Informatia Bucureştiului, noiembrie 1965 (Anul 13, nr. 3804-3829)

1965-11-01 / nr. 3804

ETAPA A IX-A Petrolul—U.T.A. 4—1 (0—1) ştiinţa Craiova—Dinamo Buc. Etapa de ieri a fost importantă pentru echipele din fruntea clasa­mentului. Rapid a întîlnit pe Steaua, meci foarte dificil pentru lider, iar Petrolul a primit vizita echipei cla­sată pe locul trei, U.T.A. Nici Rapid şi nici Petrolul nu au pierdut vreun punct, aşa că feroviarii îşi menţin SPORT SPORT După etapa a 9-a a campionatului categoriei A la fotbal Rapid îşi menţine avantajul diferenţa de trei puncte faţă­­ de ploieşteni şi cursa lor, pasionantă, continuă. Prin victoria asupra echipei Steaua, Rapid a reluat şirul victo­riilor întrerupte în etapa anterioară la Cluj (1-1). Etapa următoare este mai dificilă pentru Petrolul care vine la Bucureşti spre a întîlni pe Dinamo, în vreme ce giuleştenii primesc vi­zita Ştiinţei Timişoara. A fost o etapă puţin mulţumitoare aceea de ieri. Gazdele şi-au apropriat victoria în şase din cele şapte me­ciuri, singurul punct obţinut în de­plasare fiind acela al lui Dinamo Bucureşti, la Craiova. S-au marcat doar 16 goluri, una dintre cele mai mici cifre înregistrate pînă acum, singura etapă în care s-au înscris mai puţine goluri fiind etapa a VIl-a (10 octombrie) care a totalizat doar 15 goluri. H In clasamentul golgeterilor, o­ o­cupanţii poziţiilor fruntaşe după B etapa de ieri sunt următorii: = 10 goluri : ION IONESCU (Ra­il Pid) B 7 goluri: Pavlovici (Steaua) H 6 goluri : Naghi (Din. Piteşti), = Voinea (Siderurgistul) B 5 goluri: Dumitriu II (Rapid), B Stătescu (Siderurgistul) H 4 goluri: Frăţilă (Petrolul),­­ Prrcălab (Din. Bucureşti), Adam B (St. Cluj), Moldoveanu (Petrolul), B Dridea I (Petrolul), Pop (CSMS), = Mureşan III (Crişul), Popa (Şt. = Tim.). Cercetînd schimbările de locuri din clasament, constatăm că cea mai im­portantă ascensiune a realizat-o Cri­şul Oradea, de altfel autoarea sco­rului etapei, care a săltat de pe ul­timul loc pe al 9-lea. Interesant este că Steagul roşu, care a pierdut, îşi menţine locul (8), în vreme ce Di­namo Bucureşti, care a obţinut un punct, pierde un loc. Rămînînd la capitolul clasament, să subliniem că el este fidel în privinţa oglindirii comportării fruntaşelor. Şi ca număr de puncte dar şi ca realizări ale atacurilor şi apărărilor, Rapid şi Petrolul sînt primele: amîndouă au cel mai mic număr de goluri primite (6) şi tot ele au atacurile cele mai „productive“: 21 şi, respectiv, 20 go­luri înscrise. După etapa de ieri, Rapid rămîne mai departe singura echipă care nu a fost învinsă iar Dinamo Piteşti singura formaţie care nu a încheiat încă vreo partidă cu un rezultat de egalitate. Atacul cu cele mai puţine goluri înscrise, cel al Ştiinţei Craio­va: 6 (cite ...au primit Rapid şi Pe­trolul) iar apărarea cea ...mai dar­nică, aceea a Siderurgistului: 24 go­luri primite. ETAPA A X-A Rapid—Ştiinţa Timişoara Dinamo Piteşti—Crişul U.T.A.—Farul Steagul roşu—Steaua Siderurgistul—Ştiinţa Cluj Dinamo Bucureşti—Petrolul Nici Steaua n-a putut stopa pe lideri: 0-2 în pofida diferenţei mari de po­ziţii în clasament în favoarea primei echipe, meciul Rapid — Steaua, con­sumat ieri pe stadionul 23 August, a avut totuşi valoarea unui derbi, în afară de interesul tradiţional faţă de o asemenea întîlnire, acum, cu patru etape înainte de încheierea turului campionatului, era important de văzut dacă Rapid nu se va împiedica in cursa pentru cîştigarea campiona­tului de o echipă capabilă să-i pro­ducă dificultăţi. Apoi, după întreru­perea campionatului, publicului ama­tor de fotbal îi era dor de reîntîl­­nirea cu mingea rotundă şi mai exista încă şi curiozitatea de a vedea la lucru pe liderii clasamentului după meciul Turcia — Românie, în care cea mai mare parte dintre aceştia făcuseră parte din echipa naţională. Din cauza jocului pierdut la Ankara simpatia spectatorilor prezenţi ieri la această partidă, aproximativ 50 000, n-a fost adresată Rapidului. Iubi­torii de fotbal au arătat că dragostea lor pentru reprezentativa ţării este deasupra pasiunii pentru un club sau altul, astfel că Rapid n-a început meciul cu Steaua sub cele mai bune auspicii, ba chiar a fost dezavanta­jată de atmosfera generală favorabilă mult timp din joc echipei Steaua. Cu acest prilej s-a putut constata cit de important este aportul publi­cului cînd încurajează o echipă sau alta, căci neîndoios atmosfera meciu­lui de ieri a cîntărit mult în balanţa desfăşurării jocului. Steaua a pornit meciul cu mult curaj, în timp ce Rapid l-a început timorat şi a trebuit să treacă mai bine de o repriză pînă cind a prins curaj în torţele sale. De altfel, partida de ieri are două părţi bine distincte. Prima începînd din primul minut şi pînă la înscrie­rea primului gol de către Rapid, deci aproape 70 de minute (gol Ion Io­nescu în min. 69) şi perioada urmă­toare pînă la sfîrşitul meciului în care tot Ion Ionescu a înscris al doilea gol în min. 84, în prima perioadă de 70 de minute, şi în special în prima re­priză de 45 de minute, Steaua a prac­ticat un joc mai combinativ şi mai con­sistent decit Rapid, a şutat la poartă dublu decit Rapid, a avut două mari ocazii de gol (Pavlovici în min. 41 şi 52) faţă de una a Rapidului (Ion Ionescu min. 28), cinci cornere faţă de unul al viitorilor învingători şi totuşi nu a reuşit să înscrie Tot în acest timp a ieşit în evi­denţă şi faptul că, în ciuda unei mai bune organizări a jocului său, apă­rarea echipei Steaua se clatină, fun­daşii săi, cu excepţia lui Sătmăreanu, dovedindu-se foarte nesiguri în faţa tentativelor de a-i depăşi făcute de înaintaşii rapidişti. Georgescu, Pe­­tescu şi Hălmăgeanu rezolvau cu greu situaţiile apelînd la faulturi, la ţineri repetate. Dar jucătorul care a declanşat începutul degringoladei echipei Steaua în acest joc a fost por­tarul Haidu. El a degajat în min. 69 mingea cu mina.’ la... da Ion Ionescu, acesta a şutat spre poartă, însă funda­şul Georgescu a degajat şi el tot la un jucător rapidist care l-a servit pe Ion Ionescu. în zăpăceala produsă de această fază uluitoare, golgeterul campionatului a rămas singur şi a înscris nestingherit. Golul a declanşat revirimentul Rapidului şi totalul de­zechilibru al formaţiei Steaua. In­trată în panică după gol, apărarea militară a făcut şi mai multe greşeli, un joc şi mai obstrucţionist, care nu-i putea aduce decit un nou gol. In min. 84, Petescu l-a faultat la mar­ginea careului pe Dumitriu II şi de pe urma execuţiei acestei lovituri a rezultat o combinaţie la sfîrşitul că­reia Ion Ionescu a ridicat scorul la 2-0. Au fost 20 de minute de joc ale Rapidului care au amintit de com­portarea acestei echipe pînă la între­ruperea recentă a campionatului. Am putea spune că Rapidul a cu­cerit ieri două satisfacţii. Aceea de a rămîne neînvinsă un campionat, dar şi pe aceea de a reciştiga pînă în cele din urmă, încrederea publicului, atît de necesară unei echipe care aspiră la titlul de campioană. Mult timp din joc Rapid a jucat nervos şi n-a putut să-şi organizeze bine atacurile din prima fază a po­sesiei mingii, în această privinţă apărarea s-a pripit şi lipsa lui Greavu nu poate fi o explicaţie plauzibilă. Echipa a ştiut însă să depăşească pe­rioada critică în care s-a aflat şi a cîştigat în cele din urmă o partidă deosebit de preţioasă. Cei mai buni jucători au fost Dinu, Codreanu şi Ion Ionescu, iar debutul lui Mihai a fost încurajator pentru el şi an­trenori. Steaua, cu toată insistenţa sa, n-a putut găsi un echilibru în joc. De­zordine în apărarea imediată, plati­tudine la mijlocul terenului şi ine­ficacitate, iată ceea ce au irosit stră­duinţele depuse 70 de minute. Din ultimele jocuri, cu Raksi înaintaş şi D. Popescu mijlocaş, se pare că po­sibilităţile amindorura se irosesc şi echipa pierde în Raksi un jucător mai clarvăzător la mijlocul terenului şi chiar mai combativ decit s-au arătat a fi ceilalţi mijlocaşi folosiţi de Steaua, în timp ce D. Popescu a arătat un randament mai sporit cind a jucat coordonator. Creiniceanu şi Sătmă­reanu s-au remarcat din rîndurile în­vinşilor. Arbitrul N. Mihăilescu a condus bine această partidă. Aurel Neagu Una din ocaziile ratate de Rapid: Codreanu șutează pe Ungă poartă Săptamina aceasta noi intîlniri internaţionale la fotbal Fotbaliştii noştri vor susţine în săp­­tămîna aceasta noi întîlniri interna­ţionale la fotbal. După cum s-a mai anunţat, miercuri, pe stadionul Republicii, se vor întîlni formaţiile de tineret ale României şi Poloniei, un joc amical înscris în ca­lendarul federaţiei noastre. Oraşul Sibiu a fost fixat ca gazdă a meciului dintre formaţiile de juniori ale României şi Uniunii Sovietice care se va disputa joi 4 noiembrie. IN CAMPIONATUL DE BOX PE ECHIPE Slmbătă şi ieri au avut loc prime­le întîlniri din returul fazei I a cam­pionatului republican de box pe e­­chipe. În Capitală, în sala Floreasca, s-au desfăşurat două întîlniri care nu s-au situat la nivelul aşteptat. Metalul Bucureşti a obţinut o victo­rie comodă, cu 26—12, în dauna Ci­mentului Medgidia care nu a reușit să obțină nici o singură victorie. Combinata Olimpia 4* Progresul a avut o evoluție slabă, fiind depășită de formația reșițeană C.S-M. cu 19—17. Categoria B la fotbal Etapa de ieri, a XI-a a campionatului categoriei B la fotbal, a adus în fruntea celor două clasamente noi echipe. Lideră în prima serie a devenit PROGRESUL care, cu 14 p, a luat şi un avans de două puncte asupra unui grup de patru for­maţii, în ordinea golaverajului: Oltul Rm. Vilcea (1—0 cu C.F.R. Roşiori), Dinamo Victoria, fosta fruntaşă C.F.R. Paşcani (învinsă cu 4—0 de Dinamo Bacău) şi Metalul Tirgovişte (2—1 cu Ceahlăul P. Neamţ), toate cu cîte 12 p. Acestea, la rîndul lor sunt secondate la o diferenţă minimă, de un punct, de un grup de cinci echipe: Metalul Bucureşti, Dinamo Bacău, Ştiinţa Bucureşti, Flacăra Moreni (S-C cu Constructorul Brăila) şi Constructorul Brăila care totalizează cele 11 p. In seria a 11-a, lupta pentru Intilitate este mai puţin echilibrată. Plutonul este condus de A.S.A. TG. MUREŞ cu un plus de un punct: 16 p, (a întrecut cu 3—0 pe C.F.R. Arad). Fosta deţinătoare a primului loc, Jiul Petrila (1—1 cu gazda, Minerul Baia Mare) împarte acum locurile 2—3 cu Vagonul Arad (1—0 cu C.S.M. Sibiu), ambele avînd cite 15 p. In grupul prim se mai află Minerul Baia Mare 14 p și A. S. Cugir (2—1 cu gazda Industria sîrmei Cîmpia Turzii). 13 p. In penultima etapă, programată la 14 noiembrie, echipele bucureștene vor avea următorul program: IN CAPITALS : Dinamo Victoria—C.F.R. Roşiori si Stiinta—Poiana Cimpina. LA BRAILA : Constructorul—Progresul; LA PASCANI: C.F.R.—Metalul Bucureşti. PROGRESUL ÎN ASCENSIUNE: 3-1 ȘI CU METALUL Progresul a confirmat ieri pe stadio­nul 23 August revenirea sa pe linia de plutire, în faţa unei adversare mult mai dîrze decît fusese duminica trecută învinsa sa, Flacăra Moreni. Ieri, Meta­lul Bucureşti i-a pus multe probleme şi întîlnirea a fost chiar destul de echili­brată, iar dacă echipa din str. Dr. Stai­­covici a cîştigat totuşi cu 3—1 (2—1), aceasta se datoreşte faptului — impor­tant de altfel — că ea s-a dovedit mai iscusită în fazele de finalizare decît adversara sa. Metalul n-a jucat rău în cîmp, s-a apărat — supranumeric — cu atenţie şi a contraatacat spectaculos şi periculos adeseori, creînd multe teze de emoţie pentru suporterii Progresului şi permi­­ţînd portarului Mîndru să se eviden­ţieze. Progresul în schimb, care a adop­tat o manieră de joc combinativ, cu pase scurte, a avut destule dificultăţi în a pătrunde prin densul dispozitiv de apă­rare al adversarilor. Dar cînd a pătruns, a ştiut mai bine să dirijeze mingea spre ţelul final — golul. E de remarcat la Progresul că echipa se menţine în continuare într-o dispo­ziţie combativă, toţi jucătorii depunînd mult suflet pentru victoria cauzei lor, ceea ce, adăugat la buna valoare a cîtor­­va dintre individualităţile ei, contează foarte­ mult, în opţiunisa reuşitei. Şi Mîndru şi Mateianu, Ioniţă, Neacşu, Bar­­boie şi chiar Oaidă (introdus ieri cu folos în ultimele 20 de minute de joc) par să trăiască acum o a doua lor tine­reţe fotbalistică Ar fi de dorit ca şi Unguroiu să se încadreze în această ambianţă însufleţitoare şi să dea echi­pei care i-a acordat găzduire, tot ceea ce fizicul lui bine dotat pentru sport pare să cuprindă ca resurse. Dintre tineri, după ce Ţarălungă şi-a făcut un debut promiţător, acum se afirmă Pre­­purgel, un mijlocaş neobosit şi un pre­ţios complement al atacului Progresu­lui. Rămîne ca, în viitoarele meciuri, jucătorii Progresului să confirme linia ascendentă pe care ultim­ele lor două partide par să-i situeze. Din echipa Metalul, ne-au plăcut tînă­rul portar Petre, mijlocaşul Anton­ei din linia de atac, în special Pantelimon — un jucător a cărui evoluţie merită să fie urmărită. Golurile au fost marcate de : Unguroiu (min­or cu capul, la o centrare — şut al lui Ţarălungă); Ţarălungă (min. 32, şut sec, pe jos, de la 12 m); Anton (min 34, cu capul la o lovitură de colţ; Mîn­dru ieşise inoportun din poartă); pre­­purgel (min. 80, după o combinaţie Caldă — Ţarălungă — Maielanu)m C. Dicunantaisol ŞTIINŢA Şl DINAMO VICTORIA LA EGALITATE: 1-1 Ştiinţa şi Dinamo Victoria care s-au întîlnit pe stadionul Politehnica au furni­zat un joc de un bun nivel , un ritm viu şi bărbătesc, fără însă a depăşi li­mitele sportivităţii. Rezultatul consem­­nat de 1-1 nedreptăţeşte pe studenţi, care, pe de o parte, s-au dovedit mai buni, iar pe de altă parte au primit go­lul egalizator în condiţii mai puţin obiş­nuite, ştiinţa,­ darnică de un rezultat favo­rabil care să o situeze în grupul can­didatelor la primul loc, a atacat de la început cu toată forţa. Fa a reuşit să deschidă scorul după numai trei minute de joc , la o lovitură liberă executată de Anton, mingea a ajuns la Lucescu care o trece uşor lui Păiş şi acesta, deşi flan­cat de doi apărători, a Înscris in colţul de jos al porţii. Studenţii,­ prin buna acoperire a terenului şi crearea de si­tuaţii favorabile, lăsau impresia că vor cîştiga uşor, că îşi vor atinge scopul propus. Ocaziile sunt pe rind ratate (îndeosebi de Păiş şi Ciornoavă), ast­fel că pauza vine fără ca ştiinţa să-şi mai poată fructifica dominarea — une­ori insistentă. Dinamoviştii au căutat în acest timp să ţină mai mult jocul la centrul terenului; acţiunile înjghebate de ei fiind puţine. Alta a fost însă situaţia după pauză, ştiinţa, resimţindu-se după efortul de­pus,­ cedează adversarei iniţiativa care, la rîndul ei, se dovedeşte mai activă, dornică de a obţine egalarea. Ca şi şti­inţa, Dinamo Victoria marchează curînd, în min. 49, însă cu largul concurs al portarului Rămureanu. La un şut da la circa 30 de metri al lui Ene, nu prea tare, Rămureanu a bîlbîit mingea (a prins-o, apoi a scăpat-o, după care a căutat să o trimită în­­corner) şi Nuţu care a urmărit faza, a sprintat şi a în­scris, în continuare, jocul aparţine di­namoviştilor, care combină frumos dar pînă la linia de 16 m, unde sînt depo­sedaţi de minge. De asemenea şi Încer­cările Ştiinţei, ai cărei mijlocaşi au pierdut complet busola, se dovedesc simple focuri de paie. P. Porvrabafin» Dintre cele trei derbiuri handbalistice desfăşurate la sfîrşitul săptămînii trecute în Capitală, fără îndoială că cel mai interesant, sub toa­te aspectele, a fost cel masculin, de sîmbătă, din­tre Dinamo şi Steaua, care a atras, în tribunele tere­nului Dinamo şi pe... dea­lul care-l străjuieşte, cîteva mii de spectatori. Intere­sant a fost, în primul rînd, prin evoluţia pasionantă a scorului, iar apoi, şi sub ra­port spectacular, jucătorii ambelor echipe preocupîn­­du-se ceva mai mult de joc ca de obicei. Confruntarea a fost îndîrjită, s-a jucat „tare“, dar, de data aceas­ta, în afara obstrucţiilor obişnuite, nu ne-am mai notat nimic în plus... Meciul a început furtunos şi oarecum neaşteptat, fa­voriţii, jucătorii dinamovişti, fiind pri­mii care au repus mingea în joc de la centru. Suporterii campioni­lor au aşteptat egalarea dar ea n-a venit, ba, spre stupefacţia lor, Steaua conducea în min. 16 cu 6—1 ! Ce se întîmplase în această perioadă? Steaua jucase excelent atît în atac — cu preocupare, mai ales, în privinţa finalizării acţiunilor, la care şi-a dat concursul şi... Mihai Redl — cit şi în apărare (meritul principal, aici — ani­hilarea „bombardierilor“ gazdelor, Ivă­­nescu şi Moser), în timp ce Dinamo, cu un Redl neinspirat în poartă, cu şu­­ferii de bază făcuţi inofensivi (nu nu­mai de zidul ferm al apărării formaţiei Steaua, ci şi de portarul acesteia, Geor­gescu ) şi acţionînd precipitat, nu reu­şea să convingă că este... Dinamo. La 6—1 Steaua a mai avut posibilitatea să înscrie, dar mingea a întîlnit barele porţii lui Redl, în schimb dinamoviştii n-au mai ratat şi, treptat, diferenţa s-a micşorat (la pauză: 6—3 pentru Steaua). Repriza secundă a început la fel de promiţător pentru Steaua (7—4), dar, treptat, forţa de joc a echipei a scăzut, dinamoviştii s-au apropiat tot mai mult şi, cu cît se apropiau, cu atît era mai evident că cei cărora le surî­­sese victoria nu ştiau să o păstreze. E drept că Ivănescu s-a ambiţionat să-şi dovedească măiestria de şuier (a şi înscris, în această repriză 5 goluri), dar tot atît de adevărat este şi faptul că el n-a mai fost supravegheat la fel de straşnic ca în prima repriză. La a­­ceasta mai adăugăm pripeala unor ju­cători de la Steaua (în special Gruia), care au irosit mingea în momentele cele mai puţin potrivite (pripeală care a avut urmări serioase pentru echipa lor) şi, în sfîrşit, revirimentul dinamoviştilor, care şi-au dovedit încă o dată maturita­tea sportivă, răsturnînd rezultatul la capătul unei palpitante „curse de ur­mărire“ , au egalat la 10—10, au con­dus cu 13—10 şi au cîştigat, analmente, cu 13—77. Meritul învingătorilor nu poate fi contestat­­— au avut resurse fizice superioare şi am apreciat că, deşi conduşi cu 6—­7, n-au „căzut“, lup­­tînd cu ambiţie pentru refacerea tere­nului pierdut — şi nu vom omite, de aici, nici meritul lui Popescu, al celor doi Costache, al lui Ionescu și al lui Coman, realizatori de puncte de pe se­micerc, care l-au suplinit cu succes pe Moser, de nerecunoscut întreg me­ciul. Cu toate acestea, considerăm că, in general, jocul echipei Dinamo n-a satisfăcut pe deplin, campionii compor­­tîndu-se sub valoarea lor. Un cuvînt bun, in încheiere, pentru arbitrajul lui Gh. Popescu şi o precizare in legătură cu clasamentul, acum, la sfîrşitul turului 1 conduce Dinamo (cu 18 p), secondată de Steaua (cu 14 p). Celelalte derbiuri, din competiţiile fe­minine, s-au disputat ieri, pe terenul Progresul. In primul, Ştiinţa Bucureşti şi-a consolidat poziţia de lideră a primei serii din „Cupa de toamnă“, dis­­punînd cu 8-5 de echipa Liceului nr. 4 din Timişoara ,singurul lucru de re­ţinut din acest meci. Ştiinţa a condus cu 7-0, dar apoi a făcut cu destulă dificultate faţă revirimentului elevelor timişorence), în celălalt, dintre Ştiinţa Galaţi (lidera seriei a II-a a cam­pionatului republican şi Progresul Bucu­reşti ,­a treia clasată), bucureşten­­cele au condus cu 3-1, dar s-au văzut nevoite să se mulţumească în cele din urmă cu un rezultat egal (3 —3), diferența dintre ele, în clasa­ment, rămînînd aceeaşi, adică de două puncte. P. Florescu IN DERBIUL HANDBALISTIC Dinamo victorioasă la mare luptă« 13-11 cu Steaua Asistat de tizul său, Costache I înscrie unul din cele mai spectaculoase goluri fc ACTUALITATEA PE SCURT • D. Giurgiucă a cucerit titlul de campion internaţional al Ungariei la tenis de masă, dispunlnd în finală de sovieticul Vardanian cu 3—2. Maria Alexandru a pierdut în finală în faţa sovieticei Grinberg cu 3—1. • La turneul internaţional de lupte de la Leipzig, N. MARTINESCU (la greco-romane) şi ST. STÎNGU (la li­bere) au cucerit medalii de aur la categoria grea. • în primul meci al turneului in­ternaţional masculin de volei de la Paris, Dinamo Bucureşti a dispus cu 3—1 de Stade Francais • întîlnirile de baschet desfăşurate sîmbătă şi ieri în Capitală pentru campionatul republican nu s-au ri­dicat la un nivel superior, dar au plăcut în ansamblu pentru dîrzenia cu care şi-au apărat şansele majori­tatea echipelor. Rezultatele înregis­trate au fost normale, victoriile re­venind formaţiilor favorite. Iată de altfel, aceste rezultate: feminin: Voinţa Bucureşti — Progresul 64— 53 (23—26);­ Olimpia — S.S.E. Satu Mare 65—41 (42—21); Rapid—Mure­şul Tg. Mureş 74—51 (33—24); Ştiinţa Bucureşti — I.C.F. 65­—45 (35—24); masculin : Academia Mili­tară — Unio Satu Mare 70—57 (37— 23); Ştiinţa Bucureşti — Ştiinţa Ti­mişoara 89—73 (39—30); I. C. F. Progresul 83—59 (40—30); Olimpia M.I. — Ştiinţa Craiova 51—46 (29—28). • Ieri, la Lisabona, In prelimina­riile campionatului mondial de fot­bal, grupa a IV-a, Portugalia şi Ce­hoslovacia au termint nedecis : 0—0. Portugalia cu 9 p este virtual cali­ficată pentru turneul final. Cehoslova­cia totalizează 5 p, România 4 p şi Turcia 2 p. • La Chişinău, cu prilejul întîlni­­rii de haltere dintre echipele oraşe­lor Chişinău şi Cluj, Fiţi Balaş a sta­bilit un nou record al ţării la cate­goria uşoară, stilul impins, cu rezul­tatul de 136 kg. Posibilități de reducere a prețului de cost la „Muntenia“ (Urmare din pag. 1) la un preț neconvenabil. Solicităm spri­jinul Ministerului Industriei Chimice pentru rezolvarea acestei probleme, re­amintind, cu acest prilej că, în afară de alte avantaje pe care le prezintă, ambalajele din polistiren sunt, fără în­doială, superioa­re din punct de vedere al calităţii şi aspectului celor fabri­cate din alte materiale. Mai mult putem face şi în direcţia exploatării intensive a utilajelor prin eliminarea tuturor întreruperilor, pre­cum şi prin reintegrarea deşeurilor în procesul de fabricaţie. Calitatea produselor noastre depinde în cea mai mare măsură de calitatea amifitîiăi, disp­ortasiaţ­ii sau Mw reclamate de procesul tehnologic. De aceea, punerea în funcţiune la atelie­rul de matriţerie a cuptorului pentru tratament termic, dotarea acestui ate­lier cu instrumente de măsurat şi control, precum şi asigurarea docu­mentaţiei tehnice complete, sunt numai cîteva din măsurile care vin să între­gească planul de măsuri menite să aducă o contribuţie însemnată în re­ducerea preţului de cost al produse­lor. Colectivul de muncă al întreprinderii „Muntenia“ este hotărît să muncească cu forţe sporite pentru mărirea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, redu­cerea continuă a preţului de cost şi îmb­iliţirea calităţii produselor. întreceri spectaculoase la volei Două din cele trei jocuri de volei disputate ieri dimineaţă în sala Giu­­leşti au oferit întreceri mai specta­culoase. Este vorba de partida mas­culină dintre Steaua şi Minerul Baia Mare şi cea feminină care a pus faţă în faţă formaţiile bucureştene Dinamo şi C.P.B. De data aceasta echipa din Baia Mare s-a prezentat mult schimbată în bine faţă de evoluţia din prima eta­pă cind a jucat la Constanţa. Cu o mişcare buna în teren, un blocaj co­rect şi uneori cu un atac eficace, oas­peţii au fost pe punctul de a cuceri măcar unul din primele două seturi. In ambele ,au avut conducerea şi chiar la diferenţă. Astfel, în primul set s-au distanţat pînă la 7—5 şi 9—6, iar în cel de al doilea la 10—6, 1­2— 8 şi 13—10. Echipei i-a lipsit matu­ritatea în acţiuni şi hotărirea necesară în final. Ca urmare, Steaua, al cărei atac s-a dovedit mai eficace, a recu­perat de fiecare dată din diferenţă şi a terminat victorioasă cu 3—0 (la 11, 13, 6). Minerul s-a resimţit în ultimul set de eforturile depuse şi nu a mai putut ţine pasul cu echipa mi­litară din rîndul căreia ne-au plăcut Rotaru, Papugiu şi în mod deosebit Cristiani. Oaspeţii au avut în Per­­neş (nr. 7) şi Pătrăşcoiu (nr. 10) ju­cătorii cei mai inspiraţi în acţiunile pe fileu. Dinamovistele au cîştigat întîlnirea cu C.P.B. în 65 de minute cu scorul de 3-0 (la 6, 5, 11). Partida a ofe­rit o serie de faze spectaculoase cre­­ate în special de învingătoare. A­­tacurilor puternice ale Helgăi Bog­dan, Liei Vanea şi chiar ale Marile­­nei Ştefănescu, adversarele le-au răs­puns cu o apărare în general bună. Dar fără hotărîre şi mai ales fără gîndire tactică în acţiunile ofensive, C.P.B. nu a putut constitui un peri­col pentru Dinamo a cărei echipă a­ dovedit o pregătire corespunzătoare. Ceferiştilor le-au­­fost suficiente 40 de minute pentru a tranşa în fa­voarea lor întîlnirea cu proaspăta promovată în prima serie, Ştiinţa Braşov. Scorul de 3-0 (la 6, 1, 5) este concludent în ceea ce priveşte ilustrarea diferenţei de valoare din­tre cei doi adverrsari. De o parte, Ra­pid­ cu o echipă matură, experimentată, bine pusă la punct, de cealaltă stu­denţii braşoveni, în general foarte tineri, cu multă dîrzenie, dar lipsiţi deocamdată de rutina necesară pen­tru a putea face faţă campionilor. De la Rapid au ieşit în evidenţă Plocon, Nicolau şi Drăgan, iar de la oaspeţi Ionescu (nr. 7), Chinzeriuc (nr. 1) şi Niculescu (nr. 10). N. Metteescu P. Simion, din nou învingător la ciclocros Pe colinele de la G.A.S. Roşia, ieri dimineaţă, în cadrul concursului de ciclocros dotat cu „Cupa Olimpia pes­te 80 de ciclişti şi-au făcut o ultimă şi utilă verificare în vederea campiona­tului orăşenesc ce se va ţine duminica viitoare. Cea mai dificilă probă s-a dovedit a fi cea a seniorilor, în care aproape jumătate din participanţi au abandonat ca urmare a căderilor sau a defecţiunilor mecanice. Chiar din pri­mul tur P. Simion, urmat de C Popescu, R. Caragiu şi D Lascu s-au distanţat de restul concurenţilor. După numeroase frămîntări, în turul trei R, Calagiu atacă şi trece la conducere, secondat de P. Simion. Şi de asta dată neprevăzu­tul şi ghinioanele şi-au spus cuvîntul Cu 200 m. înainte de sosire Calagiu cade, lăsînd cale liberă lui Simion care cîş­­tigă astfel cea de a doua cursă con­secutiv. Cel mai mare număr de participanţi s-a înregistrat la categoria juniori I, în care C. Grigore a obţinut o victorie dificilă în faţa lui Şt Cernea şi C. Constantinescu de care a dispus la sprint. Pentru a treia oară Gh. Ciumeti a trecut primul linia de sosire în în­trecerea rezervată juniorilor cat. II. Cupa Olimpia a revenit pe echipe (la juniori) sportivilor de la C.P.B. Rezul­tate tehnice : Seniori (24 km —13 con­curenţi) 1. P. Simion 53'52*’ 2. R. Cara­giu la 33**, 3. V. Dima la 48’*, 4. D. Lascu la 2* (toţi de la Steaua), 5 Al. Mitel (Voinţa) la 2’35” ş.a. Juniori I (16 km­ —21 concurenţi) 1 . Grigore (Voin­ţa) 35*00*’, 2. St. Cernea (S.S.E. I) la V­ 3. C. Constantinescu (C.P.B. la 5*' Ju­niori II (9,3 km —19 concurenţi) 1. Gh Ciumeti (C.P.B.) 2T50”, 2. I. Ungureanu (S.S.E. II) la 5’*, 3. P. Tudorică (Dinamo) la 1o,1. Semicurse (5,3 km —14 concu­renţi) 1. L. Ajochin (S.S.E II) IV35’*. Turism (2,3 km — 13 concurenţi) 1. C. Nicolae (S.S.E. II) 8’12’­ Gr. Şerban ÎNDRUM PEDAGOGICĂ A PĂRINJILOR (Urmare din pag. 1) Cu acelaşi prilej s-au făcut recoman­dări asupra lecturii corespunzătoare vîrstei elevilor. Anul acesta, ca o continuare a problemelor dis­cutate, vom pune în discuţie tema : „Cum s-au preocupat părinţii de al­cătuirea bibliotecii personale a co­piilor“. Tovarăşa învăţătoare Aristiţa Ionescu va face un sondaj în toate clasele, pentru a constata eficacita­tea lectoratului. O altă problemă pe care o vom urmări în continuare este de fapt şi o temă a unui viitor lectorat: „Exemplul personal al părinţilor in comportarea copiilor“. Pînă la data ţinerii lectoratului, vom urmări cum se reflectă exemplul părinţilor în atitudinea, în comportarea şi în vocabularul copiilor. Apoi, pe baza exemplelor concrete, vom discuta cu părinţii, arătîndu-le, totodată, cum trebuie să imprime copiilor dragos­tea şi conştiinciozitatea pentru înde­plinirea îndatoririlor de elevi, cum să se comporte civilizat acasă, la şcoală, în societate. Eficienţa lectoratelor s-a concreti­zat în rezultatele bune obţinute la învăţătură de unii elevi care înainte erau slab pregătiţi. Ele au contribuit, totodată, ca în rîndul părinţilor să existe mai multă preocupare faţă de pregătirea copiilor lor pentru viaţă, pentru profesiunea de viitor, pentru muncă". ANA STANCU, învăţătoare la Şcoa­la generală nr. 53, din raionul 23 August­ ­.Chiar de la primul lectorat din anul acesta am căutat să demon­străm părinţilor cît este de necesa­ră legătura dintre şcoală şi familiei importanţa organizării judicioase a timpului liber al elevilor, nevoia îndrumării şi supravegherii perma­nente a copiilor în familie. De alt­­fel, tema primului lectorat „Sarci­nile părinţilor pentru instruirea şi educarea copiilor lor” a suscitat in­teresul părinţilor, i-a antrenat în discuţii, impărtăşindu-şi unii­ altora din experienţa dobîndită în educa­rea copiilor. Din discuţiile purtate au reieşit dificultăţile pe care le mai întîm­­pină părinţii în educarea copiilor lor. S-a arătat că în fiecare familie, în procesul educaţiei, se ivesc greu­tăţi, iar lectoratul are menirea să-i înveţe pe părinţi cum să învingă aceste greutăţi, ce metode pedago­gice să folosească pentru înlăturarea lor. Primul lectorat cu părinţii elevi­lor din clasele I—V a fost interesant prin conţinutul său, prin discuţiile purtate, prin faptul că s-au dat pă­rinţilor îndrumări pedagogice con­crete în problemele esenţiale ale educaţiei copiilor în familie”. Prof. ALEXANDRINA CRISTEA, de la Şcoala generală nr. 3 din raionul 30 Decembrie „Conducerea şcolii noastre a ini­ţiat o formă interesantă de prezen­tare a referatelor. Ele sunt însoţite de filme sau programe artistice. Ast­fel, noi am evitat să prezentăm în faţa părinţilor nişte referate stereoti­­pe, neinteresante, ne-am străduit să însoţim expunerile cu cîte un film legat de tema discutată la lectorat. Bunăoară, atunci cind s-a pus în dis­cuţie „Puterea exemplului“, părinţii au vizionat un film pe aceeaşi temă. Exemplele sugestive, convingătoare şi chiar asemănătoare cu unele ca­zuri de la noi din şcoală, i-au deter­minat pe părinţi să reflecteze mai mult asupra exemplului personal pe care îl dau copiilor. Cu alt prilej, un grup de elevi a prezentat la un lectorat un program artistic, iar tema discuţiei a fost le­gată de educarea gustului pentru frumos, într-un lectorat care s-a ţi­nut înainte de vacanţă, li s-a vorbit părinţilor despre grija pentru sănă­tatea copiilor lor. Şi de data această un film „Bastonaşul fermecat“ a ve­nit să întregească cele expuse ver­bal, i-a ajutat să înţeleagă mai bine de ce este nevoie să-i ferească pe copii de diferite boli. Aceste forme variate de prezenta­re a lectoratelor au stîrnit interesul părinţilor, l-au antrenat în discuţii vii, determinîndu-i să facă unele propuneri judicioase pentru îmbună­tăţirea metodelor şi formelor de des­făşurare a lectoratelor pentru pă­­rinţii . Lectoratele organizate în şcoli sunt apreciate de către părinţi pentru că cei care le frecventează primesc­ un ajutor preţios din partea cadre­lor didactice, în formarea la copii a deprinderilor, obişnuinţelor, preocu­părilor specifice vîrstei, care se tran­sformă pe parcursul creşterii lor in orientarea spre profesiunea viitoare. De aceea, se impune ca profesorii care conduc lectoratele să-şi pregă­tească temeinic referatele, să studie­ze literatura pedagogică de actuali­tate. Un sprijin important în îmbună­tăţirea lectoratelor pot da organiza­ţiile de partid şi U.T.G. din şcoli. De asemenea, secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare raionale sunt chemate să acorde directorilor de şcoli sprijinul cuvenit pentru ca lec­toratele să devină intr-adevăr, o şcoală de propagandă pedagogică pentru părinţi. FESTIVALUL FILH11UN­ SOVIETIC 1­7 NOIEMBRIE 1965 AU FOST ODATĂ UN MOŞ ŞI O BABĂ TATĂL SOLDATULUI CĂPITANUL ZERO FURTUNĂ DEASUPRA ASIEI TREI SURORI C­R­E­D­E­Ţ­I-M­Ă, OAMENI FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ

Next