), fiind eliminată — la ma­re luptă — de Juventus, (care a ajuns acum în finala competiţiei), după un 0—0 la Paris şi un 0—1 la Torino. STEAUA, care a dovedit de atâtea ori că este capabilă de apreciate comportări în meciurile internaţionale, ţine să confirme această reputa­ţie. In­formaţia de mâine seară vor apărea jucă­torii utilizaţi în jocul de campionat cu C.S.M.S. Iaşi, alături de alţii ca Pavlovici şi Negrea (refăcut după accidentul suferit). Partida va începe la ora 20. Joi, Stade Franţais va juca la Ploieşti cu Pe­trolul. Trei dintre cei mai valoroşi jucători ai lui Stade Franţais (de la stingă la dreapta): Peri, Maryan şi Milutinovici. Din fotoliul telespectatorului O mare acuratețe a caracterizat majoritatea programelor artistice ale acestei săptămîni, indife­rent de genul abordat (muzică populară intr-o formație excelentă diri­jată de P. Oprea, seară de cinematecă consacra­tă regretatului Gérard Philipe, montaj de ope­rete ş.a.m.d.­. Dar fără îndoială că momentul cel mai re­marcabil din întregul program­­a constituit spectacolul de teatru realizat în studio cu „Ne­înţelegerea" lui Camus. Regizorul Dinu Cernescu a reuşit să redea cu mă­iestrie atmosfera acestei piese stranii în care goa­na după „fericire" a u­­nora trece prin asasina­rea unor necunoscuţi a căror vină unică este de a alege un anumit han şi nu altul pentru a pe­trece o noapte. Evitând efectele facile pe care le oferea pretextul „sen­zaţional“ al piesei, regi­zorul a pus accentul pe drama psihologică a e­­roilor, evitind să insiste asupra coincidenţei tra­gice a „neînţelegerii“ care a inspirat titlul lu­crării-Am apreciat în mod deosebit felul in care a fost gîndit telegenic spectacolul, folosirea a­­bilă a alternanţelor de prim planuri, modul ci­nematografic de a crea adincime decorului. Jo­cul actorilor a fost în­dreptat spre o perma­nentă interiorizare, spre o economie maximă de gestică, spre o montare şi o cizelare cu totul re­marcabile. În rolul ma­mei, Eliza Petrăchescu a realizat o veritabilă cre­aţie de care ne vom a­­minti multă vreme. Obo­seala mamei, dorinţa minată pînă la obsesie de linişte, de încheiere a socotelilor cu viaţa, şi-a găsit o expresie atît de puternică incit uneori pină şi vorbele au fost de prisos. Voluntară, severă, rece ca un sloi de gheaţă, eroina inter­pretată de Olga Tudora­­che a fost adevărata fu­rie antică dezlănţuitoare a tuturor nenorocirilor. Dintre ceilalţi interpreţi trebuie amintit Gheorghe Dinică care şi-a arătat o nouă faţetă a talentu­lui său multilateral in­tr-un rol lipsit aproape de cuvinte, rol totuşi esenţial în economia dramei. Acel „NU !“ ex­­primind refuzul încăpă­ţînat al eroului de a a­­juta un Ins aflat în su­ferinţă reprezintă poate în formă concentrată în­treaga morală a acelei lumi amorale unde se situează acţiunea. Pentru că o asemenea piesă se pretează la in­terpretări diverse şi chiar contradictorii, ea a fost prefaţată de o pre­zentare şi urmată de o discuţie. Am preferat — în ceea ce ne priveşte — prezentarea pentru că a­­ceasta a avut meritul cla­rităţii, în vreme ce dis­cuţia — cu excepţia in­tervenţiilor substanţiale ale criticului N. Tertu­­lian —­ a fost destul de lipsită de sevă. De vină era poate şi ora pentru că — de ce n-am mărtu­risi-o — la miezul nopţii este dificil să mai captezi interesul telespectatori­lor ! Saşa Georgescu Spicuiri din programul internaţional al poloiştilor noştri • TURNEUL TN ŢARA NOASTRA AL ECHIPEI DE TINERET A R. D. G. • LUNA VIITOARE, O IMPORTANTA ÎNTRECERE LA BUCUREŞTI • O SELEC­ŢIONATA DIVIZIONARA TN U.R.S.S. Pentru poloiştii noştri Sezonul inter­naţional a început de mult, însă pri­mele jocuri în ţara noastră ale acestui nou sezon internaţional vor avea loc în cursul acestei săptămîni. începutul îl va face selecţionata de tineret a R.D. Germane, care, aşa cum s-a mai anunţat, susţine trei jocuri: la 24 iunie, la Cluj, cu o selecţionată locală, iar la 26 şi 27 iunie, la Tg. Mureş şi, res­pectiv, la Bucureşti, cu selecţionata de tineret a ţării noastre. Şi pentru că am amintit­ de selecţionata de tineret a ţării noastre — din care, printre alţii, fac parte Mureşan (Rapid), Novac, Popa (Dinamo Bucureşti), Fülop (Mureşul Tg. Mureş), Popescu (Progresul) şi Leszai (Ştiinţa Bucureşti) — aceasta are asigurat în continuare un bogat program internaţional, din care vom sublinia participarea ei la turneul de la Varna (august). Ca de obicei, în fiecare vară, fede­raţia noastră de specialitate organizează luna viitoare la Bucureşti, în frumosul bazin Dinamo, un turneu internaţional la care alături de selecţionatele — de seniori şi de tineret — ale României vor fi prezente primele garnituri ale Ungariei, R. D. Germane, Suediei şi Cehoslovaciei. ★ Zilele trecute şi-a început turneul în U.R.S.S. o selecţionată divizionară din ţara noastră. La Baku, poloiştii români au întîlnit reprezentativa R.S.S. Azerbaidjene. Primul meci a revenit oaspeţilor cu 4—1, iar revanşa gazde­lor, cu 5—2. Campionatul orăşenesc de fotbal al categoriei i - a Încheiat Formaţiile din prima categorie a cam­pionatului orăşenesc de fotbal şi-au în­cheiat duminică întrecerea. După cum era cunoscut, seriile au fost cîştigate de VIITORUL ELECTRONICA (antrenor S. Taciuc) şi LAROMET (antrenor M. Bărbulescu), aflate în baraj pentru de­semnarea campioanei Capitalei. Despre aceste echipe care, la seniori, au obţinut cele mai bune punctaje se poate spune că, în timp ce Viitorul Electronica a reeditat succesul din campionatul prece­dent (de astă-dată însă mai dificil), La­romet a făcut un remarcabil salt călită­­tiv (atît la seniori cît şi la juniori) fiind cîştigătoare de mai multe etape. Poziţia Viitorului Electronica a fost cel mai mult ameninţată de Granitul (antrenor O. Mateescu) şi Autobuzul (an­trenor E. Samureanu) mult schimbate în bine­­Granitul a fost într-un timp şi lideră), ele capotînd aproape de final. De menţionat că juniorii Granitului s-au dovedit cei mai valoroşi, ei urmînd să susţină un baraj cu cei ai Larometului. Bune sînt de asemenea şi locurile echipe­lor I.Q.R. într-o evoluţie mult superioa­ră anilor trecuţi şi Vulcan care la în­ceputul returului se număra chiar prin­tre aspirantele la şefie. Pe o linie con­stantă au evoluat Gloria, I.C.S.I.M. şi Electromagnetica. Sub valoarea utimelor sezoane a concurat T.U.G., în special la juniori. Noile promovate Săgeata şi A­­vîntul 9 Mai au făcut o figură onorabilă, fiind aproape în permanenţă situate la mijlocul plutonului. Chimia (ca de obicei, în subsolul clasamentului) s-a salvat de astă­ dată abia în ultima etapă. Pe ulti­mele două locuri s-au clasat Petrolul (anul trecut pe locul 7) şi Timpuri noi a cărei asociaţie a privit întrecerea cu acelaşi dezinteres ca şi în disputa anterioară cînd a scătuit de la retrogradare ca prin urechile acului. In seria secundă, după Laromet care în majoritatea etapelor (ca urmare a no­tei superiorităţi demonstrate) a condus cu peste 10 puncte, s-au clasat Construc­torul (antrenor T. Popescu) şi Abatorul (antrenor C. Minciu), ambele dovedind un plus de valoare (ieşită în evidenţă mai cu seamă în retur) faţă de anii pre­cedenţi. Formaţiile Voinţa, Bumbacul, Spic de grîu (aceasta, cu un puternic fi­niş, a săltat la mijlocul clasamentului), Quadrat şi Banca de investiţii s-au com­portat asemănător anului trecut. Sub posibilităţile cunoscute au evoluat cam­pioana din întrecerea precedentă, Auto­matica (mai cu seamă la juniori) şi Sirena care căzuse în zona celor ame­ninţate cu retrogradarea. Confecţia a evoluat la fel de slab, ea scăpînd de emoţii abia in penultima etapă. Dintre cele două promovate, Dinamo B şi F.C.M.E., prima (clasată în tur pe locul III) a reuşit să se acomodeze cu dificul­tăţile întrecerii (a dispus, e drept şi de jucători de valoare), in timp ce a doua nu a putut rezista trenei celorlalte for­maţii cu loturi mai omogene şi experi­mentate. Pe ultimul loc s-a clasat Icar (anul trecut pe­ locul 7) care retrogra­dează după un stagiu în categ­oria I de mai bine de 10 ani. Echipele de pe locurile 13, Petrolul şi F.C.M.E. nu pot fi încă declarate retro­gradate, ele continuînd să se antreneze. Aceasta din motivul că în eventualita­tea promovării in categoria C a cam­pioanei oraşului Bucureşti, ele vor tre­bui sa susţină un baraj neutru ocupa­rea locului vacant (amintim că al doilea meci de baraj dintre Viitorul Electro­nica și Laromet — primul încheiat ne­­decis (0—0) — are loc astăzi, de la ora 18, pe terenul acesteia din urmă). In seria I din meciurile ultimei etape, interesau în mod deosebit întănirile: SERIA I CLAS Chimia — Vulcan și i.o.R. — Petrolul care aveau de stabilit pe ocupanta locu­lui 13. Cum Chimia a învins cu 4—1 la seniori și cu 3—1 la juniori, iar Pe­trolul a pierdut cu 3—2 la seniori și cu 1— 0 la juniori, aceasta din urmă a cobortt pe penultimul loc. Au mai cu­cerit cite patru puncte: Granitul: 2—0 și respectiv 3—1 cu Timpuri noi si Gloria 6—1 și 6—3 cu Electromagnetica. Trei puncte au acumulat : Săgeata 2—2 şi 3—1 cu Avîntul 9 Mai şi T.K­.G. 2—0 şi 2— 2 cu Viitorul Electronica care au ju­cat in cursul săptăminii trecute. Si-au împărţit punctele Autobuzul cu I. C.S.I.M. 1—1 şi 0—0. In seria a 11-a echipele nu au avut de jucat decit pentru ocuparea unui cit mai bun loc. Rezul­tatele înregistrate sunt următoa­rele: Quadrat — Sirena 4—2 la seniori şi 1—2 la juniori ; Icar — F.C.M.E. 3—1 şi 3—1 ; Abatorul — Bumbacul 5—1 şi 3— 2 ; Spic de grîu — Dinamo B 3—0 (neprezentare) şi 0—2; Confecţia — Ban­ca de investiţii 6—0 şi 3—0 (neprezentare) Constructorul — Automatica : se joacă joi, de la ora 16 pe teren Betonul: Voința — Laromet l—l şi l—o (s-a jucat săptămîna trecută). MENTE­­­ D, Porumbacu SERIA A II-A Meciul de juniori Dinamo B — Aba­torul urmează să fie reprogramat. CLASAMENTE 1. Iiit. Elect. 52 14 7 5+13 9 4 97,52­ 70 2. Granitul 52 11 8 7+17 4 5 112:57=68 3. Autobuzul 52 14 5 7+13 5 8 82:46=64 4. I.C.R. 52 13 3 10+10 8 10 89:77*55 6. Vulcan 52 7 7 12+14 5 7 78:74=54 6. Gloria 52 8 9 9+11 5 10 94:72=52 7. Săgeata 52 9 10 7+ 9 5 12 60:82=51 8. T.U.G. 52 10 7 8+ 7 8 11 71:64=50 9. Î.C.S.I.M. 52 12 7 7+ 7 5 14 67:68=50 10. El.-m­ag 52 7 10 9+10 5 11 77:86 = 49 11. Av. 9 Mal 52 11 6 9+ 7 2 14 65:95=47 12. Chimia 52 8 7 11+ 8 7 11 56:83=46 13. Petrolul 52 4 6 16+12 5 8 69:91=43 14. Timp. noi 52 3 10 13+ 4 5 17 41:90=29 1. Laromet 52 14 9 3 + 19 3 4 124:38 = 78 2. Constr. 50 17 1 7 + 14 3 8 82:71=66 3. Abatorul 51 13 8 5+11 4 10 76:66 = 60 4. Voinţa 52 13 8 5+ 7 7 12 94:67=55 5. Auto-ticn 50 12 8 5+ 7 7 11 78:67=53 6. Bumbacul 52 7 3 17+16 3 6 92:93=51 7. Spic grâu 52 9 8 9 + 8 9 10 69:75= 51 8. Quadrat 52 8 5 13 +10 8 8 84:87=49 9. Dinamo B 51 11 4 11+ 9 5 11 96:102=40 10. Confecția 52 6 7 13 + 8 12 6 60:74 = 47 II. Sirena 52 6 5 15+11 6 9 76:78=45 12. B. invest. 52 8 7 11+ 8 5 13 73'97=44 13. F.C.M.E. 52 8 6 12+ 5 4 17 57:105=36 14. Icar 53 7 5 14+ 6 4 16 33:63=35 Pe şantierele muncii patriotice ininiiiiumiimtimiiinMimiimmmimiiiiiimiiHiiuiiiiiumMmtniimimmimiimmiiiiiuiiimimmiimmmmummiiiiiimmiiut Raionul 23 August Cunoscuţi ca vrednici gospodari ai o­­raşului, mii de cetăţeni im raionul 23 August au dăruit duminică, multe cea­suri din timpul tor­abei muncii patrio­tice, pe şantierele de gospodărire şi în­frumuseţare, organizata prin grija sta­tului popular raional. ...Punctuali, ca de obicei la aseme­nea acţiuni, peste 2500 de cetăţeni se­r- 030 prezenţi, la ora 7,30, intr-un punct situat pe firul şoselei Pantelimon , nu departe de podul cu acelaşi nume şi de impunătoarea Fabrică de încălţăminte „Progresul“. Se lucra intens, organizat, în cadrul a două şantiere. Primul, aflat Pe partea stingă a şoselei orientată cu intrarea spre Bucureşti, va transforma în curînd, citeva hectare de terenuri în pantă, intr-un frumos parc dotat cu cele nesesare distracţiei şi odihnei, pes­te drum. al doilea şantier, de proporţii mai însemnate, cunoştea de asemenea forfota participanţilor. Aici, este aproa­pe terminat, graţie aceloraşi harnici gos­podari un mare şi minunat complex sportiv. Astfel, cu migală şi pricepere s-au executat ultimele retuşuri la un teren de fotbal încins de o pistă special amenajată pentru concursurile de dirt­­track­ şi la un teren de handbal, la alte două terenuri pentru volei, la unul de baschet, două de tenis etc. In această activitate s-au evidenţiat cetăţenii şi deputaţii circumscripţiilor 95, 129, 130 şi 197. Pe ambele şantiere, lucrează de aseme­nea tineri din uzinele, întreprinderile şi instituţiile aflate în cuprinsul raionului. Pe la începutul anului şi pînă în pre­zent munca patriotică pe aceste şantiere s-a concretizat in cifrele unui bilanţ simplu, dar preţios: 600 000 de cetăţeni — 2 000 000 ore de muncă patriotică pres­tate, sau 4 ooo ooo lei economii. Tot duminică dimineaţă, alţi 1500 de cetăţeni ai raionului au amenajat tere­nurile din preajma blocurilor din car­tierul Balta Albă. Au fost executate ta­­luzări şi nivelări de pămint, s-au plan­tat pomi şi arbuşti ornamentali, ca să nu mai vorbim de miile şi miile de flori sădite. La Gara de Est, 200 de cetăţeni au lu­crat la amenajarea unui spaţios teren de joacă pentru copii situat in vecină­tatea blocului 5­1. V. lonescu „TOUR DE L'AVENIR“ Cursa ciclistă internaţională „Tour de l’Avenir“ a continuat ieri cu des­făşurarea etapei a doua, Köln—Eupen (127,500 km) câştigată de Mariano Diaz (Spania) în 3h 16'38’’. Pe locurile ur­mătoare s-au clasat în ordine : Leiden (Olanda), Desvages (Franţa), Kirilov (R. P. Bulgaria), Saris (Spania) toţi cu timpul de 3h 17T7’. Cicliştii români C. Dumitrescu şi L. Zanoni au sosit cu al treilea pluton cronometrat în 3h 22’01“. La interval de un minut şi jumătate a trecut linia de sosire un alt grup în care se aflau Ciumeti, Bă­­dără şi Rusu. In clasamentul general individual conduce Peffgen (R.F.G.), urmat de Claude Guyot (Franţa) la 15“, Groskot (Franţa) la 30“. Astăzi are loc etapa a treia, Eupen—Liege (130 km.). ---------------­ Pe scurt®Pe scurt • In finala turneului internaţional masculin de baschet de la Bruxelles s-au întîlnit Rapid Bucureşti cu cam­pioana Belgiei, R. C. Maiines. Bucu­­reştenii au cîştigat, după prelungiri, cu 86—84, cucerind „Cupa celor pa­tru naţiuni*. • Finala campionatului republican ciclist de contratimp perechi se va­ desfăşura duminică pe şoseaua Ol­teniţei. • La „Regata Grimnau“ care va avea loc sîmbătă şi duminică la Berl Un, ţara noastră va fi reprezentată de 17 canotoare membre ale cluburilor Metalul Bucureşti, Ştiinţa Bucureşti şi Voinţa Timişoara. • Ediţia din acest an a campio­natului republican de pentatlon mo­dern se va desfăşura la Bucureşti între 30 iunie şi 4 iulie. í­m­e INSTITUTUL DE CERCETĂRI FORESTIERE Bucureşti, şos. Pipera nr. 16, raionul 1 Mai ANUNŢA ŢINEREA UNUI CONCURS care va avea loc în ziua de 30 iu­nie 1965, orele 9, la sediul insti­tutului, pentru ocuparea urmă­toarelor posturi vacante la staţiu­nea experimentală Piteşti: LABORATORUL INDUSTRIA­LIZAREA LEMNULUI • un post de sef laborator, pen­tru care se cere inginer speciali­zat in probleme de industria lem­nului inclusiv producţia de mo­bilă. • un post de cercetător princi­pal, inginer specializat în produse finite din lemn. • un post de cercetător princi­pal, inginer specializat In trata­mente termice, antiseptice şi igni­fuge. • doi tehnicieni I specializaţi în industria lemnului. LABORATORUL MECANIZAREA LUCRĂRILOR FORESTIERE • un inginer silvic specializat In probleme de mecanizarea lu­crărilor forestiere. Concurenții trebuie să îndepli­nească condițiile prevăzute in actele normative. înscrierile la concurs se fac la sediul institutului, la serv. admi­nistrativ-personal cel mai tîrziu pină în ziua de 26 iunie 1965, și vor fi însoțite de următoarele acte : • copia legalizată după diplo­ma de stat pentru personalul de cercetare ; • copia legalizată după actul de studii prin care s-a dovedit calitatea de tehnician, pentru teh­nicieni; • un memoriu de activitate tehnico-ştiinţifică, însoţită de o listă a lucrărilor elaborate şi pu­blicate; • copie după certificatul de naştere. UNIUNEA COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI BUCUREŞTI ANUNŢĂ că datorită schimbării adreselor la o serie de unităţi, broşura „2000 adrese utile“ nu mai corespunde situaţiei actuale, pierzîndu-şi va­labilitatea. Pentru orice informaţii privind deservirea populaţiei de către u­­nităţile cooperativelor meşteşugă­reşti, vă puteţi adresa CENTRU­LUI DE INFORMARE U.C.M.R. din calea Plevnei nr. 1 la tel. 35.19.32—35.19.30. iiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmmiiHiimiiiiiiin. S ÎNTREPRINDEREA CONSTRUC- = Ţni MONTAJ NR. 1 = § angajează pentru București­­ = 3 ~ INGINERI constructori; = c — INGINER autorizat l.D.E.B. = S pentru post de energetic; B -5 " ■ ....... — S De asemenea angajează maiștri = H constructori prin = CONCURS 2 Prezentarea se face in strada — B­oerescu Năsturel nr. 20, raionul­­ S T. Vladimirescu. Er îîiiiiinintiimimmuiimiiiiiminiiimilimimiiiiil COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCINTEK” angajează prin CONCURS • 2 maiştri pentru secţia tipar înalt; • 1 maistru pentru secţia de culegere manuală. Concursul va avea loc la data de 3 LVI. 1965. Doritorii se vor adresa la etaj II, camera 224, cu actele nece­sare, pînă la data de 24.06. 1965. D Baletul modern din Pecs­ eci „modern" înscris ţie cartea de vizită a ansamblului. S-ar fi putut crede că vocabula, pla­sată ostentativ în titlu, condensează in şase litere un manifest declarind refuzul clasicismului. Şi iată că pri­ma piesă din programul artiştilor ma­ghiari — „Studii In albastru“ — are ca suport muzica lui Vivaldii Dez­minţire ? Paradox ? Nici una, nici alta. Am avut revelaţia unui eseu con­temporan asupra muzicii de acum cite­va secole. Căci, parafrazind un afo­rism al lui Lucian Blaga, dacă eseul este romanul unei idei, „Studii In al­bastru“ au fost romanul unei muzici, cu capitolele caligrafiate divers, dar integrale ireproşabil opului. In trans­­criptia balerinilor maghiari, muzica lui Vivaldi are cinci seninătăţi ce­leste, cinci gravităţi solemne, e cind graţioasă in arabescurile punctate cu subtile picanterii, cind respiră o de­licată euforie poate cam mea dichi­sită, în genul tablourilor lui Van­eau. Am avut impresia unei excelente mu­zicalităţi a interpreţilor, pregnantă cu deosebire in Concertul in Re maior unde Uhrih Dora şi Csiro Ferenc au materializat parcă fluiditatea şi rezo­nanţele tulburătoare ale muzicii dia­logată de Haut şi fagot. Moderni cu orice preţ, balerinii din Pecs ? Am înclina să credem că nu. Căci variaţia şi inventivitatea lim­bajului coregrafic apare dintr-o per­­fectă stăpinire a vocabularului clasic. In tot programul, tezaurul core­­grafiei clasice alimenta ca un izvor subteran, distilat in originale retorte, un limbaj care se articula nu numai „pe poante", ci cu trupul întreg. În­cordat pentru maximă expresivitate, In „Balada groazei", pe un libret axat pe ideea că in cei buni există atita puritate sufletească incit pină la urmă binele şi frumosul triumfă asupra ticăloşiei, Eck Imre a conceput o coregrafie impregnată de un dra­matism cu atît mai atroce, cu cit nu asistăm la dezlănţuiri temperamentale incandescente. Dimpotrivă, cei trei zbiri — cu referiri clare la fascişti — au monstruozitatea roboţilor glaciali pină la oroare, in alcătuirea lor de mecanisme. Trei personaje cărora in­terpreta (Heteny Janos, Bretus Maria, Toth Sándor) le-au conferit parcă un blindaj dezumanizant. Concepţia co­­regrafului e consecventă, cu o singură fisură care anemiază in parte apoteo­za binelui: interpreta personajului feminin (Árva Eszter) face din perso­najul ei o oleire desuetă, melodra­matică, de roman In fascicule. Tot lupta intre bine și rău — temă foar­te veche — traversează piesa „Con­cert pentru culorile curcubeului" pe muzica lui Hidas­h. Original amen­dament la cunoştinţele noastre despre spectrul solar! Să descoperi afinită­ţile, cu tentaţii reciproce brusc trî­­nate, intre Verde şi Albastru ; să vezi jubilarea explozivă a Galbenului; să percepi joaca de dragoste Intre Roşu şi Portocaliu, grotescul de parodie al Violetului şi demonicul Negrului — iată o idee care merită aplauze. O dramă întreagă — euforia Albului tulburată de intervenţia Negrului şi regăsită in final — face din curcubeu mai mult decit o noţiune din cartea de fizică sau arcadă decorativă pe cer: metaforă. „Var tot luni pe tema unei întăniri" (muzica — Vujicsics T.), a fost exact la antipodul „Studii­lor in albastru", în locul armoniilor lui Vivaldi — o suită de muzică u­­şoară din zilele noastre. In locul unei meditaţii contemporane pe o temă veche — scene din viaţa de azi. Cu tumultul străzilor, cu ezitările trecă­toare a doi tineri ce se regăsesc în duelul dragostei adevărate. Baletul amintea parcă o șansonetă cîntată de Aznavour sau Bécaud, cu straiele și refrenele ei aiternind gluma spiri­tuală cu melancolia ușor ironizată, poezia delicată cu cochetăria ferme­cătoare, tristeţea mascată cu un suris şi bucuria stăpiniţi de un zimbet a­muzat. O şansonetă dansată cu vervă şi bun gust de Árva Eszter şi Csiro Ferenc, secondaţi cu brio de întreg ansamblul. La toate acestea se adaugă piesa „Priza de păianjen“, prilej de demonstraţie a virtuţilor acrobatice ale balerinilor. Intr-un interviu, balerinul Toth I Sándor declara : „Dacă ar exis­ta spiriduşi sau zine şi ar vrea să-mi Îndeplinească o dorinţă, aş cere picioare mai rezistente". Se pare că spiriduşii (sau zineie) au dăruit bale­rinilor din Pecs altceva, pe coregra­ful Eck Imre. Adică — pe specifi­cul lor — un vrăjitor cu idei origi­nale, cu fantezie, cu pasiune pentru munca asiduă. I-am reproşa doar un singur lucru : tendința către un hie­ratism exagerat. Neîndoios, se reali­zează o sugestivă plastică a perso­najelor In scenă, merglnd uneori pină la statuar. Insă chiar cea mai perfec­tă statuie rămine de piatră, cu inima rece. A. Sandu Pág. 9­3-9 FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ SALA MICA A PALATULUI miercuri 23 iunie 1965, ora 20 CONCERT DE MUZICĂ DE CAMERĂ al formaţiilor de instrumentişti din Iaşi ELISE POPOVICI — pian ; ION MICA — clarinet; şi cvartetul com­pus din: ŞTEFAN LORI — vioara I ; GHEORGHE BOTEZ — vioa­ra II; GASPAR MARKOS violă: GHEORGHE RUS — violoncel In program lucrări de : HACIATURIAN, TIBERIU OLAH, MOZART, DVORAK Biletele se găsesc la Sala mică a Palatului, str. Știrbei Vodă nr. 1, telefon 14.59.87. Cunoaşteţi DELTA? Participaţi la excursiile ele 7 zile cu vasul dormitor în Delta. Vasul parcurge unele din principalele canale ale Deltei, lacurile Razelm, Dranov, Matiţa, şi trece prin numeroase locuri pitoreşti, în program 3 zile plajă la Sulina. Programul excursiei II găsiţi la sediile agenţiei O.N.T. Bucu­reşti din calea Victoriei nr. 100, bd. Republicii nr. 68 şi la filialele din Giurgiu, Călăraşi şi Alexandria, unde se primesc înscrieri pentru excursiile din lunile iunie, iulie şi august. PARTICIPAŢI la Concursul special Pronoexpres din 23 iunie la care se atribuie: 10 autoturisme, motociclete, frigidere, televizoare, maşini de spălat rufe, magnetofoa­rte şi alte numeroase cişti­­guri in OBIECTE şi BANI. Azi ultima zi pentru depunerea buletinelor Dezvoltarea producţiei articolelor de uz gospodăresc (Urmare din pag. 1) reducere­a volumului de proiec­tare cu 40—50 la sută, reducerea duratei de execuţie a s.d.v.-urilor. • Folosirea răşinilor epoxidice la executarea matriţelor de am­­butizare. Numai întreprinderea „Bucuria co­piilor", de pildă, prin folosirea aces­tor răşini poate obţine într-un an eco­nomii suplimentare în valoare de 100 000 lei. • Mergînd pe linia prezentării pro­duselor în condiții cât mai atrăgătoare se cere realizarea de ambalaje din folii de material plastic prin proce­deul formării sub vid. îmbunătăţirea calităţii produselor Preocupările pentru creşterea pro­ducţiei articolelor pentru uzul casnic şi gospodăresc sînt împletite în a­­celaşi timp cu cele privind îmbună­tăţirea calităţii lor. Eforturile în această direcţie se cer însă intensificate, pentru ca toate pro­dusele executate să corespundă exi­genţelor crescînde ale beneficiarilor. Astfel, se va trece la introducerea procedeelor moderne de lustruire me­canizată a tuturor produselor şi de­cuparea vaselor emailate şi a repe­relor pentru maşini de gătit şi sobe în instalaţii mecanizate. Rezolvarea problemelor com­plexe pe care le ridică marea va­rietate de produse destinate uzu­lui casnic şi gospodăresc nece­sită totodată întărirea şi perfec­ţionarea colaborării dintre între­prinderile producătoare şi cele ale comerţului.­­ Căpătînd un caracter permanent şi sistematic, această colaborare va con­tribui la soluţionarea problemelor le­gate de lărgirea sortimentelor şi îm­bunătăţirea calităţii, asigurarea unei concordanţe între necesităţile pieţii şi posibilităţile de producţie. Dezbaterea proiectului de Directive de către colectivele de muncitori, in­gineri şi tehnicieni din întreprinderile producătoare va constitui un prilej de analiză temeinică a realizărilor de pînă acum, precum şi a deficienţelor ce mai persistă în scopul descoperirii şi valorificării tot mai largi a rezer­velor interne, astfel încît sarcinile tra­sate de partid să fie înfăptuite cu succes. OAMENI Şl ANI firă spre localităţile In care sunt livra­te produsele ce poartă marca fabricii. In multe din aceste uzine există şi harta lumii avlnd Însemnate, pe a­­proape toate paralelele şi meridia­nele, ţările in care sunt exportate produsele industriei noastre. Marca „I.C.S.I.M." nu poate fi găsită pe nici un produs şi totuşi, un panou geamăn cu cele amintite, ne poartă cu glndul pe aproape Întreg cuprin­sul patriei: la „Electroputere" Cra­iova şi la Uzina „1 Mai" Ploieşti, la „Unio“-Satu Mare şi la Şantierul naval Galaţi, la I.O.R. şi la Uzina „Industria sirmei" Cimpia Turzii, la Fabrica de ciment Fieni şi la între­prinderea minieră Teliuc... şi in ţă­rile in care sunt exportate produsele acestor întreprinderi. Explicaţia e cit se poate de simplă : „I.C.S.I.M.", pe numele ei Întreg întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaj, care Împlineşte astăzi 15 ani de la Înfiinţare, nu fabrică anumite produse, dar amprenta hărniciei şi priceperii miilor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ce formea­ză colectivul ei de muncă, se află pe locomotivele Diesel electrice ca şi pe ţevile laminate la Roman, pe semiconductoarele fabricate la Băneasa ca şi pe utilajul petrolier fabricat la Ploieşti, unde sunt doar citeva din zecile de Întreprinderi noi, sau la ale căror lucrări de instalaţii şi montaj, de modernizare sau de mă­rire a capacităţii de producţie au muncit cu dragoste şi entuziasm. ...Toate acestea, actualul inginer şef al Întreprinderii, Aurel Gavrilescu, le retrăieşte cu aceeaşi intensitate ca şi în urmă cu doi, trei, cinci, zece, cincisprezece ani... (Urmare din pag. I) Industria constructoare de maşini şi pentru industria minieră, pentru in­dustria materialelor de construcţii şi pentru industria alimentară... In mai toate întreprinderile, unde au lucrat muncitorii de la I.C S.I.M. ai să găseşti, expuse In locuri cit mai vizibile, panouri inlăţişind harta ţării. Pe ele un păienjeniş de linii se res­­----------------­

Next